CUPRINS

I. INDUSTRIA DE CELULOZA SI HARTIE ............................................................... 2 II. SC AMBRO SA SUCEAVA ..................................................................................... 8 II.1. Amplasamentul unitatii ........................................................................................... 8 II.2. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice ..................................................... 8 II.3. Surse de poluare si poluanti .................................................................................... 16 III. EVALUAREA RISCULUI DE MEDIU CONFORM ORDINULUI 184\1997 ..... 19 III.1. Evaluarea calitativa a riscului ................................................................................ 19 III.2. Evaluarea cantitativa a riscului .............................................................................. 20 III.3. Analiza rezultata .................................................................................................... 21 BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................ 23

CAP. I. INDUSTRIA DE CELULOZA I HRTIA

Cine i-ar putea imagina lumea din zilele noastre fr existena imenselor cantiti de hrtie, care ndeplinesc diverse roluri n viaa de zi cu zi, de la cele comune, chiar banale, n igien, gospodrii, ambalaj, la rolul important din mass-media i la cele pe care le ndeplinete n industrie, la filtrarea substanelor chimice sau n diferite alte sectoare de activitate. Zi de zi gsim n cutia potal pliante publicitare pe care muli dintre noi nici mcar nu le citim, aruncndu-le direct la gunoi. ntr-adevar hrtia este biodegradabil, dar zilnic mii de copaci sunt tiai inutil n toat lumea pentru fabricarea acestor pliante. Acelai lucru este valabil i pentru ziarele pe care le cumpram aproape zilnic. Dac am recicla pliantele i ziarele, am putea ajuta la salvarea pdurilor. Este greu s gandeti la o via fr hrtie sau s fie foarte scump astfel nct s nu i permii achiziionarea ei, dar nici aa nu se mai poate, defririle sunt tot mai accentuate, poluarea apelor i a aerului se intensific i din acest motiv, ducnd la accelerarea nclzirii globale. S-au luat unele msuri pentru o poluare mai sczut, n vederea schimbrii materiei prime, n locul rinoaselor s-a trecut pe bumbac, cnep, in, i modernizarea fabricilor. Hrtia este un material plan i subire, avnd ca element esenial suprafaa sa pe care se poate scrie, ale crei dimensiuni sunt mult mai mari dect grosimea sa. Hrtia este obinut din fibre de celuloz amestecate, care se menin mpreun fr un alt liant cu excepia legturilor de hidrogen i a mpletirii fibrelor. Dei cele mai cutate materiale celulozice pentru fabricarea hrtiei sunt pulpa lemnoas a unor specii de arbori de esen moale, n special cea a coniferelor, datorit existenei fibrelor de celuloz n structura multor plante, de la ierburi pn la arbori, se pot folosi i multe alte fibre, aa cum ar fi cele ale plantelor de bumbac, in, cnep sau orez. Hrtia este un material, a crui structur difer de a celorlalte materiale sub form de foaie, din anumite considerente: spre deosebire de materialele plastice, filmele i foliile metalice, hrtia este un material fibros, avnd ca principal component un polimer natural celuloza.

spre deosebire de esturile pentru mbrcminte, hrtia are n compoziie fibre scurte, aranjate n mare parte la ntmplare (hrtia este un material anizotrop).

spre deosebire de esturile pentru haine sau articolelor de ln, piele, hrtia are o structur laminar, n care fiecare fibr este dispus n planul foii i datorit grosimii lor ocup un nivel particular

CELULOZA este polizaharida cea mai rspndit n natur. Ea corespunde formulei (C6 H10 O5)n, n care n are valori cuprinse ntre 700-800 si 2500-3000. mpreun cu lignina i alte substane necelulozice, ea formeaz pereii celulelor vegetale i d plantei rezistena mecanic i elasticitate. Formarea celulozei n plante este rezultatul unui proces de biosintez fotochimic. Procentual celuloza din plante variaz n limite foarte largi: 7-10% pentru unele plante leguminoase, 40-50% n paiele de cereale sau stuf, 40-60% n masa lemnoas a diferitelor specii de arbori, pn la 85-99% n plante textile. Celuloza se obine n general din bumbac, lemn, stuf i paie. Cea mai pur varietate de celuloz se obine din bumbac prin egrenarea (ndepartarea seminelor) i apoi splarea vatei din capsulele plantei de bumbac. Aceast varietate este folosit aproape exclusiv n scopuri textile. O celuloz mai puin pur se obine din lemn, stuf sau paie. n acestea celuloza este amestecat cu diferii componeni necelulozici, numii irecruste (lignina, oligozaharide, ceruri, rini etc.), care trebuie ndeprtai. Separarea se poate face cu ajutorul unor reactivi acizi sau bazici care dizolv incrustele, elibernd cea mai mare parte a materialului celulozic util. Printre reactivii folosii, cel mai ntrebuinat este bisulfitul de calciu, Ca (HSO3)2 (n procedeul bisulfitic) sau amestecul de sulfat de sodiu i hidroxid de sodiu (n procedeul sulfat). Celuloza rezultat este supus albirii i servete la fabricarea hrtiei sau la chimizare; n ara noastr producia de celuloz se realizeaz n numeroase uniti industriale. Hrtia este un material plan i subire, avnd ca element esenial suprafaa sa pe care se poate scrie, ale crei dimensiuni sunt mult mai mari dect grosimea sa. Hrtia este

obinut din fibre de celuloz amestecate, care se menin mpreun fr un alt liant cu excepia legturilor de hidrogen i a mpletirii fibrelor. n fabricarea hrtiei, celuloza de lemn este principala materie prim, cu toate c i alte fibre vegetale pot fi utilizate n locul ei. Celuloza de lemn se poate obine din multe feluri de lemne tari sau moi cum ar fi: molidul, bradul, eucaliptul, plopul i castanul. Hrtia este materia de baz pentru mrfurile de papetrie i librrie. Producia i consumul de hrtie din ara noastr au crescut ntr-un ritm nalt n ultimii ani datorit cererii din ce n ce mai mari pentru tiprirea ziarelor, crilor tiinifice, tehnice, culturale, i mai ales pentru manuale i cursuri. In prezent i n perspectiv hrtia se va realiza, ntr-o msur din ce n ce mai mare, prin reintroducerea n circuitul economic a materialelor celulozice utilizate (maculatur, ziare, reviste, cri etc.). Principalele fabrici de hrtie sunt la Piatra Neam, Buteni, Letea, Scieni, Secuieni, Sibiu, Brila. Hrtia, asemntoare cu cea de azi, a fost fcut pentru prima dat n anul 105 d.Ch. de un eunuc de la curtea mpratului Ho Ti n China. Se crede ca la nceput s-a fabricat din textile nefolositoare i apoi coaja de dud i alte plante din care se produceau esturile. Hrtia s-a produs numai n China timp de 500 de ani. n anul 610 a fost introdus n Japonia, iar n 750 n Asia Central. In Europa s-a produs prima dat n anul 1150 n Spania, dup care producerea ei s-a dezvoltat i n restul Europei. In Europa, hrtia se obinea din textile nefolositoare. Cnd a aprut tiparul, a crescut cererea de hrtie i s-a nregistrat o criza de textile, ceea ce a dus la gsirea altor materii prime pentru fabricarea hrtiei. In sec. XIX au nceput s fie folosite fibrele tulpinilor plantelor. In 1798 NicholasLouis Robert a fcut prima main de fabricare a hrtiei care producea doar o singura foaie de hrtie o dat. In timp, lemnul a devenit prima surs de fibr n fabricarea hrtiei, iar fibrele textile nc se folosesc n fabricarea hrtiei tari. Principalul component al peretelui celular al plantelor este celuloza. mpreuna cu celuloza se mai gasesc, n procente diferite si alte substante cum sunt lignina, hemicelulozele, substante pectice, grasimi, ceruri, gume, mucilagii, amidon, resturi de proteine, saruri minerale, s. a.

Cele mai importante componente sunt celuloza si hemiceluloza, dar si prezenta ligninei prezinta interes, ea mpiedicnd separarea fibrelor celulozice n procesul de mcinare.

Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

Planta

Celuloza % 40-50 31-45 65-75 88-96

Hemiceluloze % 12-34 35-38 15-21 pna la 6 (numai subst. pectice)

Lignina % 20-32 15-25 2-5 0

Lemnul Paie de cereale Inul Bumbacul

Tabel 1. Cantitatile relative de celuloza, lignina si hemiceluloza din peretele celular al ctorva plante

Pentru a obine anumite caracteristici de calitate ale hrtiei s-a constatat ca fibra trebuie s sufere un tratament mecanic. Transformrile fizice ale fibrei celulozice prin tratamente mecanice se cheam mcinare. n procesul de mcinare se consum o cantitate considerabil de energie electric. Pentru sortimentele obinuite de hrtie consumul variaz ntre 200 i 1000 Kwh/ton, iar unele sortimente speciale necesit chiar i 5000-7000 Kwh/ton. Consumul acesta mare de energie oblig pe fabricantul de hrtie s cunoasc bine procesul de mcinare pentru a obine maximum de calitate cu minimum de energie.

mbuntirile aduse hrtiei prin mcinare nu sunt numaidect proporionale cu durata mcinrii. Pe lnga variaiile proprietilor fizico-mecanice, mcinarea produce i alte modificri ale hrtiei. Astfel, opacitatea scade cu creterea gradului de mcinare pe seama creterii densitii, retenia fa de umplutura i substanele de ncleiere i de colorare crete. Unele dintre aceste shimbri sunt avantajoase, iar altele negative. Este necesar s se cunoasc schimbrile proprietilor hrtiei, pe seama modificrilor aduse fibrei individuale n procesul de mcinare. Examinarea microscopic arat c prin fibrilare se reduce lungimea i grosimea i crete suprafaa specific. De asemenea, prin mcinare se constat o cretere a cantitii de ap reinut de celuloz. Pe lnga aceste efecte msurabile s-a mai observat c, datorit repetatei aciuni de frecare la care este supus fibra celulozic, se rup legturile laterale interne avnd loc procesul denumit fibrilare intern. Ca urmare polizaharidele ce se gsesc pe suprafaa fibrei sunt parial dispersate sau dizolvate. Acestea sunt efectele fundamentale pe care le are mcinarea asupra fibrelor individuale. Toate instalatiile de mcinare au aceleai elemente de baz : dou suprafee de mcinare care se deplaseaz una fa de alta. Hrtia si cartoanele se ncleie pentru a-i pstra performanele n contact cu unele lichide. ncleierea hrtiei de scris sau de tipar pentru ca cerneala s nu ptrund pe partea opus sau s nu fac musti n urma peniei este mai simpl. Probleme deosebite ridic hrtia de saci sau hrtia de ambalaj n sensul ca apa s nu treaca prin coala de hrtie i n sensul ca hrtia s-i pstreze proprietile de rezisten n mediu mai umed. Hrtia pentru stratul neted de carton ondulat este ncleiat pentru a conferi cutiilor o suficient rezisten i dup o expunere la ploaie.

Unele hrtii pentru ambalat alimente trebuie s reziste la acidul lactic sau la sucul de carne. Tratarea cu ceruri sau cu polietilen permite obinerea unor ambalaje corespunztoare pentru alimente sau chiar pentru confecionat pahare. ncleierea n mas presupune folosirea colofoniului, a cleiurilor sintetetice, a emulsiei de parafin precum i a altor aditivi pentru rezisten n stare umed i care se introduc n pasta de hrtie nainte de lansarea ei pe sit. ncleierea va reduce ptrunderea lichidelor prin foaia de hrtie sau de carton, dar expunnd hrtia la umiditate un timp mai lung, ea se va desface n fibre. Pentru ca hrtia n stare umed s-i pstreze 30-50% din rezistena n stare uscat este nevoie s fie tratat cu substane speciale. Prin tratarea la suprafa, n presa de ncleiere, sau pe calandru cu adezivi sau ceruri, ncleierea se mbuntete. Acest tratament poate impermiabiliza hrtia sau cartonul ntr-o anumit msur, dar n mod obinuit este necesar s se casereze coala de hrtie sau carton cu o barier de plastic sau de folie metalic. Exista doua tipuri de maini de hrtie : 1. maina de tip fourdrinier ; 2. maina cu sit cilindric . Aceasta clasificare este numai pe baza sistemului de formare al foii, cci ntre cele dou tipuri se pot face multe combinaii, iar pentru fabricarea hrtiilor speciale sunt maini speciale. Principiile fabricrii hrtiei sunt aceleai pentru toate tipurile de maini. Banda de hrtie este mai nti format dintr-o suspensie apoas de fibre pe sita plan sau cilindric. Dup aceea banda de hrtie se deshidrateaz n seciunea preselor, se usuc n partea usctoare i dac este cazul se calandreaz i se nfaoar. Procesul de uscare are n vedere eliminarea apei din banda de hrtie prin evaporare. Fabricanii de hrtie produc cantiti mari de ape uzate, care pot avea efecte duntoare asupra apelor n care se vars, de aceea acetia trebuie s gseasc un proces de tratare care poate minimaliza aceste efecte n mod considerabil.

CAP.II. S.C. AMBRO SA SUCEAVA

I.1. Amplasament Instalatia este amplasata pe malul stang al raului Suceava, la 50 km in partea de nord de granita cu Ucraina si 60 km in partea de est de granita cu Republica Moldova; 47040' latitudine nordica si 26020' longitudine estica. Activitatea principala o reprezinta fabricarea celulozei si hartiei. Activitati conexe: fabricarea cartonului ondulat, cutii din carton ondulat si saci din hrtie;

producerea varului (integrata in fluxul tehnologic de fabricare a celulozei ca instalatie de regenerare a varului din namolul alb). Produsele fabricate in instalatie sunt urmatoarele: - celuloza sulfat neinalbita din rasinoase si foioase pentru uz intern; - pasta de maculatura pentru uz intern; - hartie de ambalaj rezistenta; - hartie pentru carton ondulat (capac); - hartie pentru carton ondulat (miez) cu 90-100% maculatura. Capacitatea instalatiei: - 110.000 t/an celuloza sulfat nealbita; - 155.000 t/an hrtie de ambalaj naturala; - 300 t/zi pasta de maculatura. Regimul de lucru: flux continuu.

II.2. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice Instalatia de preparare a lemnului cu o capacitate instalata de 660.000 mc/an, asigura prelucrarea lemnului de rasinoase (85%) si foioase (15%) pentru prepararea pastei de celuloza. Depozitarea tocaturii in halda cu capacitatea de 100.000 mc are ca scop asigurarea unui stoc constant de materie prima lemnoasa. Atelierul de preparare lemn cuprinde 3 linii de de fabricatie, fiind retehnologizat in perioada 1997-2001, cand mare parte din dotarea tehnica initiala a fost inloicuita si completata. Instalatia de fierbere a lemnului are o capacitate de producere a celulozei de 110.000 t/an. Operatia are ca scop eliberarea celulozei de incruste (lignina), sub actiunea alcalilor (NaOH, Na2S, Na2CO3), la temperaturi ridicate (168-1700C) si presiune de 9 atm, dupa o tehnologie sulfat discontinua conventionala, care aplica principii ale fierberii menajate si sisteme moderne de conducere a procesului. Instalatia de sortare a celulozei - eliminarea impuritatilor din pasta si reducerea la minim a continutului de fibre celulozice in refuzul de la sortare (inlaturarea nodurilor in vederea fierberii lor). Operatia are loc pe o linie moderna de sortare la cald in utilaje inchise, sub presiune si la consistenta medie.

Instalatia de spalare a celulozei - extragerea lesiei de fierbere din materialul celulozic. Spalarea se realizeaza pe doua linii tehnologice cu cate 4 filtre celulare rotative, Sa = 60 mc/fiecare, in contracurent si spalarea finala in cate o presa de spalare-stoarcere. Instalatia de evaporare a lesiei negre slabe - concentrarea lesiei LNS provenite de la instalatia de fierbere in vederea arderii in cazanul de regenerare. Evaporarea se realizeaza sub vid, cu circulatie in curent mixt pe doua linii de evaporare si o instalatie de post-concentrare cu o suprafata totala de 9800 m2, realizand concentratii de 70% a lesiei negre. Instalatia functioneaza la capacitatea corespunzatoare unei productii de 110.000 t/an celuloza. Instalatia de ardere a lesiei negre concentrate - valorificarea partii organice (componentele necelulozice ale lemnului) din lesia neagra concentrata prin obtinerea aburului energetic, in timp ce partea anorganica este recuperata sub forma de topitura, din care se obtine lesia verde. Capacitatea de ardere este de 20-21 t substanta uscata pe ora (165.000 t s.u./an). Instalatia de caustificare a lesiei verzi si regenerare a varului - transformarea principalului sau component, carbonatul de sodiu (component inactiv in procesul de fierbere), in hidroxid de sodiu, prin reactia cu varul, obtinindu-se lesia alba care se reintroduce in circuitul de ferbere a lemnului. Din reactia de caustificare rezulta namolul alb (suspensie de CaCO3 ). Insatalatia de fabricare a hartiei - Functioneaza masina de hartie nr. 1 cu o capacitate de 155.000 tone /an; masinile 2 si 3 au fost dezafectate. Procesul tehnologic de fabricare a hartiei cuprinde urmatoarele faze tehnologice: -

macinarea pastei de celuloza; sortarea pastei de hartie in sortizoare sub presiune si centriclinere; lansarea si deshidratarea pastei de hartie pe masa sitei; presarea hartiei; uscarea hartiei in grupuri de cilindri uscatori; calandrarea hartiei; infasurarea si bobinarea hartiei. Instalatia de preparare a pastei de maculatura realizeaza destramarea maculaturii

brute, sortarea grosiera, sortarea fina a pastei, ingrosarea, stocarea si dispersia pastei de maculatura dupa o tehnologie care corespunde cerintelor BAT. Elimina partea nereciclabila din maculatura (plastic, impuritati minerale, aditivi anorganici, metale).

10

Producerea aburului si a energiei electrice include centrala electrotermica cu doua cazane termice (combustibili de baza de gaz metan), 38 MW fiecare, legate separat la cate un cos si un cazan termic pentru valorificarea deseurilor lemnoase legat la un cos, cu capacitatea nominala de 13 t abur/h, 14 atm si 179 0. Tratarea apei brute captarea apei din sursa de suprafata, raul Suceava (debit maxim autorizat 330 l/s) si prepararea apei industriale, dedurizate si demineralizate pentru consum propriu. Epurarea apelor uzate tratarea primara a circuitului de ape tehnologice in statia de epurare mecano-chimica proprie si descarcarea in statia de epurare municipala SC ACET SA pentru epurarea secundara. Namolul organic rezultat din epurarea primara a apelor uzate care se depune in decantoarele statiei de preepurare ca urmare a tratarii apelor cu sulfat de aluminiu, este preluat de instalatia de deshidratare pusa in functiune pe data de 28.02.2007, ce permite realizarea unui grad de deshidratare a namolului pana la 30-35%. Namolul deshidratat se depoziteaza temporar pe o suprafata betonata din statia de preepurare apoi se elimina final la halda de gunoi a orasului Suceava.

Materii prime|materiale auxiliare Lemn

Natura chimica(compozitie) Rasinoase, foioase

Impactul asupra mediului Deeurile lemnoase nevalorificabile nu prezint toxicitate, sunt parial degradabile (partea organic); cenua i a zgura sunt nepericuloase, nu sunt degradabile; Nu se cunosc efecte potenial toxice Toxicitate acvatic: toxic pentru peti i alge

Sulfat de sodiu tehnic Hidroxid de sodiu

Na2SO4 si impuriti NaOH tehnic

Antispumant INFINITY WN 7691

Emulsie de silicon (produse siloxanice); Nu are componente care prezint risc

Toxic dermatologic; Nu este clasificat ca periculos pentru mediu; Fr efecte adverse asupra organismelor acvatice;
11

Agent dezincrustare INFINITY SL 4490

Acid amino- tri metilenfosforic

Nu este considerat toxic pentru sntate; Toxic pentru unele specii de pesti (pstrv curcubeu; Daphnia Magna). Nu este uor biodegradabil Foarte toxic pentru organsmele acvatice; periculos dac este nghiit i iritant pentru piele i ochi; Nu prezint toxicitate pentru animale, plante, om Nu este un produs toxic Toxic pentru albine, peti i plante, om; este un acid agresiv; Riscuri pentru sntatea oamenilor; Toxicitate acvatic: peti Nu sunt disponibile informaii toxicologice i ecologice Toxicitate acvatic: toxic pentru peti i alge

Agent deshidratare INFINITY DA 2723

Alcooli etoxilai, dodecilbenzensulfonat de sodiu

Var nestins Sulfat feros Acid clorhidric

CaO FeSO4 Soluie cu conc. 32,6%34,4%

CORREND Inhibitor de coroziune pentru tratarea apei de cazan CA OX- AWAY PLUS produs pentru ndeprtarea oxigenului din apa de cazan BP 800 (LP) Alcalinizant Fosfat trisodic Ap amoniacal

Amestec de amine neutralizate, dietilhidroxilamin i morfolin Amestec catalizat de sulfit de sodiu/metabisulfit de sodiu; Soluie pe baz de NaOH Compus anorganic Ap amoniacal

Amestecul este iritant pentru mucoase. Concentraia letal pentru om este de 0,5-1% amoniac gazos n aer i o expunere de 5 min.n acest mediu. Intoxicaia acut apare la conc. de 0,250,45%.

12

Maculatur brut (se utilizeaz ca materie prim pentru fabricarea hrtiei, substituind fibra celulozic virgin-lemnul) Amidon cationic CERESAN WE sau MILLBOND Auxiliar la fabricarea hrtiei (pentru mbuntirea caracteristicilor fizicomecanice) Sulfat de aluminiu tehnic Ageni de ncleiere a hrtiei (HI-PHASE 35J)

Deeuri reciclabile de hrtie care conin i componente nevalorificabile (plasticuri, materiale de umplutur, resturi metalice, nisip)

Fibra celulozic este biodegradabil; materialele plastice care exista n componena maculaturii nu sunt

biodegradabile. Polimeri din cereale granulat Produs uor biodegradabil cationic alchilat; care nu este ecotoxic. Consum oxigen la biodegradare

Al2 (SO4 )3 x18 H2O Dispersie apoas a unei rini modificate chimic i a unui polimer cationic (cu 35% substan uscat)

Nu polueaz mediul, nu este toxic, este biodegradabil. Produsul nu este periculos; Nu sunt disponibile informaii ecotoxicologice; Nu este determinat biodegradabilitatea; Nu este periculos pentru sntate; Nu sunt cunoscute efecte toxice; Este neexplozibil i neinflamabil; Produsul nu este clasificat ca periculos pentru mediu; Toxic pentru mamifere si

Ageni de ncleiere a hrtiei (DISPERAN MK 5530)

Compui chimici sub form de emulsii pe baz de rini modificate i stabilizate chimic, cu coninut de substan uscat de cca 30%; Emulsie de componeni organici de hidroxizi, esteri

Antispumant DE AIREX

grai i produse tensioactive; Produsul este biodegradabil pesti Nu prezint riscuri pentru sntate; Toxic dermatologic Produsul nu este foarte

Ageni de retenie ( NOVUS PC 9910)

Emulsie polimeric sintetic organic, distilat uor de petrol 10-30%, alcool 1-5%, clorur de amoniu 1-5%

13

Biocizi SPECTRUM RX 7823

2,2-diBr-nitrilpropionamid

biodegradabil Nu este clasificat ca periculos pentru mediu; Biodegradabil, nu produce bioacumulare; Toxici pentru pstrvul curcubeu, Daphnia Magna Informaii toxicologice: dermatologic, toxic pentru pstrvul curcubeu, Daphnia Magma Nu prezint riscuri pentru sntate; Produsul nu este uor biodegradabil; toxicitate acvatic redus: Daphnia Magna Produsul nu este periculos pentru sntate, Nu exist componente periculoase Produsul nu este introdus n Lista substanelor periculoase

Biodispersani SPECTRUM NT 2013

Ageni tensioactivi solubili n ap anionici i non ionici; soluie 0,5-2% NaOH

Agent coagulare PERFORM 9783

Produs polimeric cu mas molecular mic, puternic cationic; nu are componente periculoase;

Cerneal

Cerneala este pe baz de ap

Silicat de sodiu

SiO2

Oxigen Acetilen Pcur Motorin

Gaz tehnic lichefiat Gaz tehnic lichefiat; extrem de inflamabil Produs petrolier Produs petrolier distilat cu coninut redus de sulf.

Produsul nu este poluant pentru ap sau aer; Inflamabil; iritant; periculoas pentru mediu substan cancerigen de cat.III; inflamabil, iritant, periculos pentru mediu; nociv pentru organismele acvatice;

14

Ulei mineral

Ulei mineral aditivat cu aditivi specifici;

Toxicitate forte redus; Nu este biodegradabil; Volatilitate redus i insolubil n ap;

Tabel 2. Materii prime si materiale auxiliare Unitatea desfasoara activitati cu substante toxice pentru lucrari de laborator si cu substante periculoase pentru laborator si procesul tehnologic: acid clorhidric, COREND, SPECTRUM RX 7816, 7823, INFINITY DA 2723, pacura, motorina, oxigen, acetilena, hidroxid de sodiu, hipoclocit de sodiu, agent de retentie PERFORM 8178. Respecta HG 490/2002 - privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor, precum si HG 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore. Activitatea de pe amplasamentul SC AMBRO SA intra sub incidenta Directivei SEVESO si se incadreaza in categoria de risc minor de producere a unor accidente de mediu cu implicarea substantelor periculoase, determinat de depozitarea pacurii, utilizata drept combustibil de rezerva. Pentru substantele care intra sub incidenta legii 300/2002 (precursori), utilizate in procesul de productie ct si pentru uz curent in laborator - acid clorhidric, toluen, acid sulfuric, acetona, metiletilcetona (butanona), permanganat de potasiu - unitatea detine autorizaie pentru operaiuni cu precursori eliberate Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase i Ministerul Sntii.

Denumire substante periculoase Acid clorhidric (solutie 33%) COREND (10%-25% morfolina, 2,5%-10% dietilhidroxilamina) SPECTRUM RX 7816

Starea fizica lichid lichid

Elemente de clasificare/etichetare coroziva inflamabil, nociv, coroziv

Necesar tone/an 495

lichid

iritanta, toxica

8,465

15

SPECTRUM RX 7823 INFINITY DA 2723 pacura

lichid

toxica, periculoasa, nociva nociva, iritanta

12,1

lichid

inflamabila, iritanta, periculoasa pentru 1466 mediu inflamabila, iritanta, periculoasa pentru 380 1200 butelii/ 10,3 t 360 butelii/ 2,160t 1528 t sol.NaOH cu concentratie 46,6-48,6% Doze foarte mici Doze foarte mici mediu oxidant

motorina

lichid

oxigen

gaz

acetilena hidroxid de sodiu

gaz lichid

extrem de inflamabil

hipoclorit de sodiu agent de retentie PERFORM 8178

lichid lichid

Reactiv lab. Nenominalizata

Tabel 3.Lista substantelor chimice periculoase sub incidenta Directivei 96/82 CEE SEVESO II

3) Surse de poluare si poluanti Aer Faza de proces Fierbere lemn Spalare celuloza Evaporare leie neagr Arderea leiei negre Poluant H2S, metanol, dimetilsulfura, CO2, amoniac, mercaptani H2S, dimetilsulfura, mercaptani H2S, gaze de ardere, pulberi alcaline, mercaptani H2S, CO2, CO, SO2, NOX , pulberi alcaline,

16

mercaptani Dizolvarea topiturii Arderea nmolului alb (regenerarea varului) Incinerarea deeurilor lemnoase Obinerea energiei termice i electrice Transport, alte utilaje Tabel 4. Emisii in aer H2S, mercaptani H2S, mercaptani, CO2, CO, SO2, NOX , pulberi alcaline CO, CO2, SO2, NOX, pulberi CO, CO2, SO2, NOX, pulberi CO, SO2, NOx, metale, pulberi

Indicator Cd (mg|mc) Pulberi totale 3 SO2 21 NOx 345 H2S 6 CO 85 Tabel 5. Indicatori de calitate pentru aer

CMA (mg|mc) 5 35 350 10 100

Apa Sursa de apa uzata Ape conventional curate Ape de racire curate Ape de la tratarea apei Ape tehnologice cu incarcare redusa Ape reziduale tehnologice de la : fabricare celuloza, regenerare saruri sodice, fabricare hartie, prelucrare maculatura Ape menajere Tabel 6. Surse de ape poluate Epurare in statia municipala Efluent ACET in raul Suceava Epurare primara in statia AMBRO Epurare secundara in statia municipala Efluent ACET in raul Suceava Metode de epurare Epurare in statia municipala Punctul de evacuare Efluent ACET in raul Suceava

17

Indicator Cd (mg|l) CBO5 250 CCO 400 Materii totale in suspensie 300 Sulfuri 1 pH 8,5 Tabel 7. Indicatori de calitate pentru apa de suprafata Sol si panza freatica Sursele potentiale de poluare a solului:

CMA (mg|l) 300 500 350 1 6,5-8,5

- Depunerea pulberilor evacuate in procesul de fabricare a celulozei (Na2SO4, Na2CO3, CaO, CaCO3), avand ca efect alcalinizarea solului; - Depozitarea materiilor prime si auxiliare, produse finite si subproduse; - Rezervoarele subterane; - Depozitarea deseurilor tehnologice si netehnologice; - Manipularea si depozitarea combustibililor; - Infiltratii din retelele de canalizare; - Depozitarea utilajelor in spatii exterioare neamenajate.

18

III. EVALUAREA RISCULUI DE MEDIU CONFORM ORDINULUI 184| 1997 1)Evaluarea calitativa a riscului
Agent poluant Pulberi Toxic Ardere lesie, incinerare deseuri lemnoase, obtinere SO2 Toxic Fitotoxic energie Ardere lesie, incinerare deseuri lemnoase, obtinere NOx Toxic Fitotoxic energie Ardere lesie, incinerare deseuri lemnoase, obtinere H2S Toxic energie Fierbere lemn, Emisii inhalare Aer Om Medie Medie Da Nu
19

Pericol

Sursa

Cale

Tinta

Importanta Necesitate riscului lucrari remediere Da Nu

Emisii inhalare

Aer Om

Medie Medie

Emisii inhalare

Aer Om

Medie Medie

Da Nu Da

Ecosisteme Medie

Emisii inhalare

Aer Om

Mare Mare

Da Da Da

Ecosisteme Mare

spalare celuloza, evaporare lesie, ardere CO Toxic Fitotoxic lesie Ardere lesie, incinerare deseuri lemnoase, obtinere Materii in suspensie Sulfuri Fitotoxic Ape uzate Fitotoxic energie Ape uzate Deversari Scurgeri Infiltratii Deversari Scurgeri Apa Sol Medie Medie Da Nu Da Da Da Da Emisii inhalare Aer Om Mare Mare Da Da Da

Ecosisteme Mare

Ecosisteme Medie Apa Mare Sol Mare

Infiltratii Ecosisteme Mare Tabel 8. Matrice pentru evaluarea calitativa a riscului de mediu

2) Evaluarea cantitativa a riscului R=P*G R risc P probabilitate G gravitate Probabilitatea 3 = mare 2 = medie 1 = mic Gravitatea 3 = major 2 = medie 1 = usoar

20

Aer risc = 2,4 R pulberi totale = 1 * 2 = 2 R SO2 = 1 * 2 = 2 R NOx = 1 * 3 = 3 R CO = 1 * 3 = 3 R H2S = 1 * 2 = 2 R aer = 2 + 2 + 3 + 3 + 2 | 5 = 12 | 5 = 2,4 Apa suprafata risc = 2,5 R materii in suspensie = 1 * 2 = 2 R sulfuri = 1 * 3 = 3 R apa de suprafata = 2 + 3 | 2 = 5 | 2 = 2,5

3) Analiza rezultata Probabilitatea ca unele accidente chimice sa se produca este mica (P = 1), dar daca se produc, acestea pot avea o gravitate foarte mare (G = pana la 3). In aer, cel mai mult pot afecta oxizii de azot si monoxidul de carbon. In ceea ce priveste apa de suprafata, daca in apa ajunge lesia de la fierberea lemnului aceasta poate produce poluare semnificativa a apei si solului. Pentru a reduce riscul producerii unor accidente de mediu este necesara:

Intretinerea si supravegherea utilajelor cu scopul evitarii pierderilor accidentale de substante toxice; Aplicarea tehnologiilor si surselor de energie nepoluante; Intensificarea delignificrii nainte de instalatia de albire, prin fierbere modificat sau extins, si printr-o treapt suplimentar de tratare cu oxigen; Albirea fr clor elementar si extinderea de capacitate la treapta CIO2; Sistem de colectare a apelor de rcire curate; Striparea si valorificarea condensurilor impure de la fierbere si evaporare; Monitorizarea scurgerilor accidentale, colectarea si recuperarea lor;

21

Tratarea local a surselor majore de compusi organici oxidabili, cum ar fi surplusul de ap gras de la ngrostorul de celuloz sau preaplinurile de la rezervoarele de lesii (de la fierbere, evaporare) care au aport constant si ridicat la ncrcarea efluentului general;

Reactualizarea periodic a inventarului evacurilor cu identificarea surselor de poluare cu substante prioritare, toxice; Monitorizarea permanent a indicatorilor fizico-chimici reglementati de autoritti; Controlul toxicologic periodic prin indicatorii chimici si biologici, pentru stabilirea gradului de conformare.

22

BIBLIOGRAFIE

1) 2) http://www.scribd.com/doc/56016928/Autorizatie-Functionare-Ambro 3) http://www.biomateriale.ro/Celuloza.pdf 4) http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/Fabricarea-hartiei422318412.php

23