Sunteți pe pagina 1din 112
NINSTHRUL IwATAMANTULUY nERETULUI St spoRLLMy AL REPUBLICH MOLov Universitatea Tehnick a Moldovei © Cateda Stinge socioumage Conf wnt. dr ML Braga ct. superior unis, E. Lezovan Lect. superior wn. C. Lozovanu ‘ont unt dr. Gh Stabu Prof. univ. dr hab. V. Tapoo ‘ont unis. A. Apso Prof. ints dr hab. T Visgowa ISTORIA FILOSOFIEI Cictu de pretegeri Partea a doua mK Departamentuledivoria-poligraic al UTM Chisindu 1998 Prezenta lueare, “Isoria flosofie", partea a dows, este estat studenfjlr din instufile de invigamant superior pentru a se inijia In cele mai importante concept Glosofice din secoele XIX XX, Ea este o continue a“Istorie ilosofie", parte I care ‘8 deseris conceptille filosofice din anchitate pina in secoul al XVIIi-ea Referent sini: conf. univ. dt. Mihai Braga Revenzent ‘ont. univ lon Vanghels UTM, 1998 Filosofia clasied german Filosofia clasick germans cuprinde © period elativ sour de tin care se mirginee, pede o part, cu ani 80a seco al XVI- Tea ani 40a scold al XIXen pe de al pare. ‘Sore sfrgiul secollus al XVilbleagindiren lose este ‘veto de pinipsl Independents nationale, proclamar de revluia franced (1789) In leghtrd ev aceasta sofa se concentrezi inte Iaele nationale sir care nate trees no vi propre $i devin congionte de recall Flostia seco al XIX, 5a ‘in europeans devine national: in acasttprioad nim o lost ‘oman, francezt, eagles, alan, american ee. fn local sistemelor {evo valonre europeant filosofia imbaca vesmintl prticularsmului ration respect fa de treet (© alt tists a losofel secoflui al XIXea este concentarca ein insite de favmint superior (iversii ar ‘najoritsta ilsoflr sunt sa aspirk 8 devind "profesor de filosofe” ‘Aceste tristtri ale gid Filosfie europene din perioada rrentonai sunt camctrice, desu, si pes Mlosofiaclasicd feria seprerontta de gino geomani Kant, 1.G. Fete, FW. Cheling, GW Hegel gL. Feuerbach, In aceasperioad gingiva filosoieh german est repezeta de tote peincialele cuente filosofie: dualist (1. Kant ealistsubiestiv (.G. Fie), idealist, cbietv (EW. Scblling, GIFM Hopel) 51 materialist (L. Fevrtac). (a toa iversaten de pri Blosofce de brzi, gindiren eemand nse oetap unitardreltiv independent in dezvotare lose, ‘deoarece toate sistemele Bosal clasice germane driv. in mo ogi tuna din alta, rin iegul mers al dezolrit sale fosoia clasicn fermand a aritat ck cea ma deplnd aed interpreta lsoich a Tomi a emul pote frealztd numa to mod det In acest fl, Filosofia elsiok germand, det naionala. prin origins sa imbogStee pation Filosofia neg omen Criticismal flosofic ath tm. Kent el ind tain care iba st Innes o iste mie, yee est germane nme on (7241809, titi filo s ht feo pat de har ne eon se ‘ov lores german on aa Freown Kant mse in 1724 ts or Kenighry (tet Kalinga, fo ul oes mes ie mr sete 1304 "dint "o vat dadca xcs studied mda Vis soa cio perp ulraten cu cue sia eon uns care deal ipa femajonle nated doer dee ‘tvs pd incl nn itu Sint bre Soci ivr plac Rant oa eye ragul natal. Tot ce s-a petrecut in viata sa, este ‘eternizat in opetele sale sth pine ses sma de pr point i re deol Ke dette ‘riers raionlsnh nce dc empinanal eagle: Mg re Kant a htt fe srps ca wai deg ambele i crend 0 out concetie yn aman cea 2 ‘Sicsmal tui Kant se incheieo peccadhflosoih Hse desc saa sl ft i se deschide 4 Tu, Kant 1 be grins periadt (V701760) Kam ete ian ‘ationalismul filosofului german Christian We ta Olt side tora natura a dracon In aceast periadt Kant scrieeteva luc seites ‘ne cae cea mai imports ese “storia natural i teas ete, seri” (1755). In acegsthIuerare Kant dexvolth teora mecanicd a raters duph Newton. insk daca Newion sums explicase mecanie strstr actual acer, atunei Kan erceteaa origina i formarca sisomulu nostra solar El demonsreazk ef sistema! nostra soar wa est Great asa curl vedem azide wn Dampers, ci a format wept, dap leg naturale ale aac respngei, In acest ucare Kant ta, reeunoaye el explicarea mecanies are du limite: oriines materiel In ere eriginea vei incsiv a spit, 24m dowa period (1760-1770), nuit peroads rer, Kant este stras de empirismul englen in deosbi de aya zisul ‘eepicsm” a fui D, Hume, fk insi ca prin aceasta $i. piseased soovingerile rajionaliste. fn aceastperoadi Kant, cu ator pirsmului seepic a loi Hume, inceacs de corects greselile Sogratice ale raionalsmulu. EI serie Tuearea eu carter umorsic "sul wi viionr,limurite prin visele metfizct” (1766), in care dcclart constrcile metaiice drept vse de vision si defines metalic depo inf a marie cunosstei 3 Perioaa tela (1770-1798), ene pecouds criti in care Kant a srs cele mai fundamental luce, stume: “Despre fom Principle fami sensivle gintligibile” (1770), “Crea ran pre (1781), “Cetin eajunlpraetie"(1788), "“Criea puter de jwdecat°(1790), “Religin in Tiitele raini(1793). Evidenind ‘esjusuil empiismul care considera experenta ca unicsorigie 9 nice ntemelere a cunoagterii-noeste, #1 greylle mfioralsmal ‘og nati, cre intemeiacunogtns pie! “nntscut, Kant cath o baz tna sold, placing def rita gi salina insti puter Je cuncostre ‘mens. De as si umele de ericism perro aitudinen sa fosoicd ce ‘tut stabil granele i valaiitatencuntn Reflect “eri” ne vorbete despre fl cl noi ny canons insti urunile aja eu sunt, fell eum ele se reflect in a, eich “reprezenle" Tor, mal mult earch acestereprezentir sunt prose nude obieste, ei de subiect de continia aout. “Reprezentiie” Ierror reflect ai mul airs nossr, dest natura Inralor. De ceca problema inal aerial kanton mente nats Ineror i graniele i valere cunotinelr noasre despre aca, Asadar, 1. Kant fost gi mine marelerefrmator a gins ‘losis, triad In en © ova sitting, cae spiny yanies ‘zeman pnd In prezent. Pater spine ed prin Kent placa perm’ ‘esi ntruparea cea mai nat o-sinalii sale Lamurirea unor termeni ai filosofsi kantiene Pentru sara inelegereaFlosofiei_kantiene este necesae dea mri, mai ici erminologia oso in lpr cw opera i Kant. Se spune despre flsofa lui Kant ea este a eritiism, un apiiam. sf ‘oto un idealism transcendental Sa vdemy, dt care este setiteaia Precis aacestor etchete, date floes kantiene CCuvdntl de “eriicism’ are deus sensu eoseit. Prin sens este negativ si reprevinih 0 atte scepicl, dizalvant care duce snaiza obiecului pind Ia distugere. AI doika sens ese porist 9) Fepreznil oper consiryctiva de fandamentare trinct a cestulat stuliat.Crtcsmal filosofic af ki Kant este por, ese 0 seit iguross impotriva ericismului negatvgi soapi. La Kant sitcom na Insemna dcttdatoria dea inoepeo-ce eugene flosofch cu expan preliminaris posiilite nosire de cunoastere pentru s pute usb temic obec i vloares cunoser Tn tegitra cu notin de “apriorim™ se pot_ mention unmitoucle. © idee aproricd este uceea pe are 0” avem inainte de experenti. De exerpla, 0 ipterd sinificd este aprarich fas de cere experiences vr face terior, teas fost invent ma nunte dea se exoaste renuhatele une evetuale vedic ne Kan aprorsmul are un cutout alt interes. dil spore, pedo pacts sunt apees care mi pot fi scone dia experien avind ex ttl ste Saractere, arp deal pate sunt presupuse de erie experents, Reo, 4 ideile apririe fndet nu ne pot vent din experen rami st is produs!propriv al spirtull nos, Cu autora lor nol orgvizim dele ‘experienc. Agadar, dopd Kan, sem in interior sfletl nos ge oi aprorice eu ajutorl croea wi sistematizim organiza ames cexperene. {a fist se spune despre Plosofa Iai Kanto ete wn dese ‘ranscendental (cuvoxtinga are © valoare ideal, qu real) Acct expresie fst ftebuintata de iasui Kann plemia spot G. Berkeley, concepile ciruin rapeezenay un idealism enpirc $ ingmatis, precum si contra lui R. Descartes, ator ona ideas sceptc, pstolgic. Kant aumeyts idelismal empiri sting sare Seclord c& exstenga cbectlor materale din aia de not ate Redemonstabii, poate chiar cu totl fale ia idcalismul acep oetring, conform cre nu se poate dovedi in mod sigur det propia boast exitengt si anume prin acl faimos “coi ergo sum Pe sbele aceste doctrine Kant le considera gresite,deotece ait lamen corpuror ‘exteroate ct i cea a faptelorpshice presypun deopotina fomele de ‘twaizae erate de spiral nots, dee, pen ua ince no pute Lnonyteaga cam este in sine, independent de strate subiecaut Binditer. De aceea idealismal a Kant ese tanscendenal inucit fim poi au cunonstem Iururile aga cum ele su, oi canoasem ear fenomenepshie, acd noi nu seicim rail deci apa cur ne ‘a rin snzai si reprezenti Semifiativi pena flsofa lu Kant estes distinct pe care Binditora 0 flees ire transcendental si tanseendet. Dopd Kan, termenul de “ransendental” nu Taseamnh ceva care rece dinclo de ‘orice experien, ci numa ceva cae precede a pcr expeienta, dat fre sit rol deeSt mumai st faci posbill cuneginis empiric Transcendenale sunt formele nossre de cunoayereapriorce imtependente, dar presupuse de experien,ntruct ce da valley tbl cunotinfelor oss in omen. In schimb terenul de “ranscendenal” impli i plnitudines sui conn. Transcendent et lumen dedicolo de simile mows, omenintsupasesiil al “ucrarloe in sine”, sei spirtelr pure, a lesilor morale, domain. liberi, imoralay yi ti Durer, Pein formele nase transcendental, superoae esptief, nol ne pitem jung tots pin la sestaaeaobiectlortansendent Gu alte cuvint, dacd transcendental 36 poste lipsi de ex>aiens atone ranscendestl din contra se lpseste de experienh ‘Teoria cunoasteri i ianea pura” ‘upd Kant contin aoasea ou este dae aeminitowe eu 6 celina care ar reflecta cit ‘mai exact reaile din afar. No} au roast “elite In sine”, acd apa cam ea exist independent de os “srl in sine” cm o numete Kant, dps Lace, cr imagines in noi, adel chipal'cum noi sintim gi ononim aoentl reaiate