Sunteți pe pagina 1din 3

Razvan si vidra De Bogdan Petriceicu Hasdeu (drama romantica) Declarandu-se discipol al lui Sofocle si Shakespeare, Bogdan Petriceicu Hasdeu

ramane convins ca "trecutul unui popor poate sa invie _ numai intro drama istorica", asa ca scrie piesa "Razvan si Vidra", prima drama romantica de inspiratie istorica, in versuri, intr-o viziune pasoptista asupra trecutului in spiritul ideilor de la "Dacia literara", fiind reprezentata in 1867 la Bucuresti, de catre trupa lui Mihail Pascaly. Sursele de inspiratie ale dramei "Razvan si Vidra" se afla in "Letopisetul arii Moldovei" al lui Miron Costin, in studiul lui Nicolae Balcescu, "RazvanVoda", precum si in folclorul romanesc sau in operele culte cu eroi tigani ale lui Puskin, Lenau, Alecsandri, Bolliac, Negruzzi. Tema dramei o constituie evocarea unui moment din realitatile socialistorice ale Moldovei in involburatul si insangeratul secol al XVI-lea, ilustrand idealurile, pasiunile si ambitiile unor personaje romantice_angajate cu patos in conflictele sociale, psihologice si morale ale epocii. Structura dramei: "Razvan si Vidra" este subintitulata de Hasdeu "Poema dramatica in_cinci canturi" si are un moto sugestiv pentru subiectul dramei: "Marirea desarta si iubirea de arginti, acestea sunt neste neputinte iuti ale sunetului..." preluat din "Cazania" Mitropolitului Teofil (1644). Drama debuteaza cu o "Dedicatiune" in versuri adresata "Sotiei mele lulia Petriceicu-Hasdeu" si semnala cu initialele "B.P.H." Drama este structurala in cinci "canturi", fiecare purtand un titlu sugestiv si avand cate un moto semnificativ pentru subiectul actului.respectiv. La fiecare "cant" sunt prezentate personajele, carora Hasdeu le'Spune "fete" si este precizat locul in care urmeaza sa se desfasoare actiunea.

Momentele subiectului: Expozitiunea:Cantul I, intitulat "Un rob pentru un galben", are ca moto un citat din "Letopisetul" lui Grigore Ureche, "sub anul 1564": "in Moldova au cei mici despre cei mari acest obicei de pier fara judet, fara vina si iara seama. Singuri cei mari judecatori, singuri parasi si singuri plinitori legii. i de acest obicei Moldova nu scapa ...". Actiunea acestui cant se desfasoara intr-o "piata in lasi", unde se zareste "in fund o biserica". Tanase, un roman saracii in urma unui proces in care isi pierduse toata averea, cerseste "un banut" de la boierul Sbierea care se enerveaza pentru ca "banisorii nu s-arunca". Razvan, martor al scenei de mai sus, observa ca Sbierea isi pierduse punga cu bani, o ia si i-o da cersetorului Tanase. Acesta, desi "copilasii ii plang de foame", refuza sa ia "de la un tigan pomana". Razvan ii explica faptul ca mama lui era moldoveanca si numai tatal sau fusese tigan, sustinand ideea ca important este omul si nu culoarea pielii, deoarece "si painea de secara este neagra, dar hraneste". El este stiutor de carte si se eliberase din robie de doi ani: "Numai singur eu supt soare,/ Dintre mii de tiganime, stiut-am sa-nvat scrisoare". Tanase ia un singur galben clin punga boierului Sbierea, o da inapoi lui Razvan, care o pune in san. Intriga: Targovetii se aduna in piata si roaga pe un dascal sa le citeasca pamfletul impotriva carmuirii, pe care Razvan il lipise pe un stalp si care este scris in metru popular: "Frunza verde de negara,/ De cand domneste in tara/ Petruvoda schiop si slut,/ De ras tara s-a facut!...". Marele vataf Basota silabiseste pamfletul, isi da seama ca este scris "impotriva stapanirii" si vrea sa-l spanzure pe dascal, considerandu-1 vinovat de scrierea poeziei. Razvan ia apararea dascalului si recunoaste ca el este autorul pamfletului: "(...) cantecul facut-am eu;/ L-am scris, 1-am lipit, si pace!", prefacandu-se mirat ca este posibil "in tara moldoveneasca/ A omori pentr-

un cantec o fiinta omeneascaa". Sbierea iese din biserica, zareste punga in san la Razvan, constata ca ii lipseste un galben si il vrea rob in schimbul galbenului. Razvan respinge cu fermitate robia, "Mai degraba/ Veti pune-n lanturi furtuna, cu tunete si cu ploi,/ Decat s-ajung eu vrodata rob la unul dintre voi!...", preferand spanzuratoarea, deoarece "Omul om, sa fie slobod; decat rob, mai bine moare". Desfasurarea actiunii:Cantul n se intituleaza "Razbunarea", are ca moto patru versuri ale poetului C.Bolliac: " iganul si clacasul/ Au fost gandirea mea;/ Stapanul, arendasul/ i legea lor cea grea...", iar actiunea se defasoara "in codrul Orheiului". Razvan este capitanul haiducilor, dupa ce trei ani fusese robul lui Sbierea, "o robie de spaima, (...) fost-am in lanturi". Cersetorul Tanase vine in codru sa se faca si ci haiduc ("Auzeam mereu tot vorbe de capitanul Razvan"), ca sa-si razbune necazurile indurate din pricina boierilor nemilosi: "Decat sa mor in orase de cruzimea celor rai,/ Mai bine voi in padure, prin mine sa piara ci!". Boierul Ganea ofera lui Razvan o "simbrie" de sase sute de galbeni ca sa o rapeasca pe Vidra din mainile unchiului sau, care vrea sa o du...