Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA CLUJ NAPOCA

LAPTELE PRAF IMBOGATIT CU PREBIOTICE SI PROBIOTICE

Masterand : CRETU DUMITRU Master : FOOD QUALITY MANAGEMENT AN I 2012

CUPRINS

I.Necesitatea crearii unui nou produs...............................................................................................4 I.1. Motivatia obtinerii unui produs nou .......................................................................................4 I.2. Cercetari premergatoare..........................................................................................................5 II. Conceptul produsului noi............................................................................................................5 II.1. Materia Prima.........................................................................................................................5 II.2. Functia noului produs.............................................................................................................6 III. Descrierea produsului ...............................................................................................................6 IV. Tehnologia de obtinere a noului produs....................................................................................6 IV.1 Schema fluxului tehnologic.................................................................................................7 IV.2 Descrierea fluxului si paramentrii tehnologici....................................................................8 V. Controlul calitatii......................................................................................................................12 V.1 Analize senzoriale..............................................................................................................14 V.2 Analize fizico-chimice........................................................................................................14 V.3 Analize microbiologice.......................................................................................................15 VI. Design de ambalaj si etichetare..............................................................................................15 Bibliografie....................................................................................................................................16

Industria alimentara este in continua dezvoltare. Modalitatile de verificare calitativa a produselor alimentare sunt in continua imbunatarire, urmarindu-se obtinerea unor produse sigure pentru consumatori. Tendinta de a continua schimbarile si cerintele crescute ale consumatorilor, duc la crearea de noi produse. Produsul reprezinta ansamblul elementelor care declanseaza cererea. Produsul este orice lucru care satisface o nevoie sau o dorinta si care este oferit pe piata. Prin produs nou se intelege orice produs care a lipsit din nomenclator in perioada anterioara si care aduce cel putin un element util nou precum reteta de fabricatie, compozitia chimica, utilizarea. Produs nou poate fi considerat si produsul obtinut prin asocierea mai multor produse deja existente. Procesul de innoire i diversificare sortimental, de mbuntire a calitii produselor sunt rezultatul dorintei de continua crestere a companiilor si de indeplinirea a cererilor clientilor. Studiul produselor alimentare noi este oportun i prin prisma procesului de aliniere a standardelor romneti la standardele europene i internaionale, care aduc nouti conceptuale i tehnice privitoare la calitate, valoarea caracteristicilor de calitate, ambalare, pstrare, comercializare. In procesul de proiectare a unui produs nou, cel mai important aspect este calitatea care exista numai in relatie cu cerintele clientilor (consumatorilor) si care face ca produsele alimentare de acelasi fel sa se distinga intre ele.

I. Necesitatea crearii unui nou produs


I.1. Motivatia obtinerii unui produs nou
La scurt timp dupa nastere, intestinul bebelusului este populat de bacterii 'bune',

prietenoase, dar si de bacterii 'rele', numite patogene, care pot provoca boli. Toate aceste bacterii formeaza flora intestinala, care se dezvolta in primele luni de viata a bebelusului. Aceasta perioada pune bazele unei dezvoltari sanatoase ulteriore a copilului. Alimentatia are rolul principal in acumularea bacteriilor care captusesc suprafata interna a intestinului bebelusului. Probioticele sunt bacteriile 'prietenoase' vii care, odata inghitite in cantitati suficiente, au o influenta pozitiva asupra sanatatii organismului bebelusului. Probioticele Bifidus sunt cele mai cunoscute si numerose, cu roluri benefice asupra organismului. Dezvoltarea acestor bacterii prietenoase din intestinul bebelusului este sustinuta prin alaptare. Prebioticele sunt fibre alimentare nedigerabile, in principal oligozaharide, care actioneaza delicat aspra intestinului favorizand dezvoltarea unei flore intestinale similare cu a sugarilor alaptati. Fibrele prebiotice contribuie la dezvoltarea bacteriilor probiotice. Pe scurt, prebioticele reprezinta 'hrana' pentru probiotice. Cand bebelusii nu pot fi alimentati exclusiv la san, exista pericolul ca intestinul lor sa fie populat cu mai multe bacterii rele decat cele benefice. Aceasta poate face bebelusul mult mai sensibil la infectii digestive. De aceea, noi am creat noi produse pentru sugari suplimentate cu probiotice Bifidus, cu efecte benefice pentru sanatatea bebelusilor. Motivatiile cumpararii produselor oferite de Pro-Baby ar putea fii urmatoarele: osos; ofera o nutritie echilibrata pentru un start bun in viata copilului; asigura toleranta si acceptabilitate excelenta; confera un gust delicios chiar si pentru cei mai mofturosi copii.
4

produsele prezinta o calitate superioara fata de celelate de pe piata; preturi apropiate fata de cele ale concurentei; servirea unor mese care conduc la buna dezvoltare a sistemului imunitar, digestiv,

I.2. Cercetarile premergatoare

Modul in care sunt hraniti copiii, care au intre zero si doi ani, predefineste felul in care ei se vor dezvolta in viitor. Constientizarea acestui lucru, atat de important, nu este insa unanim intalnita in zilele noastre, piata alimentelor pentru bebelusi avand inca un mare potential. Vanzarile de astfel de produse - respectiv, formule de lapte pentru sugarii pana la un an si copiii mici intre unu si trei ani, cereale, piureuri, sucuri, biscuiti, deserturi, ceaiuri si ape speciale - au depasit, anul trecut, valoarea de 40 de milioane de euro - ceea ce indica un consum de 20 de ori mai mic decat in Europa de Vest, potrivit reprezentantilor Milupa Romania. Alte doua particularitati ale pietei locale sunt slaba penetrare a acestei categorii in mediul rural - mai ales in ceea ce priveste produsele de diversificare a alimentatiei, cum sunt piureurile, biscuitii etc. - si obiceiul traditional de a prepara in casa inclusiv mancarea pentru copiii foarte mici. Din perspectiva ofertei, se remarca o competitie oarecum moderata, doar cativa producatori mari fiind prezenti in Romania, in conditiile in care 90% din produsele prezente pe raft provin din import. Acest lucru se datoreaza in principal faptului ca majoritatea jucatorilor locali de pe segmentul baby-food au fost preluati de companii din strainatate care opereaza cu ingrediente din tara mama. Acestea acopera trei paliere de pret: mediu, premium si superpremium.

II. Conceptul produsului nou II.1. Materia Prima


Materia prima utilizata in procesele tehnologice de obtinere a produselor lactate ProBaby este achizitionata direct de la sursele principale, acestea fiind fermele de vaci si punctele de colectare a laptelui din zonele invecinate judetului Cluj si din import. Acestia ne ofera o materie prima care indeplineste indicii calitativi conform prevederilor din STAS si anume materia prima furnizata corespunde caracteristicilor fizico-chimice si celor microbiologice. Pentru evitarea
5

anumitor divergente se incheie un contract intre furnizor si firma noastra, iar pretul de achizitionare al laptelui este stabilit in functie de mai multi parametrii, unul dintre cei mai importanti fiind continutul de grasime al acestuia. In ceea ce priveste conditiile de depozitare al laptelui aceasta se realizeaza in incaperi frigorifice si dezinfectate, fara miros strain, la o temperatura de +2 pana la +4 grade Celsius. Transportul laptelui se face zilnic cu vehicule frigorifice curate si dezinfectate, fara miros strain la o temperature asemanatoare celei de transport.

II.2. Functia noului produs


Unul din sortimentele care face parte din gama noastra de produse este laptele praf PRO-BABY produs care s-a dovedit benefic in intarirea sistemului imunitar, in digestie si reglarea tranzitului intestinal.

III.

Descrierea produsului

Laptele praf este un produs a crui realizare ndustrial aparine nceputului sec. al XX lea. Eliminarea din lapte a apei aproape n totalitate determin realizarea unui produs cu un coninut ridicat de substan uscat, uor de transportat i depozitat.Datorit condiiilor impropii de dezvoltare a microorganismelor i de apariie a modificrilor chimice, laptele praf constituie un produs ce se preteaz la o depozitare de lung durat. n timpul procesului de uscare se urmarete ca proprietile iniiale ale laptelui s sufere ct mai puine modificri, obinndu-se un produs capabil s se dizolve n ap, uor i complet, avnd carcateristici asemanatoare laptelui din care a provenit. Laptele praf a devenit un produs alimentar important, cu valoare nutritiv ridicat i cu o gam larg de folosire.

IV.

Tehnologia de obtinere a noului produs

IV.1. Schema fluxului tehnologic


Schema tehnologic de fabricare a laptelui praf

Lapte refuzat

Recepie

Filtrare Excedent Centrifugare a Rcire T=4-6oC Normalizare

Impuiti solide

Pasteurizare T=85-88oC Preincalzire

Concentrare SU=4446% Aer cald T=150-190oC Uscarepulverizare

Aer rcit T=7090oC

Ambalare

Rcire T=15oC Stocare T<15oC

Livrare

Livrare

IV.2. Descrierea fluxului si parametrii tehnologici


1.Recepie, filtrare si racire Laptele, recepionat conform normelor prescrise privind proprietatile organoleptice si fizico-chimice, este imediat supus unor operatii de filtrare, care se realizeaza, de regula, folosind un dispozitiv centrifugal performant si adoptat capacitatii de productie. Ulterior, functie de regimul de functionare a procesului tehnologic, laptele filtrat este: Fie racit la o temperatur de 4-6oC si conservat n rezervoare tampon inaintea unei prelucrri ulterioare. Acest caz este valabil pentru un regim discontinuu sau atunci cand apare un excedent de materie prim; Fie trimis direct cu ajutorul unor pompe n utilaje destinate operaiilor de normalizare. Acest caz este valabil pentru un regim dinamic, n care are loc o recepie optimizat n raport cu parametrii tehnologici de fabricare. 2.Normalizarea Normalizarea are drept scop principal omogenizarea compoziiei laptelui i evitarea fluctuaiilor n timp ale acesteia. ntr-un flux continuu, parametrii tehnologici trebuie s rmn constani iar compoziia chimic a laptelui trebuie meninut la un nivel invariabil. 3.Pasteurizarea Cu toate c uscarea ulterioar a laptelui distruge o mare parte a microflorei, o pasteurizare suplimentar s-a dovedit a fi necesar pentru diustrugerea speciilorrezistente cum ar fi: sporii streptococii termorezisteni i micrococii. Uscarea prin scurgere de film pe valuri este destul de eficient din punct de vedere al sterilizrii, dar prezint inconvenientul major de a afecta calitatea produsului. Pasteurizarea laptelui n astfel de tehnologie este corelat, n general cu operaia de uscare, cele dou etape fiind complementare. Temperatura de pasteurizarepoate fi redus la 85-88oC pentru un lapte normal i la 80-82oC pentru un lapte smntnit. 4.Concentrarea Concentrarea, n tehnologia de fa, este o operaie similar cu cea efectuat n diferitele sortimente de lapte concentrat. Ea este necesar n tehnologia uscrii laptelui pentru evitarea termodegradrii laptelui. Gradul de uscare este strns legat de gradul de concentrare prealabil. O concentrare optim minimizeaz formarea de pungi de aer n particulele de lapte, pungi care pot avea un rol nefast asupra etapei ulterioare de conservare a laptelui. Pentru mai mult eficien se recomand ca uscarea s aib loc sub vid n utilaje performante i puin voluminoase.

Operaia de concentrare se justific prin consumul su redus de energie, dat fiind faptul c eliminarea unei cantiti de un kg de ap necesit un consum de abur cald n timpul uscrii de 2-8 ori mai important dect etapa de uscare. Fluxurile cu care opereaz utilajele de concentrare i de uscare au debite diferite i de aceea se recomand o stocare temporar a laptelui concentrat n rezervoare tampon. Aceast operaie de stocare prezint, ns, dezavantajul major a apariiei unei posibile infecii a produsului. 5.Uscarea Un control periodic al proprietilor organoleptice este necesar nainte de a se efectua uscarea laptelui concentrat. La acest control, aciditatea nu trebuie s depeasc valoarea de 75oT pentru un grad de concentrare de 47%. Laptele concentrat este introdus apoi n camera de uscare la o temperatur de minim 50oC. Parametrii tehnologici ai acestei etape sunt reglai, n prealabil, prin circularea de ap n instalaie, naintea introducerii laptelui n camera de uscare. Procesul de uscare depinde de mai muli factori, cum ar fi:

Temperatura de intrare a laptelui; Debitul de lapte introdus; Viteza de rotire a dispozitivului de pulverizare; Temperatura de intrare a aerului; Debitul de intrare a aerului; Gradul de concentrare prealabil a laptelui.

Valorile acestor parametrii tehnologici variaz n domenii largi, n funcie de tipul de instalaie folosit. Indiferent de instalaia folosit, laptele concentrat este aspirat dintr-un rezervor tampon cu ajutorul unei pompe i trimis n dispozitivul de uscare, care const ntr-un disc rotativ perforat care mprtie lichidul sub form picturi sub aciunea forei centrifuge. Aceste dispozitive sunt adaptate pulverizrii laptelui concentrat i sunt mai eficiente dect cele ce funcioneaz pe baz de jet, care prezint inconvenientul major de a se obtura n timpul procesului din cauza depunerii progresive de lapte uscat. La dispozitivele de pulverizare cu disc rotativ, dispersia radial, a picturilor asigur un timp mai lung de edere a picturilor n curentul de aer uscat. Pe msura ce picaturile se ndeprteaz de centrul dispozitivului de pulverizare, acestea intr n contact cu aerul cald i ncepe diferitele trepte ale fenomenului de transfer al apei din pictura de lapte ctre faza gazoas. Astfel, au loc urmtoarele etape:
9

Micorarea trepatat a energiei cinetice i ncetinirea micrii orizontale a

picturilor de lapte; Cderea liber a picturii sub aciunea greutii, nsoit de frnarea particulei

prin frecare cu aerul;


Deshidratarea progresiv a picturii de lapte, n urma creia particulele capt o densitate din ce n ce mai mare, ceea ce duce la accelerarea cderii libere, la ridicarea temperaturii n masa picturilor i la intensificarea fenomenului de evaporare. Evaporarea apei este un proces relativ rapidf i n ciuda faptului c aerul este foarte cald, temperatura vaporilor nu depete valoarea de 49-50oC. Cea mai mare parte a laptelui uscat este recuperat n fundul camerei de pulverizare i apoi evacuat cu ajutorul unor dispozitive speciale.

O mic parte din laptele uscat (particule mici i uoare) este antrenat, transportat cu aerul cald i recuperat n dispozitive speciale numite ciocloane. Pierderile n tehnologia de obinere a laptelui praf sunt, n general mici (de aproximativ0,5%) datorit folosirii acestor cicloane. 6.Ambalarea Durata de conservare a laptelui uscat depinde, ntr-o foarte mare msur, de materiale folosite pentru ambalare. Aceste materiale trebuie s satisfac anumite cerine, cum ar fi: rezisten apreciabil la rupere i o impermeabilitate suficient la

ptrunderea umiditii i a oxigenului din aer. n acest sens, cutiile metalice cilindrice (capacitate de 500 g) sunt cele mai indicateambalaje pentru laptele uscat destinat copiilor i sugarilor, datorit numeroaselor avantaje, cum ar fi: uoar; Cutiile se preteaz uor procedurilor de sterilizare. Etaneitate apreciabil; Rezisten mecanic ridicat; Prelucrarea metalului folosit pentru fabricarea cutiilor este relativ

Aceste ambalaje prezint, ns, i unele inconveniente, printre care se numr pierderile de volum util (spaiul dintre cutiile cilindrice), greutatea metalului folosit pentru fabricarea cutiilor care ridic costul transportului i costurile ridicate de fabricarea ambalejelor.
10

La ora actual, n funcie de tehnologie i de capacitatea de producie, se folosesc i alte tipuri de ambalaje, cum ar fi: Carton acoperit cu o pelicul de polietilen; Carton acoperit cu o pelicul alctuit din straturi succesive de: poliofilm,

pergament vegetal, polietilen; acest material este folosit pentru ambalarea sub vid, fiind impermeabil la ptrunderea oxigenului; Foi de aluminiu acoperite cu straturi de poliofilm sau/i polietilen; Pungi de polietilen n cutii de carton (capacitate 500).

Drept ambalaj de transport (secundar) se folosesc frecvent saci de hrtie special combinat cu straturi de polietilen (capacitate de 20, 25, 30, 50 kg). Tehnica cea mai modern de ambalare implic trei trepte succesive: 1. umplerea ambalajului; 2. aspirarea aerului sub vid pentru minimalizarea riscurilor de infecie; 3. injectarea de gaz inert (azot molecular n general) i ermetizarea simultan. Acest procedur de ambalare permite evitarea proceselor de oxidare a materiei grase i mbuntirea conservabilitii pentru mai muli ani, cu condiia ca coninutul de oxigen n gazul inert s nu depeasc o proporie de 1-2% . 7.Stocarea Laptele praf, ca de altfel toate celelalte produse lactate uscate, este relatiov instabil n prezena anumitor factori aerul, umiditatea i cldura) care joac roluri foarte importante n procesele chimice de degradare. Datorit higroscopiei lactozei, a proteinelor i a srurilor minerale, procesele de degradare a laptelui uscat sunt, din pcate, destul de frecvente. Exist totui o tehnologie care permite reducerea acestei higroscopii i obinerea unui produs numit lapte instant, acesta numindu-se procedura instant. Aceast procedur prezint un avantaj majorce const n evitarea formrii de cocoloae la contactul cu apa sau cu umiditatea. Umiditatea i cldura sunt principalele cauze ale apariiei de cocoloae i brunificarea laptelui, procese ce se traduc prin: Transformarea lactozei amorfe n monohidrat de -lactoz cristalin (la o umiditate mai mare de 7%), ducnd la formarea de granule lipicioase de lapte praf;
11

Reacia lui Maillard de degradare a proteinelor, ce duce la scderea solubilitii acestora. Aceast reacie, favorizeat de creterea temperaturii, este implicat i hidroliza lecitinei cu formarea de trimetil amin ce confer laptelui un gust de pete, precum i n obinerea de compui secundar de culoare brun, insolubili, care afecteaz proprietile organoleptice ale laptelui; Oxidarea i fotooxidarea materiei grase, n cazul unei pasteurizri necorespunztoare.

Cercetri ndelungate au permis stabilirea condiiilor optime de stocare prelungit a laptelui praf (de la 6-8 luni), care sunt: Ambalarea cu injectare de gaz inert (azot molecular); Folosirea de ambalaje ce nu permit penetrarea apei, aerului i a luminii; O temperatur mai mic de 20oC; O umiditate a aerului ambiant din zona de stocare mai mic de 75% pentru temperaturi mai mici de 15oC; Un coninut de oxigen sub 1-2%; aceast condiie este necesar pentru stocarea mai multor tipuri de produse lactate uscate cu o conservabilitate ndelungat, chiar de civa ani

VI.Controlul calitatii
Controlul de calitate este un proces angajat pentru a asigura un anumit nivel de calitate ntrun produs sau serviciu. Aceasta poate include, indiferent de aciunile o afacere care le consider necesare pentru a asigura controlul i verificarea anumitor caracteristici ale unui produs sau serviciu. Scopul de baz de control al calitii este de a asigura c produsele, serviciile, sau procese cu condiia s ndeplineasc cerinele specifice i sunt de incredere si satisfctoare. n esen, controlul calitii presupune examinarea unui produs, serviciu, proces sau pentru anumite niveluri minime de calitate.Scopul unei echipe de control al calitii este de a identifica produsele sau serviciile care nu ndeplinesc standardele unei societi specificat de calitate. Dac o problem este identificat, de o echip de control al calitii sau profesionale, pot implica oprirea temporar a produciei. n funcie de anumit serviciu sau produs, precum i tipul de problemei identificate, de producie sau punerea n aplicare nu poate nceta n ntregime. Controlul calitii nu este o dotare opional n procesarea alimentelor; nici nu este ceva fcut numai de ctre productori mari. Este o componenta esentiala a oricarei afaceri de prelucrare a produselor alimentare. n scopul de control al calitii sunt:

12

Pentru a proteja clienii de pericole (de exemplu, alimente contaminate), i s se asigure c acetia primesc greutatea i calitatea alimentelor pe care le pltesc pentru. Pentru a proteja afacerile de nelciune de ctre furnizori, deteriorarea echipamentului (de exemplu, pietre n materii prime) i acuzaii false de ctre intermediari, clienti sau furnizori. Pentru a fi siguri c legile alimentar care opereaz ntr-o ar sunt respectate.

Controlul de calitate este utilizat pentru a prezice i a controla calitile alimentelor procesate. Controlul de calitate este utilizat pentru a prezice calitatea produselor alimentare prelucrate i apoi de control al procesului, astfel nct calitatea preconizata se realizeaz pentru fiecare lot. Acest lucru nseamn c specificaiile de calitate trebuie s fie scris i n acord cu furnizorii sau vnztorii, i punctele de control trebuie s fie identificate n acest proces. Principiile de control al calitii sunt considerate n conformitate cu urmtorul text: materiilor prime de control Procesul de control Produsul finit de inspecie Invariabil, odat ce un produs alimentar a fost printr-un proces de fabricaie, poate face prea putin pentru a altera calitatea acestuia. Astfel, examinarea de produse finite permite numai acceptarea de material ajungand la standardul dorit i de respingere a unui material care nu reuete s ajung la acest standard. Un astfel de proces este, unul de inspecie i nu unul de control. Se poate susine c n cazul n care controlul de materii prime i controlul procesului este perfect, produsul final nu va necesita control. Cu toate acestea, n practic, este rareori posibil a garanta un control complet asupra materiilor prime i a condiiilor de prelucrare i, astfel, un grad mai mare sau mai mic de inspecie produsului finit va fi necesar, n funcie de circumstanele n cadrul fabricii. ntr-o industrie de prelucrare a alimentelor magazine i depozite conin deseori o gama larga de materii prime. Materii prime, cum ar fi coloranti artificiali, mirodenii i esene pot fi utilizate lent i se poate deteriora privind depozitarea pe termen lung. Altele, cum ar fi grul sau de laptele praf poate fi nlocuite rapid n industrie de fin i respectiv lapte. Principalele elemente ale sistemului HACCP sunt: 1.Identify pericolelor poteniale. Evaluarea de risc (probabilitatea) de apariie. 2.Determine punctelor critice de control. A stabili msurile care pot fi controlate pentru a elimina sau a minimiza pericolul. 3.Stabilirea criteriilor (toleranele, nivel-int), care trebuie ndeplinite pentru a se asigura c PCC este sub control.
13

4. Stabilirea unui sistem de monitorizare. 5. Stabilirea msurilor corective atunci cnd PCC nu este sub control. 6. Stabilirea procedurile de verificare. 7. Stabilirea documentaiei i a evidenei. Aceasta etapa de control al calitatii produsului este realizata printr-o serie de analize:

Senzoriale Fizico-chimice Microbiologice

VI.1. Analize senzoriale


Prin analiza senzoriala a produsului alimentare se intelege examinarea facuta cu ajutorul organelor de simt (vaz, miros, gust,pipait) in urma unui control al capacitatii reale de apreciere a analistului si al preciziei rationamentului acestuia, urmata de o apreciere a impresiilor senzoriale inregistrate si de prelucrarea statistica a datelor obtinute. Impresia senzoriala este rezultatul unor etape fiziologice si psihologice: a receptiona (a percepe), a deveni constient (a recunoaste), a compara (a ordona), a pastra (a retine), a reda (a descrie), a aprecia (a evalua). Analiza senzoriala propriu - zisa se realizeaza prin verificarea urmatoarelor caracteristici: aspect: pulbere fin, omogen, fr aglomerri, fr particule arse i fr corpuri strine; culoare: alb-glbui, omogen, n toat masa; miros i gust: plcut, dulceag, uor gust de fiert, fr miros sau gust strin

VI.2. Analiza fizico-chimica


Examenul fizico chimic presupune realizarea analizelor chimice care ne vor da detalii cu privire la calitatea produsului. Produsul trebuie sa indeplineasca o serie de conditii astfel incat sa se incadreze in cerintele publicului. Analizele fizico chimice ne vor da detalii cu privire la indeplinirea sau nu a cerintelor.

14

Caracteristicile fizico-chimice ale diferitelor tipuri de lapte praf sunt cuprinse n tabelul urmator

Caracteristici Grsime % Umiditate % max. Aciditatea laptelui reconstituit, T Solubilitate n ap, %min. Cupru, mg/kg max. Staniu , mg/kg max. Zinc , mg/kg max. Plumb , mg/kg max

Tip 26 26 4 14-20 98 3,5 5 60 1,5

Tip 20 20 4 14-20 98 3,5 5 60 1,5

Tip smntnit max. 1,5 5 14-20 98 3,5 5 60 1,5

VI.3. Analiza microbiologica


Acest tip de examen se realizeaza cu scopul determinarii eventualilor daunatori, care pot pune in pericol sanatatea consumatorilor si pot compromite calitatea produselor noastre. Din punct de vedere microbiologic, nu se adminte prezena germenilor patogeni i a bacteriilor coliforme, iar numrul total nu trebuie s depaeasc 150000 de germeni la 1 gde produs.

VII. Design de ambalaj si etichetare


Fiind vorba despre un nou produs care va fi lansat pe piata, design-ul ambalajului trebuie sa atraga atentia, iar eticheta trebuie sa prezinte detalii care sa castige de la prima vedere increderea viitorilor consumatori. Ambalajul modern nu se limiteaza doar la protectia fizica a produsului, ci constituie un mijloc important de comunicare intre produs-producator si consumator, in deosebi la vanzarea prin autoservire. Alaturi de o serie de functii tehnice (rol de protectie impotriva umiditatii, prafului, socurilor, contaminarii s.a., de conservare, manipulare, depozitare, distributie fizica),
15

ambalajul indeplineste importante functii comerciale si de marketing, cum sunt: semnalizare (la locul de vanzare), atragerea atentiei clientelei - prin forma, dimensiune, grafica, culoare, miros etc, constituind un veritabil prim suport media (V. promovare prin ambalaj); informarea consumatorului privind mentiunile legale: originea, compozitia, clasa de calitate, modul de utilizare, termenul de valabilitate, pretul unitar (V. eticheta); Pe eticheta se vor specifica numele produsului, compozitia produsului, data fabricatiei, conditiile de expirare, lotul din care apartine produsul si tura in care a fost realizat. Pe eticheta va aparea de asemenea si imaginea unui bebelus, recunoscandu-se astfel linia de fabricatie Baby, bebelusul fiind simbolul acestui nou proiect.

BIBLIOGRAFIE

1. 2.

3. 4.

5.

6. 7. 8.

Socaciu, Carmen Chimia alimentelor , Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca, 2003 Gus, Camelia; Semeniuc, Cristina Stabilirea calitatii laptelui si a produselor lactate , Ed. Risoprint, ClujNapoca, 2005 Gus, Camelia Laptele si produsele lactate, editia 2, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2005 D. ibulc, Mirela Anamaria Jimborean, 2005, Tehnologia laptelui i a produselor lactate, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, ISBN 973-656-859-8 Luning, P.A.; Marcelis, W.J.; Jongen, W.M.F. Food quality management - a techno-managerial aproach, Wageningen Pers, Wageningen, 2002 Anonim Crearea produselor noi de calitate inalta pentru export
http://www.scribd.com/doc/54438201/Lapte-Praf http://www.iqads.ro/dictionar/ambalaj.html

16

17