Sunteți pe pagina 1din 10

TAE Curs nr.

5
CALCULUL TERMIC AL CONDUCTELOR
PENTRU TRANSPORTUL AGENTILOR FRIGORIFICI
5.1 Consideratii generale
Transportul agentilor frigorifici implica anumite particularitati calculului termic al
conductelor, dintre care se pot enumara:
- sensul de propagare a caldurii este de la mediul ambiant catre fluidul frigorific sau
de transport al frigului, deci este o absorbtie de caldura si nu o pierdere;
- umiditatea de imbibatie si cea higroscopica a materialelor termoizolante produc
cresterea conductivitatii termice
iz
datorita condensarii vaporilor pe suprafetele reci;
- materialele izolante termic trebuie sa aiba o permeabilitate redusa fata de vaporii
de apa si sa fie hidrofuge (tabel 5.1 si 5.2).
Tabel 5.1. Conductivitatea termica pentru materialele izolante
utilizate la instalatii frigorifice
Tabel 5.2. Rezistenta la permeabilitatea vaporilor de apa Rvap
pentru materialele izolante poroase
-1-
TAE Curs nr. 5
5.2. Calculul grosimii izolatiei pentru o absorbtie de caldura data.
Elemente cunoscute:
temperatura agentului frigorific t
f
;
temperatura mediului ambiant t
0
;
fluxul specific de caldura absorbit q;
diametrul conductei d
e
si grosimea acesteia s;
caracteristicile termofizice ale materialului izolatiei precum si configuratia
conductei.
Similar calculului termic al conductelor pentru o pierdere de caldura in mediul ambiant se
utilizeaza relatiile:
a) pentru pereti plani:
( )
1
]
1

,
_



e s
f
iz se s iz iz
q
t t
R R


1
0
[m] (5.1)
b) pentru pereti cilindrici:
ln(d
iz
/d
e
) = 2
iz
(R
l
R
e
) = 2
iz
[(t
0
t
f
)/q (1/ d
iz

e
)]
(5.1)
de unde rezulta:
(d
iz
/d
e
) = exp {2
iz
(R
l
R
e
)} = 2
iz
[(t
0
t
f
)/q (1/ d
iz

e
)]
(5.1)
5.3. Calculul grosimii izola tiei pentru evitarea condensarii umiditatii atmosferice pe
suprafata izolatiei.
Condensarea umiditatii atmosferice are loc daca racirea aerului de face sub
temperatura punctul de roua. Pentru prevenirea acestui fenomen nedorit se urmareste
stabilirea unei temperaturi exterioare a izolatiei mai mare cu cca. 5 % fata de temperatura
de saturatie a vaporilor de apa la presiunea partiala la care se gasesc acestia in aer.
Elemente cunoscute:
temperaturile fluidului si mediului ambiant t
f
; t
0
;
umiditatea relativa a aerului ambiant;
diametrul conductei si proprietatile izolatiei.
Rezulta relatia:
-2-
TAE Curs nr. 5
(d
iz
/d
e
) ln (d
iz
/d
e
) = (2
iz
/
e
d
e
)[(t
0
t
f
)/(t
0
t
e
) 1] (5.2)
care este de forma xlnx = ct care se rezolva prin incercari sau grafic (sau utilizand
tabelele specifice).
5.4 Calculul termic al conductelor incalzite de conducte insotitoare
Conductele insotitoare de incalzire sunt folosite pentru prevenirea congelarii lichidelor
vascoase sau pentru mentinerea constanta a temperaturii fluidului transportat.
Solutii constructive de sisteme cu conducte de incalzire insotitoare sunt prezentate in
fig 5.1
Fig.5.1. Solutii de conducte insotitoare:
a) conducte cu incalzire completa
b) conducte cu incalzire partiala
Sistemele cu incalzire completa se utilizeaza pentru fluidele din conducta principala
care au temperaturi ridicate, iar cele cu incalzire partiala pentru fluide cu temperatura mai
coborita (50 100C). Ca agent termic de incalzire se utilizeaza de obicei aburul cu
presiuni reduse de cca. 2 10 bar. Numarul de conducte insotitoare, diametrul lor si
temperatura aburului de incalzire depinde de diametrul si temperatura conductei
-3-
TAE Curs nr. 5
principale. Sistemul complet de conducte se inchide intr-un strat comun de izolatie
termica.
Datele initiale pentru calculul grosimii izolatiei sunt:
temperatura fluidului in conducta principala t
f
;
temperatura agentului incalzitor insotitor t
ab
;
temperatura mediului ambiant t
0
;
diametrul conductei principale d
e
si al conductei insotitoare d
ab
;
caracteristicile materialului izolatiei termice.
Pentru cazul sistemului cu incalzire completa calculul se face considerand
temperatura aerului din interiorul stratului de izolatie t
0i
egala cu cea a agentului termic
principal t
f
, iar pierderea de caldura a sistemului catre exterior egala cu caldura cedata de
conductele insotitoare.
Astfel grosimea stratului de izolatie
iz
este:
]
1 1
) (
) (
[ 2 ) ( 2 ln
, , 0 ,
0
0
,
,
e e iz i i iz f ab ab ab
f
iz e i iz
i iz
e iz
d d n t t d
K t t
R R R
d
d


de unde:
] [ 1
2
,
, ,
m
d
d d
i iz
e iz i iz
iz

,
_


(5.3)
in care: d
iz,i
si d
iz,e
sunt diametrele interior si exterior ale izolatiei;
ab
este coeficientul de
convectie dintre conductele insotitoare si aerul din interior;
0i
este coeficientul de
convectie dintre aerul din interiorul stratului de izolatie si suprafata interioara a izolatiei (se
ia de obicei
0i
=12 W/m
2
K); n este numarul de conducte insotitoare; K este coeficientul
de pierderi suplimentare de caldura (K = 1,25).
Pentru cazul sistemului cu incalzire partiala grosimea izolatiei termice se
determina pe baza bilantului termic, in care caldura cedata de conductele insotitoare
aerului din interior este egala cu caldura transmisa de acest aer conductei principale si
cea pierduta prin izolatie catre mediul ambiant. Astfel relatia de calcul devine :
]
1
) (
) (
[ 2 ) ( 2 ln
0
0
0
0
e iz f i e cp
f
iz e iz
e
iz
d n t t d
K t t
R R
d
d


(5.4)
Temperatura din interiorul stratului de izolatie devine t
0i

:
) ( ) ( ) (
) ( ) ( ) (
0 0
0 0
0
m m cp cp ab ab
o m m f cp cp ab ab ab
i
R f K R f R f
t R f K t R f t R f
t
+ +
+ +

(5.5)
unde:
0
,
0
sunt unghiurile specificate in fig 5.1 corespunzatoare suprafetelor specifice
f
A
si f
B
;
cp
este coeficientul de convectie de la aerul interior la conducta principala; R
ab
,
R
cp
, R
0m
sunt rezistenteletermice la transferul caldurii de la conducta insotitoare la aerul
interior, de la aerul interior la conducta principala si respectiv de la aerul interior la mediul
ambiant; f
ab
, f
cp
, f
0m
sunt suprafetele specifice de schimb de caldura corespunzatoare
rezistentelor termice de mai sus. Se considera K = 1,25, iar rezistentele termice se pot
calcula cu relatiile de baza date de: R
ab
=1/
ab
; R
cp
= 1/
cp
; R
0m
= (1/
0i
) + (
iz
/
iz
) +
(1/
e
).
Debitul de abur G
ab
necesar incalzirii conductei principale de lungime L este dat din relatia
de transfer de caldura:
] / [
9 , 0
) (
0
s kg
r
KL f t t
G
ab i ab ab
ab


(5.6)
unde r este caldura latenta de vaporizare a aburului (J/kg).
-4-
TAE Curs nr. 5
5.5 CALCULUL TERMIC AL CONDUCTELOR DE TERMOFICARE
Conductele de termoficare pot fi amplasate aerian sau ingropate in sol (direct sau in
canale)
5.5.1. Conducte aeriene sau supraterane. In acest caz se aplica relatiile demonstrate la
calculul termic al conductelor pentru fluide calde la care se neglijaza rezistentele termice
la interior R
I
si peretelui tevii R
p.
5.5.2. Calculul conductelor subterane. Sunt trei cazuri distincte care apar la acest tip de
conducte ( fig. 5.2) :
- conducte ingropate direct in teren ;
- conducte in canale nevizitabile ;
- conducte in canale vizitabile
Pentru calculele termice ale acestor tipuri de amplasari de conducte se au in
vedere unele elemente caracteristice, si anume:
Valorile coeficientilor de conductivitate termica a materialelor izolatiei se multiplica
cu 1,2...1,5 pentru conductele ingropate direct in sol si cu 1,1...1,25 pentru
conductele din canalele nevizitabile.
La calculul temperaturii medii a izolatiei se admit valori de 60...70 C.
Conductivitatea termica a solului
sol
se determina in functie de natura si
umiditatea sa (tabelul 5.3.).
-5-
TAE Curs nr. 5
Fig.5.2. Moduri de amplasare a conductelor de termoficare :
a) ingropate direct in teren ; b) in canale nevizitabile
Tabel 5.3. Conductivitatea termica a solului la adancimea de 1,5 m
si temperatura solului de 5 C
In functie de materialul de constructie a peretelui canalului conductivitatea termica a
acestuia
can
poate lua valorile: beton simplu
can
=1,28 W/mK; beton armat
can
=1,55
W/mK; caramida rosie
can
=0,77 W/mK.
De regula se admite ca
can

sol
, ceea ce permite sa omitem influienta rezistentei
termice a peretelui canalului. De asemenea coeficientii de convectie de la suprafata
izolatiei la aerul din canal
e
si de la aerul din canal la peretele interior al canalului
i
se
admit egali si aproximativ 10,5 W/mK.
Diametrul echivalent al sectiunii necirculare a canalului este: D
e
= P/ , cu P
perimetrul canalul, [m].
a) Conducte ingropate in teren
a1) re tea monotubulara
Datele de intrare pentru determinarea grosimii izolatiei sunt:
pierderea specifica de caldura q;
temperatura agentului termic t
f
;
diametrul exterior al conductei d
e
;
adincimea de pozare h;
conductivitatile termice ale izolatiei si solului
iz
,
sol
;
temperatura de calcul a solului t
sol
.
Grosimea izolatiei rezulta din ecuatia fluxului termic liniar si are forma:
ln(d
iz
/d
e
) = 2
iz
(R-R
sol
) =2
iz
[(t
f
-t
sol
)/q (1/2
sol
)ln(4h/d
iz
)] =
-6-
TAE Curs nr. 5
= [2
iz

sol
/(
sol
-
iz
)] [(t
f
-t
sol
)/q -(1/2
sol
)ln(4h/d
e
)]
(5.7)
d
iz
/d
e
= exp {2
iz
(R-R
sol
)} =exp {2
iz
[(t
f
-t
sol
)/q (1/2
sol
)ln(4h/d
iz
)]} = (5.7)
= exp {[2
iz

sol
/(
sol
-
iz
)] [(t
f
-t
sol
)/q -(1/2
sol
)ln(4h/d
e
)]}
de unde se determina grosimea izolatiei:
iz
= 0,5d
e
(d
iz
/d
e
1)
a2) re tea bitubulara
Pentru doua conducte vecine grosimea stratului de izolatie pentru prima (indice 1),
respectiv pentru a doua conducta (indice 2) se calculeaza tot pe baza formulei generale a
fluxului termic aplicat pentru cele doua conducte, la care se tine seama de influienta
termica reciproca a conductelor prin rezistenta termica mutuala R
1,2
. Relatiile de calcul
sunt :

,
_

1 1
2 , 1 2 1
1
1
1
1
4
ln
2
1 2
ln
e sol
sol f
iz sol
sol iz
e
iz
d
h
q
R q t t
d
d


(5.8)

,
_

2 2
2 , 1 1 2
2
2
2
2
4
ln
2
1 2
ln
e sol
sol f
iz sol
sol iz
e
iz
d
h
q
R q t t
d
d


(5.9)
unde rezistenta mutuala este: 1
2
ln
2
1
2
2 , 1
+
,
_

b
h
R
sol
l

Pentru determinarea grosimii izolatilor se aplica relatia deja acum cunoscuta:

iz1,2
= 0,5d
e1,2
(d
iz1,2
/d
e1,2
1)
Astfel pierderea totala de caldura a unei conducte ingropate in sol, de lungime L si care
tine seama si de pierderile suplimentare de caldura prin elementele de imbinare sau
armaturi (K) este :
Q
tot
= q KL [W] (5.10)
b) Conducte in canale nevizitabile
b1) re tea monotubulara
Datele initiale sunt:
pierderea specifica admisibila de caldura q;
temperatura agentului termic t
f
;
diametrul exterior al conductei d
e
;
adincimea de pozare h si dimensiunile transversale ale canalului;
conductivitatile termice ale izolatiei, materialului canalului si solului
iz
,
can
,
sol
;
temperatura de calcul a solului t
sol
.
Pentru simplificare se ia
can
=
sol
si rezulta grosimea izolatiei din relatia:
-7-
TAE Curs nr. 5
ln(d
iz
/d
e
) = 2
iz
[(t
f
-t
sol
)/q (R
e
+R
I
can
+R
sol
)] (5.11)
unde:
i ei
can
i
D
R

1

;
ee sol
sol
D
h
R
4
ln
2
1

cu D
ei
si D
ee
,diametrele echivalente
respectiv interior si exterioar ale canalului.
Pierderea specifica de caldura se determina cu relatia:
( )
sol
can
i e iz
sol f
l
R R R R
t t
q
+ + +

[W/m]
(5.11)
Temperatura aerului din canal se calculeaza cu relatiile urmatoare:
- daca se cunoaste pierderea specifica de caldura q:
t
can

= t
sol
+ Kq(R
i
can
+ R
sol
) [C] (5.12)
- daca se cunoaste rezistenta termica a izolatiei R
iz
:
t
can

= t
sol
+ K (t
f
t
sol
)(R
i
can
+ R
sol
) / (R
iz
+ Re +R
i
can
+ R
sol
) [C] (5.13)
b2) retea bitubulara

In mod analog ca si la calculul grosimii izolatiei pentru retelele bitubulare ingropate in sol,
relatiile de calcul ale grosimii izolatiei se bazeaza pe echilibrul transferului de caldura si
sunt date de expresiile:

,
_

,
_

e iz
can f
iz
can f
iz
e
iz
d q
t t
R
q
t t
d
d


1 1
1
1 1
1
1
1
1
1
1
2 2 ln
(5.14)

,
_

,
_

e iz
can f
iz
can f
iz
e
iz
d q
t t
R
q
t t
d
d


2 2
2
2 2
2
2
2
2
2
1
2 2 ln
(5.15)
Temperatura din interiorul canalului daca se cunosc pierderile specifice de caldura q
1
si
q
2
, se calculeaza cu:
t
can
= t
sol
+K(q
1
+q
2
)(R
I
can
+ R
sol
) [C] (5.16)
c) Conducte in canale vizitabile.
Calculul termic pentru conductele amplasate in canale vizitabile prezinta particularitatea
ventilarii canalelor in perioada reparatiilor sau diferitelor interventii. Astfel temperatura
canalului din timpul ventilatei se considera cca. 35...40 C. Cunoscind aceasta
temperatura notata t
v
can
, fluxul de caldura care trebuie evacuat prin instalatia de ventilatie
Q
v
trebuie sa fie egal cu diferenta dintre pierderile de caldura insumate ale conductelor si
pierderea de caldura in sol de catre canal:
-8-
TAE Curs nr. 5
] [ ) (
1 , ,
,
,
W
R R
t t
R R
t t
K Q Q Q
n
i
sol
can
i
sol
v
can
i e i iz
v
can i f
can i t v

+

(5.17)

5.6. Calculul ca mpului de temperaturi creat de conductele subterane .
Conductele pentru transportul agentilor termici ingropate in sol sau canale termice,
produc o crestere de temperatura in zona adiacenta. Pentru determinarea temperaturii
intr-un punct de coordonate carteziene x,y este necesara conoasterea urmatoarelor
elemente:
temperatura agentului termic t
f
;
diametrul exterior al conductei d
e
;
adincimea de pozare h;
conductivitatile termice ale izolatiei si solului
iz
,
sol
;
temperatura de calcul a solului t
sol
.
Temperatura t
x,y
intr-un punct x aflat pe perpendiculara pe axa conductei celei mai calde si
un un punct y ales arbitrar este functie de tipul conductei si modului de amplasare a
acesteia:
- pentru conducta monotubulara ingropata in sol:
t
x,y
=t
sol
+qR
x,y
=t
sol
+[(t
f
-t
sol
)/(R
iz
+R
sol
)] R
x,y
[C] (5.18)
- pentru conducta bitubulara ingropata in sol:
] [
) ( ) (
) ( ) (
ln
2
2 2
2 2
2
, 1 ,
C
h y b x
h y b x q
R q t t
sol
y x sol y x

+ +
+ +
+ +

(5.19)
5.7. Calculul economic al izolatiei termice
Are drept scop determinarea grosimii optime a stratului de izolatie luand in consideratie
variatia antagonista a investitiei si cheltuielilor de exploatare functie de grosimea stratului
de izolatie.
Pierderile specifice economice de caldura rezulta din relatia:
( ) ( )
A
A t t
Nu
A
t t
q
f iz ec f iz
ec l
2 1 2
2
1
2
0 0
,
+


[W/m] (5.20)
unde A rezulta din rezolvarea prin incercari a ecuatiei:
Nu
Nu
A
ec
ec ec


/ 2 1
/ 2 ln

=
( )
1
]
1

+
1
]
1

+


iz
sp
iz
f iz
e
d
I
I
T
p
t t z b
d 2
1
10 6 , 3
2
0
6

(5.21)
in care:
e
ec iz
ec
d
d
,

;
iz
e e
d
Nu

;
( )
1
]
1

+ I I
n m
p
m
100 100
1
(5.22)
-9-
TAE Curs nr. 5
Notatii utilizate:
b pretul de cost al caldurii, lei/GJ;
z nr. anual de ore de functionare, h/an;
t
f
temperatura medie anuala a agentului termic, C;
t
0
temperatura de calcul a mediului ambiant, C;
p coeficient ce tine seama de cheltuielile anuale pentru reparatia izolatiei, an
-1
;
m cheltuielile anuale procentuale pentru reparatia izolatiei, %I;
n reutilizarea secundara a materialului izolant, %;
I
m
investitia in materialul izolant de baza reutilizat, lei;
I
iz,
I
sp
investitia specifica in materialul izolant nou si respectiv investitia in stratul
protector, lei/m
2

durata de functionare a conductei, ani;
T durata de recuperare a investitiei, ani.
-10-