Referat

Reglementarea activit

ii de creditare n b ncile comerciale

Chi in u, 2011

Conform legii institu iilor financiare, banca este o institu ie financiar care accept de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferite instrumente de plat , i care utilizeaz aceste mijloace total sau par ial pentru a acorda credite sau a fa ce investi ii pe propriul cont i risc. Principala activitate a b ncilor comerciale este aceea de intermediere. Opera iunile bancare sunt opera iuni de pasiv, adic opera iuni de atragere de resurse i opera iuni de activ, adic opera iuni de plasare a resurselor. Principalele opera iuni de atragere de resurse sunt: constituirea fondurilor proprii (capitalul propriu i capitalul suplimentar), resursele atrase de la clien i nebancari (conturi curente, depozite la termen i conturi de economii, certificate de depozit), clien ii bancari (conturi LORO, depozite interbancare atrase, mprumuturi). Principalele opera iuni de plasare a resurselor sunt: depozitele interbancare plasate, creditele acordate b ncilor n baza unei conven ii/contract, credite acordate clien ilor nebancari (credite de trezorerie, credite pe termen mediu i lung), titluri de valoare, plasamente n participa ii, plasamente n mijloace fixe, alte active. Intermedierea bancar reprezint principala activitate a unei institu ii de credit i o important surs pentru profit, care se bazeaz pe diferen a dintre dobnda activ i dobnda pasiv . Intermedierea bancar poate fi sintetizat prin opera iunile de atragere de sume ct mai ieftine (dobnda pasiv mic ) i de plasare a capitalului n condi ii ct mai avantajoase. Principalul tip de opera iuni active efectuate de c tre b ncile comerciale din R.Moldova, r mne a fi acordarea creditelor. Astfel, potrivit informa iei publicate de Banca Na ional , privind Activele, obliga iunile si capitalul sistemului bancar al Republicii Moldova, creditele acordate anului 2010 i 60,06% fa i leasing-ul financiar (total), constituia 61,73% de 60,32% la finele din totalul de 45,623,382.56 mii MDL nregistrat la 31.08.2011, fa de perioada similar a anului precedent.

Creditul poate fi definit ca o form special de mi care a valorilor: vnzare de m rfuri cu plata amnat sau transferarea de moned cu titlul de mprumut. Caracteristicile creditului sunt: subiec ii rela iei de credit (creditorul i debitorul), promisiunea de rambursare, termenul de rambursare, dobnda, acordarea creditului (tranzac ia), consemnarea i transferabilitatea.

Pruden a bancar , destina ia creditului, planificarea creditelor, garantarea creditelor i rambursarea creditelor la scaden sunt principiile credit rii. Principalele tr s turi distinctive ale rela iilor de credit sunt finan area agen ilor economici pe baza disponibilit ilor, n condi iile rambursabilit ii i perceperii de dobnd i emisiune monetar . a Func iile creditului sunt: func ia de mobilizare, de ameliorare calitativ stimulare a eficien ei n activitatea agen ilor economici. Criteriile care determin delimitarea principalelor tipuri de credite sunt: persoana creditorului, modalitatea specific de formare i utilizare a capitalurilor disponibile, persoana debitorului, dimensiunile i dinamica necesit ilor debitorului i modul de folosire a capitalurilor mprumutate, obiectul creditului i sfera de utilizare, duratele de constituire a capitalului disponibil i de utilizare de c tre mprumuta i. Creditul poate fi clasificat dup mai multe criterii, astfel: a) dup natura economic ipotecar); b) dup destina ie (productiv i neproductiv); c) dup natura garan iilor (real i personal); d) dup termenul de rambursare (rambursat la o dat stabilit i f r termen). Dobnda este pre ul pl tit n schimbul punerii la dispozi ia unui subiect economic a capitalului necesar, rata dobnzii reprezentnd pre ul pentru o anumit unitate de capital i o anumit unitate de timp. Din punct de vedere al b ncii, se pot deosebi dou categorii de dobnzi: dobnda bonificat (remunerarea disponibilit ilor b ne ti constituite ca depozite la banc ) i dobnda perceput (ncasat de b nci de la clien ii lor n calitate de debitori, corespunz tor creditelor acordate). n economia de pia scontului, taxa privat exist o diversitate de tipuri de dobnzi: taxa oficial a a scontului, dobnda bonificat , dobnda perceput , dobnda i participan i (comercial, bancar, de consum, obligatar,

disponibilit ilor b ne ti i de redistribuire, func ia de emisiune, func ia de reflectare i

practicat la efectele comerciale. Dobnda poate fi simpl (plata pentru serviciul adus de un capital n condi iile n care dobnda nu e capitalizat ) capitalizat ). i compus (n condi iile n care dobnda este

n contextul infla ionist existent n aproape toate diferen ntre dobnda nominal

rile se iau n considerare dou

ipostaze ale dobnzii: nominal (exprimat ca atare prin rata curent de pia ) i real (ca i gradul de eroziune al capitalului, determinat de evolu ia procesului infla ionist). B ncile i definesc strategiile de atins, att pe termen mediu i lung, ct i pe termen scurt. Obiectivele concrete ale b ncilor n politica de creditare (strategia) sunt: consolidarea pozi iei b ncii pe pia ; stabilirea unei cre teri medii anuale a creditului corporate; stabilirea unui raport optim ntre creditele acordate n moneda na ional fa de cele acordate n valut ; stabilirea unui procent maxim de provizionare. Analiza bazei de credit corporate vizeaz dou aspecte: analiza istoricului firmei i analiza viitorului firmei. Documentele minime necesare analizei sunt documente contabile (bilan , situa ia stocurilor, bugetul de venituri i cheltuieli, declara ii lunare de impozit, decont TVA, situa ia crean elor, situa ia debitelor etc.), documente referitoare la obiectul creditului (plan de afaceri, fluxul de numerar, studiu de fezabilitate etc.) i documente de garantare (ipoteci, gajuri etc.). Principalele tipuri de credite bancare acordate persoanelor juridice sunt: credite globale de exploatare, utiliz ri din deschideri de credite permanente (linii de credite), credite pentru finan area cheltuielilor i stocurilor temporare, credite pentru finan area cheltuielilor i stocurilor sezoniere, credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabrica ie, credite pentru prefinan area exporturilor, credite pentru exportul de produse garantate cu crean e asupra str in t ii n lei i valut , credite de scont, creditele pe documente de plat aflate n curs de ncasare (creditele pe cecuri remise spre ncasare, credite pe ordine de plat ), factoring, credite pentru facilit i de cont, credite pe descoperit de cont (overdraft), credite pentru echipament (investi ii) n completarea surselor proprii, credite pentru cump rarea de ac iuni i active, credite promotorii, credite ipotecare, credite pentru activitatea de leasing, credite de forfetare. Analiza creditului reprezint procesul prin care banca, pe baza unor informa ii furnizate de documente puse la dispozi ie de client i a oric rei informa ii relevante ob inute din alte surse, stabile te dac clientul are bonitatea necesar (capacitatea de a- i

achita obliga iile pe care urmeaz s

i le asume prin semnarea contractului de credit) i i o analiz de fond,

urm re te limitarea la maxim a expunerii b ncii la riscul de credit. Procesul de analiz a creditului va cuprinde o analiz formal care va avea att o dimensiune cantitativ , ct i una calitativ . Verificarea de fond calitativ a persoanelor fizice presupune verificarea comportamentului solicitantului/so ului, so iei, codebitorului, girantului, verificarea adresei domiciliului/re edin ei solicitantului, verificarea unit ii care a eliberat adeverin a de venit pentru solicitant/codebitori/giran i. Pentru efectuarea analizei dosarului de creditare pentru persoane juridice, banca utilizeaz urm toarele surse de informa ii: situa iile financiare, analizele economice i sectoriale i informa iile complementare. Elementele de analiz financiar a ntreprinderii se refer la analiza bilan ului, a lichidit ii i solvabilit ii, analiza sistemelor de rate (profitabilitate, lichiditate, rate financiare), analiza capacit ii de autofinan are (CAF), analiza fluxului de numerar (cashflow), anticiparea falimentului unei companii (prin metoda contabil i metoda bancar ). Formatul aplica iei este relativ tipizat; el poate varia, ns va trebui s con in urm toarele informa ii: propunerea de credit, sumarul aplica iei, prezentarea societ ii, prezentarea sectorului de activ, analiza situa iilor financiare a societ ii, recomandarea final a analistului de credit. Elementele esen iale n analiza procesului de creditare sunt: persoana, capacitatea de rambursare, garan iile, scopul n care creditul este solicitat, perioada (durata) creditului, rentabilitatea, valoarea creditului, avantajele b ncii i ale beneficiarului, pia a. Metodologia de creditare cuprinde mai multe etape: etapa preli-minar , etapa depunerii dosarului, etapa analizei documenta iei, etapa determin rii indicatorilor de apreciere, etapa aprob rii creditelor, etapa constituirii garan iei, etapa ncheierii contractelor, etapa derul rii i urm ririi creditelor. Garan ia este denumirea generic utilizat pentru a desemna orice metod , s asigure banca de instrument sau angajament accesoriu contractului de mprumut, pus la dispozi ia sau emis n favoarea b ncii, n virtutea contractului ncheiat, n m sur realizarea cert a bunurilor garantate, respectiv recuperarea sumelor mprumutate

(inclusiv dobnzile), n cazul neramburs rii acestora de c tre debitor.

Reglement rile prev zute n legisla ia n vigoare cuprind dou categorii principale de garan ii: garan ii reale (gajul, ipoteca, cesiunea de crean e, depozitul bancar); garan ii personale (cau iunea sau fidejusiunea, garan ia bancar ). Garan ia real reprezint un activ acordat de c tre debitor unui creditor (banca), astfel nct datoria s fie nso it de o anumit siguran . Garan ia real const n i depozitul bancar. rezervarea unor bunuri individualizate n scopul garant rii creditului. Garan iile reale cuprind gajul, ipoteca, cesiunea de crean Garan iile personale reprezint angajamente ale agen ilor economici i persoanelor fizice prin care ace tia se oblig s suporte datoriile debitorilor c tre banc , pentru creditele acordate. Acest tip de garan ie mai poart denumirea de cau iune sau fidejusiune i este valabil dac sunt ndeplinite urm toarele condi ii: s existe un contract separat prin care o persoan fizic sau juridic se oblig s garanteze obliga iile agentului economic mprumutat cu ntregul s u patrimoniu; cel ce garanteaz s aib deplin capacitate; garantul s fie solvabil; garantul s domicilieze sau s aib sediul n teritoriul unde func ioneaz banca ce acord creditul; patrimoniul ce se constituie garan ie s nu fie afectat de alte datorii sau obliga ii. Scrisoarea de garan ie bancar reprezint un nscris prin care o banc (garant) se angajeaz necondi ionat i irevocabil, n cazul n care un debitor (mprumutat) nu execut obliga ia de a pl ti la o dat bine stabilit o sum de bani determinat , s pl teasc suma neachitat n favoarea creditorului (mprumut tor). Monitorizarea creditelor se face pentru aflarea situa iei la zi a afacerii clientului, precum i a posibilit ii acestuia de a pl ti n continuare datoria c tre banc , identificarea tendin elor contrare astfel nct s se poat lua m suri preventive, confirmarea folosirii creditului n scopul acord rii, infirmarea sau confirmarea informa iilor date de client, descoperirea practicilor neobi nuite folosite de client i informarea despre activitatea clientului i a credibilit ii sale, asigurarea c acest client este nc solvabil. Responsabilit ile ofi erului de credit sunt: comunicarea dintre acesta i client; verificarea contului curent al clientului; vizita la sediul clientului; ntocmirea dosarului de credit.

Informa iile cuprinse n dosarul de credite se grupeaz n urm toarele categorii: documente de creditare; informa ii financiare; garan ii; coresponden ; rapoarte; note. Controlul faptic al creditelor bancare are ca obiect: urm rirea i analizarea gradului de realizare a principalilor indicatori (realizarea fluxului de disponibilit i monetare, existen a resurselor i a factorilor de produc ie, conservarea garan iilor, respectarea destina iei creditelor; existen a pie elor de desfacere etc.); evaluarea garan iilor; prezentarea m surilor luate; ntocmirea i nregistrarea actelor de control. B ncile care au un portofoliu de credite mare departament care se ocup cu analiza creditelor. O analiz a creditelor trebuie s cuprind : asigurarea concordan ei cu politica de creditare a b ncii; scopul (obiectul) creditului; eviden a ramburs rilor; situa ia financiar a clientului; documenta ia; garan iile; respectarea reglement rilor legale. Activitatea de creditare genereaz att credite performante, ct i, datorit gestion rii gre ite a riscului, credite problem i neperformante. o ntrziere n rambursarea i Creditele neperformante apar atunci cnd exist i diversificat organizeaz un

recuperarea arieratelor, iar achitarea obliga iilor de plat asumate nu este asigurat sau este asigurat par ial. Creditele problematice sunt cele care, la data analizei, prezint semnale evidente referitoare la imposibilitatea ramburs rii viitoare la termenele stabilite, ca urmare a deterior rii activit ii clientului. Procesul credit rii este, prin natura sa, imperfect. Analiza creditului poate fi incomplet sau bazat pe date eronate, ofi erul de credit poate ignora adev ratele condi ii ale unui debitor, astfel capacitatea debitorului de a rambursa se poate efectiv schimba dup ce creditul a fost acordat, Dac managementul se concentreaz exclusiv pe eliminarea n totalitate a riscurilor, o banc nu va mai acorda credite, profiturile se vor restrnge i nevoile de creditare ale clien ilor nu vor fi satisf cute. Creditorii nu pot elimina complet riscul, astfel pot ap rea unele pierderi din credite. Obiectivul unei b nci este de a- i stabili optimul rela iei risc venit. n scopul administr rii eficiente a activelor i pasivelor, n fiecare banc func ioneaz Comitetul de Administrare a Activelor i Pasivelor. Creditele neperformante determin suportarea de c tre b nci a urm toarelor costuri: sc derea reputa iei, cre terea cheltuielilor administrative i cre terea cheltuielilor juridice.

Principalele cauze ale apari iei creditelor neperformante sunt: erori comise de c tre creditor (interviu necorespunz tor, analiz financiar necorespunz toare, necunoa terea activit ii clientului, garantarea defectuoas a creditului, documenta ia incorect incomplet ). Experien a insuficient n afaceri (management capitalizare ini ial inadecvat , deteriorarea produc iei, activitate insuficient sau de necorespunz tor,

marketing, control financiar necorespunz tor) determin , de asemenea creditele neperformante ale companiilor. Creditele devin neperformante aproape ntotdeauna ca urmare a unei deterior ri graduale a activit ii companiei, care este nso it de numeroase semnale de avertizare. Acestea sunt semnale de avertizare generale (avertismente care reies din analiza bilan ului, din analiza contului de profit i pierdere etc.), semnale ale actului managerial, semnale tehnice i comerciale, precum i alte avertismente rezultate n urma contractului direct cu clientul sau indica ii furnizate de c tre ter i. Solu ionarea creditelor neperformante presupune parcurgerea urm toarelor etape: considera ii preliminare, ac iune competent , evaluarea situa iei, aprecieri asupra clientului, analiza documenta iei, evaluarea situa iei reale a garan iilor, urm rirea i controlul contului bancar al clientului, consultan juridic . Convocarea clientului acceptarea) constituie o alt neperformante. Elaborarea unui plan de ac iune presupune o serie de m suri n vederea corect rii factorilor care au generat problema (vnzarea activelor care nu mai pot fi utilizate, ob inerea de capital suplimentar, schimbarea strategiei de pia adoptate de client, g sirea unei noi conduceri, planificarea unei fuziuni sau achizi ii). Baza normativa a opera iunilor de credit o constituie legisla ia R. Moldova, actele normative emise de c tre Banca Na ional a Moldovei, precum interne ale b ncilor comerciale. Regulamentul cu privire la activitatea de creditare a b ncilor care opereaz Republica Moldova prevede competen ele ine de: i responsabilit n ile b ncilor comerciale ce i actele normative i analiza modului de gndire a acestuia cu urm rirea etap principal a urm ririi i solu ion rii creditelor evolu iei st rilor emo ionale ale clientului (negarea, sup rarea, trguiala, deprimarea,

- stabilirea si men inerea structurilor organizatorice; - orientarea politicii creditoare a b ncii; - elaborarea metodelor analitice si procedeelor administrative; - determinarea sistemelor de control adecvate pentru evaluarea, dirijarea si verificarea riscului, care reies din activit ile de creditare. Managementul corect si prudent al activitatii de creditare al unei banci necesita stabilirea si mentinerea unor structuri organizationale si politicii de creditare mpreuna cu procedeele de evaluare a riscului, monitoring si control, care au scopul de a asigura transformarea acestei politici n practica operationala; obiectivul este de a proteja activele bancii si de a obtine un profit, n acelasi timp lund n consideratie securitatea depozitelor clientilor. Politica creditara a bancii trebuie sa fie orientata spre protejarea activelor, obtinerii de profit si mbunatatirii starii economico-financiare a mprumutatilor concomitent lund n consideratie securitatea depozitelor clientilor. Politica general i procedeele scrise vor cuprinde, dar nu se vor limita la: * Instructiunea de politica generala de creditare a bancii, evidentiind: - structura organizatorica; - autoritatile de creditare - strategia de afaceri si marketing; - tipurile de credite; - limitele generale de creditare; - activitatea de creditare la nivel de filiala; - gajul sau alt tip de asigurare considerat acceptabil si suficient; - modul de acordare si rambursare a creditelor; - principiile stabilirii marimii ratei dobnzii; - distribuirea si diversificarea pe ramuri (pe sectoare); - revizuirea si controlul portofoliului de credite etc. * Instructiunile specifice detaliate despre politica si procedee pentru fiecare tip de credit si plata cu avans inclusiv: - procedeele interne de evaluare a credibilitatii debitorului; - dirijarea si verificarea riscului; - limitele de acordare a creditului;

- gajul sau alt tip de asigurare necesar; - stabilirea pretului; - autorizarile; - creditele problematice si colectarea lor; - formarea rezervelor; - descrierea metodelor analitice de evaluare a credibilitatii clientilor. Aceste instructiuni trebuie sa includa si formulare de cerere, acordurile (contractele) de credit, formularul despre gaj sau alt tip de asigurare, etc. Politica generala trebuie sa defineasca toate tipurile de credite pe care banca le acorda, descrise ntr-un mod concis si cuprinzator, continnd informatia despre scopul creditului, scadenta si structura de rambursare, pret, gajul necesar sau alt tip de asigurare, etc. Politica generala trebuie sa cuprinda un ndrumar general referitor la partea pe care fiecare tip de credit o ocupa n totalul portofoliului de credite, de exemplu, pentru credite comerciale, de consum, credite pentru bunuri imobiliare, etc. reflectnd strategia comerciala a bancii si lund n consideratie riscul implicat pentru fiecare parte. Politica generala de creditare trebuie sa reflecte limitele legale si regulatoare de creditare, adica limitele referitor la eliberarea creditelor mari unui debitor sau unui grup de debitori n interconexiune, persoanelor afiliate si functionarilor bancii. Aceasta ar putea contine si instructiuni cu privire la distribuirea pe sector si geografica a portofoliului. Activitatea de creditare la nivel de filiale trebuie sa se efectueze n baza unor reguli care vor determina functiile, responsabilitatile si mputernicirile filialelor n procesul general de creditare al bancii. Cerintele catre modalitatile de asigurare a creditelor, precum si formele acestora, vor fi determinate n dependenta de tipul creditului. Politica generala referitor la modul de acordare si rambursare a creditelor trebuie sa descrie procedeele posibile de acordare si rambursare a creditelor. Diversificarea portofoliului de credit consta n stabilirea proportiilor optimale a tipurilor de credit (de consum, imobiliare, comerciale, etc.) n suma totala a portofoliului, lund n consideratie riscul implicat n fiecare tip de creditare.

Politica generala creditara stabileste regulile de revizuire sistematica a portofoliului de credite, care vor permite o clasificare obiectiva a acestuia. n acest scop vor fi definite clar responsabilitatile bancii si a filialelor acesteia, regulile cu privire la procesul intern de informare a datelor si procedeele de control. O banca trebuie sa aiba instructiuni detaliate la dispozitia sa cu descrierea ntregului proces de administrare pentru fiecare tip de credit: de la cererea initiala a clientului, prin evaluarea credibilitatii si aprobarea de eliberare, pna la rambursarea finala a acestuia. Aceste instructiuni trebuie sa ofere un ndrumar detaliat despre documentare pentru orice tipuri de credite si sa determine regulile referitor la: y Autoritatea de creditare: determinarea autoritatii de creditare n cadrul bancii pentru luarea deciziei la diferite niveluri, pentru fiecare tip si marime de credit; y Informatia financiara: cerintele fata de comunicarea datelor cu privire la situatia financiara, care trebuie executate de debitor pentru orice tipuri de credite, oferind posibilitatea unei analize profunde a credibilitatii clientului; y Evaluarea credibilitatii: instructiunile detaliate despre efectuarea evaluarii credibilitatii clientului si capacitatii de rambursare a creditului, inclusiv metodele adecvate de analiza a bilanturilor, raportului cu privire la profit si pierderi; n mod similar aprecierea gajului si altor forme de asigurare acreditelor si stabilirea limitelor (coeficientilor) de utilizare a acestora. Rapoartele financiare ale entitatilor, care conform legislatiei sunt obligate sa ntocmeasca acest tip de rapoarte, se prezinta la solicitarea bancii, cu amprenta stampilei organului de stat respectiv, pentru ultima perioada de raportare. y Gajul si alte forme de asigurare a creditelor: prevederea unui coeficient minim pentru gaj si alte forme de asigurare a creditelor necesare pentru fiecare tip de credit si evaluarea adecvata a acestora, n scopul asigurarii acoperirii depline a sumei supuse riscului (suma creditului plus dobnda); y Procesul de aprobare: reguli detaliate cu privire la autorizarea acordarii creditului; y Stabilirea pretului creditului: rata dobnzii/ comisioane pentru toate tipurile de credite acoperind costurile de creare a fondurilor (plus o marja de profit), inclusiv costurile suplimentare si crearea rezervelor pentru pierderile posibile;

y Limitele: limitarea liniilor individuale/ creditelor ne rambursate si n total pentru fiecare debitor; y Colectarea: determinarea procedeelor legate de creditele cu termenul de rambursare expirat si platilor aferente neachitate/ delincvente legale si alte reclamatii; y Diverse: instructiuni specifice pentru cazurile exceptionale si scutiri, etc.

Managementul corect si prudent al portofoliului de credite al unei banci necesita un sistem eficient de informare, care trebuie sa includa toate aspectele importante privind eliberarea creditelor. Disponibilitatea unui sistem de ncredere si corect de informare, cuprinznd ntreaga activitate de creditare, este o conditie indispensabila pentru dirijarea si controlarea efectiva a riscului si, respectiv, pentru ndeplinirea datoriilor si obligatiunilor managementului sau administratiei bancii. Sistemul informational de creditare trebuie sa contina detaliile concise asupra creditelor individuale privind: - identitatea si activitatea debitorului; - situatia economica si financiara a debitorului (trecuta, actuala si n prognoza) pe baza unei analize profunde a credibilitatii acestuia; - tipul, scopul si marimea creditului; - sursele primare si secundare de rambursare; - asigurarea (gajul) rambursarii creditului si conditiile acestuia; - alta informatie referitoare la relatia creditara (este necesara comunicarea datelor cu privire la situatia financiara a debitorului). Revizuirea interna a creditelor presupune reexaminarea sistematica a portofoliului de credite al bancii n scopul detectarii timpurii a riscului marit si determinarii masurilor necesare pentru creditele dubioase sau compromise, inclusiv rezerve. Politica de creditare este strategia si tactica bancii in domeniul operatiunilor creditare.Politica creditara este stabilita de catre banca in baza legislatiei in domeniu. Politica creditara a bancii trebuie: 1. Sa stabileasca cum va fi organizat serviviul de creditare 2. Sa stabileasca diferite niveluir de delegari functii si responsabilitati

3. Sa stabileasca comitetulde creditare si functiile lui. 4. Sa descrie procesul de aprobare a creditului Politica de credit trebuie sa indice clar structura departamentului de creditare care poate fi format dintr-o sectie sau mai multe.Politica de creditare trebuia sa stabileasca cine in banca va poseda dreptul de a aproba fiecare tip de credit si va stabili cerintele bancii fata de gaj si alte forme de asigurare a creditelor.Banca va specifica tipurile de gaj acceptate pentru fiecare tip de credit luindu-se in consideratie lichiditatea gajului. Deasemenea prin intermediul politicii de creditare banca va stabili o metoda de determinare a valorii corecte a gajului si apreciera valorii lui in timp.Politica de creditare va stabili coeficientul minim pentru gaj, fiind necesar de a asigura ca valoarea gajului sa fie suficienta pentru a acoperi suma datorata bancii.( nu mai putin de 120%, de obicei). Politica creditara trebuie sa prevada mentinerea documentatiei si evidenta suficienta de catre departamentul de creditare a gajurilor. Politica de creditare mai are si functia de a dirija cu riscul in procesul plasarii resurselor creditare. O mare atentie e necesar sa se acorde caracterului relatiilor cu clientii.Activitatea de optimizare a politicii de credit si corespunzator de minimizare a riscurilor are urmatoarele prioritati: 1. Gestiunea creditelor calitative 2. Gestiunea relatiilor profitabile 3. Gestiunea rezonabila a portofoliului de credite Creditele calitative sunt creditele care pot fi rambursate la termen si care nu creaza probleme clientului.In acest context creditele trebuie sa fie nu doar asigurate dar si stabile, adica banca trebuie sa urmareasca mersul afacerilor si evaluarea suficientei capitalului clientului. Clientul la rindul sau punind la dispozitia bancii toate informatiile solicitate. - Gestiunea relatiilor profitabile-costul creditului trebuie sa corespunda cu nivelul riscului preconizat. Deasemenea costul creditului trebuie sa reflecte si cresterea in timp a riscului de credit.Politica bancii are ca directive, crearea pe parcursul timpului a unor relatii sigure si profitabile cu clientii. Creasterea portofoliului de credite.scopul bancii este cresterea in timp a nivelului profitabilitatii din activitatea sa. Aceasta crestere nu poate fi asigurata: a. fara asigurarea unei calitati inalte a activelor

b. fara corelarea eficienta dintre profitabilitate si risc. Banca isi poate majora portofoliul de credite in limite rezonabile cu respectarea urmatoarelor criterii: -cerintele B ncii Na ionale -scopurile bancii -cultura creditara a bancii -participarea numai la activitati legale si riscuri rezonabile -politica de credit trebuie sa corespunda conceptelor bancare in gestiunea riscurilor. Functiile politicii creditare: Politica creditara indeplineste 2 grupuri de functii: I.Functii comune: - Comerciala: presupune obtinerea venitului de catre banca - De stimulare:manifestinduse prin faptul ca politica creditara reflectind necesitatile obiective ale statului bancilor, clientilor, stimuleaza acumularea resurselor banesti temporar libere in banci si utilizarea rationala a lor. Pentru banca aceasta functie se manifesta prin faptul ca bancile se straduie sa atraga resurse cit mai ieftine pe un timp indelungat si sa le plaseze cu maximum de beneficiu. - De control: se manifesta prin faptul ca Pol creditara permite de a controla procesul atragerii si utilizarii resuselor creditare de catre banci si clientii lor, tinind cont de prioritatile determinate in politica de creditare a bancii. II. Functii specifice: - De optimizare a procesului creditar.

Principiile politicii creditare -principiul prudentialitatii -Principiul crediblitatii -principiul garantarii creditelor Examinind politica creditara ca element al politicii bancare putem concretiza ca politica creditara se afla in legatura cu scopurile strategice ale bancii- obtinerea profitului de la plasarea resurselor banesti a depunatorilor, precum si dezvoltarea dinamica a bancii in

vederea cresterii volumului si gamei de servicii ceea ce garanteaza stabilitatea si profitabilitatea bancii. Si deci scopul politicii creditare este: - Crearea conditilior pentru plasarea efectiva a resurselor atrase -Asigurarea unei cresteri stabile a bancii La nivelul bancii comerciale politica se manifesta va sub forma unei strategii si practici. La baza elaborari strategiei aflinduse urmatoarele aspecte: 1.Clientul- pentru banca el e cel mai important 2.Cheltuielile o directie strategica pentru banca este reducerea cheltuielor 3.Capitalul 4.Caracterul-aptitudinea conducerii bancii de a gestiona activitatea acesteia. Concluzionind putem spune ca obiectivele de baza a politicii creditare a bancii comerciale va include: a. Analiza pietei creditare b. Stabilirea segmentelor de piata prioritare cu scopul minimizarii riscului de credit c. Maximizarea profitului in procesul creditarii si atragerii depozitelor d. Optimizarea gestiunii portofoliului creditar si depozitar al bancii e. Micsorarea ponderii creditelor problematice f. Mentinerea lichiditatii bancii de pe pozitiile gestiunii portofoliului de credite. Indiferent de tipul sau politica creditara are o strucutra interna stabila, elementele sale fiind: 1. Strategia bancii in elaborarea directiilor de baza aprocesului de creditare 2. Tactica bancii in domeniul organizarii creditarii 3. Controlul realizarii politicii creditare