Sunteți pe pagina 1din 17

APIMONDIA

valoarea dietetică a polenului

• Raportul

de

expertiză al

prof.

Remy

Chauvin

de la Universitatea Sorbon.a- Franta

şi

Recomandările medicului dr. Si e g m un d S c h mi d t din R. F. Germania

şi • Recomandările medicului dr. Si e g m un d S c h mi d

EDITURA APIMONDIA

BUCUREŞTI

1977

Polenul

De cîţiva a17:j are loc o revenir .e a entuziasmului general pentru alimentaţia variată şi cît mai bogată în produ se naturaLe şi mai aLes în produse apicol e . Mierea şi polenul sînt printre cele mai atrăgătoare ş i

mai la îndemînă; dar dacă mierea este o veche obişnuinţă a mesei omului, poLenul · este rel,ativ recent intrat în hrana lui şi deci mai puţin

cunoscut. Utili ZJa r e a recentă, comportînd

Sîntem susţinători ai valorii dietetice a poLenuLui recoltat de albine

urma consumuLui

la acest p ro dus : literatura ştiin ­ bogat e, ·dar . articolele p e care vi

ţifică şi cea iLe populari?are sî nt foarte

preocupat nu nwn a i

pe fLoare. In inte res uL ce lor de polen am ales două texte

lui în dietetică şi în terapeutică es t e de dată şi mai

încă studii de documentar e şi informare

care

pot beneficia d e pe

cu privire

oricărui om

co mpet e ntă .

l e ·propunem ni se par d eoseb it de utile

de o e mîncăm ci şi d e oum mîncăm , şi mai a le s de proc e de e le raţionale

de folosire a polenuLui pentru sănătat ea onz.uLui . Remy CHAUVIN, autorul primului dintre articole, este un reputat

(sociologie

biolog,

profesor la Sorbona,

Laboratorului

de

etologie

şeful îndelung a tă şi fructuoa să ac t ivitate ca şef al Staţiunii

animală). După o

experimentale de cercetări asupra insectelor sociale şi apicultură de la Bures sur Yv ette a Ministerului agriculturii din Franţa, praf. Remy C H AUV IN a dev e nit cunoscut şi s-a impu s d ef initiv atenţi e i lumii bi o - logice ca autor al cîtorva cărţi, pr.intre care "Physiologie de l'in secte" (tratat de fiziologia insect e lor) şi recentul "Biologie de l'abeill e" (tra tat în 5 volume de biologie a albinei).

po le nu-

lui este un r enumit medic clinician din

R . F. Germania: Siegmund

SCHM IDT. A:m extras din articolul publica t de el vn "Naturh eil kunde" cîteva idei. De reţinut sînt ideile unui practiciJan care a acumuLat în cariera sa de clinică num eroase fişe prin care verifică potenţialul dietetic şi de recuperare al polenului. Citiţi aceste c îteva pagini şi apoi vă veţi put e a rad r es a c u mult ă în- c redere Sectorului n ostru med i oal de apiterapie a le c ărui consultaţii şi

tratanwnte,

f armac eut i c , sta u

cel mai strict control

Cel

d e

al

doiLea a utor

r e ţinut din

Lun g a lis tă a bibliografiei

cu

produse

api'Cole condiţionate sub

la disp oz iţie.

Bu cureşti, f,ebrua:rie 1977

Institutul internaţionaJ de

tehnologie şi economie apicolă al APIMONDIEI

f,ebrua:rie 1977 I n s t i t u t u l internaţionaJ de tehnologie şi

Şeful

Labor.ator.ului

d·e

Prof. Remy CHAUVIN ,

sociologie

animală de l!a Sorbona, FRANŢA

Raport de

ca aliment dietetic

expertiză asupra polenului

organele

bărbăteşti ale tuturor plantelor cu flori sub forma unei pulberi impal-

pabile, divers colorată, produsă în antere.

pentru

Polenul,

elementul

fecundant

recolt at de

al

florilor,

a

se găseşte pe

In Franţa polenul

albine

fost

comercializat

prima dată cani pe la 1950. Şi asta nu pentru colectoarele de polen care servesc la reţinerea automată a unei fracţiuni din polenul recoltat de culegătoare nu ar fi fost cunoscute şi mai înainte, ci pentru ele nu

erau folosite decît de oamenii de ştiinţă pentru determinarea tipurilor de flori viz itate de albine. Ideea folosirii polenului în di etetică s-a născut

Yvette

al Institutului naţional pentru cercetarea agronomică (Ministerul agricul- turii , Franţa). Dar , încă d e la început s-a constatat polenul nu era chiar aşa de uşor de folosit şi că, înainte de a fi lansat pe piaţă, trebuia fie supus de către producător unui tratament destul de complicat, pus la

punct după criterii ştiinţifice.

Intr-adevăr, condiţionarea pol en ului pentru a deveni un aliment dietetic este laborioasă, ea trebuie efectuată cu cea mai mare grijă de către oameni calificaţi şi sub control ştiinţific. Aceasta în mod absolut necesar, pentru a se asigura conservarea în cele mai bune con diţiuni a

e lem e ntelor care co n stit uie bogăţia polenului . D acă o singură etapă a

ine-

condiţio nă rii este ef ectuată incomplet sau incorect, polenul devine ficace, neinteresant.

în cadrul Laboratorului p entru cerc etă ri ap icol e de la Bures sur

Iată cele mai importante etape ale condiţionării :

1. Verificarea originii botanice

Prima problemă care se punea era dacă polenul este în mod cert lipsit de toxicitate pentru organism. Polenul diferitelor specii de plante diferă la fel de mult ca şi plantele însăşi, s -ar fi putut pr es upun e spre exemplu polenul de mac (Papav er rh eas ) atît de frecvent întîlnit în Franţa să conţină a lcaloi z i din grupul opiumului : ar fi fost foarte g ra v, căci el este obligatoriu prezent în majoritatea recoltelor de polen. Din fericire, analiza şi testăr ile pe şoareci au arătat că nu es te cazul. Expe- rienţe care au du ra t 2 ani, făcute pe o serie de polenuri e uropene (F ran ţa, Belgia, Ol and a, R. F . Germania, Anglia, Itali a, Elv eţia, Spania, plus alte cîteva regiuni) au confirmat netoxicitatea polenului din r egiunile noastre.

Şi totuşi firmele specializate în vînzarea polenului sînt obligate din prudenţă să efectueze din cînd în cînd sondaje palinologice în eşantioanele pe care le primesc : spre exemplu nu cunoaştem mare lucru sau chiar nimic în legătură cu posibila toxicitate a polenurilor din Algeria sau din

America . Nu trebuie să riscăm ca un apicultor puţin

amestecuri pe care le prezinte ca polen din regiunea sa. Există în Asia Mică sorturi de miere toxică ; de ce nu ar exista şi un polen toxic în acele regiuni? Expertiza palinologică permite determinarea originii botanice şi dozarea precisă a proporţiilor amestecului, în scopul de a asigura o mai

bună omogenitate a întregului şi a diferitelor elemente prezente în acest aliment dietetic.

scrupulos să facă

2. Curăţarea

Polenurile recoltate în colectoare pe lîngă că sînt foarte umede şi se prezintă ca ghemotoace care se zdrobesc uşor între degete, sînt impuri- ficate de tot felul de resturi adesea provenind de la curăţirea stupului de către albine ; nu rareori sînt şi bucăţi de chitină desprinse din cadavre de albine. Trebuie deci se procedeze la uscarea (vezi mai jos) şi cernerea

polenului, operaţii prin care se îndepărtează toate impurităţile uşoare.

întîmplare,

Foarte uşor, pe

o probă de

cîteva

grame de polen, luată

la

putem constata dacă curăţarea a fost sau nu satisfăcătoare. Ajunge să împrăştiem ghemotoacele pe o foaie de hîrtie albă : prezenţa impurităţilor

trebuie fie absolut excepţională .

3. Uscarea

Nu este vorba de o simplă uscare aşa cum se face în general pentru alimente : după cum am arătat deja, este un tratament cuprinzînd mai multe etape, care trebuie efectuat cu multă grijă şi sub control ştiinţific. în aşa fel încît fie conservate toate elementele şi substanţel;o capabile ofere consumatorului un avantaj dietetic. In cazul polenului uscarea este o operaţie absolut necesară, ce tre- buie efectuată cît mai curînd după recoltare . Albinele au adăugat polenu- lui o mică cantitate de miere care serveşte la aglutinarea grăuncioarelor în ghemotoc. Mierea este higroscopică iar grăuncioarele de polen conţin şi ele o mare cantitate de apă : conservînd ghemotoacele fără precauţie într-un sac, ele se alterează foarte repede, polenul devine impropriu con- sumului pierzîndu-şi toate calităţile dietetice. Pentru comerciant decurge obligativitatea sondajelor, dintre care cel mai important este acela vizînd conţinutul de apă al polenului : verificarea este simplă pentru ghemo- toacele uscate în mod corespunzător sînt foarte tari şi imposibil de zdrobit între degete. Dar polenul odată uscat trebuie conservat în recipiente etanşe la umiditate : sau absolut obligatoriu. Pe scurt :

- polenul nu se conservă şi nici nu se recoltează la fel de uşor ca

seminţele, grăunţele sau fructele şi are nevoie de o condiţionare specifică

pentru a fi propriu consumului uman, condiţionare care trebuie efectuată sub control ştiinţific ;

- trebuie fi e sup us în mod obligatoriu ana liz ei pentru determi-

narea originii botanice, unei curăţiri , unui trata m ent specifi c şi usc ă rii ;

- trebuie conservat în recipiente etanşe. Prepararea şi conservarea lui necesită măsuri de precauţie care pentru un alt produs al stupului nu sînt necesare în aceeaşi măsură.

Compoziţia polenului

Compo z iţia pol e nului est e

foarte

variată , la fel de v ariată · ca şi

plantele d e la care provine. Totuşi o serie de tră sături diferenţiază polemil de toate celelalte produse vegetale :

- conţinutul său în azot, care este mult mai ridicat decît în ţesu­ turile vegetale în general ;

- prezenţa aminoacizilor liberi care furnizează un procE~ntC!j ridicat din acest azot : într-un amestec de polenuri bine conceput s~1 gă~esc cam

20 de aminoac i zi care joacă un rol

l w rm onil o r, în

sînt dealtfel toate componentele polenului ;

;s p e cial pen:trm c ă e s t e v orba de amin o aci z i valo ro şi - o um

primordial în

sinteza fermenţ ilor şi a

bogăţia în steroli este de-a

dreptul

surprinzătoare. Mai mulţi

chimişti s î nt de

părere că din

punctul de

vede re a l abund enţei de steroli

Extras din " Bibliografie p e n t ru chimia

p ol e nului" {cf. R. LUNDER)

     

S:alcie

Amestec de po1enuri

 

Am:il!1oaciz i id entificaţi

aminoacizi

 

aminoacizi

 

liberi

!în

prot ide

lib eri

J în pro tid.e

liberi

1 în protide

 
 

++

 

+

++

+ ++

 

+

Acid 1-amino n-butiric

 

+

+

+ +

 

+

+

 

+

+

+

+

+

+ +

+

 

++

+++

Acid aspar tic

 

+

   

+

+

 

+

+ +

 

Acid glutamic

   

+

   

+

+ +

 

+

+

+

+ +

 

+

 

+

++

+

+

 

+

+

+

+ +

++

 

+

+

+

   

+

+

 

+

+ +

Leucină s i iz oleucină

+

+

+

+ .+

 

+

Lizină ·

 

+

+

+ +

 

+

 

+

+

+ ++

+

++ +

+

++

+ +++

+

+

+

+

+ ++

+

   

+

+ +

+

Triptofan

 

+

+

+

   

+

+

+

+ +

V alină

 

+

+

+

+

+ +

A mino aciz i

în di fer it e l e

po lenu ri : com p oziţ ie cant ita tivă (cf. WEA VER

şi KUIKEN )

Salix

nigra

1

Delphi-

1 Quercus

1 L upinus

1

Cassia

1 Amestec

ntum

mrescens

stellata

texensi s

tasciculata

d e

polen UTi

 

5, 6

4,4

6,4

4,9

5

5,7

2

3,5

2,4

2,2

2,6

2,4

5,2

5, 1

4,7

5,5

5,8

4 ,5

7

6,9

7,2

7,4

7,5

6,7

5,9

6,3

7

6

6,8

6,3

1,9

1,8

1,7

2, 1

2,1

1,8

3,7

4,4

4,1

4

4,3

3,9

3,8

3,9

4

4 ,3

2,3

4

Triptofan

1,5

1,4

1,2

1,4

1,6

1,3

V

6

6

5,5

5,6

5,9

5, 7

ro teină b ru tă (N X6,2 5 )

22,57

22,66

27,68

32 ,08

33 ,3 2

19,70

Aminoac i zi în bobu l şi în po l enul de por u mb (cf. SARKAR ş i co l a b.)

   

B ob\ de

 

P olen

Germene

Gluten

porumb

integru!

 

4,7

8, 1

3,1

1,6

4,8

1,5

2,9

1,6

1

2,2

5,7

5, 8

0,8

2

Triptofan

 

1,6

1, 3

0,7

0, 2

0,8

3,5

5,5

6,4

6,6

5

 

0,6

1, 8

1,1

1

1,5

1,7

1,6

2,5

2

3,1

4,6

4,7

4,1

2,5

3,7

5,6

13

24

25

22

4,7

4

5

5

4

V

6

6

5

3

5

Acid glutamic

9 ,1

24,5

35,6

po' l ,e nurJ \le

's î nl t

ru ·nJioe

în

l um e a

din

' Cau z, a

prop orţie i ri d icate

în prim ul rînd şi apoi din cauza v ari e tă ţii ;

 

-

b og ăţia în

vitamine

din grupul B,

ce va

m a i mică totuşi d ecî t

î n

drojdia de b ere dar

foart e apreciabilă ;

-

conţinutul în

elemente

fertilizante

şi în

elemente

care

nu

vor

p u tea f i des i gur niciodată determina t e, dar c are

noastre

anume producerea hormonilor

impo r tanţ ă co n sid e rabil ă , l u c r u

terapeutice ;

stim ulează gl an dele

sexuale ş i c are l e î nlesne sc şi le con serv ă f uncţiona li tat e a -

necesari organismului, - d o v e dit d e numeroase l e

pare să aibă o

ap li c aţ ii di e t e tico -

- prezenţa unui fact o r d e

creştere şi a

unu i an tib iotic, acesta din

urmă controlînd în mod eficient infecţiile bacteriene.

T.albeilele de mai jos frurni2lează da1te [n legătrură ou

compoziţia po-

lenu lu i

ln 1egă<t'l.llră ou i a! Oe aJsta eXJiS!tă numeroase şi imp ortanJte lucrări

ştiinţifilce epăru 1te în lumea 'În treagă, în special

, în

Franţa,

România,

U.R.S.S . , AngLia, FilV'eţia, lt!alia, Spanâa şi ţările est - .as iati ce.

Compoziţia polenului (cf. TOOD şi BRETHERICK)

1

Prot eme

.

1

Extract eterat

1 Hidraţi 1

de carbon

Apă

Polen recoltat manual

eterat 1 Hidraţi 1 de carbon Apă Polen recoltat manual Pinus sabiniana 11,36 2,73 13,15 14,8

Pinus sabiniana

11,36

2,73

13,15

14,8

2,59

56,09

Pinus radiata

13,45

1,80

13,92

11,25

2,35

57,23

Typha latijoLia

18,83

1,28

31,93

6,43

3,82

37,71

Zea mays

 

20,32

3,67

36,59

5,53

2,55

31,34

Juglans nigra

23, 15

17,55

13,72

3,91

3,07

39,60

Phoenix

dactylifera

35,50

3,08

1,20

17,14

6,36

36,73

 

Polen recoltat în colectoare

 

Pinus contorta T.araxacum vulgare

7,02

2, 04

48,35

7,01

1,32

34,26

11,12

14,44

34,93

10,96

0,91

27,64

Salix

sp.

I

15,38

5,25

41,92

13,61

2,19 ••

21,65

Salix nigra

22,33

4,15

33,18

12,30

2,61

26,43

Oleo ·europea

16,71

4,69

35,78

10

,12

1,90

30,80

Calandrina cUiata

16,75

5,66

38,87

9,06

2,68

26,98

Quercus ke.ZZegii

19,13

6,56

37,25

11,49

1,98

23,59

Cynodon daetylon

20,44

2,3'7

29

,33

13,34

3,06

31,46

Trifolium sp.

20,66

3,22

30,21

13,44

5,49

26,96

T . rep.ens

 

23,71

3,40

26,89

11,56

3,14

31,30

 

21 ,19

6,56

24,88

16,23

1,80

29,3

21,74

8,58

25,83

13,22

2,54

28,0

Centaunea solstitialis Brassica nigra

B.

campestris

25,29

9,61

24,69

9,99

2,'79

27,63

Aspar.agus officinalis Eucalyptus globwlus

25,60

4,06

26,03

10,74

4,36

29,22

26,22

1,38

29,96

9,09

2,71

30,64

Prunus persica

26,48

2,71

32,44

8,47

2,81

27,09

P.

communis

28,66

3,15

28,29

9,79

7,62

27,49

Hypericum perforat:um

26,90

2,85

30,37

11

,10

3,04

25,74

Spori de ciuperci

9,10

1,33

25

,71

15

,39

2,15

46,32

Efe ctele fiziologice şi clinice ale polenului au fost studiate de mult de CHAUVIN şi colaborator ii să i la Staţiunea pentru cercetări apicole a Ministerului agriculturii. Vom aminti în continuare cele mai importante rezultate:

laborator :

polenurile adăugate în hrana şoarecilor produc o accelerare considerabilă

Acţiunea fiziologică a polenului

asupra

animalelor de

a creşterii ; cantităţile de polen adăugate trebuie fie

Acţiunea nu este de natură vitaminică, căci regimul conţine de la bun

început toate v it amine le necesare. Pur şi sim plu , orga nismul şoarecelui

destul de mari.

utilizează mai eficient elementele nutritive ale polenului căci sub in- fluenţa însăşi a polenului, el ingerează o cantitate mai mică din aceste elemente, greutatea lui crescînd totuşi mai mult decît aceea a martorilor ; ceea ce constituie dovada unei creşteri a indicelui de eficacitate nutritivă. Acţiunea asupra elementelor figurate ale sîngelui este foarte interesantă

căci se observă o creştere considerabilă a numărului globulelor albe şi

roşii, dovadă că sîngele se

concentrează şi deci polenul ar acţiona

asupr ·a hipofizei. Trebuie semnalat faptul că şi în ca z ul unor copii anemici s-a observat exact acelasi efect.

o

In

sfîrşit polenul 'administrat unor

şoareci în doze

mici

dar

pe

perioadă îndelungată (un an) sporeşte în mod vădit fecunditatea lor;

polenul ar conţine deci o substanţă care stimulează acţiunea hormonilor :

numărul total al puilor depăşeşte cu 70% pe cel al puilor martorilor. Mai amintim:

- acţiunea·regularizatoare a funcţiilor intestinale în cazul diareelor,

al constipaţiilor, al colitelor ca şi dispariţia tulburărilor somului apărute

ca o consecinţă a acestor afecţiuni, tulburări împotriva cărora soporificele

sînt ineficace ;

- acţiunea revitalizantă pentru persoane în vîrstă şi convalescenţi.

Ceea ce face ca polenul fie aşa de valoros pentru om este faptul el tinde normalizeze funcţionarea fiziologică a omului, lucru care nu se poate realiza decît printr-un consum zilnic şi continuu, căci un con- sum neregulat nu are sens. Acţiunea sa regularizatoare a fun cţiilor orga-

nismului- necesitate primordială a sănătăţii- este pu să în evidenţă de

efectul pe care îl are atît în ca z ul constipaţiilor cît şi în al diareelor, atît

şi de slăbiciune- căci consumul de polen pro-

în cazuri de obezitate cît

voacă o regularizare ponderală spre greutatea ideală, constatare foarte importantă pentru diabetici. Polenul are adesea o acţiune pozitivă în cazul unor boli în care alte remedii s-au dovedit ineficace, căci condiţia primordială a unui organism

sănătos este definită printr-o funcţionare normală, condiţie realizată de

cătr,e polen graţi:e nrumeroaseloT .subS!tanţe pe ea:ne le 'conţine.

atît de multor

publicaţii încît este imposibil le descriem pe toate într-un raport de

expertiză. Aş aminti doar descoperirea sovietică relativă la conţinutul în

la

rutină şi la efectul favorabil al acesteia asupra irig ă rii creierului,

a 10ţirunea pegul-ari z at o are a hirs:tamineti. asupra tens ·iunii sangvine, ca nu

Efectele dietetice ale

polenului

au

obiectul

făcut

enumăr multe altele.

Lucrările de care am

amintit

sînt

mai

vechi ;

ele

sînt

descrise

amănunţit în Traite

de

biologie

de

l'abeille (publicat

sub

R. CHAUVIN), Editura Masson 1968 (5 volume, 2100 pagini) :

1. CHAUVIN

et collaborateurs 1956, Recherches sur la substance antibiotique

du pollen. Annales de !'Institut Pasteur, 90 : 523

2. CHAUVIN

R.,

Sur

les

effets

physiologiques

 

et

therapeutiques

de

di vers

extraits

de

pollen,

Revue

de

Pathologie

Generale

et

Physiologie

Clinique,

1957 :

611-623

3. CHAUVIN

R.,

La

valeur

dietetique

et

th era peutique

des

produits

de

la

ruche. Produits pharmaceutiques, 1959, 14 : 1-27

Lucrări recente despre polen

De curînd au fost publicate alte lucrări în legătură cu polenul, de

către o societate care foloseşte polenuri recoltate manual de pe arin, pin,

secară, porumb şi diferite graminee

autorii respectivelor cercetări au dovedit destulă naivitate căci recoltarea cu mijloace mecanice este foarte laborioasă iar polenurile în cauză destul de alergizante. Ei au fost obligaţi să aplice materiei prime un tratament destul de complicat pentru a se îndepărta alergenii. Ar fi fost, desigur, mult mai comod se adreseze albinei : polenurile pe care le recoltează ea nu sînt alergizante (nefiind decît cu foarte mici excepţii polenuri ane- mofile, care sînt cele mai alergizante); în plus, compoziţia lor chimică, de exemplu conţinutul lor în steroli, sînt cu mult mai bogate. Dintre pole- nurile comercializate de societatea amintită, cele de arin şi de porumb sînt recoltate si de către albine în foarte mare cantitate. Oricum, 'autorii au efectuat o serie de studii aprofundate asupra efectului fiziologic şi clinic al acestor polenuri. trecem peste studiul toxicologic care a dovedit o dată în plus ceea ce se ştia de mult şi anume poJ,enuril te nJU :s[nt tox'ioe '(nJU s-a pu 'nut găs~ doză le1taJ.ă rpe<n!tru şobolan).

Autorii nu înregistrează nici o variaţie semnificativă în numărul globulelor,

Trebuie să remarcăm faptul

în formula leucocitară, în valorile hemoglobinei sau ale hematocritului, re- zultate total opuse alor noastre şi care ~ datoresc desigur faptului nu este vorba de aceleaşi specii de polen, lucru care subliniază încă o dată diferenţa între efectul terapeutic şi fiziologic obţinut cu polenuri recoltate manual şi cu polenuri recoltate de albine. Toleranţa hepatică şi renală a fost excelentă, nu s-au înregistrat modificări ale valorilor transaminazelor. La mascul - fenomenul este foarte interesant-, extractele de polen duc la creşterea în greutate a ansamblului prostată + vezicule seminale. Nu se înregistrează nici un efect inhibitor asupra spermatogenezei, totuşi, după un timp anumit, se observă o creştere a numărului spermatozoizilor; iar la femele, s-a înregistrat în majoritatea cazurilor o hiperplazie a glan- delor mucoasei uterine. In fine, administrarea extractelor de polen la femela de şobolan gestantă în doze de ordinul a 500 mg/kg nu provoacă

nici o acţiune teratogenă.

Concluzia autorilor este absenţa fenomenelor patologice consecutive administrării produsului la şobolani. Totuşi autorii au recurs şi la expe- rienţe complementare : clinicienii observaseră, la bolnavi tineri şi bătrîni,

o acţiune fa v orabilă în cazuri

de insuficienţă ponderală şi formarea rapidă

a unui calus osos în cazuri de pseudartroză. S-a încercat deci se verifice

pe şobolani :

- influenţa polenului asupra vitezei de refacere tisulară într-o rană cu pierdere de substanţă, adică efectul asupra sintezei proteice ;

- influenţa produsului asupra hipertrofiei compensatorii a ficatului

consecutiv hepatectomiei parţiale şi influenţa asupra anumitor activităţi enzimatice, asupra conţinutului în ARN şi în trigliceride.

Prima experienţă a fost efectuată pe 30 şobolani masculi cărora li

s-a făcut o exereză tisulară de 1 cm 2 După un timp, şobolani au fost

sacrificaţi şi s-a studiat cicatrizarea din punct de vedere histologic : se

constată că "învelişul" epidermic depăşeşte cu 810fo pe cel al martorilor

cărora nu li s-au administrat polenuri ; infiltraţia leucocitară este re- dusă, formarea unor fibre groase de colagen este accelerată iar calitatea mugurelui cicatricial este ameliorată. Să remarcăm că prin ex trapolare, cantităţile de polen administrate pe cale bucală şobolanilor ar corespunde pentru un· om la aproximativ 40 g.

,Jn

cela dle

a dO'UJa expter'ienţă, la

18 şabo:,anJ s-a 'efe'ctua tt ablaţi.a

lobului median şi a lobului stîng al · ficatului ; porţiunile extrase sînt cîntărite, şi se fac pe ele diferite dozări care vor fi reluate apoi , de acelaşi operator, pe aceleaşi porţiuni de ficat hipertrofiat după experienţă. Fiecare

animal este deci propriul său martor. Rezultatele arată că pro centajul de proteine serice ca şi conţinutul în ARN al parenchimului hepa tic cresc (cel de . al doilea - foarte evident) ; la fel şi concentraţia de trigliceride per gram de ficat. Pe scurt, polenul pare să influenţeze în mod fa v orabil sinteza proteinelor.

Acţiunile clinice

Experienţele au fost relatate în publicaţii ale lui

FAUCHET

M.,

Annales

d'Hygiime,

1973, t.

9, No.

4;

de BATISTE J.,

Ouest Medical,

26,

1973,

2153-61 ;

d e

DELATTRE C.,

METGE,

J.

J .,,

PARENT J.

P., Journal

des

Sciences

Medicales

de

Lille,

Gazette

1974,

92

No.

1;

de

LEPERCQ,

79,

Vie

Medicale

1972.

Medicale

de France,

No. 40,

11,

1973/ 3;

de

DUBRISA Y

J. ,

Observaţii numeroase, efectuate de mai bine de 200 de medici, au re-

zultate i01arte releVIante mai alJe:s în ceea ce prive şte v 1a loarea di e tetică a

polenului pentru sănătate, şi aceasta în

special

graţie principiului său

activ. Dozele sînt destul de mari, de aproximativ 15-30 g pe zi.

Acţi.uruea po 1 leruu1Jui

este foarte

ervidentă la alooolid ; a cţiun:e f .avo-

cu

rabilă asupra

creşteri ponderale notabile -

protidemici,

lipidemiei,

colesterolemiei,

geriasteniei,

cam 2 kg în 3-4 săptămîni.

Alte cercetări

Au mai fost efectuate o serie întreagă de cercetări asupra polenului, mai ales în ţările est-europene, und e există un mare interes pentru api- terapie. Din păcate multe din aceste lucrări sînt greu de co nsultat din cauza limbii în care sîn t publicate, sau pen t ru au ap ărut în periodice inaccesibile.

amintim totuşi lucrările recente

(1955 )

ale

lui

V ASILEV

şi

GHEORGHIEVA referitoare la influen ţa polenului asup ra hiperlipidemiei în cursul aterosclerozei ; observaţiile au cuprins 60 de bolnavi ; polenul coles,terolrului, a acizilor graşi liberi, a triglie eridelor, a lipoproteinelor şi a albuminelor. Se înregistrează dimpotrivă o creştere a a- şi .[3-globulinelor serice. Aceiaşi autori au examinat 40 de bolnavi suferind de ateroscleroză cerebrală trataţi cu polen : simptomele subiec- tive considerabil ameliorate, dispariţia durerilor de cap, revenirea somnu- lui şi a memoriei. Spectrul li p idic este influenţat ca şi în cazurile prece-

p:rovoarcă o SICăldrere ·a

dente. Sovietioh folo:se·Sic pe srcară langă polenul în 'Oazuri de atero- solel'oză. A -se reţine dozelre mari, mergînd pînă la 40 de grame pe zil :

numai rpolen r eoolta:t dle ;a'lbiD'e.

Trebuie semnalată o acţiune demnă de int e res, asupr a tulbur ă rilor

prostatismului, atît de fr ecvente începînd de la o

parte lucrările lui F ernando GUEMEZ DIAZ (Simpozionul de Apiterapie

anumită vîrstă. P e de o

al

şi

la Simpozionul

APIMONDIA, Madrid 1974), pe d e altă parte o serie de lu cră ri so v ieti c e

bul gă re ş ti de care a m luat cunoştinţ ă c u puţin în ainte de a fi pre ze nt ate

în septembrie 1976; sub-

de

apiterapie de la Bucureşti,

liniază dispariţia jenelor dureroa se, o ameliorare co n siderabilă a mi cţiu nii

şi reducerea v olumului prostat e i. Pentru ac ea s ta sî nt n ec esare doze m a ri

de pol e n, de ordinul a c e l puţin 30 g p e zi. In plus, se ştie că polenul pr o -

voacă o dimi n uare a urinelor reziduale

Nu ne put e m împiedeca facem

asupra prostatei şi a veziculelor seminale ale şobolaimlui pe care le-am

vezicii urinar e.

ca

şi

o

epur ar e

a

o leg ă tură între a c est e efecte şi ac ţiunea

menţionat deja.

Acţiune a fav or abilă a pol e nului asupra r e du ce rii volumului prosta te i

este cunoscută în lumea între ag ă c hi a r

şi d e către

urologii

suedezi şi

japonezi.

Concluzie generală

 

Prin natura sa

şi prin

ro s tul

d e

el emen t

fecundant

a l florilor,

polenul are o compoziţie chimică foarte complexă şi foarte specială -

aceast a ~atorită, pe de-o p a rt e multitudinii de diverse elemente ca r e îl alcătuiesc, iar pe de altă parte datorită bogăţiei sale în anumite elemente

- care îl

am arătat, polenul trebuie fi e supus după recoltare un e i se rii de trata-

m en te spec ifi ce care aplicate cu

contro l ştiinţi fk 1Campet e 111t f a rc

grijă de căt re un lu crător ca lifi c at şi sub

deosebeşte d e toate celelalte produ se vegetal e. Dar, după cum

din

el

un

va ~or os alim ent

d ie tetic .

Numai marile firm e pot b e neficia de aparatura şi utilajele neces a re,

care sînt

achiziţie dar, la drept vorbind, rolul lui este acela de a recolta polenul.

In afară de ac e ste acţiuni asupra orga ni s mului , ca re au fost ver ificate animalul de laborator , experimente şi observaţii clinice efectuate pe

mare num ăr de bolnavi pun în evidenţă o acţiun e fav orabil ă în ca zu l

anumitor boli, în s p ec ial în bolile de carenţă şi în cazul a nomaliilo r fun c - ţionale , în special în pro s tatită , în tulburări dige st i ve şi cel e as oc i a te ale

u n

pe

asemenea

foarte

scumpe. Apicultorul

nu-şi poate

permite

o

somnului, în tulburări hepatice, cardiace, în diabet. Elementele fertilizante

d e origine veg etală , stero lii şi în ge n er al bo gă ţia compo ziţie i sa le , jo acă

un

a formării elementelor figurate ale sîngelui.

Ar fi foarte bine pentru lumea contemporană ca medicii fie conştienţi de importanţa v alorii dietetice a polenului, căci nu există v r eun alt element dietetic care o egaleze. Ar fi d e dorit ca la ni ve l de sta te

f ie în curajaţi a picultorii în

vor fi necesare mari cantităţi din acest aliment dietetic, datorită acţiunii

r e coltar e a p o lenului, căci va v e ni z iu a cînd

rol importa nt în normalizarea

funcţiilor corpului um a n, a osificării şi

sale binefăcătoare asupra organismului, p entru cazuri unde alte mijloace nu dau r ez ultate. Dacă vrem într-adevăr să combatem î n mod eficient

bolile ce rezultă din carenţe pro v ocai;e de o alimentaţie dezechilibrată, ar

trebui să lăsăm medicilor libertate a de a prescrie remedii dietetice.

Dr. med. Siegmund SCHMIDT, din R. F. Germ ania , s cri e în Nat v.rhe ilkunde 1973

Polenul -

o minune a vietii

Dimensiunile grăunciorului de polen sînt atît de mici încît abia pot f:i bănu it·e : diametrul este de cea 1 / 50 00 ·0 .mrm. nu ui tăm însă, că o floare de măr conţine cea 100 000 asemenea grăuncioare, o floare din- tr-un mîţi şo r, de sa l de de exemplu - 12 000 000, o floare de mes te acă n

-

gemninative ale pl.antelor,

nunată ,a perpetuărh vieţii : puteri incomensurabile sînt acumulate în

grăunci.orul de polen.

Hrană valmoasă p ent r u lar•vele lor, albinele culeg neobosite pol-e nu l de pe flori : atenţie ! numai de pe fLori nepoLu -ate de pest vdde ! Cu sali v ă, . ele aglomer ea ză polenul sub forma unor ghemoto ace, pe picioarele poste- rioare : salvia provoacă procese de fermentare care deschid învelişul gros al grăuncioarelor, făaînd astfel accesibil .conţinutul lor. De aceea nu este permisă 'Încălzirea polenului la mai muLt de 40°C : fermenţii ar

fi distruşi.

aproximativ

6 000 000,

iar

una de

p orumb

50 000

000. Aceste ce lule

conţine forţa mi-

această "pulbere de viaţă"

P.olenul din ghemotoacele adus·e de albine consLtuie rezerv a de

proteine a coloniei : -cu el s·e ·cresc 1În stup, în ritmuri accelerat e, genera-

ţiile tinere de albine. Conform e xpefi.enyelor

u nor

c unosc u ţi o a men i de

ştiinţă, polenul conţine substanţle indispensabile vieţii ca :

aminoacizi (me:tionină, 'V alină, lizină, cistin ă, glut amină, etc ) ·care

accelerează funcţionarea ficatului şi implicit dezin toxicarea org anismului,

linolic,

de a susţine activitatea ficatului şi a cordului,

linol, acid linolic, în p-revenirea atero-

grăsimi şi mai ales

actzt

n es atu rati -

linol,

acid

grăsimi şi mai a1es acizi graşi n e saturaţi

arahidonic

-

car·e

joacă un

rol

importan t

acid

sderozei,

numeroşi fermenţi, hormoni, vitwnine, ganismului, pentru mări·rea puterii de rezistenţă.

fLavono izi,

necesari

or-

FLavon o izii (printre alţii, RUT IN A ) amelio rează respiraţi a ce lu-

lară, participă

la

dezintoxica r e a

vitamin e lor

Polenul

contine de

20

organismului , previn

descompunerea

de

ori mai muUă vitamină A

d ecît

morcovul,

Şi tot

asemenea

provitamină A. Un gram de pole n conţine

a

E reduce

parţi.al a fecţiunile pro vocate d e bioxidul d e ca rbon şi de bioxid u l d e

hemorag.iilor ·la nivelul creerului, inimii sau re tinei. Vitamina

suficientă rutină pentru a

asigura

prevenirea

la

mai

mulţi oameni

sulf, ga ze atît de periculoase pentru

orăşeanul zilelor noastre .

Polenul mai contine:

minerale importante,

ca fierul

şi magneziul -

car ·e inter vin

în

procese1e de fermentaţie şi în hematopo.ieză, de asemeni,

 

numeroase microelemente.

Polenul

conţine, conform

experienţelor prof. R. LUNDER

de

la

Upsala

multă lecitină :şi în special acizi nucleici.

vietui-

toarelor şi în această calitate pot evita sau înlătura "defecţiuni" ' a le nucleului şi ale membranei celulare.

Suplimentarea ·CU polen a regimului alimentar adaugă organismu- lui, printre altel-e , fi:n mici cantităţi, substanţe de bază al·e acizilor nu- deici : se .realizează astfel o m odernă terapie .celulară, JOOecostisitoare.

Acizii nucleici controlează creşterea şi dezvoltarea tuturor

Făcînd apel la cunoşt inţe le generale

act u a l e

despre

codificar e a

informaţiei genetice,

r eami ntim

f apt ul

în

celulele

germinale

ale orga nismului nostru purtătorii eredităţii, acizii nucleici, conţin -

într-un

al

activitate al celor poate 200 bilioane de celule,

pentru

vîrstă, din c e în ce mai frecvent survin "greşe li d e tipar" în transcrierea

cu acid nucleic a informaţiei, putînd apare afecţiuni l a nivelul celulelor

şi organelor.

de

fel

de scrier e hieroglifică -

nostru

ci

organele

în

asemenea

nu

numai

p1anul de construcţie

viaţă, planul

informaţii de lucru

înaintează în

cu

polen,

cor pului

toat e

şi instrucţiuni pentru întreaga

şi

celulele.

cazuri

Pe

măsură ce omul

f avo rabil

in tervine

regimul

cor ectînd parţial greşelile.

Aşa se explică succesele terapiei cu po}en, descrise de prof. Remy

CHAUVIN în capitolul "Produse farmaceutice" din tratatul său ân cinci volume Traite de biologie de l'abeille (vol. 2, 1968). Tot Remy CHAUVIN

e s te cel care a oondus un ·colectiv de 10

studiul insectelor sociale si al albinei de la Bur•es sur Yveltte a Institu-

în-

cheiate ·cu rezultate remaroabile eu privire la importanţa polenului. Au

tul-ui de eercetăni agr.ono~i.cle din Franţa, ale cărui lucrări au fost

cer.cetători La Staţiunea pentru

demonstrat cu baze riguros ştiinţifioe ef.eotel•e polenului asupra orga- nismului :

8

Polenul

este

total

lipsit de to:vicitate, iar datorită conţinutului

pentru

omul contemporan în permanenţă s upus efectelor po1uă •rii,

• Polenul activează fenomenele de regenerare la oamenii care îm-

bătr:înesc, permite recuperarea copiilor subdezvoltaţi, iar la copiii de

vîrstă şcolară previne oboseala,

său ridi·cat în substanţe activ·e vitale este un izvor

de

vitalitate

8 Polen ul ameliorează irigarea creerului (rutina din el stimulează

funcţionarea membranelor),

G

Polenul

intervi ne favorabil în f:enomenele de creştere,

 

8

Polenul ameliorează randamentul

efortului intelectual,

regulari-

zează somnul :tu!1burat,

 

e

Polenul este un bun renwdiu pentru boli de malnutriţie -

rezul-

tate

.al •e

regimului

alimentar

·Caren ţat pe

care

îl

adoptăm tl'eptat toţi

in contextul dviliziaţJi,e 1 i contemporan e.

Statistica

în

R FG

fiecărui al

este dator a tă un or b o li de nu triţie . I a r

polen u l

est e

cel

ma i

potrivit

p entru

combater ea

 

mai

ales

pentru

prevenirea

aces or

boli,

tocmai

m oa r t e a

tr ei l ea

datorită conţinut ului său r id i c at în subs tanţe yita l e . •,

Atî,t la

de polen,

bărba ţi c î t

şi la

femei , der e glările h ormo na le sî nt

re glate

• Pol enul măre şte acuitatea v izuală ,

Po1 en~ul co m b a te, reţine la un nirvel staţionar căderea părulu i,

• Polenul este un remediu ideal pentru bolnavii de prostată,

Poloenul acţionea ză ca

ţiilor intestinale,

• P.olenul

s-a dovedit

a

bacteriostatic şi ca nor7?Wl'i:zator al

func -

f i

o

sursă de

e nergie

vitală. El

conţin e

componente stimulente care în cîteva zile redau forţe depline omului suprasolicitat sau epu~zat.

Intr-o mică broşură pe

care am

scris-o, "!n

jur otravă -

şi nici

o şansă?", m-am ocupat mai p e larg de problema dezintoxicării orga- nismului cu ajutorul polenului.

Observaţiile actuale cu privir<e l·a efectul r egimului cu polen nu constituie o noutate : polenul se utiliza 1încă de pe tim pul vikingilor.

Toată lumea

acestor naviga.tor<i curajoşi. Şi iată că exemplul .ce l m ai grăitor cu pri- vir·e la efe ctul polenului a fost dat de suedezul Gosta CARLSON în a sa ,,I•storie a vvkingilor". Plecînd în lungi expediţii de jaf, prin tre pr<ovi- ziHe pe care vikingii le lu<m la bord figurau în mod obligatoriu faguri cu miere şi •CU polen, depozitaţJi în uldoar e m ar i : a c ea stă h ra n ă îi prot e ja

exoel ·ent contm b o lilor de malnutritie ·Car .e au fă cu t d i n t o tdea una rava- gii prin tre · oamenii m ărilor. Soorbutul, b oa la de t e mu t, e s te provocat de

şi-a bătut capul

dezl ege

cheia performanţelor unic e ale

carenţa de v itamină C ; iar în afară de aceas ta

,

p o le nul

mai conţi n e şi

alte elemente, cu ef.e.ct energizant, reg,enerator , care permiteau vikin-

gUor performan ţe fizice ieşite din comun.

<Analizî n d r•egimul alimentar al uno .r popu laţii de bărbaţi longevivi,

ZININ a ajuns la conclu zia p ole nul posedă puteri

valoroase, de un fel ·CU totul aparte, car.e permit atenuarea sau wnînarea

remarcabilă a simptomelor de îmbătrînir e. D acă, înce p î nd cu 40 de ani,

ma;i rar de boa l a

de-

estul Asi·ei, car.e m ănîncă în mod eurent polen

şi multe crudităţi. Ei se îmbolnăvesc r a-r de h i pertrof ia pr .ostatei, deoa-

bărbaţii ar mînca zilnic 10 g pol€n s-ar îmbo ln ăvi mult

medicul sovietic

atît de t·emută ,a bătrlneţii -

monstrează bărbaţii din

sirvdromul

prostatic.

Acest

lucru

îl

rece organismul lor conţine destule substanţe active v eg·etale, h ormonale .

nostru modif ică substan ţe le horm ona}e vege -

tale

!Se ştie ·Că organism ul

astfel

încît

le

poată utiliza

în

metabolismul

hormonal

propriu.

De

aceea este polenul atît

de

valoros : el poate înlătura complet dere-

me .taJbolismului timpul sarcini:i.

Prof. Erik U1SIC-UPMARK, de la Upsala (3) şi prof. Armand TONS (4) au obţinut rezultate favorabile în cazuri de îmbolnăviri de prostată şi anume în cazul măririi volumului glandei. In cabinetul meu am putut observa rezultate asemănătoare, bune. Jenele au fost atenuat·e, micţiunea s-a normalizat şi ur ·ologul solicitat a constatat o micşorare a volumului prostatei mărite. Pacienţii se simţeau evident mai bine. Am mai amintit, substanţel·e active din poJ.en regl,ează mecanismul celular. De aceea nu ne mire experienţele pe animale ale dr. ROBIN- SON (publi·caţie a National Cancer Institute 9/'194,8/11:1'9), care au demon- strat redUicer<ea tumorilor maligne în urma ·administrării de polen. Re- gimul cu polen are un efect continuu pozitiv, respiraţia tuturor celulelor

glările

şi ale

fenomenelor de

carenţă ce apar deseori în

organismului se îmbunătăţeşte. Consumat în mod regulat, polenul asigură ameliorar .ea condiţi•ei fizice, omul activ simte reinstalar .ea forţei v itale şi

a armoniei, "redevine tînăr". Această extraordinară regenerare a orga-

nismului .este determinată de polen prin excepţionalul său efect dezin- toxicant şi constructiv. De aceea regimul ou polen, respectat regulat, este

potrivit mad. a1es pentru orăşeanul ameninţat de mediul înconjurător.

Mamele s·capă deseori de o mare grijă, deoarece a·cest supliment al ali- mentaţiei are un efect excelent pentru copiii lipsiţi de poftă de m[ncare şi care nu simt dorinţa să înveţe. Personal eu am putut normaHza la mulţi copii capacitatea de învăţave. ,}n Uniunea Sov:i•etică, România şi Franţa se continuă înfrigurat cer-

cetăriLe asupra

favorabil grave afecţiuni ale ficatulwi., aşa cum raportează r.omânii Con-

stantin HiRIST.EA şi Dr. M.

într-o publicaţie a Asocia-

polenului.

Cu regimul de

IAJ

polen

au

putut fi influenţate

JOMIŢEANU,

ţiei Cres·cătorilor de Albine din Român:.a. ·Datorită substanţelor proteice

şi substanţelor active din polen s-au constatat în diverse clinici ameliorări ale funcţiilor ficatului. Şi eu am putut influenţa favorabil cu acest regim afecţiuni ale ficatului. Analizele hepatice (ca de ex. SGOT, SGPT, gama GT) iindidnd stări de boală s-au normali:zJat după instituirea re- gimului ·CU polen (zilnic de ·3 ori, cîte o linguriţă înainte1a mesei). Am mai vorbit despre acţiunea dezintoxicantă a polenului. Sînt influenţate favorabil şi leziunile, mai uşoare, provocate de ra:zJe. Respi- raţia celulară se 'îmbunătăţeşte, de asemenea şi hematopoieza. Intere-

sant •este di.n 100 g polen se obţin tot atîţia aminoacizi e:senţiali ca din

jumătate kg carne de vită sau din 7 ouă. Cu

tot necesarul zilnic de aminoacizi.

30 g polen se poate asigura

nu dicament ; el este în primul rînd un valoros aliment dietetic. Se con- sumă ca orice alt aliment.

me-

POLENUL

nu

este

medicament

şi

mc1

are

caracter

de

Regimul cu poLe;n măreiŞte randamentul fizi·c, dar mai aLes pe cel

in telectual. El poa:te combate repede ·extenuarea, slăbiciunea, lipsa poftei

de m uncă şi memor:ia slăbită, asigură un somn natural ad!înc şi odihni-

tor. Astfel se îndeplineşte frumosul prinClplU al lui Para·ceLsus : "Alimen- tele noastre fi e medicamentele noastre - m e dicament e le noastre

po}en unul din .c ele mai

fie aUmer~;tele noastre". Natura ne furniz ·e ază în p~eţi-oas.e alimente, oare indephneşte ·ca a liment

dietetic o sareină vitală

importantă : dezintox.i·că organismul, repară caren ţele ac estui a, l!iv r.ează

sîngelui şi .organismului toate substanţele necesare p entr u for marea zil- nică a celulelor noi. Pentru evitarea unor carenţe şi dereglări în timpul c1Lrelor d e s lă­ bire, se va lua zilnic, înaintea fiecărei mese, cîte o linguriţă de polen, dar

poate

lua ·cu miere de albine, fără să se .încălzească în prealabil. !n acelaşi timp se re·comandă o alimentaţie bog a tă în produse vegetale , în p r ·oduse · lac- tate de g enul lap te bătut , iaurturi diverse şi s ucuri. Gospodinele pot găsi indi·caţii proeţi.oase ·în cărţile de bucate mai specializate şi în curoînd în publica ţia " Bucătărie cu miere", în pregătire la FJditu:r:a APIMONDIA (N. red).

în mod Tle•gulat ! Polenul se ţine în gură, să se topească înce t. Se

ATENŢIE! Să nu se trateze bolile mai sus amintite de către boln;tvi! Regimul de polen serveşte sănătăţii, dar nu poate înlocui medicul :

Consultîndu-1 pe acesta, prescripţia lui poate fi bineînţeles foarte bine completată de regimul de polen. Sub această formă regimul va îm-

bogăţi lipsa noastră de bucate şi ne va permite să îndepărtăm carenţele

provocate de alimentaţia noastră, de multe ori unilaterală.

Este foart e important ca polenul - fi e

nu

o condiţionare riguroasă -

care este pus în vînzare după

denaturat

d e

consum a tor,

a

di

d eg r a d a t

prin

încălzire. Recoltarea

şi c ondiţionare a polenului

sînt

su-

pravegheate

de

speciali~ti,

asigurîndu-i-se

astfel

un

conţinut uniform

d e subs t a nţ e active şi menţiner ea purită ţii n aturale .

BIBLIOGR A FIE

1.

Edmund

HER OLD

Heilwerte

aus

d em

B ienenv olk

pp.

131-1 62,

Ehren w irth

Ver lag GmbH, Munchen , 1973

 

2.

Remy

CHAUVIN

Pr oduits

Pharmaceutique s, în

T raite

de

bio log ie

de

l'ab eile,

Staţiun ea de cercetări pen t ru

inse c t e

so c ial e

şi alb ină din

B ures

s u r

Y vette,

1968.

3. Erik USK-UPMARK,

Uber

eine

neue

Lăkar.tidningen nr. 56, 26.Vl.1959.

Behandlung

v an

Prostatitis

in

Svenska

4.

Armand

TONS ,

L es

P oll e n s ,

editura

Presses

Uni v ersitaires

d e

Franc e,

Paris,

1970.

Tipărit în atelierele poligrafice ale

EDITURII

INSTITUTULUI INTERNAŢIONAL

DE TEHNOLOGIE ŞI ECONOMIE APICOLA

AL APIMONDIEI

Bucureşti I, Str. Pitar

Lei

3

Moş, nr.

20