Durerea lombara joasa prima parte

Publicat in Articole de specialitate pe July 30th, 2009 de Alin Popescu | 18 comentarii

Care este cauza durerilor de spate ?

Pe masuram ce inaintam in varsta, rezistenta osoasa si elasticitatea musculara scad. Discurile
intervertebrale se deshidrateaza si isi pierd din flexibilitate, fapt ce duce la diminuarea rolului de
amortizare pe care il au intre vertebre.
Durerea lombara joasa indica prezenta unei iritatii la nivel muscular, nervos sau o leziune osoasa.
Majoritatea durerilor lombare joase sunt secundare unui traumatism la nivelul spatelui, insa
durerea poate fi cauzata si de afectiuni degenerative precum artrita, osteoporoza sau o boala
osoasa , o infectie virala, o iritatie la nivel articular sau discal, o afectiune congenitala a coloanei
vertebrale. Obezitatea, fumatul, cresterea in greutate pe perioada sarcinii, stressul, conditia fizica
precara, postura inadecvata activitatii in desfasurare, pozitia necorespunzatoare in timpul
somnului pot contribui la aparitia durerilor de spate. In plus, cicatricile care se formeaza odata cu
vindecarea leziunilor de la nivelul spatelui nu au forta si flexibilitatea tesutului normal. Formarea
de cicatrici in urma ranirilor repetate la nivelul spatelui ii slabesc acestuia rezistenta si pot duce
la accidentari mai grave.
Uneori, durerea lombara joasa poate indica prezenta unei afectiuni mai grave. Daca durerea
apare la ridicarea unor greutati mari sau la o intindere fortata, coloana vertebrala fiind
suprasolicitata, unul dintre discurile intervertebrale poate bomba spre exterior si se poate rupe.
Aceasta ruptura duce la aparitia unei presiuni la nivelul unuia sau mai multora dintre cei peste 50
de nervi care-si au originea la nivelul coloanei, cu rol in controlarea miscarilor organismului si
transmiterea semnalelor de la corp spre creier. Durerea insotita de febra sau pierderea controlului
asupra vezicii urinare si intestinelor, durerea ce se accentueaza in timpul tusei sau o slabiciune
progresiva la nivelul picioarelor pot indica o afectare serioasa a nervului. Bolnavii cu astfel de
simptome trebuie sa contacteze un doctor imediat, pentru a preveni o afectare permanenta.
La cine apare durerea de spate ?
Aproximativ 80% din populatia adulta a globului acuza dureri de spate intr-un moment sau altul
al vietii lor, barbatii si femeile fiind afectati in egala masura. Varsta la care apare cel mai
frecvent aceasta afectiune este intre 30 si 50 de ani, datorita procesului de imbatranire si stilului
de viata sedentar. Riscul de aparitie a durerii lombare joase de cauza discogena sau din cauza
degenerarii coloanei vertebrale creste odata cu inaintarea in varsta.
Durerea lombara joasa este rara in cazul copiilor. Totusi, un ghiozdan supraincarcat cu hrana si
carti poate forta spatele acestora, generand oboseala musculara. Pentru e evita aceasta situatie,
copiii trebuie sa-si indoaie ambii genunchi atunci cand ridica ghiozdanul greu, sa reduca numarul
cartilor sau sa inlocuiasca ghiozdanul cu o geanta pe roti, mai usor de transportat.
Cum se stabileste diagnosticul de durere lombara joasa ?
O anamneza si un istoric al bolii amanuntit, alaturi de examenul fizic pot identifica de obicei
afectiunile periculoase asociate durerii. Pacientul descrie debutul, localizarea si severitatea
durerii; durata simptomelor si limitare de mobilitate; istoricul episoadelor precedente sau orice
problema de sanatate care ar putea avea legatura cu durerea. Doctorul va examina spatele si va
efectua teste neurologice pentru a descoperi cauza durerii si pentru a indica tratamentul
corespunzator.
Teste de sange pot fi efectuate.
Teste imagistice pot fi necesare pentru a diagnostica o tumora sau alte posibile cauze ale durerii.
Radiografia conventionala, frecvent prima investigatie imagistica indicata, urmareste
descoperirea unor oase sau vertebre fracturate. Tesuturile moi, precum muschi sau ligamente sau
discurile intervertebrale nu sunt vizibile pe o radiografie conventionala.
Tomografia computerizata ( CT ) este un procedeu rapid, nedureros, indicat atunci cand
fractura unui disc, stenoza spinala sau o afectare vertebrala sunt cauza suspicionata a durerii.
Rezonanta magnetica nucleara ( RMN ) este folosita pentru evaluarea regiunii lombare in caz
de degenerare osoasa sau pentru afectari ale tesuturilor moi, nervi, muschi, ligamente sau vase de
sange. Este de obicei investigatia premergatoare interventiei chirugicale.
Electromiografia ( EMG ) evalueaza activitatea electrica la nivelul unui nerv si poate stabili
daca afectarea functiei musculare se datoreaza unui traumatism la nivel muscular sau unei leziuni
a nervului care inerveaza muschiul respectiv.
Ultrasunetele pot evidentia o eventuala afectare din structura ligamentelor, muschilor,
tendoanelor si a tesuturilor moi din zona spatelui.
Cum se trateaza durerea lombara joasa ?
Majoritatea durerilor lombare joase nu necesita interventie chirurgicala.
Tratamentul vizeaza combaterea durerii, reducerea inflamatiei, restabilirea functiei si stabilitatii
spatelui si evitarea reaparitiei simptomelor la acelasi nivel. Majoritatea pacientilor isi revin
complet, fara nici un fel de afectare pe termen lung. Bolnavii trebuie sa apeleze la ajutorul
doctorului daca nu are loc reducerea durerii si a inflamatiei dupa 72 de ore de tratament.
Aplicarea compreselor calde si reci pot ajuta la diminuarea durerii si inflamatiei. Cat mai repede
dupa traumatism, bolnavul trebuie sa aplice o compresa rece ( gheata ) in zona dureroasa, de mai
multe ori pe zi, in intervale de pana la 20 de minute. Dupa 2 sau 3 zile de comprese reci se indica
aplicarea compreselor calde pentru a relaxa musculatura si pentru a creste fluxul sanguin. Baile
calde pot ajuta de asemenea la relaxarea musculaturii.
Repaus la pat circa 1, 2 zile. Studiile efectuate au demonstrat ca pacientii care si-au continuat
activitatea secundar unui episod de durere lombara joasa au avut o flexibilitate mai mare a
coloanei vertebrale decat cei care au stat la pat timp de o saptamana.
Alte studii au demonstrat ca repausul la pat poate genera depresie, scaderea tonusului muscular si
favorizeaza coagularea sangelui la nivelul membrelor inferioare.
In concluzie, este benefic pentru pacient sa-si reia activitatea cat mai repede cu putinta. Noaptea
sau in timpul repausului la pat, pacientul ar trebui sa stea intr-o parte, cu o perna intre genunchi
sau pe spate, cu perna dedesubtul genunchilor.
Medicamentele sunt frecvent utilizate in tratarea durerilor de spate acute sau cronice. Pentru
inlaturarea durerilor usoare sau moderate sunt indicate antialgicele non-opioide, precum
paracetamolul, sau antiinflamatoriile nonsteroidiene. Antialgicele opioide sunt rezervate pentru
durerile intense. Administate pe cale orala, in asociere cu un medicament miorelaxant, ele reduc
rigiditatea, inflamatia si scad durerea. Analgezicele topice, unguentele, reduc de asemenea
inflamatia si stimuleaza circulatia locala.
Exercitiile fizice reprezinta metoda cea mai indicata pentru a grabi recuperarea si pentru a intari
musculatura spatelui si pe cea abdominala. Mentinerea si cresterea fortei musculare este
importanta in mod special pentru persoanele care au afectiuni la nivelul scheletului. Aceste
exercitii includ stetchingul, inotul, plimbarile sau o lista de exercitii corespunzatoare indicata de
catre medic. Daca apare o usoara senzatie de discomfort la efectuarea acestor miscari, ea va
dispare in timp, pe masura ce musculatura devine mai puternica. Daca durerea este intensa si
dureaza mai mult de 15 minute dupa inceperea exercitiilor, bolnavul trebuie sa se opreasca si sa
se prezinte la doctor.
Electroterapia are un efect binefacator: TENS- stimulare electrica nervoasa transcutana-
transmite impulsuri electrice de-a lungul fibrelor nervoase pentru a impiedica impulsurile
dureroase sa aunga la creier pe aceeasi cale; in plus, stimuleaza productia de endorfine la nivel
cerebral, substante cu rol in diminuarea durerii.
Ultrasunetele sunt o terapie non-invaziva si incalzesc tesuturile profunde, determinand astfel
relaxare musculara.

In cazul afectarilor serioase, care nu raspund la alte terapii, interventia chirurgicala este cea mai
indicata.














Durerea lombara joasa

Publicat inAfectiuni ale sistemului osos

Pe masura ce inaintam in varsta, rezistenta osoasa si elasticitatea musculara scad.
Discurile intervertebrale se deshidrateaza si isi pierd din flexibilitate, fapt ce duce la
diminuarea rolului de amortizare pe care il au intre vertebre.
Durerea lombara joasa indica prezenta unei iritatii la nivel muscular, nervos sau o leziune
osoasa. Majoritatea durerilor lombare joase sunt secundare unui traumatism la nivelul
spatelui, insa durerea poate fi cauzata si de afectiuni degenerative precum artrita,
osteoporoza sau o boala osoasa, o infectie virala, o iritatie la nivel articular sau discal, o
afectiune congenitala a coloanei vertebrale.
Obezitatea, fumatul, cresterea in greutate pe perioada sarcinii, stresul, conditia fizica
precara, postura inadecvata activitatii in desfasurare, pozitia necorespunzatoare in timpul
somnului pot contribui la aparitia durerilor de spate.

Nu neglijati durerile de spate!
Cicatricile care se formeaza odata cu vindecarea leziunilor de la nivelul spatelui nu au forta
si flexibilitatea tesutului normal. Formarea de cicatrici in urma ranirilor repetate la nivelul
spatelui ii slabesc acestuia rezistenta si pot duce la accidentari mai grave. Uneori, durerea
lombara joasa poate indica prezenta unei afectiuni mai grave. Daca durerea apare la
ridicarea unor greutati sau la o intindere fortata, coloana vertebrala fiind suprasolicitata,
unul dintre discurile intervertebrale poate bomba spre exterior si se poate rupe. Aceasta
ruptura duce la aparitia unei presiuni la nivelul unuia sau mai multora dintre cei peste 50 de
nervi care isi au originea la nivelul coloanei, cu rol in controlarea miscarilor organismului si
transmiterea semnalelor de la corp spre creier. Durerea insotita de febra sau pierderea
controlului asupra vezicii urinare si intestinelor, durerea ce se accentueaza in timpul tusei
sau o slabiciune progresiva la nivelul picioarelor pot indica o afectare serioasa a nervului.
Bolnavii cu astfel de simptome trebuie sa contacteze un doctor imediat, pentru a preveni o
afectare permanenta.

Cum se stabileste diagnosticul?
O anamneza si un istoric al bolii amanuntit, alaturi de examenul fizic pot identifica de obicei
afectiunile periculoase asociate durerii. Pacientul descrie debutul, localizarea si severitatea
durerii, durata simptomelor si limitarea de mobilitate, istoricul episoadelor precedente sau
orice problema de sanatate care ar putea avea legatura cu durerea. Doctorul va examina
spatele si va efectua teste neurologice pentru a descoperi cauza durerii si pentru a indica
tratamentul corespunzator. De asemenea, se pot efectua teste de sange si teste imagistice,
pentru a diagnostica o tumora sau alte posibile cauze ale durerii.

Cum tratam durerea lombara joasa?
Majoritatea durerilor lombare joase nu necesita interventie chirurgicala. Tratamentul vizeaza
combaterea durerii, reducerea inflamatiei, restabilirea functiei si stabilitatii spatelui si
evitarea reaparitiei simptomelor la acelasi nivel. Majoritatea pacientilor isi revin complet,
fara niciun fel de afectare pe termen lung. Bolnavii trebuie sa apeleze la ajutorul doctorului
daca nu are loc reducerea durerii si a inflamatiei dupa 72 de ore de tratament.
Aplicarea compreselor calde si reci pot ajuta la diminuarea durerii si inflamatiei. Cat mai
repede dupa traumatism, bolnavul trebuie sa aplice o compresa rece (gheata) in zona
dureroasa, de mai multe ori pe zi, in intervale de pana la 20 de minute.
Repaus la pat, circa 1-2 zile. Studiile efectuate au demonstrat ca pacientii care si-au
continuat activitatea secundar unui episod de durere lombara joasa, au avut o flexibilitate
mai mare a coloanei vertebrale decat cei care au stat la pat timp de o saptamana. in timpul
repausului, pacientul ar trebui sa stea intr-o parte, cu o perna intre genunchi sau pe spate,
cu perna dedesubtul genunchilor.
Medicamentele sunt frecvent utilizate in tratarea durerilor de spate acute sau cronice.
Pentru inlaturarea durerilor usoare sau moderate, sunt indicate antialgicele non-opioide
(paracetamol) sau antiinflamatoarele nonsteroidiene. Analgezicele topice, unguentele,
reduc de asemenea inflamatia si stimuleaza circulatia locala.
Exercitiile fizice reprezinta metoda cea mai indicata pentru a grabi recuperarea si pentru a
intari musculatura spatelui si pe cea abdominala. Aceste exercitii includ stretchingul, inotul,
plimbarile sau o lista de exercitii corespunzatoare, indicata de medic.
Electroterapia are un efect binefacator. Transmite impulsuri electrice de-a lungul fibrelor
nervoase, pentru a impiedica impulsurile dureroase sa ajunga la creier, pe aceeasi cale. In
plus, stimuleaza productia de endorfine la nivel cerebral, substante cu rol in diminuarea
durerii.
In cazul afectarilor serioase, care nu raspund la alte terapii, interventia chirurgicala este cea
mai indicata.

O combinatie de exercitii care nu forteaza spatele, mentinerea unei posturi corecte si
ridicarea corespunzatoare a obiectelor grele pot preveni aparitia durerilor la nivel lombar.


Dr. Alin Popescu
Specialist medicina sportiva
1. Durerea lombara joasa, diagnostic diferential - Denisa Predeteanu
Durerea lombara joasa, diagnostic diferential - Denisa Predeteanu, 17. Introducere in
homeopatie - Boiron, 18. Alprazolam, un adjuvant major in patologia ...
www.samf.ro/durerea-lombara-joasa - n cache - Pagini similare
Klnoteruple - slndromul ulgo-functlonul lombur
Tot mul multe persoune se plng de durerl de spute. Aceste durerl uu multe cuuze, dur ceu mul frecvent
este dutorut lnuctlvltll flzlce. n tlmp, sedenturlsmul duce lu scdereu musel musculure l u tonusulul
musculur. Llpsu forel musculure, in zonu ubdomlnul, duce lu durerl in zonu lombur. Cu tlmpul upur
modlflcrl lu nlvelul colounel vertebrule, in speclul lombure, ducnd lu tulbururl de stutlc vertebrul, l in flnul
lu ufeclunl ule colounel vertebrule cum ur fl: lombulgll cronlce, hernll de dlsc, spondlloz, spondllollstezls,
dlscurtroz.
Bollle reumutlce fuc ruvugll utt in rndul tlnerllor, ct mul ules in rndul persounelor vrstnlce. Proflluxlu
(prevenlreu) bolllor reumutlce este, poute, ceu mul lmportunt metod de combutere u ucestor ufeclunl.
Durerlle de spute ufecteuz uproupe pe toutu lumeu in cursul vlell. Se tle c ceu mul bun metod de
prevenlre, dur l de trutument, este exercllul flzlc. Odutu cu upurltlu problemelor lu nlvelul colounel vertebrule
(lndlferent cure ur fl ucesteu), se recomundu klnetoteruplu (glmnustlcu medlculu sub supruveghereu unul
klnetoterupeut). Este lmportunt su se efectueze exercltll speclflce ufectlunll sl purtlculurltutllor lndlvlduule.
Slndromul ulgo-funclonul lombur (lombulglu, dlscoputlu, hernlu de dlsc) reprezlnt o boul urtrozlc.
Artrozele sunt ufeclunl nelnflumutorll ule urtlcululllor moblle, curucterlzute prln deterlorureu l ubruzluneu
curtllu|ulul urtlculur, precum l prln lezlunl hlpertroflce ule extremltullor osouse. Artrozele se curucterlzeuz
cllnlc prln: durerl, deformrl urtlculure l lmpoten funclonul, lur rudlologlc prln: pensureu spululul urtlculur,
osteofltoz, osteoscleroz subcondrul, l uneorl, zone de osteoporoz. Artrozele sunt boll ule vrstel ml|locll
l inulntute, frecvenu lor este mul mure peste vrstu de 40 unl, ufectnd egul umbele sexe, dur ln ultlmu vreme
ufectureu este fourte mure ln rundul tlnerllor. Boulu fuce purte dln grupu reumutlsmelor degenerutlve.
Lezlunlle degenerutlve ule colounel vertebrule sunt extrem de frecvente deourece colounu vertebrul este
un unsumblu unltur, ulctult dln vertebre, solldurlzute intre ele prlntr-un slstem complex de urtlculull l
llgumente.
Procesele de uzur lu nlvelul colounel vertebrule ufecteuz utt dlscul lntervertebrul (dlscurtroz), ct l
urtlcululu lnterupoflzur (urtrozu posterlour, urtrozu lntersplnous).
Dlscurtrozu este destul de precoce (chlur de lu 10 unl), dlscul vertebrul incepnd s prezlnte unele semne
de uzur lu nlvelul lnelulul flbros, cure se flsureuz cu urmure u lezlunllor degenerutlve l sub lnfluenu
truumutlsmelor l sollcltrllor zllnlce. Nucleul pulpos, pe de ult purte, se deshldruteuz, se ultereuz, se
turtete l tlnde s mlgreze prln flsurlle lnelulul flbros. Dlscul dlmlnu in inllme, lur muterlulul dlscul se poute
deplusu unterlor suu posterlor, suu poute strbute l plutoul curtlluglnos, fcndu-l loc in structuru osous u
corpulul vertebrul (hernlu lntrusomutlc). n cuzul dlscurtrozel, lu ulterureu dlscul se usocluz l rsunetul
osos: osteosclerozu plutourllor vertebrule l osteofltozu reuclonul.
Lu nlvelul colounel lombure dlscurlle cel mul frecvent ufectute sunt: L4-L5 l L5-S1. Lu uceste nlvele,
nucleul pulpos poute ptrunde prlntre flsurlle lnelulul flbros l rupnd flbrele llgumentulul longltudlnul posterlor
poute comprlmu rdclnlle nervouse corespunztoure. Aceustu este hernlu de dlsc, cure prln confllctul dlsco-
rudlculur pe cure il determln, produce tubloul cllnlc de lombosclutlc. Tot lu ucest nlvel ul colounel vertebrule
se pot intlnl ulunecrl vertebrule (spondllollstesls), conseclne ule modlflcrll deterlorutlve u urculul neurul
(spondllollsls).
Boulu urtrozlc nu ure o cuuz cunoscut. Durereu lombur |ous, este o suferln frecvent ce determln
lncupucltute temporur de munc l ure lmportunte lmpllcull soclule. Durereu lomburu |ous poute fl ucut suu
cronlc l eu cuprlnde:
- durereu locullzut in regluneu lombur (lombosucrut) numlt lombulgle (lombosucrulgle);
- durereu lrudlut de-u lungul membrulul lnferlor, pe trulectul nervulul sclutlc, numlt lombosclutlc.
Stureu cllnlc u puclentulul orlenteuz klnetoteruplu sl trutumentul. Dlferenlem ustfel putru perloude (dup
Sbenghe):
1. Perloudu ucut curucterlzut prln durerl lntense lombo-sucrute (cu suu fr lrudlere). Bolnuvul prezlnt
contructur lombur, cu suu fr blocud, lur durerlle nu se culmeuz nlcl in decublt.
2. Perloudu subucut in cure durerlle se culmeuz in decublt, bolnuvul se poute mlcu in put fr durerl, se
poute deplusu pe dlstune mlcl l poute stu pe scuun (un tlmp vurlubll) cu durere suportubll, duc nu-l
moblllzeuz colounu.
3. Perloudu cronlc in cure bolnuvul ucuz durerl in ortostutlsm l mers dup o perloud mul lung, lur
contructurlle musculure puruvertebrule pot fl prezente suu nu. Puclentul nu mul udopt uutoblocureu lombur
untulglc deourece durerlle sunt moderute l el poute s-l moblllzeze colounu.
4. Perloudu de remlsle complet poute upreu intre perloudele de boul evldente cllnlc. tllnd c lombulglu
ure cuuz mecunlc, se udmlte c puseul dureros se poute repetu orlcnd.
klnetoterupeut Zugruvu Nlcoletu
www.lzoklnetlcu.ro