Informatii utile despre Rasnov | Program de vizitare a Cetatii Rasnov | Cetatea Rasnov obiectiv turistic

Localitatea Rasnov este amplasata in sudul Tarii Barsei, la 15 km sud-vest de Brasov. Rasnovul este mentionat pentru prima data la 1331, iar in Evul Mediu si in epoca moderna se numara printre cele 12 sate ce formau districtul Brasov pomenit in documente la 1377. Asezarea este situata pe drumul comercial ce lega Transilvania de Tara Romaneasca, prin pasul Bran, fapt ce i-a asigurat o dezvoltare economica timpurie. Localitatea Rasnov a fost in primul rand un centru comercial de tranzit inca din 1427, cu drept de targ saptamanal acordat de regele Sigismund de Luxemburg si care si-a pastrat importanta vecinatatii Brasovului, celmai important centru comercial din sudul Transilvaniei in relatiile cu sud-estul Europei. Cetatea Rasnov a fost construita pe dealul ce se inalta la sud de centrul asezarii si dateaza prima faza, din sec. XIV. Dimensiunile ei indica faptul ca este vorba de o cetate de refugiu taraneasca de tipul celor construite in aceeasi vreme de comunitatile sasesti din Saschiz si Prejmer. Cetatea se compune din incinta mai mica de pe platoul dealului si o incinta mai larga ce coboara spre est. Zidul de incinta care inconjura suprafata cetatii Rasnov are o inaltime medie de 5 m. Nucleul principal al cetatii are accesul amenajat pe latura de est, intrarea fiind prevazuta cu un bastion circular/barbacana, pe aceeasi latura aflandu-se si un turn poligonal. Intreaga incinta superioara este aparata de turnuri exterioare grupate pe latura de nord si coltul de vest. In interiorul incintei se pastreaza ruinele a peste 30 de case mici menite sa adaposteasca pe locuitorii asezarii sau bunurile acestora. Printre ele, una a functionat ca scoala, alta ca locuinta a preotului, tot aici se afla si o fantana si o capela de plan dreptunghiular. Cercetarile arheologice din 1970 si cele mai recente au descoperit in cetatea Rasnov exterioara o capela dreptunghiulara cu absida, semicirculara prevazuta cu o mica cisterna in fata altarului, poate un mic baptisteriu. Ar putea fi vorba de capela Sf. Gheorghepomenita in documente si databila, dupa cercetarea arheologica in sec. XIV. Una din cladirile de locuit este datata de o inscriptie din 1562. O alta inscriptie evoca momentul cand la 1612, Gabriel Bathlen a ocupat Rasnovul. Cetatea a suferit un pustiitor incendiu la 1718 si refacuta a mai functionat in sec. XVIII. La 1802 cladirile din interiorul incintei mici a cetatii Rasnov au fost grav afectate de un cutremur. Cetatea pastreaza mare parte din curtine si tunuri care se datoreaza diferitelor etape medievale si moderne ale cetatii Rasnov cum o indica materialele si tehnica de constructie,sistemele de aparare adaptate schimbarilor intervenitein tehnica militara. Cetatea Rasnovului este una dintre cele mai bine conservate cetati taranesti din Transilvania, chiar daca Tara Barsei a fost puternic amenintata si afectata de atacurile turcesti din sec. XIV-XV.

n partea superioar a rii Brsei, la circa 15 km deprtare sud-vestic de oraul Braov, pe vechiul drum comercial care lega prin trectoarea Bran btrna cetate a Braovului de capitala de odinioar a rii Romneti, Cmpulung Muscel, se afl oraul Rnov, menionat deseori n documentele medievale ca orel-trg.

Cetatea Rnovului

Fiind o cetate rneasc, ridicat n evul mediu de locuitorii Rnovului cu scopul de a se adposti i apra n vremurile invaziilor vrjmae, trecutul ei este strns legat de ntreaga dezvoltare istoric a populaiei respective.

Cercetrile arheologice vorbesc despre o intens via daco-roman pe aceste plaiuri ale rii Brsei. Spturile arheologice arat c n epoca dacic locuiau dacii cumidavensi, avnd centrul principal aezarea Cumidava, aezat pe teritoriul agricol al oraului Rnov la circa 500m est de rul Brsa. Castrul roman descoperit aici a fost construit la nceputul stpnirii romane si a dinuit pn dup anul 250 d.C. cu scopul de a supraveghea i apra cile de ptrundere peste muni n ara Brsei, atestat de o inscripie de pe vremea mpratului Alexandru Sever (222-235 d.C.) gsit chiar n ruinele acestui castru.

Prin poziia sa geografic, castrul roman de la Cumidava putea supraveghea mai multe ci de acces n Transilvania, att Trectoarea Bran ct i cea de pe Valea Rnoavei dintre Rnov i Predeal-Buteni.

n perioada feudalismului timpuriu (sec. X-XIV) pe cuprinsul Transilvaniei apar la nceputul sec. al X-lea voievodatele conduse de Menumorut, Glad i Gelu, n afar de acestea existnd i alte voievodate, puternice autonomii romneti, printre care i ara Brsei, menionat n anul 1211 n privilegiul acordat cavalerilor teutoni, care colonizeaz ara Brsei, de regele Andrei al II-lea. La nceputul sec. al XVI-lea, obtea romneasc de la Rnov este pomenit ntr-un recensmnt oficial ca fiind condus de un cneaz.

n timpul ederii cavalerilor teutoni n ara Brsei (1211-1225) au fost adui n aceast regiune primii coloniti sai, dintre care o parte au fost aezai la Rnov alturi de populaia romneasc btina, contribuind prin munca lor la dezvoltarea acestei vechi aezri.

Datorit relaiilor permanente cu ara Romneasc, oraul Rnov ajunge un important centru economic i cultural, n anul 1384 fiind ridicat biserica de piatr a obtei romnilor rnoveni, unul din cele mai vechi monumente arhitectonice din ara Brsei.

Documentar, denumirea Rnovului apare prima dat n anul 1331 sub forma romnoslav de Rosnou, iar ulterior sub formele de Ronow (1343), Rasnow (1337) apoi, Roinov (1377), Rosarum (1388). Denumirea de Rnov are la baz cuvntul roz care nseamn trandafir, att n limba latin, ct i n limbile slav i german n epoca medieval trandafirul fiind ales ca emblem a oraului.

n perioada feudalismului dezvoltat (sec. XIV-XVI) oraul Braov ajunge cel mai important centru economic din Transilvania, iar alturi de el Rnovul devine al doilea trg din ara Brsei, fiind menionat n documentele medievale ca trg avnd juzii i juraii si.

Pe lng viaa agricol, se dezvolt meseriile care se organizeaz n bresle pe ramuri de producie. La Rnov breasla strungarilor n lemn i a estorilor au desfurat o bogat activitate, produsele lor, alturi de produsele breslelor braovene, au avut un bogat debueu pe pieele trgurilor din ara Romneasc. n majoritatea privilegiilor comerciale acordate de domnii rii Romneti braovenilor la tratative iau parte i delegaii Rnovului.

Importana economic a Rnovului va crete i mai mult dup anul 1427, cnd regele Sigismund de Luxemburg vizitnd iraul i cetatea, i-a acordat dreptul de a ine trg.

Romnii rnoveni posedau n ara Romneasc diferite proprieti printre care stpnirea asupra muntelui Baiul, pe care l obinuser de banul Udrite i Toma postelnicul, fapt confirmat i de Mihai Viteazul care numete Rnovul oraul domniei mele.

Dezvoltarea oraului Rnov a avut mult de suferit din cauza poziiei sale geografice. Drumul comercial care trecea prin trectoarea Branului era i o important cale de invazie pentru otirile dumane, acestea ptrunznd in ara Brsei, intlneau ca prim aezare mai important oraul Rnov pe care deseori l pustiau.

Marea invazie a ttarilor din 1241, cnd ara Brsei a fost pustiit, precum i invaziile care au urmat, au determinat pe locuitorii Rnovului s se gndeasc la construirea unui sistem de aprare ct mai puternic.

Aa se explic necesitatea construirii cetii rneti a Rnovului n care populaia a fost silit de nenumrate ori s se refugieze istoria cetii fiind n mare msur istoria nsi a oraului.

Cetatea Rnov a fost construit prin efortul colectiv al locuitorilor din aceast aezare ajutai de cei din comunele nvecinate, Cristian i Vulcan ntr-o perioad cnd principala ocupaie a acestora era agricultura, din care s-a i numit cetate rneasc.

Prima meniune documentar despre cetatea rneasc a Rnovului dateaz din anul 1335 cnd cu ocazia unei noi nvliri a ttarilor n ara Brsei, a fost pustiit ntregul inut, n afar de cetatea de pe dealul Tmpa de la Braov i de cetatea Rnovului, care fiind puternic fortificate au rezistat atacurilor, salvnd viaa locuitorilor refugiai ntre zidurile lor.

nceputurile zidirii cetii au fost stabilite la sfritul sec. al XIII-lea de ctre ranii rnoveni, nu are un stil arhitectonic pretenios apropiat de construcia caselor obinuite, adaptat cerinelor de fortificare. Ca material au fost ntrebuinate piatra i crmida. nlimea zidurilor este de aproximativ 5m, iar limea cea mai mare o prezint zidul sudic, care nefiind dublat ca celelalte ziduri, n unele locuri are 1,5 m. Zidurile ca i turnurile erau acoperite cu igl pentru a preveni incendiile provocate de asediatori.

Informaii suplimentare Traseul zidurilor este neregulat, din cauza terenului accidentat de la marginea culmei dealului pe care l nconjoar, fapt care imprim zidurilor cetii profilul unei masive centuri zimate. Complexul cetii rneti a Rnovului cuprinde dou curi: una exterioar, n faa zidului estic al cetii, mrginit de un zid fortificat i dotat cu un turn ptrat denumit turnul vechi; una interioar, nconjurat de zidurile i turnurile cetii. Curtea exterioar, situat n partea estec a cetii, servea pentru adpostirea vitelor, constituind n acelai timp i un avanpost ntrit pentru aprarea cetii.