Sunteți pe pagina 1din 113

SUPORT DE CURS

CAPITOLUL 1 NOTIUNI DE ECONOMIE


1. ACTIVITATEA ECONOMICA 1.1 Nevoile umane si resursele economice
Nevoile umane apar sub forma dorintelor, a asteptarilor, a aspiratiilor oamenilor. Toate acestea reprezinta latura subiectiva a nevoilor umane. Intiparite in constiinta oamenilor si intrate in obiceiurile lor, nevoile umane dobandesc caracter obiectiv. Nevoile (preferintele) umane constau in doleantele, resimtirile, asteptarile oamenilor de a avea, de a fi, de a sti, de a crede, de a si insusi bunuri, toate acestea devenind nevoi efective in functie de gradul dezvoltarii economice la un moment dat, precum si de nivelul de cultura si de civilizatie al oamenilor. Multitudinea nevoilor umane si continua lor diversificare au determinat clasificarea acestora, astfel : a) nevoi fiziologice - sunt primele resimtite de oameni si inerente acestora (nevoi de hrana, apa etc) b) nevoi sociale, de grup sunt resimtite de oameni ca membrii ai diferitelor grupuri sociale si pot fi satisfacute numai prin actiunea lor conjugata c) nevoi rationale, spiritual-psihologice decurg din trasaturile interioare ale oamenilor si devin deosebit de importante pe masura progresului in instructie, in relatiile morale, ele presupunand rationalitate, gandire elevata. Nevoile umane prezinta urmatoarele trasaturi : - sunt nelimitate ca numar pe masura satisfacerii unor nevoi, apar altele noi - sunt limitate in capacitate satisfacerea unei nevoi presupune consumarea unei cantitati date dintr-un bun. De exemplu, nevoia de hrana se manifesta, pe masura consumarii de alimente, sub forma de: foame, satietate, dezgust. - sunt concurente - unele nevoi se extind in detrimentul altora, se inlocuiesc (nevoia de a bea alcool) - sunt complementare nevoile evolueaza in sensuri identice (un meniu rafinat servit la un restaurant de lux presupune o gama larga de instrumente cu care unii consumatori nu stiu ce sa faca) - se sting momentan prin satisfacere viciul antreneaza noi si noi consumuri de bunuri prin satisfacerea lui. Nevoile satisfacute vor renaste in timp, cu periodicitati diferite, ele fixandu-se in obiceiuri si traditii de consum.

In stransa legatura cu nevoile umane se afla interesele economice care sunt constientizate si devenite mobiluri directe sau indirecte ale oamenilor pentru existenta, ale confruntarii si cooperarii lor in vederea dobandirii bunurilor necesare satisfacerii nevoilor. Daca bunul pentru satisfacerea unei nevoi a fost gasit, nevoia in cauza genereaza eforturi pentru procurarea lui. In baza acestei relatii s-a impus principiul hedonist maximum de satisfactie cu minimum de efort considerat ca baza a economiei si a stiintei economice. Resursele economice constau in totalitatea elementelor, a premiselor, a actiunilor sociale practice care sunt efectiv utilizate la producerea si obtinerea de bunuri. Premisa primara a satisfacerii nevoii umane este natura. Mediul natural este cel dintai izvor al resurselor economice si cadrul existentei oamenilor si al activitatii lor. Direct sau indirect, natura ofera aproape toate cele necesare existentei omului si progresului societatii. Desprinderea resurselor naturale din mediul lor este rodul activitatii umane. Volumul, diversitatea si calitatea acestei activitati sunt conditionate de resursele umane. Acestea, la randul lor, depind de factorul demografic, de numarul, structura si calitatea fortei de munca. Resursele naturale, impreuna cu cele demografice, formeaza resursele primare. Alaturi de acestea, o importanta deosebita o au resursele economice derivate. Rezultat al folosirii elementelor naturale, resursele derivate potenteaza eficienta cu care sunt utilizate toate resursele economice. Clasificarea cea mai generala a resurselor consta in delimitarea acestora in: - resurse materiale includ resursele naturale primare si cele derivate (echipamente si tehnologii de fabricatie, stocuri de materii prime etc). - resurse umane cuprind resursele primare de acest gen si pe cele derivate (stoc de invatamant).

1.2. Activitatea economica forma a actiunii umane


Activitatea economica se defineste prin lupta impotriva raritatii, ca proces complex ce reflecta faptele, actele, comportamentele si deciziile oamenilor, privitoare la atragerea si utilizarea resurselor economice, in vederea producerii, circulatiei, repartitiei (distributiei) si consumului de bunuri, in functie de nevoile si de interesele economice. Exista optiuni conform carora cercetarea stiintifica, protectia si ameliorarea mediului natural indeplinesc asemenea functii, incat acestea pot fi considerate activitati economice, cu trasaturi distincte. Criteriul delimitativ al activitatii economice in actiunea sociala consta in lupta oamenilor pentru satisfacerea trebuintelor lor nelimitate prin folosirea rationala si eficienta a resurselor si a bunurilor relativ rare. Economia reprezinta intreg sistemul de activitati la care participa si in care se inscriu toate unitatile economice de productie, de consum, de intermediere bancara, etc. Economia nu exista si nu se desfasoara in forma pura. Ea interfereaza cu toate celelalte genuri de actiuni social culturale, politice, tehnice, etc. Ca rezultat al dezvoltarii societatii s-au concretizat urmatoarele tipuri de activitati: - productia consta in transformarea resurselor in bunuri economice, de catre societati specializate, in scopul satisfacerii nevoilor;

prestarea de servicii consta in transformarea intrarilor in rezultate specifice care nu au forma concreta de obiect (ex: transporturi, activitati turistice, intretinere si reparatii); schimbul (circulatia) reprezinta totalitatea activitatilor de deplasare in spatiu a bunurilor materiale, trecerea lor de la o persoana la alta pe calea vanzarii cumpararii, depozitarea si schimbul de servicii intre participantii la viata economica (comunicatii, telecomunicatii, servicii distributiv-comerciale); repartitia cuprinde acele activitati prin care bunurile materiale si serviciile sunt orientate spre destinatiile lor, prin care venitul se distribuie si se redistribuie participantilor la viata economica; consumul reprezinta folosirea efectiva a bunurilor, act care verifica utilitatea acestora si concordanta lor cu nevoile, cu dorintele si interesele oamenilor.

Economia, ca entitate complexa, este abordata si cercetata din unghiuri diferite, ca macro si microeconomie. Microeconomia consta in procesele, faptele, actele si comportamentele ce se manifesta intre participantii individuali la fluxurile economice (firme, banci, administratii). Macroeconomia reprezinta acea parte a economiei care studiaza marimile globale dintr-o economie, numite agregate (ex: productia nationala, venitul national, ocuparea si somajul, inflatia etc), interdependentele intre diferitele variabile globale ale economiei si sistemul economic in totalitatea sa. Unitatile economice (organizationale) reprezinta o persoana sau o grupare de persoane fizice si sau juridice, dintr-o economie nationala, care indeplineste roluri si functii specifice, autonomizate pe baza diviziunii muncii, persoana ce foloseste resurse si instrumente adecvate. Unitatile organizationale din cadrul economiei nationale (macroeconomia) sunt reprezentate de: -societati comerciale; -regii autonome; -unitati cooperatiste; -institutii publice; -asociatii; -celelalte persoane fizice si juridice care desfasoara activitati economice. In cadrul unitatilor economice, societatea comerciala reprezinta cadrul organizatoric principal de desfasurare a unei activitati economice. Societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane care se organizeaza si functioneaza, potrivit legii nr. 31/1990 Legea societatilor comerciale. Astfel, exista urmatoarele tipuri de societati comerciale: 1) SNC - societate in nume colectiv (societate de persoane); 2) SC - societate in comandita; 2.1) SCS societate in comandita simpla (societate de persoane); 2.2) SCA societate in comandita pe actiuni (societate de capitaluri); 3) SA societate pe actiuni (societate de capitaluri); 4) SRL societate cu raspundere limitata (societate mixta de persoane si de capitaluri).

1) SNC este o asociere intre persoane fizice care dispun de resurse materiale si financiare modeste. Obligatiile sociale sunt garantate cu intreg patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor. Fiecare din asociati poate sa execute activitati economice in numele societatii. Teoretic, SNC se poate constitui prin asocierea persoanelor fizice si juridice. Practic, asocierea se face numai intre persoane fizice, pt. persoanele juridice existand forme de asociere mai complexe. Un avantaj al SNC il constituie faptul ca legea nu prevede conditii restrictive referitoare la nr. asociatilor si la marimea capitalului social. Actul de constituire a SNC este contractul de societate. Capitalul social este in numerar sau in natura si este divizat in parti sociale. 2) SC este o forma avansata fata de SNC. Membrii asociati se grupeaza in comanditati si comanditari. Comanditatii dispun de pregatire profesionala, iar comanditarii dispun de bani si de alte mijloace materiale. Este o asociere intre capital si munca. Comanditatii pot contribui la formarea capitalului social cu aport in bani sau in natura. Ei angajeaza patrimoniul individual prin raspunderea nelimitata si solidara pe care si-o asuma. Comanditarii sunt responsabili fata de obligatiile societatii doar pana la nivelul aportului de capital si nu au drept sa participe la administrarea societatii. Comanditatii au dreptul de a participa la administrarea societatii. 2.1) SCS Legea nu prevede conditii restrictive referitoare la nr. asociatilor si la marimea capitalului social. Actul de constituire este contractul de societate. Capitalul social este in numerar sau in natura si este divizat in parti sociale. 2.2) SCA are aceleasi caracteristici cu SCS, cu deosebirea ca aportul comanditarilor, respectiv capitalul social, este divizat in actiuni. Legea stabileste conditii restrictive cu privire la marimea capitalului social si la nr. asociatilor, numiti actionari. Astfel, capitalul social minim este de 25 de milioane lei, iar nr. minim de actionari este 5. Actul de constituire este format din contract de societate si statutul societatii. 3) SA - asociatii se numesc actionari si raspund de obligatiile societatii numai in limita valorii actiunilor pe care le-au subscris. Obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul, SA avand o raspundere limitata. In cazul SA, actionarii sunt lipsiti de importanta si primeaza elementul stabil, real si obiectiv, respectiv capitalul. Legea stabileste restrictii in ceea ce priveste marimea capitalului social si nr. de asociati. Astfel, capitalul social minim este de 25 de milioane lei, iar nr. minim de asociati este 5. Capitalul social poate fi in numerar sau in natura si este divizat in actiuni. Posedarea de catre o persoana a unui nr. de actiuni constituie baza juridica a dreptului de proprietate asupra unei parti din patrimoniul societatii Actul de constituire a societatii este contractul de societate si statutul societatii. 4) SRL este o forma de organizare de tip hibrid care imprumuta caracteristici de la SNC si de la SA. Obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul societatii, iar asociatii raspund numai cu cota lor sociala. Capitalul social este divizat in parti sociale. Legea stabileste restrictii in ceea ce priveste nr. de asociati si marimea capitalului social. Astfel, capitalul social minim

este de 2 milioane, iar nr. maxim de asociati este 50. Acestia sunt responsabili de obligatiile societatii in limita aportului pe care l-au adus ca capitalul social.. Actul de constituire a societatii este contractul de societate si statutul, exceptie in cazul SRL cu asociat unic in care actul constitutiv este statutul societatii.

Cuprinsul contractului de societate 1) Clauze de identificare a partilor In cazul pers. fizice, in contract trebuie sa se prevada numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor. In cazul pers. juridice, trebuie sa se prezinte denumirea, sediul si nationalitatea pers. juridice in cauza. 2) Clauze privind identificarea societatii comerciale a) Denumirea sau firma societatii Acest atribut de identificare se stabileste cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la regimul formelor soc. com. (art. 30-36 din Legea nr. 26/1990 legea Registrului Comertului). b) Forma juridica Trebuie sa fie una dintre formele de societate reglementate de lege (art. 2 din Legea 31/1990). c) Sediul societatii Este locul care situeaza in spatiu soc. com; este stabilit de partile contractante, avand in vedere locul unde societatea isi va desfasura activitatea comerciala sau vor functiona organele sale. d) Emblema societatii Are caracter facultativ si consta in semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen (art. 30 din Legea nr. 26/1990). 3) Clauze privind caracteristicile societatii a) Obiectul societatii Trebuie sa se prezinte obiectul de activitate a societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale. b) Durata societatii Se poate stabili fie un termen in cadrul caruia sa existe societatea sau se poate conveni ca durata societatii sa fie nelimitata. c) Capitalul social Trebuie precizat capitalul social subscris nevarsat si varsat, cu respectarea plafoanelor minime stabilite de lege. 4) Clauze privind conducerea si gestiunea societatii Asociatii trebuie sa stabileasca persoanele, din randul asociatilor sau din afara societatii, care vor administra si reprezenta societatea, cu precizarea puterilor ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat. 5) Clauze privind drepturile si obligatiile asociatilor In cazul SNC, SCS si SRL, legea cere sa se stabileasca partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi (art. 7 din Legea 31/1990). In cazul SA si SCA, trebuie sa se prevada modul de distribuire a baneficiilor si de suportare a pierderilor (art. 8 din Legea 31/1990). 6) Clauze privind sediile secundare ale societatii Sediile secundare sunt unitati fara personalitate juridica ale societatii, care poarta denumirea de sucursale, agentii sau reprezentante. 7) Clauze privind dizolvarea si lichidarea societatii Trebuie sa se prevada clauze privind incetarea existentei societatii; cel mai adesea, asociatii reproduc dispozitiile legale sau fac trimitere la ele.

Cuprinsul statutului

Statutul dezvolta elementele contractului de societate, privind organizarea, conducerea si functionarea societatii: - modul de constituire si functionare a organelor de deliberare si administrare a societatii, - conditii de adoptare a hotararilor, - organele de control asupra gestiunii societatii, - intocmirea bilantului si a contului de profit si pierdere, - repartizarea beneficiului. Titlurile sociale (parti sociale si actiuni) Capitalul social al unei societati este divizat in titluri sociale numite actiuni sau parti sociale, in functie de forma juridica a societatii comerciale. Actiunile si partile sociale sunt titluri de valoare ce ofera detinatorului dreptul de proprietate la averea societatii si dreptul sa participe la profitul societatii. Actiunile sunt hartii ce reprezinta titluri de valoare emise de o societate pt. constituirea, majorarea sau reducerea capitalului social. Notiunea de actiune este definita de existenta a doua elemente: dreptul de actionar ce exprima dreptul detinatorului asupra societatii emitente si acest drept este documentat prin certificat de actionar; actiunea, ca o unitate a dreptului actionarului, este o parte indivizibila de valoare egala din capitalul social al unitatii emitente. Caracteristicile unei actiuni pp. existenta unei societati emitente; da dreptul asupra unei parti din capitalul social; este negociabila, indiferent daca este cotata la bursa sau nu; poate fi rascumparata de societate; detinatorul actiunii se numeste actionar si poate fi persoana fizica sau juridica; actiunea este considerata ca o valoare de specula datorita sperantei ce o da actionarului intr-un plasament profitabil ; valoarea nominala minima este de 1.000 lei.

Statutul de actionar ii ofera acestuia o serie de drepturi: de a primi un certificat de actionar; de a dispune liber de actiuni, in sensul ca-si poate transfera dreptul de proprietar cand doreste, prin vanzare, mostenire, schimb sau donatie; de a incasa dividende; de control si informare asupra documentelor de sinteza ale societatii (balanta contabila, bilantul, contul de profit si pierdere); de mentionare a statutului de proprietar in cadrul societatii, in functie de marimea capitalului investit in societate. Clasificarea actiunilor 1) Din punct de vedere al titularului ce-l reprezinta si al modului de transfer 1.1.) Actiuni la purtator numele detinatorului nu este cunoscut si transferul se face la dorinta purtatorului. 1.2.) Actiuni nominative numele detinatorului este inscris intr-un registru special tinut in sediul societatii, numit Registrul actionarilor. Transferul acestui tip de actiuni se face prin mentionarea in Registrul actionarilor si el poate fi transfer de ordin care se face la decesul actionarului sau transfer de garantie care este intalnit la folosirea actiunii drept gaj. 2) Din punct de vedere al modului de plata a dividendelor 2.1) Actiuni comune sau ordinare dau drept de vot in AGA si dreptul de a incasa dividende variabile in functie de profitul societatii. 2.2) Actiuni privilegiate sau preferentiale nu dau drept de vot in AGA si dau drept la un dividend fix ce este platit inaintea dividendelor pt. actiunile ordinare.

Evaluarea actiunilor Evaluarea partilor sociale si a actiunilor corespunde, in fapt, cu evaluarea societatii comerciale. La constituire, valoarea societatii este egala cu valoarea capitalului social, respectiv cu suma tuturor actiunilor sau a partilor sociale la valoarea lor nominala. Un patrimoniu in miscare duce la modificarea valorii reale a capitalului, respectiv a valorii societatii. In aceste cazuri, valoarea actiunilor sau a partilor sociale este apreciata dupa mai multe criterii:
-

piata pe care se negociaza valoarea actiunilor; patrimoniul societatii, ca ansamblu al performantelor trecute si acumulate;

imaginea societatii in fata tertilor; perspectivele pe termen mediu; modul in care societatea isi stapaneste tehnologia; calitatea personalului.

Tipuri de evaluari ale actiunilor Evaluare bursiera se face la valoarea bursiera care reprezinta valoarea ultimei cotatii. Cotatia este valoarea rezultata din raportul cerere-oferta. Valoarea bursiera a societatii = cotatia actiunii * nr. de actiuni
1) 2)

Evaluare bazata pe elemente patrimoniale se face la valoarea matematica contabila (VMC). VMC este pretul la zi al actiunii.

capital propriu cap. soc + rezerve legale VMC = ------------------ = ----------------------------------nr. de actiuni nr. de actiuni VMC se mai numeste si valoare bilantiera.
3)

Evaluare bazata pe rezultate are la baza valoarea determinata de capitalizarea profitului (acumularea profitului). Aceasta valoare poate fi valoare financiara care se refera la totalul actiunilor sau valoare de randament care se refera la o singura actiune.

Partile sociale sunt titluri de valoare ce nu sunt negociabile si pot fi cedate la valoarea lor nominala (valoarea inscrisa pe ele). Valoarea nominala minima a unei parti sociale este de 100.000 lei.

Titlurile de credit (obligatiuni)

Obligatiunile sunt titluri de valoare financiara negociabila. Ele confera detinatorului calitatea de creditor si ii dau dreptul de a incasa de la emitent o suma fixa, sub forma unei dobanzi platita periodic, iar la scadenta acesta isi redobandeste suma imprumutata. Emiterea de obligatiuni reprezinta o cale de finantare a marilor intreprinderi. Obligatiile sunt vandute publicului chiar de societatea emitenta sau prin intermediul unor institutii financiare specializate.

Titularul de patrimoniu care emite un astfel de imprumut se angajeaza sa ramburseze la termen sau esalonat ratele scadente si sa plateasca si dobanda aferenta. Caracteristicile obligatiunilor - sunt titluri de valoare cu venit fix pt. ca sunt purtatoare de aceeasi dobanda, indiferent de rezultatul activitatii unitatii emitente; - sunt rambursabile; - obligatiunile achitate nu mai pastreaza nici o datorie asupra unitatii emitente ; - obligatarii (creditorii care au subscris imprumutul) nu se pot amesteca in administrarea societatii; - obligatiunile din aceeasi emisiune au o valoare egala si acorda posesorilor drepturi egale.

Asemanari intre actiuni si obligatiuni 1) Sunt titluri de valoare tranzactionate pe piata financiara. 2) Sunt titluri negociabile. 3) Pot fi cotate la bursa. 4) Confera tuturor detinatorilor aceleasi drepturi, avnd o valoare identica (o actiune sau o obligatiune detinuta de o firma X la o firma Y ofera aceleasi drepturi ca o actiune sau o obligatiune detinuta de o firma Z la firma Y). 5) Sunt hrtii de valoare numite si titluri mobiliare. 6) Prin emiterea sau vnzarea lor, firma n cauza si procura mijloace banesti de care are nevoie pentru derularea diferitelor activitati. Deosebiri intre actiuni si obligatiuni 1) Emisiunea de actiuni este expresia majorarii sau reducerii capitalului social al unei firme, iar emisiunea de obligatiuni este expresia contractarii unor imprumuturi. 2) Emitentul de obligatiuni se angajeaza sa le rascumpere, rambursand astfel imprumutul si dobanda aferenta, ceea ce nu este cazul actiunilor. 3) Actiunea ordinara aduce un venit variabil numit dividend ce nu poate fi stabilit dinainte, ci la sfarsitul exercitiului financiar, dupa ce se cunoaste rezultatul exercitiului (dividendul se acorda numai in cazul in care se obtine profit), iar obligatiunea aduce un venit fix numit dobanda, ce se cunoaste dinainte de a achizitiona obligatiunea respectiva, dobanda ce se stabileste la emiterea si vanzarea obligatiunilor. 4) Cumparatorii de actiuni devin coproprietari (asociati) ai societatii care le-a emis si prin drept de vot in AGA pot influenta gestiunea societatii astfel: influenta nesemnificativa data de detinerea a sub 5 % din capitalul social; influenta notabila (semnificativa) - data de detinerea a peste 5 % din capitalul social;

pozitie de control peste 1/3 din capitalul social; pozitia dominanta peste 51 % din capitalul social;

Cumparatorii de obligatiuni devin creditori ai firmei care a emis obligatiunile si nu pot hotari asupra destinului societatii pentru ca nefiind proprietari nu pot participa la luarea deciziilor in AGA.

2. ECONOMIA DE PIATA CONTEMPORANA 2.1. Economia de schimb forma principala de organizare a activitatii economice
Economia contemporana este, in general, o economie de schimb monetar care reprezinta o forma moderna a vietii economice, in care oamenii isi desfasoara activitatea in mod liber si autonom. Economia de schimb desemneaza acea forma de organizare si desfasurare a activitatii economice in care agentii economici produc bunuri in vederea vanzarii lor, obtinand in schimbul lor alte bunuri necesare satisfacerii trebuintelor.

2.2. Caracteristicile economiei de schimb cu piata concurentiala


-

specializarea agentilor economici economia de schimb are la baza diviziunea sociala a muncii care genereaza agenti economici specializati ; autonomia si independenta agentilor economici aceasta trasatura presupune faptul ca agentii economici sunt abilitati cu dreptul de decizie, iar instrainarea bunurilor are la baza o contraprestatie economica echivalenta ; activitatea economica graviteaza in jurul pietei fiecare individ ajunge sa fie complet dependent de bunurile furnizate de altii, iar majoritatea covarsitoare a bunurilor este destinata schimburilor. Piata devine institutia centrala in jurul careia graviteaza viata economica, nici un individ nu se poate izola de aceasta datorita schimbului care are loc intre indivizi in cadrul pietei ; tranzactiile intre agentii economici sunt bilaterale de piata in cadrul economiei de schimb intre subiectii economici se deruleaza permanente tranzactii de bunuri sau de bani. Astfel, se disting tranzactiile unilaterale si cele bilaterale. Tranzactiile unilaterale reprezinta miscari univoce de bunuri (donatii, subventii, impozite, taxe). Tranzactiile bilaterale constau in miscari reciproce, biunivoce de bunuri intre doi agenti economici (vanzare-cumparare). bunurile imbraca forma de marfa marfa este orice bun economic care este supus vanzarii, respectiv cumpararii

2.3. Piata continut, functii generale, clasificare

10

Piata este locul de intalnire dintre oferta vanzatorilor si cererea cumparatorilor. Astfel, oferta vanzatorilor este forma de manifestare a productiei in conditiile economiei de schimb, iar cererea cumparatorilor exprima nevoile umane. Functiile generale ale pietei sunt: - verifica concordanta sau neconcordanta dintre volumul, structura si calitatea bunurilor oferite cu componentele si calitatea bunurilor cerute, respectiv necesare; - ofera informatii obiective si rapide tuturor agentilor economici piata apare ca un asamblu de mijloace de comunicatii prin care vanzatorii si cumparatorii se informeaza reciproc despre ceea ce ei au, despre ceea ce ei au nevoie, despre preturile pe care le cer si pe care le propun pentru ca tranzactiile dintre ei sa se incheie Criterii de clasificare a pietei 1) Dupa natura economica a bunurilor ce fac obiectul tranzactiilor a) piata satisfactorilor bunuri corporale de folosinta zilnica, indelungata, servicii de consum personal b) piata prodfactorilor piata muncii, piata resurselor naturale, piata capitalului 2) Dupa forma obiectelor schimbate a) piata omogena - uniforma b) piata eterogena - diversificata 3) Dupa existenta sau inexistenta bunurilor in momentul tranzactiei a) piata reala reprezentata prin cererea si oferta de bunuri de consum, prin factorii de productie b) piata fictiva reprezentata prin cererea si oferta de titluri de proprietate 4) Dupa locul desfasurarii relatiilor de schimb a) piata locala b) piata regionala c) piata nationala d) piata internationala 5) In functie de raportul dintre cererea si oferta unui bun a) piata vanzatorului (absorbtia) b) piata cumparatorului (presiunea) 6) Dupa gradul de cunoastere a mediului economic de catre subiectii pietei a) piata transparenta participantii cunosc efectiv factorii pietei b) piata caracterizata prin opacitate agentii pietei nu sunt informati asupra mecanismului ei

CAPITOLUL 2 BAZELE CONTABILITATII


1. PATRIMONIUL 1.1. Definie si structura
Obiectul de studiu al contabilitatii il reprezinta patrimoniul unei unitati organizationale.

11

Bunurile materiale si banesti aduse de fiecare din asociati drept aport, precum si acelea pe care societatea le dobandeste ulterior formeaza impreuna patrimoniul societatii comerciale. Literatura de specialitate a dat notiunii de patrimoniu 3 conceptii: una juridica, una economica si una economico- juridica: 1) Din punct de vedere juridic, patrimoniul reprezinta toate drepturile si obligatiile cu continut ec. ale unui subiect de drept. 2) Din punct de vedere economic, patrimoniul reprezinta totalitatea bunurilor economice apreciabile in bani, inclusiv rezultatul folosirii lor, bunuri ce apartin unei persoane juridice sau fizice care satisface acte de comert. 3) Prin asocierea celor doua conceptii s-a ajuns la definirea ec.-jur. a patrimoniului. Astfel, patrimoniul este format din ansamblul bunurilor corporale si necorporale, a drepturilor si a obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei entitati patrimoniale la un moment dat. Patrimoniul este atasat unei persoane juridice sau fizice care desfasoara acte de comert, persoana numita titular de patrimoniu. Ecuatia fundamentala a patrimoniului apare sub forma: Bunuri economice = drepturi + obligatii

PATRIMONIU

Bunuri economice ca obiecte de drepturi si obligatii exprimabile in bani

PERSOANA FIZICA SAU JURIDICA

Drepturi si obligatii exprimabile in bani

A A = ACTIVUL, P = PASIVUL

Activul formeaza realitatea (substanta materiala a patrimoniului) si are o determinare existentiala si una economica. Determinarea existentiala consta in faptul ca bunurile au o forma concreta ca structura si apar ca bunuri materiale sau corporale si ca bunuri nemateriale sau necorporale. Ex. de bunuri corporale: imobile, masini, marfuri, materiale, numerar. Ex. de bunuri necorporale: creante, brevete, concesiuni, marci.

12

Determinarea economica se exprima prin utilitatea si valoarea bunurilor. Utilitatea reprezinta capacitatea de a satisface o nevoie. Valoarea reprezinta calitatea ce se manifesta prin faptul ca bunurile se prezinta ca marfa sau sunt exprimate in bani. Pasivul exprima raportul de proprietate in cadrul careia se procura si se gestioneaza bunurile. Drepturile se intalnesc atunci cand titularul de patrimoniu este proprietar si nu trebuie sa acorde nici un echivalent valoric pt. bunurile aflate in posesia sa. Obligatiile sunt intalnite in cazul cand, pt. bunurile componente ale patrimoniului, titularul tb. sa indeplineasca o anumita prestatie sau sa dea un echivalent valoric. Acest patrimoniu, privit ca un tot unitar, este reflectat si reprezentat in contabilitate sub dublu aspect. Aceasta dubla reprezentare a starii si miscarii patrimoniului constituie o trasatura esentiala, de baza ce determina continutul metodei contabilitatii. Ea poate fi reprezentata sintetic sub forma aceleasi ecuatii: Bunuri economice = drepturi + obligatii Ecuatia generala a patrimoniului este : Activul patrimonial = Pasivul patrimonial In concluzie, drepturile si obligatiile (pasivul) patrimoniului explica provenienta bunurilor economice (activul). Ecuatia dublei reprezentari reflecta numai situatia patrimoniului societatii la un moment dat, dar pentru analiza activitatii mai este necesara si cunoasterea situatiei rezultatului activitatii la un moment dat. Aceasta situatie poate fi cunoscuta prin intermediul cheltuielilor si al veniturilor. Prin compararea cheltuielilor si a vanzarilor se determina rezultatul final. Daca veniturile > cheltuielile, rezultatul imbraca forma de profit. Daca veniturile < cheltuielile, rezultatul imbraca forma de pierdere. Ca urmare, ecuatia rezultatului apare sub forma: cheltuieli +/ - rezultat = venituri Prin reunirea celor doua ecuatii, cea a situatiei patrimoniului si cea a rezultatului, se poate scrie egalitatea fundamentala a contabilitatii. Activ + Cheltuieli = Pasiv + Venituri - ecuatia dublei reprezentari

1.2. Inventarierea patrimoniului

13

Unitatile patrimoniale au obligatia sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la inceperea activitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii sale, in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii. Inventarierea reprezinta ansamblul operatiilor prin care se constata existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ si valoric sau numai valoric, la data la care acestea se efectueaza. La inceputul activitatii, inventarierea are ca obiect principal stabilirea si evaluarea elementelor patrimoniale ce constituie aportul in natura adus la capitalul social. Etapele desfasurarii inventarierii 1) 2) 3) 4) stabilirea perioadei in care se face inventarierea; organizarea si numirea persoanelor imputernicite sa faca inventarierea; efectuarea faptica a inventarierii; determinarea rezultatelor inventarierii.

Toate bunurile inventariate, grupate pe gestiuni si pe categorii de bunuri se inscriu in liste de inventariere. Rezultatele inventarierii se consemneaza intr-un proces verbal de inventariere in care se inscriu: - perioada si gestiunile inventariate; - persoanele care au efectuat inventarierea; - plusurile sau minusurile constatate; - valorificarea rezultatelor inventarierii; - constituirea si actualizarea provizioanelor.

2. CONTABILITATEA DISCIPLINA A STIINTELOR ECONOMICE 2.1. Metoda contabilitatii


Contabilitatea, ca orice disciplina stiintifica, are o metoda specifica de lucru pentru analizarea obiectului ei de studiu (patrimoniul). Metoda contabilitatii se numeste partida dubla si ea stabileste modul de studiu si de cercetare a patrimoniului, arata si mijloacele si procedeele care trebuie utilizate pentru realizarea sarcinilor contabilitatii. Partida dubla consta in abordarea globala si structurala, periodica si continua a miscarilor de valori economice separate patrimonial, ca un sistem ce este echilibrat in permanenta (A = P). Elementele patrimoniului unitatii economice se afla intr-o continua miscare si transformare, ramanand totusi intr-un echilibru permanent in cadrul unitatii respective. Acest echilibru este evidentiat in contabilitate prin dubla inregistrare. Dubla inregistrare este determinata, in primul rand, de dubla reprezentare, prin faptul ca, in timpul miscarii si transformarii lor, elementele patrimoniului nu inceteaza a fi privite sub dublul lor aspect, adica al destinatiei economice (bunuri economice) si al provenientei (surse de finantare).

14

In al doilea rand, dubla inregistrare este determinata de faptul ca miscarea si transformarea bunurilor economice in fazele circuitului economic genereaza operatii economice si financiare de iesire dintr-o faza si de intrare in alta, de transformare dintr-o forma in alta, dintro stare in alta, de trecere dintr-un loc de gestiune in altul. Astfel, bunurile sub forma de materii prime si materiale consumabile se transforma in semifabricate => produse finite =>marfa => disponibilitati banesti. Atat dubla reprezentare, cat si dubla inregistrare, ca trasaturi esentiale ale metodei contabile, sunt specifice numai acesteia, fara a se mai intalni la alte dicipline economice.

2.2. Principiile si regulile partidei duble


1) Principiul de gestionare Patrimoniul, luat in totalitatea sa, este reprezentat ca o entitate gestionara sau ca un ansamblu inchis. Patrimoniul este un ansamblu intern de schimb intre cele doua laturi ale sale, respectiv bunuri economice, pe de o parte, si drepturi si obligatii, pe de alta parte. Patrimoniul este gospodarit si administrat de un singur titular de patrimoniu. Ex: Aprovizionarea cu materii prime de la furnizor se inregistreaza atat in contabilitatea furnizorului, cat si in contabilitatea beneficiarului, dar la fiecare dintre ei intalnim alte modificari structurale. 2) Principiul periodizarii si continuitatii Se pp. ca unitatile patrimoniale au o durata de viata nedefinita. Evolutia situatiei financiare si a rezultatelor obtinute este impartita in perioade numite exercitii financiare. Fiecare ciclu contabil incepe cu starea initiala a elementului patrimonial la care se aduna intrarile (cresterile) intervenite si se scad iesirile (micsorarile), rezultand astfel starea finala care devine stare initiala pt. exercitiul financiar urmator. Stare initiala + Intrari Iesiri = Stare finala De regula, exercitiul financiar este un an calendaristic si incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie, cu exceptia primului an de activitate, cand exercitiul financiar incepe la data inmatricularii societatii la Registrul Comertului. Exercitiul financiar este oglindit in documentul contabil de sinteza numit bilant.

15

3) Principiul dublei reprezentari Este fundamental pt. metoda contabilitatii. Potrivit acestui principiu, relatia dintre structura patrimoniului, la un moment dat, precum si miscarile de valori economice intervenite in masa patrimoniului sunt evidentiate intr-un raport de echivalenta, ca o ecuatie valorica intre 2 termeni: Destinatie = Provenienta Investitie = Finantare Activ = Pasiv 4) Principiul inregistrarii cronologice si sistematice Inregistrarea cronologica consta in ordonarea succesiva, in timp, a operatiilor economice si financiare. Inregistrarea sistematica consta in gruparea dupa un anumit sistem pe elementele si structurile componente ale patrimoniului. Operatiile contabile se trec in jurnale, asigurand analiza contabila, pe baza de documente justificative, a modificarilor intervenite in masa patrimoniului. 5) Principiul inregistrarii analitice si sintetice Inregistrarea analitica pp. individualizarea patrimoniului pe partile sale componente, in scopul cunoasterii trasaturilor specifice. Inregistrarea sintetica pleaca de la trasaturile comune si generale ale elementelor patrimoniale. Acest principiu asigura o cunoastere a patrimoniuului de la parte la intreg.

2.3. Procedeele partidei duble


1) Documentatia Este procedeul cu ajutorul caruia se observa, se culeg si se inregistreaza individual, in scris, la locul si momentul producerii lor, operatiile ec. si fin. intervenite. Prin documente si prin culegerea datelor se asigura datele primare de intrare in sistemul contabil, date care vor fi prelucrate, in vederea obtinerii documentului contabil de sinteza privind situatia patrimoniului (bilantul) si a documentului contabil de sinteza privind rezultatul (contul de profit si pierdere). 2) Evaluarea Este procedeul prin care se realizeaza masurarea in etalon monetar a elementelor patrimoniale si a operatiilor la care acestea participa. Ea da posibilitatea sintetizarii si integrarii informatiilor contabile, atat la nivelul intreprinderii, cat si la nivelul economiei nationale. 3) Calculatia Este un ansamblu de operatii si algoritmi matematici cu ajutorul carora se determina marimea costurilor si a rezultatelor obtinute. 4) Inventarierea

16

Consta in masurarea si aprecierea valorii tuturor elementelor de activ si de pasiv si asigura caracterul real al cunoasterii contabile 5) Analiza Prin intermediul ei se interpreteaza in mod analitic si se valorifica informatia contabila. Se explica acele cauze care au dus la rezultate pozitive sau negative si se stabilesc masurile sau strategiile care sa conduca, in etapele urmatoare, la rezultate favorabile 6) Contul si sistemul de conturi Prin intermediul lor se realizeaza inregistrarea si evidentierea cronologica, gruparea, sistematizarea si calculul miscarilor si starii patrimoniului. Fiecarui element patrimonial i se asociaza cate un cont contabil care arata starea, relatia si miscarea elementului respectiv. 7) Balanta contabila Se mai numeste si balanta de verificare. Prin intermediul ei se realizeaza: a) centralizarea datelor din conturile folosite pt. inregistrarea operatiilor economice si financiare; b) verificarea exactitatii acestor inregistrari prin sistemul de egalitati, obtinut pe baza dublei inregistrari (debit = credit). 8) Bilantul Prin intermediul lui se inchide procesul cunoasterii contabile la nivelul unui agent economic. El asigura sintetizarea si centralizarea datelor, stabilirea rezultatelor obtinute si arata care este situatia patrimoniului la sf. exercitiului financiar, in raportul cu inceputul sau. Din sistemul de procedee prezentat, contul contabil, balanta contabila si bilantul sunt specifice metodei contabile.

2.4. Principiile generale ale contabilitatii


1)

Principiul prudentei potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior. Principiul permanentei metodelor conduce la continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. Principiul continuitatii activitatii potrivit caruia se pp. ca unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii. Principiul independentei exercitiului pp. delimitarea in timp a veniturilor si a cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera.

2)

3)

4)

17

5)

Principiul intangibilitatii - bilantul de deschidere a unui exercitiu financiar tb. sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului financiar anterior. Principiul necompensarii potrivit caruia elementele de activ si de pasiv tb. sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului, precum si intre veniturile si cheltuielile din contul de profit si pierdere. 7) Principiul prevalentei economicului asupra juridicului informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si a tranzactiilor, nu numai forma lor juridica. 8) Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv in vederea stabilirii valorii totale corespunzatoare unei pozitii din bilant se va determina separat valoarea aferenta fiecarui element individual de activ si de pasiv. 9) Principiul pragului de semnificatie orice element care are o valoare semnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare; elementele cu valori nesemnifi cative care au aceeasi natura sau cu functii similare trebuie insumate, nefiind necesara prezentarea lor separata.

6)

3. EXPERTII CONTABILI, CONTABILII AUTORIZATI, ADMINISTRATORII, CENZORII, REGIA AUTONOMA 3.1. Expertii contabili si contabilii autorizati
Profesia de expert contabil este definita de normele legale, astfel: Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate si are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii ec.fin. si de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societatii comerciale si de a verifica legalitatea situatiilor financiare. Expertul contabil poate, de asemenea, sa organizeze si sa conduca contabilitatea societatilor comerciale si sa analizeze, prin procedee specifice contabilitatii, situatia ec., financiara si fiscala a acestora. (Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati). Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate si are capacitatea de a tine contabilitatea si de a intocmi situatiile financiare. Calitatea de expert contabil si cea de contabil autorizat se dobandesc prin examen. Expertii contabili si contabilii autorizati pot sa-si desfasoare activitatea ca salariati in compartimentele financiar contabile ale diferitelor tipuri de intreprinderi si institutii, ca profesionisti independenti (persoane autorizate sa desfasoare independent o activitate ec.) si ca angajati in societatile comerciale de expertiza contabila. Activitatile de expert contabil si de contabil autorizat pot fi exercitate numai de persoanele fizice si juridice care sunt membre ale Corpului Expertilor Contabili si al Contabililor Autorizati din Romania (C.E.C.C.A.R.).

18

Expertul contabil poate executa pt. persoanele fizice si juridice urmatoarele lucrari: - tine sau supravegheaza contabilitatea si intocmeste sau verifica si certifica situatiile financiare; - acorda asistenta privind organizarea si tinerea contabilitatii; - efectueaza analize ec.fin. si evaluari patrimoniale; - efectueaza expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fiz. sau jur.; - executa alte lucrari cu caracter fin.-contabil, fiscal, de organizare administrativa si informatica; - indeplineste atributiile prevazute in mandatul de cenzor la societatile comerciale. Contabilul autorizat poate executa pt. persoanele fiz. si jur. urmatoarele lucrari: - tine contabilitatea operatiilor ec.-fin.; - intocmeste situatiile financiare; - contabilul autorizat cu studii superioare poate sa verifice si sa certifice situatiile financiare si sa indeplineasca obligatiile legale pt. cenzorii de la societatile comerciale. Pt. actiunile lor, expertii contabili si contabilii autorizati raspund disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa caz.

3.2. Administratorii
Administratorul poate fi persoana fizica sau juridica. In cazul in care o persoana juridica a dobandit calitatea de administrator al unei societati, ea trebuie sa-si desemneze un reprezentant permanent, persoana fizica prin care sa-si indeplineasca functia. Persoana fizica desemnata ca reprezentant al administratorului persoana juridica trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii si are obligatiile si raspunderile pe care legea le instituie pt. administratorul pers. fizica. Indiferent de forma juridica a societatii comerciale, administratorul poate fi asociat sau neasociat. In cazul societatilor in comandita, calitatea de administrator o pot avea numai asociatii comanditati. Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori. Atunci cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie. Consiliul de administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie, compus din membrii alesi dintre administratori. Presedintele consiliului de administratie este si director general sau director al societatii, in care calitate conduce si comitetul de directie. O persoana nu poate functiona in mai mult de trei consilii de administratie concomitent. Administratorii sunt desemnati la constituirea societatii si sunt stabiliti in actul constitutiv sau, ulterior, de catre adunarea generala. In ceea ce priveste societatea pe actiuni sau in comandita pe actiuni, legea prevede ca fiecare persoana care este administrator trebuie sa depuna o garantie baneasca pt. administratia sa. Scopul depunerii garantiei este acela de a asigura posibilitatea despagubirii societatii, in cazul in care aceasta ar fi prejudiciata prin actele administratorului. Legea prevede faptul ca garantia depusa nu poate fi mai mica decat valoarea nominala a 10 actiuni sau decat dublul remuneratiei lunare. Garantia se va restitui la incetarea functiei administratorului.

19

Obligatiile administratorului sunt: - de a indeplini formalitatile necesare constituirii societatii; - de a prelua si pastra documentele privind constituirea societatii; - de a administra societatea, adica de a face toate operatiile cerute pt. indeplinirea obiectului societatii; - de a urmari efectuarea de catre asociati a varsamintelor datorate; - de a tine corect registrele cerute de lege; - de a lua parte la toate adunarile societatii si la consiliile de administratie; - de a aduce la indeplinire hotararile adunarii generale a asociatilor; - de a indeplini indatoririle prevazute de actul constitutiv, precum si indatoririle stabilite de lege.

3.3. Cenzorii
Notiunea de cenzori se intalneste numai in cadrul SA, SCA si SRL. Astfel, in cadrul SA si SCA, controlul asupra actelor si operatiilor administratorilor se exercita de catre cenzori. Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si 3 supleanti (inlocuitori), daca prin contractul de societate sau statut nu se prevede un nr. mai mare. In toate cazurile, nr. cenzorilor tb. sa fie impar. Cenzorii se aleg la inceput de adunarea constitutiva, ulterior ei sunt alesi de adunarea generala ordinara (se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 3 luni de la incheierea ex. fin). Durata mandatului lor este de 3 ani si ei pot fi realesi. Intinderea si efectele raspunderii lor sunt determinate de regulile mandatului. Cenzorii tb. sa-si exercite personal mandatul lor. Cel putin unul din ei tb. sa fie contabil autorizat sau expert contabil. La societatea in care statul detine cel putin 20 % din capitalul social, unul dintre cenzori va fi recomandat de Ministerul Finantelor. Cenzorii tb sa fie actionari, cu exceptia cenzorilor contabili. Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, stabilita prin statut sau de catre AGA. Cenzorii au dreptul sa obtina lunar de la administratori o situatie despre mersul activitatii societ. si au drept sa participe la sedintele consiliului de administratie, dar fara drept de vot. In caz de moarte, incetare sau renuntare la mandat a unui cenzor, supleantul cel mai in varsta il inlocuieste. In cazul SRL, va exista un cenzor si un supleant si daca exista mai multi, nr. lor tb. sa fie impar. Unul dintre cenzori tb. sa fie contabil autorizat. Cenzorii tb. sa fie asociati, cu exceptia cenzorului contabil care poate fi si neasociat. In cazul in care nr. de asociati este mai mic de 15, alegerea cenzorilor este facultativa. Daca exista mai mult de 15 asociati, alegerea lor devine obligatorie. Cenzorii sunt alesi de catre Adunarea asociatilor. In cazul in care nu exista cenzori, controlul gestiunii se poate face de catre asociati. Fiecare dintre asociati care nu este administrator va exercita dreptul de control. Cenzorii sunt obligati: - sa supravegheze gestiunea societatii; - sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite; - sa verifice daca registrele societ. sunt regulat tinute; - sa prezinte un raport AGA ii asupra constatarilor facute;

20

sa aduca la cunostinta administratorilor neregularitatile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si ale prevederilor actelor constitutive ale societatii. Cenzorii raspund solidar pt. nerespectarea obligatiilor prevazute de lege.

3.4. Regia autonoma


RA are ca obiect exploatarea si valorificarea bunurilor aflate in proprietatea statutului Fiind unitate a statului, capitalul RA este pus la dispozitie de catre stat sau Prefectura care au drept de control asupra activitatii acesteia RA se organizeaza si functioneaza in ramurile strategice ale ec. nat. (industria de armament, energetica, mine si gaze, posta, comunicatii, transporturi). Este o unitate economica ale carei venituri si cheltuieli sunt incluse in bugetul de stat. Anual, regia autonoma intocmeste bugetul de venituri si cheltuieli, bilantul si contul de profit si pierdere. Din venitul realizat, dupa acoperirea cheltuielilor, regia autonoma isi constituie fonduri de rezerva, de dezvoltare, social- cultural, sportiv, fond de reciclare si cointeresare a personalului. Pt. acoperirea eventualelor pierderi, RA poate obtine de la bugetul de stat sau bugetul local diferite subventii. Conducerea regiei autonome este asigurata de un Consiliu de administratie format din 7 pana la 15 persoane din care una este directorul general. Consiliul de administratie isi desfasoara activitatea in conformitate cu propriul sau regulament de organizare si functionare si hotaraste in toate problemele privind activitatea regiei autonome. .

4. Sectiunile contabilitatii 4.1 Contabilitatea operatiilor de capital


Conturile de capitaluri cuprind totalitatea surselor de finantare aflate la dispozitia unitatii patrimoniale si sunt formate din: 1) Capital propriu 2) Provizioane pentru riscuri si cheltuieli asimilate capitalului propriu 3) nprumuturi pe termen lung si alte surse de finantare cu durata mai mare de un an 1) Capitalul propriu Este compus din:

21

a) Capital social Este egal cu valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale, respectiv cu valoarea aportului in natura sau in numerar. El se prezinta sub forma de: a1) capital subscris nevarsat - capitalul pe care proprietarii societatii s-au angajat sa-l puna la dispozitia acesteia; a2) capital subscris varsat - partea din capitalul subscris care a fost fizic pusa la dispozitia societatii de catre proprietari (varsat in contul societatii) Operatii privind modificarea capitalului social Modificarea capitalului social se face atunci cand evenimente exceptionale in viata societatii sau a mediului ec. impun acest lucru sau cand aceasta operatie devine o conditie de realizare a scopurilor societatii. Modificarea se face pe baza hotararii AGA si este supusa instantelor judecatoresti si formelor de publicare in MO. Modificarea capitalului social consta in majorarea, reducerea si reintragirea acestuia. 1) Modificari privind majorarea capitalului social 1.1) Majorarea capitalului social prin aport in numerar Motivul cresterii procurarea de noi surse de finantare a investitiilor; - pt. intarirea situatiei financiare Realizare concreta se emit actiuni noi care se vor vinde pe piata la un pret de vanzare numit pret de emisiune = valoare nominala + prima de emisiune 1.2) Majorarea capitalului social prin aport in natura Motivul cresterii integrarea actiunilor aduse ca aport la capitalul social Realizare concreta se emit actiuni noi a caror valoare teoretica este apropiata de valoarea activului adus ca aport. Pretul de emisiune = valoare nominala + prima de aport 1.3) Majorarea capitalului social prin operatiuni interne (incorporarea primelor de emisiune la capitalul social, incorporarea rezervelor din reevaluare la capitalul social, incorporarea profitului la capitalul social) Motivul cresterii - fondurile proprii devin indisponibile, - credibilitatea fin. a societatii Realizare concreta se emit actiuni noi care vor fi repartizate, in mod gratuit, vechilor actionari 1.4) Majorarea capitalului social prin conversia unui angajament financiar in capitalul social Motivul cresterii anularea sau reducerea unor datorii fara a se apela la trezorerie

22

Realizare concreta emiterea de actiuni la o valoare apropiata de cea a datoriilor si la un pret de emisiune = valoare nominala + prima de emisiune Conditie obligatarii tb. sa doreasca sa devina actionari 1.5) Dubla crestere simultana a capitalului social este o combinatie intre 1.1) si 1.3) Realizare concreta - In faza I se aduce un aport in numerar prin emiterea de actiuni noi care vor fi vandute pe piata la un pret de emisiune = valoare nominala + prima de emisiune. In faza a II-a are loc incorporarea primei de emisiune rezultata din faza I, prin emiterea de actiuni noi care vor fi impartite in mod gratuit actionarilor. 2) Modificari privind reducerea capitalului social 2.1) Anularea sau compensarea pierderilor exercitiilor anterioare sau a celui recent incheiat Motivul reducerii pierderile nu pot fi acoperite pe alta cale Realizare concreta se reduce nr. de actiuni sau se reduce valoarea nominala a acestora Observatie: Reducerea valorii nominale a actiunilor sau reducerea capitalului social nu se poate face sub valoarea minima legala (val. nominala min. a unei actiuni este de 1.000 lei, iar capitalul social minim este de 25 mil. lei). 2.2) Rambursarea capitalului social catre actionari Motivul reducerii - retragerea unor actionari Realizare concreta - reducerea valorii nominale a actiunilor sau reducerea nr. de actiuni sau rascumpararea actiunilor la bursa de catre societate si anularea lor. 3) Modificari privind reintregirea capitalului social 3.1) Caz particular de acoperire a pierderilor prin cresterea si micsorarea capitalului social Operatia se evidentiaza in doua etape: a) majorarea capitalului social fie prin emiterea de actiuni ca aport in numerar sau prin incorporarea rezervelor; b) reducerea capitalului social prin acoperirea pierderilor; Aceasta operatie este cunoscuta sub denumirea de miscarea acordeonului. b) Prime de capital Reprezinta excedentul dintre valoarea de emisiune, de fuziune sau de aport si valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale. Sunt utilizate pt. majorarea rezervelor si pt. acoperirea cheltuielilor ocazionate de vanzarea de actiuni. Primele de capital sunt reprezentate de: b1) prime de emisiune b2) prime de fuziune b3) prime de aport

23

b4) prime de conversie a obligatiunilor in actiuni prima de emisiune = valoare de emisiune valoare nominala prima de fuziune = valoarea bunurilor primite prin fuziune suma cu care a crescut capitalul social al societatii absorbante prima de aport = valoare de aport capital social dupa emisiune prima de conversie = valoare de rambursare a obligatiunii valoarea nominala a actiunii in urma realizarii op. de conversie c) Rezerve din reevaluare Reprezinta plusuri de valori economice create prin reevaluarea activelor, de regula a imobilizarilor corporale si financiare. Rezervele din reevaluare apar numai in cazul in care cresterea de valoare fata de valoarea anterioara este apreciata ca sigura si durabila. Rezerva din reevaluare modifica valoarea contabila a imobilizarii si este utilizata pt. cresterea capitalului si a rezervelor. d) Rezerve Sunt reprezentate de: d1) rezerve legale d2) rezerve statutare sau contractuale d3) rezerve pt. actiuni proprii d4) alte rezerve Rezervele legale se constituie anual din profitul brut al exercitiului financiar in procent de 5%, dar sa nu depaseasca 20% din capitalul social sau din primele de capital, fiind destinate protejarii capitalului in cazul in care exercitiul financiar se incheie cu pierderi. Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al societatii, conform prevederilor din statut si sunt folosite pentru acoperirea pierderilor. Rezervele pt. actiuni proprii se constituie potrivit legii. Alte rezerve se constituie pe baza hotararii AGA din profitul net al exercitiului financiar, din prime de capital si din rezerve din reevaluare. Se utilizeaza pentru acoperirea pierderilor din rascumpararea propriilor actiuni, sau in cazul operatiilor de micsorare a capitalului social. e) Rezultatul reportat Poate imbraca urmatoarele doua forme : e1) profit nerepartizat profitul obtinut intr-un exercitiu financiar, a carui repartizare a fost amanata de catre AGA ; e2) pierdere neacoperita pierderea care nu a fost acoperita in exercitiul in care s-a constatat si urmeaza sa fie acoperita intr-o perioada viitoare. f) Rezultatul exercitiului Poate fi : f1) profit f2) pierdere

24

g) Subventii pentru investitii Sunt sume obtinute de la buget sau din alte surse nerambursabile, fiind destinate achizitionarii sau crearii activelor imobilizate (ex : subventii pt echipament) sau pt a finanta actiuni pe termen lung (ex: prime de dezvoltare pt intreprinderi care creaza noi locuri de munca). 2) Provizioane pt riscuri si cheltuieli asimilate capitalului propriu Sunt constituite in conditiile aplicarii principiului prudentei pe feluri de provizioane, in functie de natura, scopul sau obiectul pt care au fost create. Un provizion pentru riscuri si cheltuieli va fi inregistrat daca sunt indeplinite cumulativ uramatoarele conditii: - exista o obligatie curenta generata de un eveniment anterior - exista posibilitatea efectuarii unei plati pentru acoperirea obligatiei respective - suma poate fi estimata Cazurile tipice pt. constituirea provizioanelor sunt: litigii, amenzi, penalitati, garantii acordate clientilor (ch. privind service-ul in per. de garantie).

3) Imprumuturi pe termen lung si alte surse de finantare cu durata mai mare de 1 an Acestea sunt concretizate in: - imprumuturi din emisiuni de obligatiuni - credite bancare pe termen lung - alte imprumuturi si datorii asimilate - datorii ce privesc imobilizarile financiare - dobanzile aferente acestor imprumuturi Contabilitatea operatiilor de capital se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa I numita conturi de capitaluri.

4.2. Contabilitatea imobilizarilor


Imobilizarile se mai numesc si active imobilizate sau active pe termen lung si constituie suportul tehnico-material al activitatii unei unitati patrimoniale. Imobilizarile cuprind bunuri economice de investitii a caror utilizare este mai mare de un an. Imobilizarile isi mentin val de intrebuintare si participa in mod repetat la circuitul economic si nu se consuma sau nu se inlocuiesc dupa prima lor utilizare. Clasificarea imobilizarilor

25

I. Dupa structura lor a) Imobilizari necorporale b) Imobilizari corporale c) Imobilizari financiare II. Dupa natura lor a) de natura financiara (Imobilizari financiare) b) de natura nefinanciara (Imobilizari corporale si necorporale) Imobilizarile necorporale Sunt denumite si active intangibile si cuprind acele valori economice de investitii care nu imbraca forma concreta de bunuri materiale. Sunt reprezentate de: a) Cheltuieli de constituire sunt cheltuieli ocazionate de infiintarea sau modificarea activitatii unitatii patrimoniale. Ele sunt reprezentate de taxe si alte chelt de inmatriculare a soc, chelt privind emiterea si vanzarea de actiuni si obligatiuni, chelt cu prostectarea pietei si de publicitate. b) Cheltuieli de dezvoltare - sunt cheltuieli ocazionate de efectuarea unor lucrari sau obiective de dezvoltare a unitatii patrimoniale (ex: proiecte de dezvoltare pt diversificarea gamei sortimentale de produse). c) Concesiunea se refera la contractul prin care o parte numita concedent cedeaza contraplata unei alte parti numita concesionar, pe o perioada determinata, dreptul de exploatare a unor bunuri sau de executare a unei activitati. Brevetul este un titlu care da inventatorului unui produs sau al unui procedeu, monopolul de exploatare pe o perioada de timp. Licenta este un contract prin care posesorul unui brevet de inventie cedeaza, contra plata, unei alte persoane, dreptul de a folosi sau valorifica inventia brevetata. Marca se refera la pseudonime, forma caracteristica a produsului, etichete, aspecte exterioare, embleme, timbre, combinatii sau dispozitii de culori, schite. d) Fondul comercial (engl.goodwill) este format din acele elemente care concura la mentinerea sau la dezvoltarea potentialului economic al unei unitati (ex: clientela, reputatia, vadul comercial). e) Alte imobilizari necorporale se refera la programele informatice pe care societatea le creeaza sau le achizitioneaza de la furnizori. Imobilizarile corporale Sunt denumite si active tangibile si cuprind acele bunuri de folosinta indelungata, durabile in activul unei unitati. Ele constituie acea componenta a unitatii economice care defineste capacitatea tehnica sau de productie si potentialul de a crea venituri in functie de obiectul de activitate. Sunt reprezentate de: a) Terenuri care, la randul lor, pot fi: a1) Terenuri agricole si silvice

26

a2) Terenuri fara constructii a3) Terenuri cu zacaminte a4) Terenuri cu constructii b) Mijloace fixe Mijlocul fix reprezinta obiectul singular sau complexul de obiecte care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii : - are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita de lege (in prezent = 1.800 ron) - are o durata normala de utilizare mai mare de 1 an Clasificarea mijloacelor fixe I) Dupa apartenenta 1. Mijloace fixe proprii (numite active bilantiere) 2. Mijloace fixe inchiriate (sunt elemente extrapatrimoniale sau extrabilantiere) II) Dupa structura materiala si destinatia economica 1. Constructii 2. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii 3. Mobilier, aparatura de birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale Evaluarea mijloacelor fixe 1. 2. 3. 4.

se realizeaza in 4 momente carora le corespund 4 valori:

Evaluare la data intrarii in folosinta - acesteia ii corespunde valoarea de intrare Evaluare la inventar - valoarea la inventar Evaluare la inchiderea exercitiului financiar - valoarea la inchiderea ex financiar Evaluare la iesirea din patrimoniu - valoarea la iesire

1. Valoarea la intrare se mai numeste si valoare contabila si poate fi reprez de: 1.1) Costul de achizitie pt. bunuri ec. procurate cu titlu oneros, pe baza de factura. 1 1.2) Costul de productie pt. bunuri ec. produse de unitate. 2 1.3) Valoarea de utilitate pt. bunuri ec. obtinute cu titlu gratuit. 1.4) Valoare de aport pt. bunuri ec. aduse ca aport la capitalul social 2.Valoarea la inventar este reprez de valoarea actuala si ea se stabileste in functie de pretul pietei si de utillitatea bunurilor in unitate. Val la inventar = val neta contabila = val contabila amortizare Evaluarea activelor la inventar se face individual pt fiecare obiect de evidenta contabila.

27

3.Valoarea la inchiderea exercitiului financiar se mai numeste si val bilantiera. La finele ex fin, val de intrare se compara cu val actuala sau de utilitate stabilita cu ocazia inventarului. In urma acestei comparari => 2 situatii: a) constatarea unor plusuri de valoare intre val la inventar si val contabila b) constatarea unor minusuri de valoare intre val la inventar si val contabil 4. Valoarea la iesire trebuie sa fie egala cu val la intrare (val contabila). Iesirea bun. din gestiune poate fi cauzata de: scoaterea din functiune la sfarsitul perioadei de utilizare constatarea unor minusuri in gestiune cu ocazia inventarierii scoaterea din folosinta ca urmare a situatiei de forta majora (calamitati naturale) vanzarea bunurilor respective cedarea cu titlu gratuit sub forma de donatie sau subventie Amortizarea mijloacelor fixe Amortizarea este procesul de recuperare treptata a cheltuielilor facute cu achizitionarea mijlocului fix respectiv. Mijloacele fixe se uzeaza n timpul utilizarii lor n proc de prod. Valoarea acestei uzuri se transmite treptat asupra produselor la a caror realizare au contribuit mijl. fixe. Amortizarea este legata de valoarea de intrare a mijloacelor fixe si de transferul treptat al acesteia n cheltuieli de exploatare. Amortizarea mijloacelor fixe se calculeaza ncepand cu luna urmatoare punerii n functiune si pana la recuperarea integrala a valorii de intrare. Exista 3 metode de calcul al amortizarii: 1) Metoda amortizarii liniare se realizeaza prin includerea uniforma in chelt de exploatare a unei sume fixe stabilita proportional cu durata normala de functionare a mijl. fix. Se calculeaza prin 2 procedee: valoare contabila a) Amortizare anuala = ---------------------------------durata normala de functionare amortizare anuala Amortizare lunara = ------------------------------12 luni b) Amortizare anuala = cota de amortizare x valoare contabila 100 Cota de amorizare liniara = ----------------------------------------durata normala de functionare (exprimata in procente)

28

2) Metoda amortizarii degresive consta in multiplicarea cotei de amortizare liniara cu unul din urmatorii coeficienti si obtinerea unei cote de amortizare degresive, pt. primul an de functionare. - 1,5 pt mijl. fixe cu durata normala de functionare cuprinsa ntre 2 si 5 ani - 2 5 si 10 ani - 2,5 peste 10 ani Pt. urmatorii ani, amortizarea se calculeaza prin aplicarea cotei de amortizare degresive la valoarea ramasa de amortizat. In momentul in care nivelul amortizarii obtinuta prin inmultirea cotei de amortizare degresive cu valoarea ramasa de amortizat este mai mic sau egal cu amortizarea anuala obtinuta prin raportarea valorii ramase de amortizat la numarul anilor ramasi de functionare, atunci se va lua in calcul valoarea rezultata din raportarea valorii ramase de amortizat la numarul anilor de functionare ramasi. 3) Metoda amortizarii accelerate consta in includerea in primul an de functionare, n chelt de exploatare, a unei amortizari de pana la 50 % din valoarea de intrare a mijl. fix. Amortizarea anuala pt. exercitiile fin. urmatoare este calculata la valoarea ramasa de amortizat dupa metoda liniara, prin raportare la nr anilor de utilizare ramasi.

Exemple de calcul al amortizarii Un mijloc fix are o valoare contabila de 50.000.000 lei si are o durata normala de functionare de 5 ani. Sa se calculeze amortizarea mijlocului fix prin intermediul fiecarei metode. 1) Amortizarea liniara Amortizare liniara = Valoare contabila = 50.000.000 = 10.000.000 anuala durata normala de functionare 5 sau Cota anuala de = 100 = 100 = 20% = 0,2 amortizare durata normala de functionare 5 Amortizarea anuala liniara = cota anuala de amortizare * valoarea contabila = 0,2 * 50.000.000 = 10.000.000 Amortizarea lunara = amortizarea anuala = 10.000.000 12 luni 12 luni = 833.333

Cota lunara de amortizare = cota anuala a amortizarii = 20% = 1,66% 12 luni 12 luni

29

Amortizarea lunara = cota lunara a amortizarii * valoare contabila = 1,66 % * 50.000.000 = 833.333 Program de amortizare Anul 1 2 3 4 5 Amortizarea calculata 10.000.000 10.000.000 10.000.000 10.000.000 10.000.000 2) Amortizarea degresiva Cota de amortizare in regim degresiv = cota de amortizare in regim liniar *1,5 = = 20% * 1,5 = 30% = 0,3 Amortizarea degresiva in primul an = cota de amortizare in regim degresiv * valoare contabila = 0,3 * 50.000.000 = 15.000.000 Amortizarea degresiva in al doilea an = 35.000.000 * 0,3 = 10.500.000 Amortizarea degresiva in al treilea an = 24.500.000 * 0,3 = 7.350.000 < 24.500.000/3 => 7.350.000 < 8.166.667 Program de amortizare Anul 1 2 3 4 5 Amortizarea calculata 15.000.000 10.500.000 8.166.667 8.166.667 8.166.666 Amortizarea totala 15.000.000 25.500.000 33.666.667 41.833.334 50.000.000 Valoarea ramasa de amortizat 35.000.000 24.500.000 16.333.333 8.166.666 0 Amortizarea totala 10.000.000 20.000.000 30.000.000 40.000.000 50.000.000 Valoarea ramasa de amortizat 40.000.000 30.000.000 20.000.000 10.000.000 0

3) Amortizarea accelerata Amortizarea accelarata pt. I an = 50.000.000 * 50% = 25.000.000 Amortizarea accelarata pt. al II-lea .IV-lea an = (50.000.000 25.000.000) : 4 = 6.250.000 Program de amortizare Anul 1 2 Amortizarea calculata 25.000.000 6.250.000 Amortizarea totala 25.000.000 31.250.000 Valoarea ramasa de amortizat 25.000.000 18.750.000

30

3 4 5

6.250.000 6.250.000 6.250.000

37.500.000 43.750.000 50.000.000

12.500.000 6.250.000 0

- Hot. 2139/2004 pt. aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe
Un mijloc fix are o valoare contabila de 60.000.000 lei si are o durata normala de functionare de 4 ani. Sa se calculeze amortizarea mijlocului fix prin intermediul fiecarei metode. 1) Amortizarea liniara Amortizare liniara = Valoare contabila = 60.000.000 = 15.000.000 anuala durata normala de functionare 4 sau Cota de = 100 = 100 = 25% = 0,25 amortizare liniara durata normala de functionare 4 Amortizarea anuala liniara = cota anuala de amortizare * valoarea contabila = 0,25 * 60.000.000 = 15.000.000 Program de amortizare Anul 1 2 3 4 Amortizarea calculata 15.000.000 15.000.000 15.000.000 15.000.000 Amortizarea totala 15.000.000 30.000.000 45.000.000 60.000.000 Valoarea ramasa de amortizat 45.000.000 30.000.000 15.000.000 -

2) Amortizarea degresiva Cota de amortizare degresiva = cota de amortizare liniara *1,5 = = 0,25 * 1,5 = 0,375 Amortizarea degresiva in primul an = cota de amortizare degresiva * valoare contabila = 0,375 * 60.000.000 = 22.500.000 Amortizarea degresiva in al doilea an = 37.500.000 * 0,375 = 14.062.500

31

Amortizarea degresiva in al treilea an = 23.437.500 * 0,375 = 8.789.063 < 23.437.500 / 2 => 8.789.063 < 11.718.750 Program de amortizare Anul 1 2 3 4 Amortizarea calculata 22.500.000 14.062.500 11.718.750 11.718.750 Amortizarea totala 22.500.000 36.562.500 48.281.250 60.000.000 Valoarea ramasa de amortizat 37.500.000 23.437.500 11.718.750 -

3) Amortizarea accelerata Amortizarea accelarata pt. I an = 60.000.000 * 50% = 30.000.000 Amortizarea accelarata pt. al II-lea .IV-lea an = (60.000.000 30.000.000) : 3 = 10.000.000 Program de amortizare Anul 1 2 3 4 Amortizarea calculata 30.000.000 10.000.000 10.000.000 10.000.000 Amortizarea totala 30.000.000 40.000.000 50.000.000 60.000.000 Valoarea ramasa de amortizat 30.000.000 20.000.000 10.000.000 -

Imobilizarile financiare Cuprind valorile fin investite de intreprindere in patrimoniul altor societati sub forma de: Titluri de participare reprezinta titlurile de valoare sub forma de actiuni si parti sociale investite de titularul de patrimoniu in capitalul altor societati. b) Titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu cuprind titlurile sub forma de actiuni si obligatiuni rambursabile achizitionate pt. a realiza la o scadenta pe termen lung sau scurt o anumita rentabilitate, fara a se putea interveni in gestiunea societatii unde sunt detinute c) Creante legate de interese de participare sunt drepturi generale ale operatiei de acordare a imprumuturilor pe termen lung sau mediu, intreprinderii asociate, societatii de grup cu care intreprinderea are un contract de asociere in participatiune. d) Creante imobilizate cuprind garantiile si cautiunile depuse de unitatea patrim. la terti in vederea garantarii unei bune exec. a unei obligatii.
a)

Contabilitatea imobilizarilor se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa II numita conturi de imobilizari.
32

4.3. Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie


Stocurile si productia in curs de executie sunt definite drept ansamblul bunurilor si al serviciilor din cadrul unitatilor patrimoniale, destinate fie vanzarii in aceasta stare sau prelucrate in procesul de productie, fie consumate dupa prima lor utilizare. In cadrul lor se includ urmatoarele categorii: 1) marfuri pe care unitatea le cumpara in vederea revanzarii in aceeasi stare; 2) materii prime care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in stare initiala, fie transformate; 3) materiale consumabile sunt bunuri care participa sau ajuta la procesul de fabricare sau exploatare, fara a se regasi, de regula, in produsul finit; 4) produse 4.1) semifabricate sunt acele produse al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie sau faza de fabricatie si care trec in continuare in procesul de productie al altei sectii sau in alta faza de fabricatie; 4.2) produse finite sunt produsele care au parcurs in intregime fazele de fabricatie si nu mai au servicii de prelucrare ulterioara; 4.3) produse reziduale sunt reprezentate de rebuturi, materiale recuperabile si deseuri; 5) animale si pasari sunt reprezentate de animale tinere, crescute pt. reproductie, puse la ingrasat, colonii de ovine pt. produsele de lana, lapte si blana; 6) ambalaje reprezentate de materiale refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate productiei vandute si care pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii lor; 7) materiale de natura obiectelor de inventar reprezinta o categorie aparte in cadrul stocurilor si sunt reprezentate de: echipamente de protectie, echipamente de lucru, imbracaminte speciala, SDV URI (scule, dispozitive si verificatoare), AMC-URI (aparate de masura si control); 8) productia n curs de executie - reprezentata de productia care nu a trecut prin toate fazele de fabricatie, fie productie terminata si neomologata, fie lucrari sau servicii n curs de executie.

Evaluarea stocurilor si a productiei in curs de executie 1) Evaluarea la intrarea n patrimoniu se face la valoarea contabila, valoare reprezentata de: - costul de achizitie pt bunuri de natura stocurilor achizitionate de la terti pe baza de factura; - costul de productie pt bunuri de natura stocurilor produse de catre unitate; 2) Evaluarea la iesirea din patrimoniu se realizeaza prin existenta mai multor metode din care fiecare contabil isi alege metoda potrivita n functie de propria dorinta, dar tinnd cont de natura bunurilor, de necesarul unitatii si de dotarea tehnica detinuta. Exista mai multe metode privind evaluarea stocurilor la iesire:

33

a) Metoda costului mediu ponderat prin aceasta metoda se poate calcula costul mediu ponderat (CMP), fie dupa fiecare intrare, fie lunar, astfel: val. stoc initial + val. intrari CMP = -------------------------------------------------------cantitate stoc initial + cantitate intrari b) Metoda prima intrare prima iesire (FIFO = first inter - first out)) - bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari a primului lot. Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din stoc se evalueaza la valoarea de intrare a lotului urmator, in ordine cronologica. c) Metoda ultima intrare prima iesire (LIFO = last inter first out) la iesirea din gestiune bunurile sunt evaluate la costul de achizitie sau productie al ultimei intrari. Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din stoc sunt evaluate la valoarea de intrare a lotului anterior, n ordine cronologica. In conditii de relativa stabilitate a preturilor, este recomandata metoda CMP. In cazul cresterii preturilor, prin aplicarea FIFO, iesirile sunt evaluate la valorile cele mai scazute, valoarea stocurilor finale la valorile cele mai ridicate, rezultand o majorare a rezultatului intreprinderii. Cand preturile scad, iesirile sunt evaluate la preturi mari, iar beneficiul scade. In conditii de scadere a preturilor, prin aplicarea LIFO, valorile iesirilor se diminueaza, stocul final si beneficiul au valori maxime. In perioada de inflatie, LIFO este considerata cea mai adecvata determinarii rezultatului exercitiului. Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa III numita conturi de stocuri si productie in curs de executie.

4.4. Contabilitatea tertilor


Se folosesc urmatoarele notiuni: Creantele reprezinta un drept personal care permite titularului sa pretinda altei persoane executarea unei obligatii, remiterea unui bun, realizarea unui serv. Datoriile reprezinta resurse externe de finantare puse la dispozitia intreprinderii de o institutie de credit (datorie financiara), de un furnizor (datorie comerciala), sau de alti terti (datorie fiscala, sociala). Datoriile sunt reprezentate de: - datorii catre furnizorii de materii prime, materiale, marfuri, prestari servicii; - datorii sub forma de salarii si alte drepturi cuvenite salariatilor; - datorii sub forma de contributii (somaj, asigurari sociale, sanatate); - impozite si taxe catre bugetul de stat si alte institutii (TVA, impozit pe sal, impozit pe profit). Drepturile de personal reprezinta drepturi banesti si in natura cuvenite salariatilor pt. munca prestata sau acordate ca urmare a calitatii lor de salariati. Marimea dreptului de personal se stabileste cnf. legislatiei, prin negocieri colective sau individuale intre persoane juridice sau

34

fizice numite patronat si sindicat. In urma negocierii se stabileste un contract colectiv de munca ce contine sistemul tarifar, sistemul de sporuri, forme de salarizare, forme de premiere. Pe baza contractului colectiv de munca se intocmesc negocierile individuale care se incheie cu contractul individual de munca. Contabilitatea tertilor se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa IV numita conturi de terti.

4.5. Contabilitatea trezoreriei


Raporturile ec.-juridice care iau nastere intre agentii ec. referitoare la mutatiile de mijloace banesti dintr-un patrimoniu in altul se numesc decontari. Ele pot fi cu numerar sau fara numerar. Decontarile cu numerar Operatiile de decontare cu numerar se refera la operatiile de incasare si de plata cu numerar. Documentele justificative care stau la baza inreg. platilor si incasarilor cu numerar sunt: Pt. incasari: - chitanta; - dispozitii de incasare catre casierie; - bonuri fiscale; Pt. plati: - dispozitii de plata pt. casierie; - liste de avans pt. salarii; - state de plata pt. salarii; - chitante; - bonuri fiscale Decontarile fara numerar Principalele instrumente utilizate sunt: - ordinul de plata este o comanda data bancii de a achita o suma de bani din contul ag. ec., in favoarea altui agent ec; - ordinul de plata catre trezorerie este o comanda data bancii de a achita sumele datorate de ag. ec. catre bugetul de stat si alte organisme publice; - acreditivul este forma de decontare prin care platile se efectueaza pe masura livrarii marfurilor, a executarii lucrarilor si a prestarilor de servicii, dintr-o suma rezervata in acest scop si tinuta la dispozitia furnizorului de catre unitatea bancara la care acesta isi are deschis contul; - efectele comerciale sunt reprezentate de: a) efectele de comert, b) valorile mobiliare, c) titlurile reprezentative ale mf. a) Efectele de comert sunt inscrisuri care dau posesorilor legitimi dr. la plata unei sume de bani. In aceasta categ. se includ a.1) Cambia este un inscris prin care o pers. da dispozitie altei pers. sa plateasca o suma de bani, la scadenta, unei terte pers sau la ordinul acesteia (implica prezenta a trei persoane). Tragator emitent

35

Tras intermediar Beneficiar a.2) Biletul la ordin este un inscris prin care o pers. se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta altei pers. sau la ordinul acesteia (implica prezenta a doua persoane). Subscriitor emitent Beneficiar a.3) Cecul este un inscris prin care o pers da ordin unei banci la care are un disponibil sa plateasca o suma de bani unei pers. b) Valorile mobiliare sunt inscrisuri care atribuie titularilor anumite drepturi si sunt reprez. de: b1) actiuni b2) obligatiuni c) Titlurile reprezentative ale mf sunt inscrisuri care confera un drept real (de proprietate) asupra unor mf aflate in depozite. Din acesta categ. fac parte: c.1) Recipisa de depozit este un inscris care confera titularului dr. de proprietate asupra mf depozitate in magazii specializate (docuri). c.2) Warantul este inscrisul care confera calit de titular al unui drept de gaj asupra mf depozitate spre pastrare la un magazin sau depozit. Contabilitatea trezoreriei se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa V numita conturi de trezorerie.

4.6. Contabilitatea cheltuielilor, a veniturilor si a rezultatului


Exista urmatoarele categorii de cheltuieli si de venituri: - cheltuieli si venituri din exploatare - se refera la activitatea curenta a unitatii patrimoniale (ch. cu salariile, cu achizitionarea de bunuri economice, venituri din vanzari, venituri din prestari de servicii, amenzi, penalitati, donatii); - cheltuieli si venituri financiare se refera la operatiile financiare efectuate de intreprindere (ch. cu dobanzile, venituri din dobanzi, diferente favorabile sau nefavorabile de curs valutar); - cheltuieli si venituri extraordinare - se refera la activitatea extraordinara, imprevizibila a unit. patrim. (ch privind calamitatile, venituri din subventii pt. evenimente extraordinare). Rezultatul activitatii poate imbraca forma de rezultat curent si rezultat extraordinare. Rezultatul curent = (venituri din exploatare + venituri financiare) (ch. din exploatare + ch. financiare) Rezultatul extraordinar = venituri extraordinare ch. extraordinare Contabilitatea cheltuielilor, a veniturilor si a rezultatului se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa VI numita conturi de cheltuieli si cele din clasa VII numita conturi de venituri.

4.7. Contabilitatea angajamentelor si a altor elemente nepatrimoniale


Aceasta asigura evidenta acelor elemente care nu pot fi integrate in activul sau pasivul patrimoniului, inregistrate in contabiliate in conturi in afara bilantului. Exemplu de elemente

36

nepatrimoniale: mijloace fixe luate cu chirie, valori materiale primite spre prelucrare sau pastrare. Contabilitatea angajamentelor si a altor elemente nepatrimoniale se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa a VIII a numita conturi speciale.

4.8. Contabilitatea de gestiune


Se refera la colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii (produs, faza de fabricatie, comanda, atelier, sectie, etc.), stabilirea rentabilitatii produselor, stabilirea bugetului de venituri si cheltuieli. Organizarea contabilitatii de gestiune nu este obligatorie. Aceasta se poate inregistra cu ajutorul conturilor din clasa IX numita conturi de gestiune.

4.9. Inchiderea si deschiderea conturilor


Exercitiul financiar se inchide cu situatiile financiare si cuprinde urmatoarele lucrari: 1) intocmirea balantei de verificare preliminara a lunii decembrie; 2) inventarierea tuturor elementelor patrimoniale; 3) corectarea datelor din balanta de verificare a lunii decembrie cu rezultatele obtinute la inventariere si obtinerea unei balante de verificare finala; 4) aprobarea conturilor anuale (bilantul, contul de profit si pierdere si note) de catre AGA si hotararea modului de repartizare a profitului sau de acoperire a pierderii 5) completarea situatiilor financiare (bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explicative).

5. SITUATIILE FINANCIARE ALE UNITATILOR PATRIMONIALE


Fiecare unitate patrimoniala are obligatia sa intocmeasca situatii financiare. Acestea trebuie sa ofere o imagine reala a pozitiei financiare, a performantei, a modificarilor capitalului propriu si a fluxurilor de trezorerie ale unitatii respective pt. respectivul exercitiu financiar. In cazul persoanelor juridice care aplica Reglementarile contabile armonizate cu directivele Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de contabilitate, aceste situatii financiare trebuie sa cuprinda: a) bilantul; b) contul de profit si pierdere; c) situatia modificarilor capitalului propriu; d) situatia fluxurilor de trezorerie; e) note explicative; f) politici contabile. Persoanele juridice care nu indeplinesc criteriile stabilite pt. aplicarea acestor reglementari armonizate intocmesc situatii financiare anuale simplificate, armonizate cu directivele europene, care se compun din a) bilant; b) cont de profit si pierdere;

37

c) politici contabile; d) note explicative. In cazul microintreprinderilor, situatiile financiare se compun din bilant si cont de profit si pierdere. Pt. ca o unitate sa fie considerata microintreprindere, ea tb. sa indeplineasca cumulativ urm. conditii: 1) sa fie producatoare de bunuri materiale, sa presteze servicii sau sa desfasoare activitate de comert; 2) sa aiba pana la 9 salariati; 3) sa realizeze venituri reprezentand echivalentul in lei de pana la 100.000 euro inclusiv; 4) sa aiba capital integral privat (Ordonanta nr. 24 din 26 iulie 2001 privind impunerea microintreprinderilor). Institutiile publice intocmesc situatii financiare trimestriale sau anuale care se compun din a) bilant; b) cont de executie bugetara; c) anexe. Situatiile financiare se vor semna de persoana responsabila cu elaborarea acestora si de catre administratorul unitatii patrimoniale. Un exemplar al situatiilor financiare se depune la Administratia Financiara din localitatea unde este inregistrata unitatea, in termen de 60 120 de zile de la incheierea exercitiului financiar, un exemplar va primi numar de evidenta de la Administratia Financiara si se va pastra in unitate, iar un alt exemplar se depunde la Oficiul Registrului Comertului pana la data de 31 decembrie a anului urmator pentru care s-au intocmit situatiile finaciare. Situatiile financiare se pastreaza in unitate timp de 50 de ani.

5.1. Continutul bilantului


Activul bilantului cuprinde bunurile economice existente la sfarsitul exercitiului financiar si este format din: I) Active imobilizate 1) Imobilizari necorporale a) Cheltuieli de constituire b) Cheltuieli de dezvoltare c) Concesiuni, brevete, licente, marci, drepturi si valori similare si alte imobilizari necorporale d) Fondul comercial (in cazul in care a fost achizitionat) e) Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie 2) Imobilizari corporale a) Terenuri si constructii b) Instalatii tehnice si masini c) Alte instalatii, utilaje si mobilier d) Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie 3) Imobilizari financiare

38

a) Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului b) Creante asupra societatilor din cadrul grupului c) Titluri sub forma de interese de participare d) Creante din interese de participare e) Titluri detinute ca imobilizari f) Alte creante g) Actiuni proprii (cu indicarea in notele explicative a valorii lor contabile) II) Active circulante 1) Stocuri a) Materii prime si materiale consumabile b) Productia in curs de executie c) Produse finite si marfuri d) Avansuri pt. cumparari de stocuri 2) Creante (sumele ce tb. sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un an, tb sa fie prezentate separat pt. fiecare element) a) Creante comerciale b) Sume de incasat de la societatile din cadrul grupului c) Sume de incasat de la societatile la care se detin interese de participare d) Alte creante e) Creante privind capitalul subscris si nevarsat (decontari cu asociatii privind capitalul) 3) Investitii financiare pe termen scurt a) Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului b) Actiuni proprii c) Alte investitii financiare pe termen scurt 4) Casa si conturi la banci III) Cheltuieli in avans Pasivul bilantului reprezinta surse de finantare a activului si este format din: I) Datorii ce tb. platite intr-o perioada de un an (datorii curente) 1) Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni (prezentandu-se separat imprumuturile in monede convertibile) 2) Sume datorate institutiilor de credit (credite bancare) 3) Avansuri incasate in contul comenzilor (clienti creditori) 4) Datorii comerciale 5) Efecte de comert de platit (cambie, bilet la ordin, cec) 6) Sume datorate societatilor din cadrul grupului 7) Sume datorate privind interesele de participare 8) Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si datorii pt. asigurarile sociale II) Datorii ce tb. platite intr-o perioada mai mare de un an (datorii pe termen lung) 1) Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni

39

2) Sume datorate institutiilor de credit 3) Avansuri incasate in contul comenzilor 4) Datorii comerciale 5) Efecte de comert de platit 6) Sume datorate societatilor din cadrul grupului 7) Sume datorate privind interesele de participare 8) Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si datorii pt. asig. soc. III) Provizioane pt. riscuri si cheltuieli IV) Venituri in avans V) Capital si rezerve 1) Capital subscris (se prezinta separat capitalul varsat si cel nevarsat) 2) Prime de capital (de emisiune, de fuziune, de aport, de conversie a oblig. in actiuni) 3) Rezerve din reevaluare 4) Rezerve a) Rezerve legale b) Rezerve pt. actiuni proprii c) Rezerve statutare sau contractuale d) Alte rezerve 5) Rezultatul reportat (profit nerepartizat sau pierdere neacoperita) 6) Rezultatul exercitiului financiar (profit sau pierdere)

Explicarea unor termeni prezenti in bilant Avansuri acordate pt. imobilizari necorporale sunt sume acordate in avans pt. achizitionarea de imobilizari necorporale. Imobilizari necorporale in curs reprezinta imobilizarile necorporale al caror proces tehnologic nu s-a incheiat. Grupul de intreprinderi cuprinde o societate mama si toate filialele sale. Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului reprezinta titluri sub forma de actiuni si parti sociale detinute de titularul de patrimoniu in capitalul altor societati comerciale, a caror detinere durabila este considerata utila acesteia. Creante asupra societatilor din cadrul grupului reprezinta drepturi detinute asupra acelor societati care fac parte din grupul de societati, sub forma de sume datorate de filiale societatii respective si sub forma dobanzilor aferente acestor sume. Titluri sub forma de interese de participare sunt titluri de participare (actiuni sau parti sociale) detinute in intreprinderi asociate din cadrul grupului sau detinute in intreprinderi asociate din afara grupului. Titlurile de participare detinute in intreprinderi asociate reprezinta titluri de participare ale unei intreprinderi, a caror detinere intr-o proportie cuprinsa intre 20% -50% asigura posibilitatea exercitarii unei influente semnificative. Creante din interese de participare reprezinta acele drepturi rezultate ca urmare a detinerii de titluri de participare, inclusiv dobanzile aferente acestora.

40

Titluri detinute ca imobilizari sunt titluri sub forma de actiuni si parti sociale a caror detinere este mai mare de un an. Creante comerciale reprezinta acele drepturi rezultate din vanzarea unor bunuri sau prestarea de servicii catre clienti, clienti incerti sau in litigiu, clienti-facturi de intocmit sau sub forma efectelor de primit de la clienti (cambia si biletul la ordin). Clienti incerti sau in litigiu se refera la acei clienti a caror creante nu s-au incasat la termenul fixat si exista conditii care determina lipsa de incredere in solvabilitatea acestora. Clienti facturi de intocmit se refera la creantele generate de livrarile catre terti pt. care nu s-au intocmit facturi (factura se va intocmi ulterior). Creante privind capitalul subscris si nevarsat se refera la decontarile cu asociatii privind capitalul. Actiuni proprii reprezinta actiunile pe care societatea le-a emis. Cheltuieli in avans reprezinta cheltuielile care se platesc in exercitiul financiar curent, dar care se refera la un exercitiu financiar viitor. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni reprezinta fonduri pe termen lung asigurate prin vanzarea obligatiunilor catre public. Avansuri incasate in contul comenzilor reprezinta sume de bani primite in avans, inaintea realizarii comenzilor (a livrarii bunurilor, a prestarii serviciilor sau a executarii lucrarilor). Datorii comerciale sunt acele datorii care iau nastere din achizitionarea de marfuri, materii prime, materiale consumabile, imobilizari (corporale si necorporale) de la furnizori, furnizori de imobilizari sau furnizori-facturi nesosite. Aplicatii 1) Dispunem de urmatoarele informatii: e)produse finite f) ch. de constituire g)materii prime h) ch. in avans i) provizioane pt. riscuri si ch.. j) conturi la banci. k)creante comerciale l) alte investitii fin. pe termen scurt Care este suma activelor circulante? Raspuns: 5.000 + 700 + 8.000 + 1.300 + 300 = 15.300 2) Dispunem de urmatoarele informatii: - capital subscris. 20.000 - titluri de participare detinute la societ. din cadrul grupului. 5.000 - rezerve legale 4.000 - datorii comerciale 2.000 - prime de capital.. 3.000 5.000 2.000 700 1.000 1.200 8.000 1.300 300

41

Care este suma capitalului si a rezervelor? Raspuns: 20.000 + 4.000 + 3.000 = 27.000 3) Dispunem de urmatoarele informatii: - fondul comercial.. 5.000 - creante comerciale 4.000 - ch. de dezvoltare.. 1.000 - materiale consumabile 2.000 - rezerve.. 800 - brevete. 600 - instalatii tehnice500 - efecte de comert de platit 400 Care este suma activelor imobilizate? Raspuns: 5.000 + 1.000 + 600 + 500 = 7.100

Tipuri de modificari privind activul si pasivul bilantului unitatii patrimoniale 1) Cresterea simultana a unui element de activ si a unuia de pasiv cu aceeasi marime. A+X=P+X Exemple: - achizitionarea de marfuri de la furnizori - obtinerea unui credit bancar 2) Micsorarea simultana a unui element de activ si a unuia de pasiv cu aceeasi marime. A-X=PX Exemple: - achitarea unei datorii fata de furnizor din contul de la banca - rambursarea unui credit bancar 3) Cresterea unui element de activ concomitent cu micsorarea cu aceeasi marime a unui alt element de activ, fara ca elementele de pasiv sa se modifice. A+XX=P Exemple: - depunerea de numerar din casierie in banca - incasarea prin banca de la clienti a contravalorii marfurilor vandute 4) Cresterea unui element de pasiv concomitent cu micsorarea cu aceeasi marime a unui alt element de pasiv, fara ca elementele de activ sa se modifice. A=P+XX Exemple: - achitarea datoriei fata de furnizor dintr-un credit bancar - cresterea capitalului social prin incorporarea de rezerve

42

Aplicatii - Sa se evidentieze tipul de modificare ce are loc. 1) Se ridica numerar din banca si se depune in casa. A+XX=P 2) Se aprovizioneaza cu materii prime de la furnizori. A+X=P+X 3) Se vand marfuri si contravaloarea lor se depune in casa. A+XX=P 4) Se achita un furnizor din casa. AX=PX 5) Se inreg. trecerea capitalului social subscris nevarsat la capital social subscris varsat. A=P+XX 6) Se incorporeaza primele de emisiune la capitalul social. A=P+X-X

5.2. Continutul contului de profit si pierdere


1) Cifra de afaceri neta 2) Variatia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate si productia in curs de executie 3) Productia imobilizata 4) Alte venituri din exploatare 5) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 6) Cheltuieli cu personalul a) Salarii b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 7) a) Amortizari si provizioane pt. deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale b) Ajustarea valorii activelor circulante 8) Alte cheltuieli de exploatare (ch cu impozite, taxe) 9) Venituri din interese de participare 10) Venituri din alte investitii financiare si creante ce fac parte din activele imobilizate, cu mentionarea separata a celor generate de societatile din cadrul grupului 11) Venituri din dabanzi si alte venituri similare, cu mentionarea separata a celor generate de societatile din cadrul grupului 12) Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute 13) Cheltuieli cu dobanzile si alte cheltuieli similare, cu mentionarea separata a celor care privesc societatile din cadrul grupului 14) Profitul sau pierderea din activitatea curenta 15) Venituri extraordinare 16) Cheltuieli extraordinare 17) Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara 18) Rezultat brut (profit sau pierdere) 19) Impozit pe profit 20) Alte impozite care nu apar in elementele de mai sus (impozit pe venit) 21) Rezultatul net al exercitiului financiar

43

Explicarea unor termeni aparuti in contul de profit si pierdere Cifra de afaceri neta cuprinde sumele provenind din vanzarea de bunuri si de servicii ce intra in categoria activitatilor curente ale intreprinderii, dupa scaderea reducerilor comerciale (rabat, remiza si risturna), a TVA-ului si a altor impozite si taxe aferente. Variatia stocurilor de produse si productie in curs de executie reprezinta variatia in plus sau in minus dintre valoarea la cost de productie a stocurilor de produse si productie in curs de la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale acestora, fara a se lua in calcul provizioanele constituite pentru depreciere. Productia imobilizata reprezinta veniturile rezultate din productia de imobilizari corporale si necorporale. Ajustarea reprezinta orice modificare a valorii contabile (valoare de intrare) prin crestere sau micsorare, alta decat cea rezultata din reevaluare (ch si venituri privind provizioanele). Venituri din interese de participare reprezinta acele venituri rezultate din detinerea unor titluri de participare in intreprinderi asociate din cadrul grupului si din afara grupului. Profitul din activitatea curenta reprezinta diferenta dintre veniturile din activitatea de exploatare si financiara si cheltuielile din activitatea de exploatare si financiara. Pierderea din activitatea curenta reprezinta diferenta dintre cheltuielile din activitatea de exploatare si financiara si veniturile din activitatea de exploatare si financiara. Profitul din activitatea extraordinara reprezinta diferenta dintre veniturile extraordinare si cheltuielile extraordinare. Pierderea din activitatea extraordinara reprezinta diferenta dintre cheltuielile extraordinare si veniturile extraordinare. Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit asupra profitului impozabil. Profitul impozabil = venituri din livrarea bunurilor mobile si imobile, din executarea de lucrari si din servicii prestate cheltuieli efectuate pt. realizarea acestora venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile. Rezultatul brut al exercitiului financiar = venituri totale ch totale Rezultatul net al exercitiului financiar = Rezultat brut impozit pe profit (impozit pe venit)

5.3. Situatia modificarilor capitalului propriu


Modificarile capitalului propriu se vor prezenta ca o componenta distincta a situatiilor financiare. Aceasta componenta trebuie sa cuprinda o prezentare a soldurilor de deschidere si de inchidere pt. capitalul social, prime de capital, fiecare rezerva, rezultatul reportat si rezultatul exercitiului, precum si modificarile acestora, indicandu-se: a) suma la inceputul exercitiului financiar; b) sumele transferate in sau din cont in timpul exercitiului financiar;

44

c) natura, sursa sau destinatia oricaror asemenea transferuri; d) suma ramasa la sfarsitul exercitiului financiar.

5.4. Situatia fluxurilor de trezorerie


Fluxuri de numerar din activitati de exploatare - incasari in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii; - incasari in numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri; - plati in numerar catre furnizorii de bunuri si de servicii; - plati in numerar catre si in numele angajatilor; Fluxuri de numerar din activitati de investitii - plati in numerar pt. achizitionarea de active corporale si alte active pe termen lung; - incasari in numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si echipamente, active necorporale si alte active pe termen lung; - avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti; - incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si a imprumuturilor efectuate catre alte parti Fluxuri de numerar din activitati de finantare - venituri in numerar din emisiunea de actiuni; - plati in numerar catre actionari pt. a achizitiona sau rascumpara actiunile intreprinderii; - venituri in numerar din emisiunea de obligatiuni, credite, ipoteci si alte imprumuturi; - rambursari in numerar ale unor sume imprumutate;

5.5. Situatia notelor explicative


Notele explicative contin informatii suplimentare, relevante pt. necesitatile utilizatorilor, in ceea ce priveste pozitia financiara si rezultatele obtinute. Fiecare element semnificativ al bilantului, al contului de profit si pierdere, al situatiei fluxurilor de trezorerie si al situatiei modificarilor capitalului propriu trebuie sa fie insotit de o trimitere la nota care cuprinde informatii legate de acel element. Pe langa informatiile ce trebuie prezentate, notele explicative trebuie sa includa, de asemenea, cel putin urmatoarele informatii: a) numele intreprinderii care face raportarea, b) faptul ca situatiile financiare sunt proprii intreprinderii si nu grupului, c) data la care s-au incheiat sau perioada la care se refera situatiile financiare,

45

d) moneda in care sunt intocmite situatiile financiare, e) exprimarea cifrelor incluse in raportare (mii lei). Pentru fiecare din aceste elemente se vor prezenta sumele corespunzatoare anului precedent si cele corespunzatoare anului curent. Notele explicative trebuie sa se refere la: 1) Active imobilizate, 2) Provizioane pt. riscuri si cheltuieli, 3) Repartizarea profitului, 4) Analiza rezultatului din exploatare, 5) Situatia creantelor si a datoriilor, 6) Principii, politici si metode contabile, 7) Actiuni si obligatiuni, 8) Informatii privind salariatii, administratorii si directorii, 9) Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori ec-fin, 10) Alte informatii a) informatii cu privire la prezentarea intreprinderii b) informatii privind relatiile intreprinderii cu filiale, cu intreprinderi asociate c) informatii referitoare la impozitul pe profit d) prezentarea cifrei de afaceri pe sectoare e) onorariile platite auditorilor f) angajamente acordate (giruri, cautiuni) g) angajamente primite

5.6. Situatia politicilor contabile


Notele explicative trebuie sa prezinte politicile contabile adoptate de intreprindere pt. a determina valorile elementelor din bilant, ale profitului sau ale pierderii fiecarui exercitiu, ale fluxurilor de trezorerie si ale modificarii capitalului propriu. In acest sens se vor mentiona: a) politicile contabile specifice adoptate, adecvate pt. a permite o corecta intelegere a situatiilor financiare; b) daca situatiile finaciare au fost in conformitate cu Legea 82/1991 republicata (Ordonanta nr. 61/2001). La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate conceptele de baza ale contabilitatii, si anume, contabilitatea de angajamente si principiile contabile. Politice contabile trebuie elaborate a.i. sa se asigure furnizarea, prin situatiile financiare anuale simplificate (bilant, cont de profit si pierdere, politici si note explicative), a unor informatii care trebuie sa fie: - relevante pt. nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor; - credibile, in sensul ca reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a unitatilor patrimoniale - complete.

Raportul administratorilor
Consiliul de administratie va elabora pt. fiecare exercitiu financiar un raport care va contine:

46

a) o analiza fidela a evolutiei activitatii intreprinderii pe durata ex. fin. si a situatiei sale la incheierea acestuia; b) valoarea dividendelor propuse, valoare care a fost recomandata de consiliul de administratie si aprobata de asociati/actionari; c) informatii privind evenimente importante survenite de la incheierea ex. fin., care au afectat intreprinderea; d) informatii asupra evolutiei probabile a activitatii intreprinderii; e) informatii asupra activitatilor din domeniul cercetarii si dezvoltarii; f) urmatoarele informatii in ceea ce priveste actiunile proprii ale intreprinderii, care au fost achizitionate sau detinute la orice moment in cursul ex. fin.; - motivele oricaror achizitii efectuate in cursul ex. fin.; - nr. si valoarea nominala a actiunilor achizitionate si vandute in cursul ex. fin. si ponderea pe care o reprezinta in capitalul social; - in cazul achizitiilor sau al vanzarilor, valoarea platilor sau a incasarilor pt. actiunile respective; - nr. si valoarea nominala a tuturor actiunilor achizitionate si detinute de intreprindere, precum si ponderea pe care o reprezinta in capitalul social; - nr. si valoarea actiunilor anulate; g) numele si pregatirea profesionala a fiecarui administrator;

Auditul financiar (prevederi referitoare la auditarea situatiilor financiare)


Auditul financiar este destinat: a) sa determine conformitatea sau neconformitatea elementelor sistemului calitatii; b) sa determine eficacitatea cu care sistemul calitatii implementat satisface obiectivele calitatii specificate. Situatiile finaciare anuale ale intreprinderii vor fi auditate de auditori financiari. Acestia se vor asigura ca situatiile financiare sunt intocmite in conformitate cu prevederile L82/1991 republicata si daca informatiile din raportul administratorilor corespund cu cele din situatiile financiare intocmite pt. acelasi exercitiu. Situatiile financiare anuale, raportul auditorilor si raportul administratorilor poarta impreuna denumirea de raport anual. Situatiile financiare ale intreprinderii, aprobate de consiliul de administratie, insotite de raportul administratorilor, precum si raportul auditorilor vor fi supuse spre aprobare de catre AGA.

6. DOCUMENTELE CONTABILE
In cadrul unitatilor patrimoniale, documentele indeplinesc urmatoarele functii:

47

sursa de date pt. inregistrari in conturi a operatiilor ec. si fin. de exercitare a controlului ec.-fin. privind realitatea si legalitatea operatiilor ec. si fin. de informare operativa a organelor de conducere asupra operatiilor ec.fin. ce au loc in unitate.

Criterii de clasificare a documentelor I) Din punct de vedere al reglementarii continutului si al circulatiei documentelor 1) Documente tipizate sunt acele documente in care continutul, forma si formatul sunt prestabilite si preimprimate pe formulare, pe baza unor reglementari legale. Tipizarea documentelor asigura usurarea completarii si verificarii lor si contribuie la satisfacerea cerintelor de prelucrare automata a datelor pe care le contine. Aceste documente sunt cuprinse in nomenclatorul cu formulare tipizate privind activitatea financiara si contabila, elaborat de MF. Exemplu: factura fiscala, factura, chitanta, jurnal de vanzare, jurnal de cumparare 2) Documente netipizate sunt acele documente in care continutul, forma si formatul nu sunt prestabilite si preimprimate prin reglementari legale si se intocmesc de unitatile patrimoniale pt. unele operatii pt. care nu exista documente tipizate, dar pt. care se cer documentele respective. Exemplu: diferite centralizatoare, situatia productiei II) In functie de natura operatiilor pe care le reflecta 1) Documente privind imobilizarile corporale si necorporale Exemple: bonuri de miscare a mijloacelor fixe, procese verbale de predare-primire, procese verbale de scoatere din functiune 2) Documente privind activele circulante Exemple: nota de receptie si constatare de diferente, bon de consum 3) Documente privind disponibilitatile banesti Exemple: chitante, dispozitii de plata, dispozitii de incasare 4) Documente privind salariile si alte drepturi cuvenite angajatilor Exemple: state de salarii, lista de avans chenzinal 5) Documente privind vanzarile Exemple: factura fiscala, aviz de insotire a marfii III) Dupa regimul de tipizare si utilizare 1) Documente cu regim special pt. aceste documente exista reglementari legale privind tiparirea, circulatia, evidenta si pastrarea lor. Exemple: factura, chitanta 2) Documente intocmite pe formulare cu reglementari exprese de tiparire, gestionare, folosire si justificare Exemple: carnete de munca, certificate medicale 3) Documente intocmite pe formulare cu regim uzual acestea nu au restrictii si cuprind toate formularele necuprinse in primele doua categorii.

48

IV) In functie de modul de intocmire si de rolul lor in cadrul circuitului economic si al sistemului informational ce trebuie sa-l reflecte 1) Documente justificative formeaza principala componenta a sistemului de documente, cu ajutorul carora sunt consemnate operatiile economice si financiare in momentul efectuarii lor, cu scopul de a servi ca dovada a infaptuirii lor si ca instrument de fundamentare a inregistrarii lor in contabilitate. Nu sunt admise corecturi in documentele justificative privind mijloacele banesti. In cazul unori erori, documentul gresit se anuleaza, fara a se detasa de la carnet. Exemple: chitante, bonuri fiscale 2) Documente contabile pt. inregistrarea in conturi 2.1) Documente de inregistrare cronologica cu ajutorul acestora se inregistreaza informatiile in ordinea in care au avut loc si se asigura reflectarea in timp a operatiilor efectuate intr-un exercitiu fin. Exemple: nota contabila, registru jurnal 2.2) Documente de inregistrare sistematica sunt menite sa sigure evidenta fiecarui element patrimonial sub urmatoarele aspecte: - existenta initiala (de la inceputul per. de gestiune); - intrarile si iesirile; - existenta finala (de la sf. perioadei de gestiune). Aceste documente se deschid pt. fiecare element patrimonial in parte, deci pt. fiecare cont. Exemple: fisa de cont, registru cartea mare 2.3) Documente de sinteza si raportare contabila cuprind acele documente care contin informatii cu caracter sintetic si reflecta situatia ec. si fin. a unitatii patrimoniale. Exemple: balanta contabila, bilant, cont de profit si pierdere

Registre de contabilitate
Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii in care unitatile patrimoniale inregistreaza periodic, cronologic si sistematic operatii ec.-fin. consemnate in documente justificative, care produc modificari in patrimoniul acestora. Principalele registre de contabilitate sunt: Registrul - jurnal, Registrul - inventar si Rregistrul Cartea Mare. Registrul jurnal si Registrul inventar au regim de inregistrare la organele fiscale. Acestea se numeroteaza, se snuruiesc si se parafeaza inainte de depunere la organele fiscale pt. inregistrare. Aceste registre inregistrate la organele fiscale pot fi admise ca proba in cazul litigiilor unitatilor patrimoniale sau in caz de faliment. Registrul - jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza zilnic sau lunar, in mod cronologic, op. cu op., fara spatii libere si fara stersaturi, toate miscarile patrimoniului unitatii. Operatiile de aceeasi natura, realizate in acelasi loc si in cursul aceleasi zile, pot fi recapitulate intr-un document centralizator. Registrul - jurnal se poate prezenta sub forma unui registru - jurnal general, iar unitatile cu volum mare de operatii pot utiliza pt. detaliere registre - jurnal auxiliare pt. operatii de casa si banca, decontari cu furnizorii, situatia incasarii-achitarii facturilor. Periodic, de regula lunar, totalurile jurnalelor auxiliare se centralizeaza in registrul jurnal general. Se intocmeste intr-un singur exemplar. Orice inregistrare in Registrul - jurnal tb. sa cuprinda elem. cu privire la: felul, nr. si data doc. justificativ, sumele

49

corespunzatoare operatiilor efectuate, explicatii privind operatiile respective si conturile debitoare si creditoare in care s-au inregistrat. Registrul - inventar este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza anual si grupat toate elem. patrimoniale inventariate de unitati. Se intocmeste intr-un singur exemplar. La sf. fiecarui an, in acest registru se inscriu elementele de inventar dupa natura lor, suficient de detaliate pt. a putea justifica continutul fiecarui dintre posturile bilantului. La baza intocmirii acestui jurnal se afla listele de inventariere care se intocmesc lunar si procesele verbale de inventariere a elementelor patrimoniale. Registrul Cartea Mare este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar si sistematic inregistrarile efectuate in Registrul jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, respectiv soldul initial, rulajele debitoare si creditoare, soldul final. Registrul Cartea Mare contine cate o fila pt. fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Continutul acestui registru sta la baza intocmirii balantei de verificare. Registrul Cartea Mare se poate prezenta sub urmatoarele forme: a) fisa de cont pt. operatiuni diverse este utilizata pt. evidenta analitica a furnizorilor, a clientilor, a creditorilor; b) fisa de cont pt. valori materiale este folosita pt. evidenta analitica a val. materiale (materiale, produse, mf); c) cartea mare (sah) serveste pt. organizarea contabilitatii sintetice si se vor deschide doua fise: una pt. debit si una pt. credit. d) cartea mare centralizatoare se completeaza numai la sf lunii si serveste pt. stabilirea rulajelor si soldurilor fiecarui cont sintetic, cumulat de la inceputul anului. Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat, completate astfel incat sa permita identificarea si controlul operatiilor efectuate. Ele se pastreaza in unitate impreuna cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lor, timp de 10 ani de la data inchiderii ex. fin. in cursul caruia au fost intocmite, iar in caz de pierdere, sustragere sau distrugere, tb. reconstituite in termen de max. 30 de zile de la constatare. Pe langa aceste registre de contabilitate, agentii economici au obligatia de a intocmi lunar alte doua jurnale, cu ajutorul carora sa se realizeze concordanta intre inregistrarile contabile si documentele justificative. Aceste jurnale sunt: 1) Jurnal pentru vanzari se intocmeste zilnic sau lunar, fara stersaturi sau adaugiri, fara spatii libere, pe baza documentelor justificative. Serveste pentru: - inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii; - stabilirea lunara a TVA colectata; - controlul operatiunilor inregistrate in contabilitate, evidentiindu-se urmatoarele corelatii: totalul sumelor din coloana privind baza de impozitare sa fie egal cu totalul rulajelor curente ale conturilor de venituri din vanzari sau prestari de servicii si totalul coloanei TVA din jurnal sa fie egal cu totalul rulajului creditor al contului 4427 (TVA colectata) din balanta de verificare. 2) Jurnal pentru cumparari se completeaza zilnic sau lunar, fara stersaturi sau adaugiri, fara spatii libere, pe baza documentelor justificative pt. operatiile respective. Serveste pentru:

50

inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii; stabilirea lunara a TVA deductibila; controlul operatiilor inregistrate in contabilitate, evidentiindu-se urmatoarea corelatie: totalul sumelor din coloana de TVA sa corespunda cu rulajul debitor al contului 4426 (TVA deductibila) din balanta de verificare.

Aviz de insotire a marfii Este un formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare. Serveste ca: - document de insotire a marfii pe timpul transportului; - document ce sta la baza intocmirii facturii; - dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, a aceleasi unitati, dispersate teritorial; - document de primire in gestiunea cumparatorului sau in gestiunea primitoare din cadrul aceleasi unitati in cazul transferului. Se intocmeste in trei exemplare de culori diferite (albastru, rosu si verde) de catre unitatile care nu au posibilitatea intocmirii facturii in momentul livrarii produselor, a marfurilor sau a altor valori materiale, facandu-se mentiunea Urmeaza factura. In cazul transferului de bunuri intre gestiunile aceleasi unitati patrimoniale dispersate teritorial, avizul de insotire a marfii va purta mentiunea Fara factura. Pe avizul de insotire a marfii emis pt. valori materiale trimise spre prelucrare la terti, se face mentiunea Pt. prelucrare la terti. Avizul de insotire a marfii circula: - la furnizor: - la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului pt. semnare de primire (exemplarul albastru); - la compartimentul desfacere, pt. inregistrarea cantitatilor livrate si pt. intocmirea facturii (rosu si verde); - la compartimentul financiar-contabil atasat la factura (verde); - la cumparator: - la magazie pt. incarcarea in gestiune, dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor (albastru); la compartimentul aprovizionare pt. inregistrarea cantitatilor aprovizionate (albastru); - la compartimentul financiar-contabil pt. inregistrarea in contabilitate, atasat la factura (albastru). Se arhiveaza: la furnizor: - la compartimentul desfacere (rosu); - la compartimentul financiar-contabil, atasat la exemplarul 3 al facturii (verde);

51

la cumparator: - la compartimentul financiar-contabil, atasat la exemplarul 1 al facturii (albastru).

Chitanta Este un formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare. Serveste ca: - document justificativ pt. depunerea unei sume in numerar la casieria unitatii; - document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate. Se intocmeste in doua exemplare de catre casierul unitatii si se semneaza de acesta la primirea sumei. Circula la depunator (exemplarul 1). Exemplarul 2 ramane in carnet, fiind folosit ca document de verificare a operatiunilor efectuate in registrul de casa. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completa a carnetului. Factura si factura fiscala Este un formular cu regim special de inseriere si numerotare. Serveste ca: - document pe baza caruia se livreaza produsele si marfurile, se executa lucrarile sau se presteaza serviciile; - document de insotire a marfii pe timpul transportului; - document de incarcare in gestiunea primitorului; - document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului. Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in trei exemplare (albastru, rosu, verde), la livrarea produselor si a marfurilor, la executarea lucrarilor sau la prestarea serviciilor, de catre compartimentul desfacere sau alt compartiment si se semneaza de compartimentul emitent. Factura fiscala se intocmeste numai de catre unitatile patrimoniale platitoare de TVA. Factura se intocmeste de unitatile neplatitoare de TVA. Circula: - la furnizor: - la compartimentul in care se efectueaza operatiunea de control financiar preventiv pt. acordarea vizei (toate exemplarele fiza de control financiar se acorda numai pe exemplarul 3); - la compartimentul desfacere (exemplarul 2); - la compartimentul financiar contabil (exemplarul 3); - la cumparator: - la compartimentul aprovizionare, pt. confirmarea operatiunii, avand atasat exemplarul din avizul de insotire a marfii care a insotit marfa (exemplarul 1); - la compartimentul care efectueaza operatiunea de control financiar preventiv pt. acordarea vizei (exemplarul 1, impreuna cu avizul de insotire a marfii);

52

- la compartimentul financiar-contabil, pt. acceptarea platii, precum si pt. inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1, impreuna cu avizul de insotire a marfii). Se arhiveaza: la furnizor: - la compartimentul desfacere (exemplarul 2); - la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 3); - la cumparator: - la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1). Bon de comanda-chitanta Este un formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare. Serveste ca document pt contractarea serviciilor, confirmarea primirii si evaluarea obiectului de executat sau reparat, incasarea sumei de la client, determinarea volumului serviciilor prestate si a materialelor consumate. Se intocmeste in trei exemplare de catre unitatea prestatoare platitoare de TVA. Cicula: - exemplarul 1 la compartimentul financiar-contabil; - exemplarul 2 se preda clientului; - exemplarul 3 ramane in carnet. Se arhiveaza: - exemplarul 1 la compartimentul financiar-contabil; - exemplarul 3 ramane in carnet. Fisa de magazie a formularelor cu regim special Este un formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare. Serveste ca: - document de evidenta a intrarilor, iesirilor si stocurilor de formulare care au un regim special de inseriere, numerotare, evidenta si urmarire; - document de evidenta a formularelor anulate; - sursa de informatii pt. controlul operativ curent si contabil al stocurilor de formulare. Se intocmeste de catre gestionar intr-un exemplar, separat pt. fiecare fel de formular cu regim special. Fisele de magazie ale formularelor cu regim special se tin la locul de depozitare a formularelor. Nu circula, fiind document de inregistrare. Se arhiveaza la compartimentul fin.-con.

53

7. CONTUL CONTABIL
Contul este un instrument specific contabilitatii, folosit de metoda contabilitatii pt. inregistrarea si urmarirea grupata, ordonata si sistematizata a informatiilor generate de operatii ec. si fin. care influenteaza masa patrimoniului. Fiecarui element patrimonial i se asociaza cate un cont contabil care exprima starea la un moment dat si evolutia elementului patrimonial, pe o anumita per. de gestiune, in expresie baneasca. Contul contabil reprezinta: 1) model de individualizare, grupare si inreg. cronologica a informatiilor referitoare la un element patrimonial; 2) model de sistematizare a miscarii privind cresterea elementului, pe de o parte, si scaderea elementului, pe de alta parte; Operatiile ec. si fin. care se inreg. intr-un cont sunt de 2 feluri: a) operatii care duc la cresteri ale elementelor, numite intrari; b) operatii care duc la scaderi ale elementelor, numite iesiri. 3) model de evidenta si calcul in expresie valorica, uneori si cantitativa, a tuturor miscarilor intervenite intr-o perioada de gestiune. Forma contului este cea a unui tablou cu 2 serii de calcul, respectiv starea initiala si cresteri, pe de o parte, si micsorarea si starea finala, pe de alta parte. Ecuatia proprie contului este: Stare initiala + Cresteri = Micsorare + Stare finala Reprezentarea grafica a contului se face sub forma unui T cu debit si credit. D C

54

Functiile contului 1) f. de informare in mod cronologic a existentei si a miscarii fiecarui elem. patrimonial in parte; 2) f. de control, potrivit careia, contul furnizeaza informatii pe baza carora se controleaza, in mod individual, fiecare elem. patrimonial; 3) f. de calcul, potrivit careia informatiile furnizate de cont stau la baza calcularii indicatorilor ec. si fin., in leg. cu elementele patrim. Contul, prin continutul si forma sa, face legatura intre informatiile din documentele primare pe care le preia si le prelucreaza, in mod propriu, si le transmite balantei de verificare. Fiecare cont are un continut ec. determinat de natura elem. pe care il reflecta. Reflectarea elem. patrim. se face prin bilant, deci exista o leg. directa intre conturi si activul si pasivul bilantier. Conturile sunt impartite in 2 categorii fundamentale: 1) conturi de activ care preiau posturile din partea de activ a bilantului (ex: casa); 2) conturi de pasiv care preiau posturile din partea de pasiv a bilantului (ex: furnizorii); Pe langa aceste 2 categorii fundamentale exista si o categorie de conturi bifunctionale care preiau regulile de functionare a celor 2 categorii de baza (ex: profit si pierdere). Structura contului Elementele structurale ale contului sunt: 1) titlul contului; 2) data inregistrarii; 3) debit si credit; 4) explicatia contului; 5) miscarea sau rulajul contului; 6) soldul contului. 1) Este denumirea elem. patrimonial si permite deosebirea unui cont de celelalte conturi. 2) Indica momentul cand a avut loc operatia care face obiectul reflectarii in cont. Ea se stabileste pe baza datei din documentele justificative care au consemnat operatia si fundamenteaza inregistrarea in cont. Data este definita de zi, luna si an. Aceste elemente asigura inreg. cronologica in contabilitate. 3) Sunt cele 2 parti sle contului cu ajutorul carora se sistematizeaza operatiile in functie de sensul lor (majorari sau micsorari). Debitul (D) si creditul (C) definesc forma bilantiera a contului si ele sunt de natura juridica. Debitul provine de la notiunea de debitor care este persoana ce primeste o valoare si tb. sa ofere un echivalent. Creditul provine de la creditor care este pers. ce da o val. si urmeaza sa primeasca un echivalent. De aici rezulta ca orice val. se misca intre un creditor care defineste punctul de origine si un debitor care defineste punctul de destinatie. 4) Constituie indicarea in coloana distincta a continutului operatiei inregistrata in cont. Ea poate fi descriptiva si contabila. Explicatia descriptiva prezinta pe scurt continutul operatiei prin indicarea doc. justificativ si a nr. sau, iar explicatia contabila indica denumirea sau simbolul contului corespunzator in functie de cel de-al doilea element patrimonial influentat de operatia inregistrata.

55

5) Reprez. totalul sumelor inreg. in cursul unei perioade de gestiune in D sau C contului. In raport cu cele 2 parti ale contului, intalnim miscare debitoare sau rulaj debitor si miscare creditoare sau rulaj creditor. Prin insumarea soldului initial debitor cu rulajul debitor se obtine total sume debitoare pe o per.de gestiune. Prin insumarea soldului initial creditor cu rulajul creditor se obtine total sume creditoare pe o per. de gestiune. In cazul in care contul nu are sold initial debitor sau creditor, total sume = rulaj debitor sau creditor. 6) Reprez. marimea la un moment dat a elementului patrimonial careia i s-a asociat contul ca model de calcul. Se calculeaza ca diferenta intre total sume debitoare si total sume creditoare si invers. Soldul preia semnul totalului mai mare, avem: m) sold debitor daca TSD > TSC n) sold creditor daca TSC > TSD o) sold balansat sau soldat daca TSD = TSC In raport cu momentul in care se calculeaza, soldul este sold initial (Si), sold la zi (Sz) si sold final (Sf). Si este cel de la inceputul per. de gestiune si se preia din bilantul ex. fin. trecut. Sz este stabilit in mod curent si se calculeaza astfel: Si + intrari iesiri = Sz. Sf. se calculeaza la sf. per. de gestiune cu ocazia lucrarilor de inchidere a ex. fin.

Deschiderea contului Se face prin preluarea ca sold initial a existentelor bilantiere de activ sau de pasiv. Pt. conturile care nu au sold initial, deschiderea se face cu ocazia inregistrarii in D. sau in C., dupa caz, a primei operatii ec. sau fin. Soldul final al ex. fin. expirat se va prelua ca sold initial in ex. fin. urmator. Dubla inregistrare si corespondenta contului Fiecare op. ec. si fin. este reflectata in cadrul sistemului de conturi ca un raport de echivalanta intre destinatia si originea valorii economice. Ea se inreg. concomitent in D. si in C. altui cont, cu aceeasi marime. Reflectarea simultana cu aceeasi marime a op. in cele 2 conturi se numeste dubla inregistrare. Legatura ce se stabileste intre cele 2 conturi folosite se numeste corespondenta conturilor, iar conturile care intra in legatura pe baza dublei inregistrari se numesc conturi corespondente. Analiza contabila a operatiilor ec. si fin. Se face cu ajutorul ducumentatiei care sta la baza op. ec.-fin. si consta in descompunerea op. in elemente componente, in scopul stabilirii conturilor si respectiv a partii acestora (D sau C) in care urmeaza sa se inregistreze operatiile in acelasi timp si cu aceeasi suma. Etapele analizei contabile

56

1) Stabilirea naturii op. ec.-fin. pp. examinarea documentelor justificative (facturi, chitante, ordine de plata) si redarea sub forma de enunt a informatiei consemnata in acele documente (vanzare, cumparare, incasare, plata) 2) Stabilirea elementelor patrimoniale care se modifica in urma op. si sensul modificarii (cresteri de activ, micsorari de activ, cresteri de pasiv sau micsosari de pasiv) 3) Stabilirea conturilor care tin evidenta elementelor ce sufera modificari 4) Stabilirea partii conturilor corespondente (debit sau credit) in care urmeaza a se inregistra op. prin aplicarea regulilor de functionare a conturilor 5) Stabilirea formulei contabile Formula contabila este reprezentarea grafica a op. ec.-fin prin care, potrivit dublei inregistrari, un cont se debiteaza si altul se crediteaza concomitent si cu aceeasi suma. Legatura dintre conturile corespondente se face prin semnul egal. Formula cuprinde: simbol cont debitor = simbol cont creditor Ex: 1011 = 1012 15.000.000

suma

Formula contabila se clasifica in raport cu 2 criterii: I) Dupa nr. conturilor corespondente din care este formata 1) formula simpla (contine un singur cont debitor si un singur cont creditor) Ex: 1011 = 1012 15.000.000 2) formula compusa (contine un singur cont debitor si doua sau mai multe conturi creditoare sau invers) Ex: % = 401 1.190.000 411 = % 2.380.000 301 1.000.000 707 2.000.000 4426 190.000 4427 380.000 II) Dupa scopul pt. care se foloseste: 1) formula curenta (simpla sau compusa) 2) formula de stornare corecteaza eventualele erori constand fie in inreg. unei sume eronate, fie in inreg. unei sume in alt cont. Ea se poate face : - in negru se inverseaza pozitia conturilor din formula contabila eronata (in felul acesta corectarea sau anularea se face pe calea micsorarii soldului); - prezinta dezavantajul ca duce la marirea artificiala a rulajului conturilor folosite; - in rosu se repeta formula contabila eronata dar cu suma inscrisa in rosu sau in chenar (in felul acesta corectarea sau anularea se face prin intermediul micsorarii rulajului).

Reguli de functionare a conturilor Impartirea conturilor in conturi de activ si de pasiv are la baza existenta celor doua parti ale bilantului (activul si pasivul).

57

Inregistrarea operatiilor in conturi se face dupa anumite reguli de functionare care au la baza urmatoarele concepte: a) bilantul are doua parti (activ si pasiv), contul are doua parti (debit si credit); b) pt. fiecare post din bilant se deschide cate un cont care poate fi de activ sau de pasiv, in functie de partea din bilant de unde provine; c) existentul din bilant se preia ca sold initial, respectand regula stanga-stanga, dreaptadreapta; aceasta inseamna ca sumele din stanga bilantului (adica din activ) se trec in partea stanga a contului de activ (adica in debit), iar cele din dreapta bilantului (adica din pasiv) se trec in partea dreapta a contului de pasiv (adica in credit); d) toate fenomenele economice care provoaca intrari (majorari, cresteri) se vor face pe aceeasi parte a contului unde se afla soldul initial, in timp ce operatiile inverse ca sens economic, adica iesirile (micsorarile) se vor face pe partea opusa a contului. Pe baza acestor concepte s-au formulat urmatoarele reguli fundamentale de functionare a conturilor: 1) conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita cu existentele de activ, iar cele de pasiv incep sa functioneze prin a se credita cu existentele de pasiv; 2) conturile de activ se debiteaza cu toate cresterile de activ, iar conturile de pasiv se crediteaza cu toate cresterile de pasiv; 3) conturile de activ se crediteaza cu toate micsorarile de activ, iar conturile de pasiv se debiteaza cu toate micsorarile de pasiv; 4) conturile de activ au sold final debitor sau egal cu zero, iar conturile de pasiv au sold final creditor sau egal cu zero. Exemplu: Etapele analizei contabile Se achita din casa datoria fata de furnizori in suma de 2.380.000 lei. 1) Natura operatiei: plata furnizori 2) Stabilirea elementelor care se modifica si sensul modificarii lor: furnizorul scade, casa scade 3) Stabilirea conturilor elementelor ce sufera modifica: casa 5311, furnizori 401 4) Stabilirea partii conturilor corespondente: 5311 se crediteaza (A - C), 401 se debiteaza ( P D) 5) Stabilirea formulei contabile: 401 = 5311 2.380.000

Clasificarea conturilor Toate conturile se integreaza intr-un ansamblu unitar numit sistemul conturilor. Acesta asigura reprezentarea globala si structurala a patrimoniului si delimiteaza, grupeaza si ierarhizeaza relatiile dintre elementele patrimoniale. Sistemul conturilor se bazeaza pe impartirea in clase, grupe si subgrupe. Codificarea zecimala arata ca prima cifra reprezinta clasa, primele doua reprez. grupa, primele trei contul sintetic de grad I, iar toate cele patru cifre contul sintetic de grad II.

58

Criterii de clasificare I) Dupa functia contului: 1) conturi de activ (A); 2) conturi de pasiv (P); 3) conturi bifunctionale (A/P). II) Dupa sfera de cuprindere: 1) conturi sintetice opereaza cu trasaturi comune ale elementelor patrimoniale (ex. contul 301 materii prime); 2) conturi analitice opereaza cu trasaturi specifice (ex. 301.01 materii prime zahar, 301.02 materii prime faina); III) Dupa continutul ec-fin 1) conturi de bunuri ec (active) ; 2) conturi de surse ec (pasive) ; 3) conturi de procese ec (ch si venituri) ; 4) conturi de gestiune ( conturi din clasa 9) ; 5) conturi in afara bilantului (conturi din clasa 8) Repartizarea operatiilor in clasele de conturi a) operatii relative la contabilitatea financiara sunt cuprinse in urmatoarele clase de conturi: a.1) conturi de bilant care inregistreaza operatiile producatoare de modificari patrimoniale si sunt repartizate in urmatoarele clase: clasa I conturi de capitaluri clasa II conturi de imobilizari clasa III conturi de stocuri si prod in curs de executie clasa IV conturi de terti clasa V conturi de trezorerie a.2) conturi externe de gestiune inregistreaza operatiile generatoare de cheltuieli si venituri si justifica originea rezultatului; ele sunt reflectate in documentul contabil de sinteza numit contul de profit si pierdere si sunt repartizate in urmatoarele doua clase: clasa VI conturi de cheltuieli clasa VII conturi de venituri a.3) conturi speciale sunt reflectate in clasa VIII conturi speciale b) operatii relative la contabilitatea de gestiune sunt reflectate in conturile din clasa IX conturi de gestiune; desi planul de conturi prezinta o structura pe grupe si pe clase a acestei clase, fiecare unitate poate sa-si adapteze structura clasei, conform necesitatii de informare si tinand cont de mijl de calcul si de inregistrarile contabile.

59

CAPITOLUL 3 INREGISTRARI CONTABILE


CLASA I CONTURI DE CAPITALURI
Cuprinde urmatoarele grupe: 10 11 12 13 15 16 Capital si rezerve Rezultatul reportat Rezultatul exercitiului Subventii pt investitii Provizioane pt riscuri si cheltuieli Imprumuturi si datorii asimilate

CONTUL 101 (P) CAPITAL Inreg contabile 1) Subscrierea capitalului 1011 P + C 456 A+D

456 = 1011

2) Inreg aportului in natura si in numerar, adus la capital

60

212 A+D 2111 A + D 301 A+D 371 A+D 5311 A + D 456 A - C

% = 456 212 (constructii) 2111 (terenuri) 301 371 5311

3) Trecerea capitalului de la subscris nevarsat la subscris varsat 1011 P D 1011 = 1012 1012 P + C Exemplu Se constituie o societate cu un capital social de 2.000.000 care se varsa integral in contul de la banca in momentul constituirii. Sa se inregistreze: a) subscrierea capitalului 456 = 1011 2.000.000 b) evidentierea aportului in numerar depus in contul de la banca 5121 = 456 2.000.000 c) trecerea cap de la subscris nevarsat la subscris varsat 1011 = 1012 2.000.000

Exemplu Se constit o societate cu capital social de 250.000.000. Capitalul se varsa integral la constituire si este format din: - aport in natura: un autoturism - 70.000.000 o cladire - 120.000.000 mobilier, aparatura de birotica 35.000.000 - aport in numerar: numerar depus in contul de la banca 25.000.000 Sa se inregistreze: a) subscrierea capitalului 456 = 1011 250.000.000 b) evidentierea aportului adus de asociati % = 456 250.000.000 212 120.000.000 2133 70.000.000 214 35.000.000 5121 25.000.000 c) trecerea capitalului de la nevarsat la varsat 1011 = 1012 250.000.000 CONTUL 104 (P) PRIME DE CAPITAL Exemplu 1

61

O societate isi propune sa majoreze capitalul social cu 10.000.000 lei, prin emisiunea de 10.000 de actiuni. Se cunoaste ca valoarea nominala a unei actiuni este de 1.000 lei, iar pretul de emisiune este de 1.100 lei. Sa se inregistreze: a) prima de emisiune rezultata prima de emisiune = pret de emisiune valoare nominala = (1.100 1.000) * 10.000 = 1.000.000 1041 P + C 456 = % 11.000.000 1011 P + C 1041 1.000.000 456 A+D 1011 10.000.000 b) evidentierea aportului in numerar 5311 = 456 11.000.000 c) trecerea capitalului de la subscris nevarsat la subscris varsat 1011 = 1012 10.000.000 d) incorporarea primei de emisiune la rezerve 1041 PD 1041 = 1068 (alte rezerve) 1068 P+C

1.000.000

Exemplu 2 O societate X (numita absorbanta) fuzioneaza cu o societate Y (numita absorbita). Societatea X are un capital social de 10.000.000 lei format din 10.000 de actiuni, cu o valoare nominala de 1.000 lei /actiune. Capitalul propriu al societatii X este de 30.000.000 lei. Societatea Y are un capital social de 5.000.000 lei, format din 5.000 de actiuni, cu o VN = 1.000 lei /actiune. Capitalul propriu este de 12.000.000 lei. Sa se inregistreze: a) prima de fuziune rezultata capital propriu 30.000.000 Pt. societatea X: VMC = -------------------- = ------------------ = 3.000 nr. de actiuni 10.000 12.000.000 Pt. societatea Y: VMC = ---------------- = 2.400 5.000 Raport de schimb (Rs) = VMC (Y) / VMC (X) = 2.400 / 3.000 = 0,8 Numar de actiuni ce trebuie emise de societatea X pt. societatea Y = Nr. de actiuni ale societatii Y * Rs = 5.000 * 0,8 = 4.000 Valoarea aportului societatii Y = 12.000.000 Cresterea de capital a societatii X = 4.000 * 1.000 = 4.000.000 prima de fuziune = valoarea bunurilor primite prin fuziune suma cu care a crescut capitalul social al societatii absorbante (X) = 12.000.000 4.000.000 = 8.000.000 1042 1011 P+C P+C 456 = % 1042 12.000.000 8.000.000

62

456 A+D 1011 4.000.000 b) incorporarea primei de fuziune la capitalul social 1042 P D 1042 = 1012 8.000.000 1012 P + C Exemplu 3 O societate emite 200 de actiuni cu o valoare nominala de 25.000 lei/actiune pt. a acoperi un aport in natura sub forma unui chiosc de marfa in valoare de 6.000.000 lei. Sa se inregistreze: a) prima de aport valoare aport = 6.000.000 lei capital social = 25.000 * 200 = 5.000.000 lei prima de aport = valoare aport capital social dupa emisiune = 1.000.000 lei 456 A + D 456 = % 6.000.000 1011 P + C 1043 1.000.000 1043 P + C 1011 5.000.000 b) evidentierea aportului in natura adus la capitalul social 212 = 456 6.000.000 c) trecerea capitalului de la subscris nevarsat la subscris varsat 1011 = 1012 5.000.000 d) incorporarea primei de aport la capitalul social 1043 = 1012 1.000.000 Observatie: Prima de aport apare atunci cand aportul in natura adus la capitalul social este mai mare decat valoarea capitalului care va fi subscris. Exemplu 4 O societate are o valoare de rambursare a obligatiunilor de 10.000.000, iar valoarea nominala a actiunilor este de 9.000.000. Sa se inregistreze: a) prima de conversie prima de conversie = valoare de rambursare a obligatiunilor valoare nominala a actiunilor in urma operatiei de conversie = 10.000.000 9.000.000 = 1.000.000 161 = % 10.000.000 1044 1.000.000 1012 9.000.000 b) incorporarea primei de conversie la capitalul social 1044 = 1012 1.000.000 Observatie: Prima de conversie apare atunci cand valoarea de rambursare a obligatiunilor este mai mare decat valoarea nominala a actiunilor. CONTUL 105 (P) REZERVE DIN REEVALUARE Rezervele din reevaluare reprezinta plusuri de valoare create prin reevaluarea activelor, de regula a imobilizarilor corporale si financiare, respectiv ca diferenta intre valoarea actuala si valoarea contabila a elementelor supuse reevaluarii conform dispozitiilor legale a ajustarii de inflatie (H.G. 95/1999 privind diferentele din reevaluare, H.G. 986/1998). Rezervele din reevaluare

63

modifica valoarea contabila a imobilizarilor si sunt utilizate pt. cresterea capitalului sau a rezervelor. Exemplu O intreprindere detine un utilaj procurat in 1993 la valoarea contabila de 10.000.000 lei. La sf. lui 1994 se decide cresterea valorii cu suma de 3.000.000 lei. Sa se inregistreze: a) rezerva din reevaluare 2131 = 105 3.000.000 (2131 masini, utilaje si instalatii de lucru) b) incorporarea la rezerve 105 = 1068 3.000.000 c) incorporarea la capitalul social 105 = 1012 3.000.000 CONTUL 106 (P) - REZERVE 1) Constituirea rezervelor din: a) profitul net realizat din ex curent 129 (repartizarea profitului) 129 A+D 129 = 106 106 P+C b) profitul net realizat in ex precedente 106 P+C 117 = 106 (117 rezultatul reportat) 117 PD Observatie: Contul 117 este un cont bifunctional. Cand se evidentiaza profitul nerepartizat este un cont de pasiv, cand se evidentiaza pierderea neacoperita este un cont de activ. c) din primele de emisiune 1041 = 106 2) Diminuarea rezervelor ca urmare a: a) cresterii capitalului social 106 = 1012 b) acoperirii piederilor realizate in ex curent 106 = 121 Observatie: Contul 121 (profit si pierdere) este un cont bifunctional. Cand se evidentiaza pierderea este un cont de activ, cand se evidentiaza profitul este un cont de pasiv. c) acoperirii pierderilor reportate din ex precedente 106 PD 106 = 117 117 AC CONTUL 117 (A/P) REZULTATUL REPORTAT 1) Evid pierderilor realizate in exercitiile curente reportate pt. exercitiile viitoare (pierderi neacoperite)

64

117 A+D 117 = 121 121 A-C 2) Evid profitului realizat in exercitiul curent ramas nerepartizat si reportat pt. exercitiile viitoare 117 P+C 121 = 117 121 P-D 3) Diminuarea profitului net realizat in exercitiile precedente si reportat ca urmare a cresterii cap soc si rezervelor 106 P+C 117 P D 117 = % 1012 P + C 106 1012 4) Utilizarea rezervelor pt. acoperirea pierderilor realizate in exercitiile trecute 106 PD 106 = 117 117 A-C 5) Evid dividendelor datorate actionarilor din profitul net realizat in exercitiile precedente (457dividende de plata) 457 P+C 117 = 457 117 P D CONTUL 121 (A/P) PROFIT SI PIERDERE 1) Evidentierea inchiderii conturilor de venituri la sf lunii 701 PD % = 121 791 PD 701 (v din vanz prod finite) 121 P+C 791 (v din impoz pe prof amanat) 711 A C 121 = 711 121 A + D 2) Evidentierea inchiderii conturilor de cheltuieli la sf lunii 601 AC 121 = % 698 AC 601 (ch cu materiile prime) 121 A+D 698 (alte ch. cu impoz. care nu apar in elem. de mai sus) Observatie: Cand utilizam contul 121 pt inchiderea conturilor de venituri (de pasiv), acesta este un cont de pasiv, iar cand il utilizam pt. inchiderea conturilor de cheltuieli (de activ), acesta este un cont de activ. CONTUL 129 (A) REPARTIZAREA PROFITULUI 1) Constituirea rezervelor din profitul realizat in exercitiul curent 106 P + C 129 A + D 129 = 106 2) Evidentierea dividendelor cuvenite actionarilor in exercitiul curent 129 A + D 457 P + C 129 = 457 (dividende de plata)

65

3) Evidentierea profitului net realizat la inchiderea exercitiului, destinat cresterii cap. soc. 1012 P + C 129 = 1012 129 A + D CONTUL 131 (P) SUBVENTII PT. INVESTITII 1) Evidentierea subventiei de primit 445 A + D 445 = 131 (445 subventii) 131 P + C 2) Ulterior se primeste subventia in contul de la banca 445 A C 5121 = 445 5121 A + D 3) Evidentierea subventiei pt. investitii primita direct in contul de la banca 131 P + C 5121 = 131 5121 A + D 4) Primirea unor brevete cu titlu gratuit 205 A + D 205 = 131 131 P + C CONTUL 151 (P) PROVIZIOANE PT. RISCURI SI CHELTUIELI 1) Constituirea provizioanelor pt. diverse scopuri (ex. pt. litigii) 1511 P + C 6812 = 1511 (proviz. pt. litigii) 6812 A + D 6812 ch de expl privind provizioanele pt. riscuri si cheltuieli 2) Anularea sau diminuarea provizioanelor 1511 P D 1511 = 7812 (venituri din provizioane pt. riscuri si ch) 7812 P + C

CONTUL 161 (P) IMPRUMUTURI DIN EMISIUNI DE OBLIGATIUNI 1) Evidentierea imprumutului din emisiuni de obligatiuni (catre debitori diversi 461) 461 A+D 461 = 161 161 P+C 2) Incasarea imprumutului in contul de la banca (scade datoria debitorilor diversi) 5121 A + D 5121 = 461 461 AC

66

3) Inreg dobanzilor datorate, aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni (666- chelt privind dobanzile; 1681- dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni) 666 A+D 1681 P + C 666 = 1681 4) Plata din contul de la banca a dobanzilor aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatatiuni 5121 A C 1681 = 5121 1681 P D 5) Rascumpararea obligatiunilor emise (505- obligat emise si rascumparate) 505 A+D 505 = 5121 6) Anularea obligat emise si rascumparate 505 PC 161 = 505 161 P-D CONTUL 162 (P) CREDITE BANCARE PE TERMEN LUNG Creditele sunt primite de la banca sau alte institutii financiare, in scopul finantarii investitiilor, sunt purtatoare de dobanda, garantate si rambursabile. 1) 2) 3) 4) Obt de credite pe termen lung sau mediu 5121 = 1621 Obt de credite pt achit furniz (achit unei datorii fata de un furniz din credit bancar) 401 = 1621 Inreg dobanzilor aferente creditelor bancare pe termen lung sau mediu 666 = 1682 (dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung si mediu)

Plata dobanzilor datorate (plata se face din contul de la banca) 1682 = 5121 5) Rambursarea creditului bancar 1621 = 5121 CONTUL 166 (P) DATORII CE PRIVESC IMOBILIZARILE FINANCIARE O unitate X poate detine imobilizari financiare la o alta unitate Y. Daca unitatea Y primeste o suma de la unitatea X, atunci intervin aceste datorii ce privesc imobilizarile financiare. 1) Evidentierea sumelor incasate prin banca, de unitatea Y de la unitatea X 5121 = 166 2) Restituirea sumelor 166 = 5121 CONTUL 167 (P) ALTE IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE In aceasta categorie se includ: concesiunile, depozitele, garantiile primite.

67

1) Sumele incasate reprezentand datorii 5121 = 167 2) Valoarea concesiunilor obtinute 205 = 167 (societatea are o datorie de pe urma concesionarii) 3) Rambursarea datoriilor 167 = 5121 4) Valoarea bunurilor concesionate restituite (se anuleaza datoria odata cu restituirea bunurilor) 167 = 205 CONTUL 169 (A) PRIME PRIVIND RAMBURSAREA OBLIGATIUNILOR Obligatiunile au o valoare nominala, o valoare de emisiune (care, in general, este mai mica decat valoarea nominala) si o valoare de rambursare (care poate fi egala mai mare decat valoarea nominala). valoare nominala valoare de emisiune = prima de emisiune valoare de rambursare valoare nominala = prima de rambursare. Atat prima de emisiune, cat si prima de rambursare se inregistreaza in contul 169. 1) Evidentierea primelor privind rambursarea obligatiunilor 169 A + D 169 = 161 161P+C 2) Inregistrarea amortizarii primelor de rambursare a obligatiunilor 6868 A + D 6868 = 169 (6868 ch. fin. privind amortizarea 169 A C primelor de rambursare a oblig.)

CLASA II - CONTURI DE IMOBILIZARI 4.2. Contabilitatea imobilizarilor


Imobilizarile se mai numesc si active imobilizate sau active pe termen lung si constituie suportul tehnico-material al activitatii unei unitati patrimoniale. Imobilizarile cuprind bunuri economice de investitii a caror utilizare este mai mare de un an. Imobilizarile isi mentin val de intrebuintare si participa in mod repetat la circuitul economic si nu se consuma sau nu se inlocuiesc dupa prima lor utilizare. Clasificarea imobilizarilor III. Dupa structura lor a) Imobilizari necorporale

68

b) Imobilizari corporale c) Imobilizari financiare IV. Dupa natura lor a) de natura financiara (Imobilizari financiare) b) de natura nefinanciara (Imobilizari corporale si necorporale) Imobilizarile necorporale Sunt denumite si active intangibile si cuprind acele valori economice de investitii care nu imbraca forma concreta de bunuri materiale. Sunt reprezentate de: a) Cheltuieli de constituire sunt cheltuieli ocazionate de infiintarea sau modificarea activitatii unitatii patrimoniale. Ele sunt reprezentate de taxe si alte chelt de inmatriculare a soc, chelt privind emiterea si vanzarea de actiuni si obligatiuni, chelt cu prostectarea pietei si de publicitate. b) Cheltuieli de dezvoltare - sunt cheltuieli ocazionate de efectuarea unor lucrari sau obiective de dezvoltare a unitatii patrimoniale (ex: proiecte de dezvoltare pt diversificarea gamei sortimentale de produse). c) Concesiunea se refera la contractul prin care o parte numita concedent cedeaza contraplata unei alte parti numita concesionar, pe o perioada determinata, dreptul de exploatare a unor bunuri sau de executare a unei activitati. Brevetul este un titlu care da inventatorului unui produs sau al unui procedeu, monopolul de exploatare pe o perioada de timp. Licenta este un contract prin care posesorul unui brevet de inventie cedeaza, contra plata, unei alte persoane, dreptul de a folosi sau valorifica inventia brevetata. Marca se refera la pseudonime, forma caracteristica a produsului, etichete, aspecte exterioare, embleme, timbre, combinatii sau dispozitii de culori, schite. d) Fondul comercial (engl.goodwill) este format din acele elemente care concura la mentinerea sau la dezvoltarea potentialului economic al unei unitati (ex: clientela, reputatia, vadul comercial). e) Alte imobilizari necorporale se refera la programele informatice pe care societatea le creeaza sau le achizitioneaza de la furnizori. Cuprinde urmatoarele grupe: - 20 - imobilizari necorporale - 21 - imobilizari corporale - 23 - imobilizari in curs - 26 - imobilizari financiare - 28 - amortizari privind imobilizarile - 29 - provizioane pt. deprecierea imobilizarilor GRUPA 20 IMOBILIZARI NECORPORALE CONTUL 201 CHELTUIELI DE CONSTITUIRE (A) 1) Inregistrarea chelt. de constituire in functie de modalitatea de plata a) prin contul de la banca

69

201 A + D 5121 A C

201 = 5121

b) prin casa (numerar) 201 A + D 5311 A C 201 = 5311 c) prin inregistrarea datoriei fata de furnizor 201 A + D 404 P + C 201 = 404 d) de la creditori diversi 201 A + D 201 = 462 462 P + C 2) Inregistrarea amortizarii chelt. de constituire (maximum 5 ani) 6811 A + D (ch de expl privind amortiz imobiliz) 2801 P + C 6811 = 2801 3) Scoaterea din gestiune a chelt. de constituire dupa amortizarea lor integrala 2801 P D 201 A C 2801 = 201

Exemplu Se efectueaza chelt. cu constituirea societatii, reprezentate de plati in numerar in val de 2.100.000 lei si obligatii fata de furnizorii de servicii in val de 2.900.000 lei. Se amortizeaza linear in 5 ani dupa care se scot din activul patrimonial. 1) Inregistrarea chelt. de constituire 201 A + D 5311 A C 201 = % 5.000.000 404 P + C 5311 2.100.000 404 2.900.000 2) Calculul amortizarii liniare si inregistrarea amortizarii 5.000.000 Amortizarea lineara anuala = ------------- = 1.000.000 5 6811 A + D 2801 P + C 6811 = 2801 1.000.000 (aceasta inreg. se repeta timp de 5 ani) 3) Scoaterea din gestiune a chelt. de constituire dupa amortizare 2801 P D 201 A C 2801 = 201 5.000.000

70

CONTUL 203 CHELTUIELI DE DEZVOLTARE (A) 1) Achizitionarea unor proiecte de dezvoltare de la furnizori, pe baza de factura fiscala 203 A + D 404 P + C % = 404 4426 A + D 203 4426 2) Inregistrarea proiectelor de dezvoltare obtinute in cadrul unitatii 203 A + D 721 P + C 203 = 721 (venituri dinproductia de imobilizari necorporale) 3) Inregistrarea proiectelor de dezvoltare aduse ca aport la capitalul social 203 A + D 456 A C 203 = 456 4) Inregistrarea amortizarii chelt. de dezv. 6811 A + D 6811 = 2803 2803 P + C 5) Scoaterea din gestiune dupa amortizarea integrala 2803 P D 203 A C 2803 = 203 6) Scoaterea din gestiune a chelt. de dezv. amortizate partial 2803 P D % = 203 203 A C 2803 (cu valoarea amortizata) 6583 A + D 6583 (cu val. ramasa de amortizat) 6583 ch. privind activele cedate si alte operatii de capital Exemplu Se receptioneaza un procedeu tehnologic nou de fabricatie a unor produse, obtinut din cercet. proprie, in val. de 10.000.000 lei, amortizabil linear in 5 ani. Dupa 2 ani imobilizarea necorporala se scoate din activul patrimonial. 1) Obtinerea imobilizarii 203 A + D 203 = 721 10.000.000 721 P + C 2) Calculul si inregistrarea amortizarii 10.000.000 Amortizarea lineara anuala = -------------------- = 2.000.000 5 6811 A + D 2803 P + C 6811 = 2803 2.000.000 (se repeta timp de 2 ani) 3) Scoaterea din gestiune 203 A C % = 203 2803 P D 2803 10.000.000 4.000.000

71

6583 A + D

6583

6.000.000

CONTUL 205 CONCESIUNI, BREVETE, LICENTE, MARCI COMERCIALE SI ALTE DREPTURI SI VALORI SIMILARE (A) 1) Inregistrarea concesiunilor, a brevetelor si a altor drepturi si valori similare obtinute din diverse surse a) din eforturi proprii (realizate in unitate) - (2052 cu resurse proprii) 205 A + D 721 P + C 205 = 721 b) din aport la capitalul social 205 A + D 456 A C 205 = 456 c) din subventii 205 A + D 131 P + C 205 = 131 (subventii pt. investitii) d) achizitionate de la terti (2051 achizitionate) 205 A + D % = 404 404 P + C 205 4426 A + D 4426 e) din imprumuturi 205 A + D 205 = 167 167 P + C (alte imprumuturi si datorii asimilate) 2) Inregistrarea amortizarii 6811 A + D 2805 P + C 6811 = 2805 3) Scoaterea din folosinta dupa ce au fost amortizate integral 2805 P D 205 A C 2805 = 205 4) Scoaterea din folosinta dupa ce au fost amortizate partial 2805 P D % = 205 205 A C 2805 6583 A + D 6583 (ch. privind activele cedate si alte operatii de capital) Exemplu Se cumpara de la furnizori pa baza de factura o licenta de fabricatie in valoare de 20.000.000 lei, TVA 19% care se amortizeaza linear in 2 ani dupa care se scoate din activul patrimonial. Sa se inregistreze: 1) Achizitionarea de la furnizori % = 404 23.800.000 205 20.000.000 4426 3.800.000 2) Amortizarea liniara 6811 = 2805 10.000.000 (se repeta 2 ani)

72

3) Scoaterea din gestiune

2805 = 205

20.000.000

CONTUL 208 ALTE IMOBILIZARI NECORPORALE (A) 1) Inregistrarea programelor informatice obtinute din diverse surse: a) aport la capitalul social 208 A + D 456 A C 208 = 456 b) achizitionate de la furnizori 208 A + D % = 404 4426 A + D 208 404 P + C 4426 c) din productia proprie 208 A + D 721 P + C 208 = 721 2) Inregistrarea amortizarii 6811 A + D 2808 P + C 6811 = 2808 3) Scoaterea din evidenta a programelor informatice amortizate integral 2808 P D 208 A C 2808 = 208 4) Scoaterea din gestiune a programelor informatice partial amortizate 208 A C % = 208 2808 P D 2808 6583 A + D 6583 Exemplu Se receptioneaza un program informatic realizat prin efort propriu al carui cost de productie a fost estimat la 6.000.000 lei din care 2.000.000 lei sunt inregistrate ca imobilizare necorporala in curs aferenta ex. precedent. Se amortizeaza linear in 3 ani dupa care se scoate din gestiune. 1) Inregistrarea obtinerii programului informatic 208 A + D 208 = % 6.000.000 233 A C 233 2.000.000 (imobilizari necorporale in curs) 721 P + C 721 4.000.000 (venituri din Q de imobilizari necorporale) 2) Amortizarea anuala = 2.000.000. lei 3) Inregistrarea amortizarii 6811 = 2808 2.000.000 4) Scoaterea din evidenta 2808 = 208 6.000.000

Imobilizarile corporale

73

Sunt denumite si active tangibile si cuprind acele bunuri de folosinta indelungata, durabile in activul unei unitati. Ele constituie acea componenta a unitatii economice care defineste capacitatea tehnica sau de productie si potentialul de a crea venituri in functie de obiectul de activitate. Sunt reprezentate de: a) Terenuri care, la randul lor, pot fi: a1) Terenuri agricole si silvice a2) Terenuri fara constructii a3) Terenuri cu zacaminte a4) Terenuri cu constructii b) Mijloace fixe Mijlocul fix reprezinta obiectul singular sau complexul de obiecte care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii : - are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita de lege (in prezent = 15.000.000 lei) - are o durata normala de utilizare mai mare de 1 an Clasificarea mijloacelor fixe I) Dupa apartenenta 3. Mijloace fixe proprii (numite active bilantiere) 4. Mijloace fixe inchiriate (sunt elemente extrapatrimoniale sau extrabilantiere) II) Dupa structura materiala si destinatia economica 4. Constructii 5. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii 6. Mobilier, aparatura de birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale Evaluarea mijloacelor fixe 5. 6. 7. 8.

se realizeaza in 4 momente carora le corespund 4 valori:

Evaluare la data intrarii in folosinta - acesteia ii corespunde valoarea de intrare Evaluare la inventar - valoarea la inventar Evaluare la inchiderea exercitiului financiar - valoarea la inchiderea ex financiar Evaluare la iesirea din patrimoniu - valoarea la iesire

1. Valoarea la intrare se mai numeste si valoare contabila si poate fi reprez de: 1.1) Costul de achizitie pt. bunuri ec. procurate cu titlu oneros, pe baza de factura. 3 1.2) Costul de productie pt. bunuri ec. produse de unitate. 4 1.3) Valoarea de utilitate pt. bunuri ec. obtinute cu titlu gratuit.

74

1.4) Valoare de aport pt. bunuri ec. aduse ca aport la capitalul social 2.Valoarea la inventar este reprez de valoarea actuala si ea se stabileste in functie de pretul pietei si de utillitatea bunurilor in unitate. Val la inventar = val neta contabila = val contabila amortizare Evaluarea activelor la inventar se face individual pt fiecare obiect de evidenta contabila. 3.Valoarea la inchiderea exercitiului financiar se mai numeste si val bilantiera. La finele ex fin, val de intrare se compara cu val actuala sau de utilitate stabilita cu ocazia inventarului. In urma acestei comparari => 2 situatii: a) constatarea unor plusuri de valoare intre val la inventar si val contabila b) constatarea unor minusuri de valoare intre val la inventar si val contabil 4. Valoarea la iesire trebuie sa fie egala cu val la intrare (val contabila). Iesirea bun. din gestiune poate fi cauzata de: scoaterea din functiune la sfarsitul perioadei de utilizare constatarea unor minusuri in gestiune cu ocazia inventarierii scoaterea din folosinta ca urmare a situatiei de forta majora (calamitati naturale) vanzarea bunurilor respective cedarea cu titlu gratuit sub forma de donatie sau subventie GRUPA 21 IMOBILIZARI CORPORALE CONTUL 2111 TERENURI (A) 1) Intrarea terenurilor in unitate din diverse surse: a) achizitionate de la furnizori pe baza de factura fiscala 2111 A + D % = 404 4426 A + D 2111 404 P + C 4426 b) aport la capitalul social 2111 A + D 456 A C 2111 = 456 c) cu titlu gratuit (sub forma de subventie) 2111 A + D 131 P + C 2111 = 131 2) Vanzarea unui teren (catre debitori diversi) 461 A + D 461 = % 7583 P + C 7583 (venituri din vanz activelor si alte op. de capital) 4427 P + C 4427 3) Scoaterea din gestiune a terenului vandut

75

2111 A C 6583 A + D

6583 = 2111

Observatie: De obicei, terenurile nu se amortizeaza, exceptie face terenul forestier care se amortizeaza partial. CONTUL 2112 AMENAJARI DE TERENURI (A) 1) Inregistrarea amenajarilor de teren obtinute: a) cu forte proprii in ex. curent 2112 A + D 722 P + C 2112 = 722 (venituri din Q de imobilizari corporale) b) cu forte proprii in ex. curent, dar incepute in ex. anterior 2112 A + D 2112 = % 231 A C 231 (imobilizari corporale in curs) 722 P + C 722 c) de la furnizori 2112 A + D % = 404 404 P + C 2112 4426 A + D 4426 2) Inregistrarea amortizarii amenajarilor de terenuri 6811 A + D 2811 P + C 6811 = 2811 (amortiz amenaj de terenuri) 3) Scoaterea din gestiune a amenajarilor de terenuri amortizate integral 2811 P D 2112 A C 2811 = 2112 4) Scoaterea din gestiune a amenajarilor de terenuri amortizate partial 2112 A C % = 2112 2811 P D 2811 6583 A + D 6583 (ch privind activele cedate si alte op de capital) Exemplu Se executa cu forte proprii o amenajare de teren al carei cost este de 12.000.000 lei, care se amortizeaza pe o perioada de 4 ani dupa care se scoate din evidenta gestiunii. 1) Inregistrarea obtinerii amenajarii 2112 = 722 12.000.000 2) Inregistrarea amortizarii 6811 = 2811 3.000.000 3) Scoaterea din gestiune 2811 = 2112 12.000.000

CONTUL 212 CONSTRUCTII (A)

76

1) Aport la capitalul social 212 A + D 456 A C 212 = 456 2) Achizitionare de la furnizori 212 A + D % = 404 404 P + C 212 4426 A + D 4426 3) Primite cu titlu gratuit (sub forma de donatie) 212 A + D 131 P + C 212 = 131 4) Inregistrarea amortizarii 6811 A + D 6811 = 2812 2812 P + C 5) Inregistrarea vanzarii 461 A + D 461 = % 7583 P + C 7583 4427 P + C 4427 6) Scoaterea din gestiune a constructiilor amortizate integral 2812 P D 212 A C 2812 = 212 7) Scoaterea din gestiune a constructiilor amortizate partial 212 A C % = 212 2812 P D 6583 6583 A + D 2812 GRUPA 23 IMOBILIZARI IN CURS CONTUL 231 IMOBILIZARI CORPORALE IN CURS (A) 1) Evidentierea imobilizarilor corporale in curs achizitionate de la furnizori 231 A + D % = 404 404 P + C 231 4426 A + D 4426 2) Inregistrarea imobilizarilor corporale in curs realizate in unitate 231 A + D 722 P + C 231 = 722 3) Inregistrarea imobilizarilor corporale in curs aduse ca aport la capitalul social 231 A + D 456 A C 231 = 456 CONTUL 233 IMOBILIZARI NECORPORALE IN CURS (A) Inregistrari contabile 1) Evidentierea imobilizarilor necorporale in curs achizitionate de la furnizori 233 A + D % = 404

77

4426 A + D 233 404 P + C 4426 2) Inregistrarea imobilizarilor necorporale in curs realizate in unitate 233 A + D 721 P + C 233 = 721 3) Inregistrarea imobilizarilor necorporale in curs aduse ca aport la capitalul social 233 A + D 456 A C 233 = 456 GRUPA 26 IMOBILIZARI FINANCIARE CONTUL 261 TITLURI DE PARTICIPARE DETINUTE LA FILIALE DIN CADRUL GRUPULUI (A) 1) Aportul la capitalul social 261 = 456 2) Achizitionarea cu plata prin banca 261 = 5121 3) Achizitionarea cu plata prin casa 261 = 5311 4) Achizitionarea cu plata ulterior (pe baza de varsaminte) 261 = 2691 5) Plata varsamintelor prin banca 2691 = 5121 6) Scoaterea din gestiune 664 = 261 (664 ch. privind investitiile financiare cedate) Exemplu Se achizitioneaza titluri de participare cu plata din banca pt. suma de 2.000.000 lei si cu plata ulterior (pe baza de varsaminte de efectuat) pt. suma de 1.000.000 lei. Sa se inregistreze: 1) Achizitionarea titlurilor 261 = % 3.000.000 5121 2.000.000 2691 1.000.000 (varsaminte de efectuat referitoare la titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului) 2) Ulterior are loc efectuarea varsamintelor pt. titlurile achizitionate 2691 = 5121 1.000.000 3) Scaderea din gestiune a titlurilor de participare 664 = 261 3.000.000 (ch privind investitiile fin. cedate) GRUPA 29 PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR CONTUL 290 PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR NECORPORALE (P) 1) Constituirea sau majorarea provizioanelor

78

6813 A + D (ch de exploatare privind provizioane pt. deprecierea imobilizarilor) 290 P + C 6813 = 290 2) Anularea sau diminuarea provizioanelor 290 P D 7813 P + C 290 = 7813 (venituri din provizioane pt. deprecierea imobilizarilor) CONTUL 291 PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR CORPORALE (P) 1) Constituirea sau majorarea provizioanelor 6813 A + D 291 P + C 6813 = 291 2) Anularea sau diminuarea provizioanelor 291 P D 7813 P + C 291 = 7813 CONTUL 293 PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR IN CURS (P) 1) Constituirea sau majorarea provizioanelor 6813 A + D 293 P + C 6813 = 293 2) Anularea sau diminuarea provizioanelor 293 P D 7813 P + C 293 = 7813 CONTUL 296 PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR FINANCIARE (P) 1) Constituirea sau majorarea provizioanelor 6863 A + D (ch financiare privind provizioane pt. deprecierea imobiliz financiare) 296 P + C 6863 = 296 2) Anularea sau diminuarea provizioanelor 296 P D 7863 P + C 296 = 7863 (venituri din provizioane pt. deprecierea imobiliz f

CLASA III CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE


Cuprinde urmatoarele grupe: 30 stocuri de materii prime si materiale 33 - productia in curs de executie 34 - produse 35 - stocuri aflate la terti

79

36 - animale 37 - marfuri 38 - ambalaje 39 - provizioane pt deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie GRUPA 30 STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE CONTUL 301 (A) MATERII PRIME A) Intrari de materii prime 1. Achizitionare de mat prime de la furnizori pe baza de factura fiscala 301 A+D % = 401 401 P+C 301 4426 A + D 4426 2. Achizitionare de mat prime de la furnizori fara factura fiscala a) Intrarea in gestiune a materiilor prime pe baza avizului de insotire 301 A+D % = 408 (furnizori- facturi nesosite) 408 P+C 301 4428 A + D 4428 b) Ulterior se intocmeste factura fiscala 408 PD 408 = 401 401 P+C 4428 A C 4426 = 4428 4426 A + D Observatie: Contul 4428 (TVA neexigibila) este un cont bifunctional. Cand se utilizeaza la achizitionare de la furnizori fara factura fiscala este un cont de activ, iar cand se utilizeaza la vanzare fara factura fiscala este un cont de pasiv. 3. Inregistrarea materiilor prime aduse ca aport la capitalul social 301 A+D 301 = 456 456 AC 4. Intrarea de mat prime de la terti (cele date spre prelucrare) si iregistrarea manoperei 301 A+D 301 = 351 (mp si mater aflate la terti) 351 AC

301 A+D % = 401 401 P+C 301 (manopera) 4426 A + D 4426 5. Inregistrarea mat prime primite cu titlu gratuit 301 A+D 301 = 771 (venituri din subventii pt. even extraordinare) 771 P+C 6. Inregistrarea plusurilor de mat prime, constatate la inventariere 301 A+D 301 = 601 (ch. cu mat. prime) 601 AC

80

B) Iesiri de materii prime 1. Inregistrarea consumului de materii prime (cheltuiala se inregistreaza in momentul consumului) 301 AC 601 = 301 601 A+D 2. Inregistrarea iesirilor de materii prime datorita unor calamitati naturale 301 AC 671 = 301 671 A+D (ch privind calamitatile si alte even extraordinare) 3. Inregistrarea iesirilor de materii prime date spre prelucrare la terti 301 AC 351 = 301 351 A+D 4. Inregistrarea pierderilor de materii prime, provenite din depreciere a) inreg minusului constatat la inventariere 301 AC 601 = 301 601 A+D b) in cazul lipsurilor imputabile, se inreg imputarea catre debitorii diversi 461 A+D (debitori diversi) 758 P+C (alte venituri din exploatare) 4427 P + C (TVA colectata) c) incasarea de la debitorii diversi 5311 A + D 5311 = 461 461 A-C 5. Trecerea mat. prime la marfuri prin vanzare 301 AC 371 = 301 371 A+D CONTUL 302 (A) MATERIALE CONSUMABILE B) Intrari de materiale consumabile 1) Achizitionarea de materiale consumabile de la furnizori pe baza de factura fiscala 302 A+D % = 401 401 P+C 302 4426 A + D 4426 2) Achizitionarea de materiale consumabile de la furnizori fara factura fiscala a) Intrarea in gestiune a materiilor prime pe baza avizului de insotire 302 A+D % = 408 (furnizori- facturi nesosite) 408 P+C 302 4428 A + D 4428 (TVA neexigibila) b) Ulterior se intocmeste factura fiscala 408 PD 408 = 401 401 P+C 4428 A C 4426 = 4428 4426 A + D 3) Inregistrarea materiale consumabile aduse ca aport la capitalul social 302 A+D 302 = 456

81

456 AC 4) Intrarea de materiale consumabile de la terti (cele date spre prelucrare) si inregistrarea manoperei 302 A+D 302 = 351 (mp si mater aflate la terti) 351 AC 302 A+D % = 401 401 P+C 302 (manopera) 4426 A + D 4426 5) Inregistrarea mat. consumabile primite cu titlu gratuit 302 A+D 302 = 771 (venituri din subventii pt. even extraordinare) 771 P+C 6) Inregistrarea plusurilor de mat. consumabile, constatate la inventariere 302 A+D 302 = 602 602 AC B) Iesiri de materiale consumabile 1) Inregistrarea consumului de materiale consumabile (cheltuiala se inregistreaza in momentul consumului) 302 AC 602 = 302 602 A+D 2) Inregistrarea iesirilor de materiale consumabile datorita unor calamitati naturale 302 AC 671 = 302 671 A+D (ch privind calamitatile si alte even extraordinare) 3) Inregistrarea iesirilor de materiale consumabile date spre prelucrare la terti 302 AC 351 = 302 351 A+D 4) Inregistrarea pierderilor de materiale consumabile, provenite din depreciere a) inreg. minusului constatat la inventariere 302 AC 602 = 302 602 A+D b) in cazul lipsurilor imputabile, se inreg imputarea catre debitorii diversi 461 A+D (debitori diversi) 758 P+C (alte venituri din exploatare) 4427 P + C (TVA colectata) c) incasarea de la debitorii diversi 5311 A + D 5311 = 461 461 A-C 5) Trecerea materialelor consumabile la marfuri prin vanzare 302 AC 371 = 302 371 A+D

GRUPA 33 PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE

82

CONTUL 331 (A) PRODUSE IN CURS DE EXECUTIE 1. Evidentierea productiei neterminate, la sf lunii 331 A+D 331 = 711 (variatia stocurilor) 711 P+C 2. Scoaterea din gestiune a productiei respective la inceputul lunii urmatoare 331 AC 711 = 331 711 PD Observatie Cu ajutorul contului 711 variatia stocurilor se tine evidenta productiei stocate si a variatiei acesteia. Variatia stocurilor reprezinta variatia in plus (crestere) sau in minus (micsorare) dintre valoarea la cost de productie de la sf. perioadei si valoarea de la inceputul perioadei.

CONTUL 332 (A) LUCRARI SI SERVICII IN CURS DE EXECUTIE 1) Evidentierea lucrarilor si a serviciilor in curs de executie la sf lunii 332 A+D 332 = 711 (variatia stocurilor) 711 P+C 2) Scoaterea din gestiune a lucrarilor respective la inceputul lunii urmatoare 332 AC 711 = 332 711 PD GRUPA 34 PRODUSE CONTUL 341 (A) SEMIFABRICATE 1. Obtinerea semifabricatelor din productie 341 A+D 341 = 711 711 P+C 2. Receptionarea semifabricatelor de la terti si inreg manoperei 341 A+D 341 = 3541 (semifabricate aflate la terti) 354 AC 341 A+D % = 401 401 P+C 341 4426 A+D 4426 3. Inreg plusurilor constatate la inventariere 341 = 711 (variatia stocurilor) 4. Inreg minusurilor constatate la inventariere (perisabilitati) 711 = 341 5. Vanzarea semifabricatelor catre clienti 411 A+D 411 = % 702 P+C 702 (venituri din vanzarea semifabricatelor)

83

6. 7. 8. 9.

4427 P+C 4427 Descarcarea gestiunii de semifabricatele vandute 711 = 341 Inreg lipsurilor de semifabricate datorita unor calamitati naturale 671 A+D 671 = 341 (ch privind calamitatile) 341 A-C Consumul semifabricatelor in productie 341 AC 711 = 341 711 P-D Trimiterea semifabricatelor spre prelucrare la terti 341 AC 3541 = 341 354 A+D

CONTUL 345 (A) PRODUSE FINITE 1. Obtinerea de prod finite din prod proprie 345 A+D 345 = 711 (variatia stocurilor) 711 P+C 2. Inregistrarea plusurilor de produse finite constatate la inventariate 345 = 711 3. Vanzarea de prod finite catre clienti 411 A+D 411 = % 701 P+C 701 (venituri din vanzarea prod. finite) 4427 P + C 4427 4. Descarcarcarea gestiunii de produsele finite vandute 345 AC 711 = 345 711 P-D 5. Inregistrarea minusurilor constatate la inventariate 711 = 345 CONTUL 346 (A) PRODUSE REZIDUALE 1. Receptionarea deseurilor si a rebuturilor 346 A+D 346 = 711 711 P+C 2. Vanz prod reziduale catre clienti 411 A+D 411 = 703 (venituri din vanz prod reziduale) 703 P+C Observatie: La vanz produselor reziduale nu se inreg TVA colectata. 3. Vanz in numerar a produselor reziduale 5311 A+D 703 P+C 5311 = 703 4. Descarcarea gestiunii de produsele reziduale vandute

84

711 = 346 5. Evidentierea plusurilor constatate la inventariere 346 A+D 346 = 711 711 P+C 6. Evidentierea minusurilor constatate la inventariere 711 = 346 GRUPA 35 STOCURI AFLATE LA TERTI 1. Trimiterea spre prelucrare la terti a mat prime si a mat consumabile 301 AC 302 AC 351 A+D 351 = % (mp si mater aflate la terti) 301 302 2. Reintoarcerea in unit a mp si mat consum si inregistrarea manoperei 301 A+D % = 351 302 A+D 301 351 AC 302 301 A+D % = 401 302 A+D 301 401 P+C 302 4426 A + D 4426 3. Expedierea produselor spre prelucrare la terti 341 AC 354 = % 341 345 AC 345 346 AC 346 354 P+D (produse aflate la terti) 4. Reintoarcerea in unit a produselor si inregistrarea manoperei 341 A+D % = 354 345 A+D 341 346 A+D 345 354 AC 346 % = 401 341 345 346 4426 GRUPA 36 ANIMALE CONTUL 361 (A) ANIMALE SI PASARI 1) Achiz de animale si pasari de la furniz pe baza de factura fiscala

85

361 A+D % =401 401 P+C 361 4426 A+D 4426 2) Inregistrarea animalelor si a pasarilor obtinute din prod proprie 361 A+D 361 = 711 711 P+C 3) Inregistrarea plusurilor constatate la inventariere a) la cele obtinute din productia proprie 361 = 711 b) la cele achizitionate de la furnizori 361 A+D 361 = 606 (ch privind animalele si pasarile) 606 AC 4) Inregistrarea minusurilor constatate la inventariere a) la cele din prod proprie 711 = 361 b) la cele achizitionate de la furnizori 606 = 361 5) Vanzarea animalelor si a pasarilor catre clienti 411 A+D 411 = % 701 P+C 701 (venit din vanz prod finite) 4427 P+C 4427 6) Iesirea din gestiune a animalelor si a pasarilor: a) provenite de la furnizori 361 AC 606 = 361 606 A+D b) obtinute din prod proprie 361 AC 711 = 361 711 P-D 7) Inregistrarea pierderilor rezultate din calamitati naturale 361 A-C 671 = 361 (ch privind calamitatile) 671 A+D

GRUPA 37 MARFURI CONTUL 371 (A) MARFURI 1) Achiz de marf de la furnizori pe baza de factura fiscala 371 A+D % = 401 401 P+C 371 4426 A+D 4426 2) Achiz de marfuri fara factura fiscala a) intrarea mf in gestiune pe baza avizului de insotire

86

371 A+D % = 408 (furnizori facturi nesosite) 408 P+C 371 4428 A + D 4428 b) ulterior se intocmeste factura fiscala 401 P + C 408 P - D 408 = 401, 4426 = 4428 4426 A + D 4428 A - C 3) Inregistrarea mf aduse ca aport la capitalul social 371 A+D 371 = 456 456 A-C 4) Inregistrarea mf primite cu titlu gratuit 371 A + D 371 = 771 (venituri din subventii pr. even extraordinare) 771 P+C 5) Inregistrarea plusurilor constatate la inventariere 371 A+D 371 = 607 607 AC 6) Vanz mf catre clienti 411 707 4427 7) Vanzarea mf. in numerar 5311 = A+D P+C P+C 411 = % 707 4427

% 707 4427 8) Scoaterea din gestiune a mf vandute 371 AC 607 = 371 607 A+D 9) Inreg lipsurilor constatate la inventariere 371 = 607 10) Imputarea catre debitori diversi 461 A+D 461 = % 758 P+C 758 alte venituri din exploatare 4427 P+C 4427 11) Inreg pierderilor datorate calamitatilor naturale 371 AC 671 = 371 671 A+D (ch. privind calamitatile)

Contabillitatea marfurilor in comertul en gros (cu ridicata)


Exemplu: Se cumpara mf in val de 5.000.000, TVA 19%, unitatea practica un adaos com 30% si desface mf en gros. Sa se inregistreze:

87

1) Achizitionarea marfurilor de la furnizori pe baza de factura fiscala % = 401 5.950.000 371 5.000.000 4426 950.000 2) Plata furnizorului prin contul de la banca 401 = 5121 5.950.000 3) Inreg adaosului comercial 371 = 378 1.500.000 (30% * 5.000.000) 4) Vanzarea marfurilor catre clienti pe baza de factura fiscala 411 = % 7.735.000 707 6.500.000 4427 1.235.000 Pret de vanzare en gros = Cost de achizitie + Adaos comercial = 5.000.000 + 1.500.000 = 6.500.000 1) Incasarea prin casa a contravalorii marfurilor vandute clientilor 5311 = 411 7.735.000 6) Descarcarea gestiunii de mf vandute si descarcarea ad. com 607 = 371 5.000.000 378 = 371 1.500.000

Contabilitatea marfurilor in comertul en detail (cu amanuntul)


Exemplu: Se cumpara mf in val de 2.000.000, TVA 19 %, unitatea practica un ad com de 40%. Sa se inregistreze: 1) Achizitionarea mf de la furnizor pe baza de factura fiscala % = 401 2.380.000 371 2.000.000 4426 380.000 2) Plata furnizorului prin casa 401 = 5311 2.380.000 3) Inreg ad com si a TVA neexigibila Ad com = 40 %* Cost de achizitie = 40 % * 2.000.000 = 800.000 TVA neexigibila = 19 % * Pret de vanzare cu amanuntul = 19 % * 2.800.000 = 532.000 Pret de vanzare cu amanuntul = Cost de achizitie + Ad. com = 2.000.000 + 800.000 = 2.800.000 371 = 378 800.000 371 = 4428 532.000 4) Inreg vanz mf catre clienti 411 = % 3.332.000 707 2.800.000 4427 532.000 5) Descarcarea gestiunii de mf vandute, descarcarea ad com si descarcarea TVA neexigibila % = 371 3.332.000 607 2.000.000

88

378 4428

800.000 532.000

Tema
1) O unit com desface marfuri en gros si practica un ad com 20%. Unit achiz mf in valoare de 10.000.000, TVA 19% si vinde mf. in valoare de 5.000.000 lei Sa se inreg: a) Achiz mf de la furniz pe baza de factura fiscala % = 401 11.900.000 371 10.000.000 4426 1.900.000 b) Plata fz. prin casa 401 = 5311 11.900.000 c) Inreg ad com aferent marfurilor achizitionate 371 = 378 2.000.000 (ad. com = cost de achiz. * 20 % = 2.000.000) d) Vanzarea marfurilor catre clienti 411 = % 7.140.000 707 6.000.000 (5.000.000 + 20% * 5.000.000) 4427 1.140.000 e) Incasarea prin banca a contraval. mf. vandute clientilor 5121 = 411 7.140.000 f) Descarcarea gestiunii de mf vandute si descarcarea ad com aferent mf. vandute 607 = 371 5.000.000 378 = 371 1.000.000 2) O unit com desface mf en detail si practica un ad com 30%. Unit achiz mf in valoare de 7.000.000, TVA 19% si vinde mf. in val. de 4.000.000 lei Sa se inreg: a) Achiz mf de la furnizori pe baza de factura fiscala % = 401 8.330.000 371 7.000.000 4426 1.330.000 b) Plata fz. prin contul de la banca 401 = 5121 8.330.000 c) Inreg ad com si a TVA neexigibila aferente mf. achizitionate 371 = 378 2.100.000 371 = 4428 1.729.000

89

d) Vanz mf catre clienti 411 = % 6.188.000 707 5.200.000 (4.000.000 + 30% * 4.000.000) 4427 988.000 e) Descarcarea gestiunii de marfurile vandute si descarcarea ad com si a TVA neexigibila aferente mf. vandute 607 = 371 4.000.000 378 = 371 1.200.000 4428 = 371 988.000

Reduceri comerciale si financiare


Reducerile comerciale imbraca urmatoarele forme: Rabatul - reprezinta o reducere exceptionala practicata asupra pretului de vanzare atunci cand se constata defecte de calitate sau abateri de la standarde la bunurile care fac obiectul tranzactiei. Remiza - reprezinta o reducere practicata in mod obisnuit asupra pretului de vanzare, luandu-se in considerare volumul vanzarilor (ex. peste 100 de buc. se acorda o reducere de 7% oricarui cumparator) sau calitatea clientului (se tine seama de pozitia preferentiala a unui anumit cumparator in clientela intreprinderii). Risturna este o reducere de pret calculata asupra ansamblului de operatii efectuate cu acelasi tert, in timpul unei perioade determinate (ex. o societate acorda unui client de-al ei la sf. semestrului I, tinand cont de tranzactiile avute in acasta perioada, o reducere in valoare de 5.000.000 lei). Acesta reducere se acorda pt. clienti fideli. Reducerile comerciale nu se inregistreaza in contabilitate daca sunt acordate in momentul facturarii. Astfel, se va inregistra in contabilitate doar valoarea neta de plata rezultata ca urmare a aplicarii acestor reduceri. In situatia in care reducerile comerciale se acorda ulterior, dupa ce a avut loc livrarea marfurilor si expedierea facturii, acestea sunt inscrise in facturi de reducere sau in note de credit. In aceste cazuri, reducerile trebuie contabilizate, deoarece modifica nivelul facturii initiale. Reducerile financiare imbraca forma scontului de decontare care consta intr-o reducere acordata clientilor care isi achita facturile inaintea termenului normal de exigibilitate. Aceasta reducere se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale asupra valorii facturii la pretul curent sau asupra valorii nete comerciale, in cazul in care s-au acordat si reduceri comerciale. Fie ca apar in factura initiala, fie ca fac obiectul unei facturi ulterioare de reducere, scontul de decontare se inregistreaza in contabilitate astfel:

90

- sub forma de cheltuieli financiare in contabilitatea furnizorului (contul 667 ch. privind sconturile acordate); - sub forma de venituri financiare in contabilitatea clientului (contul 767 venituri din sconturi obtinute). In ceea ce priveste metodologia de calcul, reducerile se determina in cascada. Exemplu O societate cumpara bunuri in valoare de 23.000.000 lei, TVA 19%. Rabatul primit este de 10%, remiza este de 1%, iar risturna este de 5%. Scontul de decontare este de 2%. Care este totalul de plata? Valoare bruta = 23.000.000 Rabat (10%) = 2.300.000 20.700.000Remiza (1%) = 207.000 20.493.000 Risturna (5%) = 1.024.650 Val. neta com = 19.468.350 Scontul (2%) = 389.367 Net de plata = 19.078.983 + TVA (19%) = 3.625.007 Total de plata = 22.703.990 Inregistrari contabile Cazul I reducerile sunt acordate in momentul facturarii la furnizor 411 = % 22.703.990 707 19.078.983 4427 3.625.007 la client % = 401 22.703.990 371 19.078.983 4426 3.625.007 Cazul II reducerile sunt acordate ulterior facturarii la furnizor 411 = % 27.370.000 707 23.000.000 4427 4.370.000 658 = 419 667 = 419 3.531.650 389.367 (valoarea reducerilor comerciale) ( valoarea reducerilor finaciare)

658 alte ch. de exploatare 667 ch. privind sconturile acordate

91

419 clienti creditori % = 401 371 4426 409 = 758 409 = 767 la client 27.370.000 23.000.000 4.370.000 3.531.650 389.367 (valoarea reducerilor comerciale) (valoarea reducerii financiare)

758 alte venituri din exploatare 767 venituri din sconturi obtinute 409 furnizori debitori GRUPA 38 - AMBALAJE CONTUL 381 (A) - AMBALAJE 1. Cumpararea de ambalaje de la furnizori cu factura fiscala 381 A + D % = 401 401 P + C 381 4426 A + D 4426 2. Vanzarea ambalajelor catre clienti 411 A + D 411 = % 708 P + C 708 (venituri din act. diverse) 4427 P + C 4427 3. Descarcarea gestiunii pe ambalajele vandute 608 (chelt privind ambalajele) A + D 608 = 381 381 A C GRUPA 39 PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE CONTUL 391 (P) PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA MATERIILOR PRIME 1. Constituirea sau majorarea provizionului pt deprecierea mat prime 391 P+C 6814 (chelt de exploatare privind proviz pt deprecierea activelor circulante) A+D 6814 = 391 2. Diminuarea sau anularea proviz pt deprecierea mat prime 391P D 391 = 7814 7814 (venit din proviz pt deprec activelor circulante)

92

CLASA IV - CONTURI DE TERTI


Cuprinde urmatoarele grupe: 40 - furnizori si conturi asimilate 41 - clienti si conturi asimilate 42 - personal si conturi asimilate 43 - asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate 44 - bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate 45 - grup si asociati 46 - debitori si creditori diversi 47 - conturi de regularizare si asimilate 48 - decontari in cadrul grupului 49 - provizioane pt deprecierea creantelor GRUPA 40 FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE CONTUL 401 FURNIZORI (P) 1. Aprovizionarea cu mat prime si mf de la furnizori, pe baza de factura % = 401 301 371 4426 2. Plata furnizorilor a) prin contul de la banca 401 = 5121 b) prin casa 401 = 5311 c) printr-un credit bancar c1) pe termen lung 401 = 1621 c2) pe termen scurt 401 = 5191 d) prin acreditive 401 = 541 e) prin efecte de comert (cambia, biletul la ordin) 403 efecte de platit 401 P - D 401 = 403 403 P + C CONTUL 403 EFECTE DE PLATIT (P)

93

1) Inregistrarea efectelor de comert acceptate ca plata a furnizorilor 401 = 403 2) Plata efectelor la scadenta (prin banca) 403 = 5121 CONTUL 404 FURNIZORI DE IMOBILIZARI (P) 1) Achizitionarea unor licente de la furnizori, pe baza de factura fiscala % = 404 205 4426 2) Achizitionarea unui teren de la furnizori, pe baza de factura fiscala % = 404 2111 4426 3) Plata furnizorilor prin banca 404 = 5121 CONTUL 408 FURNIZORI FACTURI NESOSITE (P) 1) Achizitionarea de marfuri de la furnizori fara factura fiscala a) Intrarea marfurilor in gestiune pe baza avizului de insotire % = 408 371 4428 b) Ulterior se intocmeste factura fiscala 408 = 401 4426 = 4428 2) Plata furnizorilor prin casa 401 = 5311 CONTUL 409 FURNIZORI DEBITORI (A) 1) Acordarea din casa a unor avansuri furnizorilor (furnizori debitori) 409 = 5311 2) Regularizarea avansurilor cu furnizorii la primirea bunurilor 401 = 409

GRUPA 41 CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE CONTUL 411 CLIENTI (A)

94

1) Vanzarea mf catre clienti pe baza de factura fiscala 411 = % 707 4427 2) Incasarea contravalorii marfurilor vandute clientilor a) prin banca 5121 = 411 b) prin casa 5311 = 411 c) prin efecte de comert (413 efecte de primit de la clienti) 413 = 411 CONTUL 413 EFECTE DE PRIMIT DE LA CLIENTI (A) 1) Inregistrarea unor efecte de comert acceptate ca plata de catre clienti 413 = 411 2) Incasarea prin banca a efectelor de comert 5121 = 413 CONTUL 418 CLIENTI FACTURI DE INTOCMIT (A) 1) Vanzarea mf catre clienti fara factura fiscala a) Vanzarea mf pe baza avizului de insotire 418 = % 707 4428 b) Ulterior se intocmeste factura 411 = 418 4428 = 4427 CONTUL 419 CLIENTI CREDITORI (P) 1) Inreg avansurilor primite de la clienti (clienti creditori) a) prin banca 5121 = 419 b) prin casa 5311 = 419 2) Regularizarea avansurilor 419 = 411 GRUPA 42 PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE CONTUL 421 PERSONAL - SALARII DATORATE (P) Inreg contabile: 1) Inreg fondului de salarii (totalitatea veniturilor brute realizate lunar de salariati) 641 (chelt cu salariile personalului) A + D 641 = 421 421 (personal - salarii datorate) P + C 2) Inreg retinerilor din salarii cnf statului de plata 421 = % 4372

95

4312 4314 444 3) Inreg sumelor neridicate de salariati in termen de trei zile 421 = 426 (drepturi de personal neridicate) 4) Plata salariilor din casa 421 = 5311 5) Plata salariilor din banca (virarea pe carduri) 421 = 5121 CONTUL 425- AVANSURI ACORDATE PERSONALULUI (A) 1) Inreg avansului salarial acordat din casa 425 = 5311 2) Retinerea avansului potrivit statului de salarii 421 = 425 GRUPA 43 ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE In sfare acestor op se includ 1) Contributia unitatii la asigurarile sociale in cota de 22% pt conditii normale de munca, 27% pt conditii deosebite de munca, 32% pt. conditii speciale de munca, cota aplicata la fondul de salarii (= totalitatea castigurilor brute salariale realizate lunar de catre salariati) 2) Contributia unitatii la fondul de somaj in cota de 3% aplicata la fondul de salarii 3) Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate in cota de 7% aplicata la fondul de salarii 4) Contributia unitatii la fondul de accidente de munca si boli profesionale in cota cuprinsa intre 0,5% si 4% diferentiata in functie de TR (tarif de risc) aferent fiecarui tip de activitate, potrivit CAEN, cota aplicat la fondul de salarii (vezi anexa) 5) Comision pt. detinerea si verificarea cartilor de munca la ITM, in procent de 0,75% pt detinerea si verificarea cartilor de munca la ITM - 0,25% pt. verificarea cartilor de munca la ITM (pt un numar de salariati mai mare de 21) 6) Contributia personalului la fondul de somaj in cota de 1% aplicata la salariul de incadrare (sal de baza) 7) Contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate in cota de 6,5% aplicata la totalul venit brut (salariul realizat) 8) Contributia personalului la asigurarile sociale in cota de 9,5% aplicata la totalul venit brut Inreg contabile 1) Inreg contrib unitatii la asig soc

96

6451 = 4311 2) Inreg contrib unit la fondul de somaj 6452 = 4371 3) Inreg contrib unit la asig. soc. de sanatate 6453 = 4313 4) Inreg. contrib. unit. la fondul de accidente de munca si boli profesionale 6458 = 4315 5) Inreg. comision. de 0,75% sau 0,25% 635 = 447.1 6) Inreg contrib pers la fondul de somaj 421 = 4372 8) Inreg contrib pers la asig. soc. de sanatate 421 = 4314 9) Inreg contrib pers la asig soc 421 = 4312 Calculul salariilor Sal de incadrare (de baza) + Sporuri = Total venit brut CAS (9,5%* venit brut) CASS (6,5%*venit brut) Fond de somaj (1%*sal de incadrare) = Total venit net Deducere personala lunara = Total venit impozabil (baza calcul pt impozit) Impozit pe sal = total venit impozabil * 16% Sal net = total venit impozabil impozit + deducere personala lunara Deducerea personala lunara se calculeaza potrivit anexei, in functie de nr. persoanelor aflate in intretinere. Prin persoana aflata in intretinere se intelege sotul/sotia, copiii sau alti membrii de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri impozabile si neimpozabile nu depasesc 2.500.000 lei lunar. Exemplu: Un angajat are un sal de incadrare de 3.200.000, sporuri de 10%. Sal de incadrare 3.200.000 + Sporuri (10%) 320.000 Total venit brut 3.520.000 CAS (9,5%) 334.400 CASS (6,5%) 228.800 Fond somaj (1%) 32.000 Total venit net 2.924.800 -

97

Ded pers lunara 2.500.000 Total venit impozabil - 424.800 Impozit pe salariu = 16%* 424.800 = 67.968 Salariu net = 424.800 67.968 + 2.500.000 = 2.856.832 Tema: Un angajat are un salariu de incadrare de 4.500.000 lei, sporuri de 20% si are in ingrijire o sotie si copil. Sal de incadrare 4.500.000 + Sporuri (10%) 900.000 Total venit brut 5.400.000 CAS (9,5%) 513.000 CASS (6,5%) 351.000 Fond somaj (1%) 45.000 Total venit net 4.491.000 Ded pers lunara 4.500.000 Total venit impozabil < 0 Impozit pe salariu = 0 Salariu net = Total venit net = 4.491.000

GRUPA 44 BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE In categoria operatiilor privind decontarile cu bugetul de stat sunt incluse op determinate de impozitele si taxele datorate bugetului de stat. CONTUL 441 (A/P) IMPOZITUL PE PROFIT Legea care reglementeaza impozitul pe profit este Legea nr. 414/2002. Observatie: Soldul creditor indica sumele datorate de unitate, iar soldul debitor indica sumele varsate in plus.

98

Inregistrari contabile 1. Inreg impozitului pe profit datorat 691 A+D 691 = 441 441 P+C 2. Virarea impozitului pe profit la bugetul statului 441 PD 441 = 5121 5121 AC 3. Inregistrarea sumelor varsate in plus 441 A + D 441 = 758 758 P + C CONTUL 442 TAXA PE VALOARE ADAUGATA Legea care reglementeaza TVA este Legea 345/2002. TVA se inreg in contabilitate cu ajutorul a 5 conturi: CONTUL 4423 - TVA DE PLATA (P) Ia nastere prin diferenta pozitiva dintre 4427 si 4426 (daca 4427 > 4426 => 4423). Se inchide odata cu virarea la bugetul statului. Se utilizeaza la sf lunii in op de regularizare a TVA. Regularizarea TVA reprezinta operatia de compensare a lui 4424 cu 4423, cu alte impozite si taxe sau recuperarea ei. 1) Inregistrarea TVA de plata (ca diferenta intre 4427 si 4426) 4427 4426 4423 PD AC P+C 4427= % 4426 4423

1) Plata TVA prin banca (virarea) 4423 P D 4423 = 5121 5121 A - C 2) Compensarea lui 4424 cu 4423 4423 P D 4423 = 4424 4424 A C CONTUL 4424 TVA DE RECUPERAT (A) Ia nastere prin diferenta pozitiva dintre 4426 si 4427 (daca 4426 > 4427 => 4424). Se utilizeaza la sf lunii in op de regularizare a TVA. 1) Inregistrarea TVA de recuperat 4426 4427 AC PD % = 4426 4427

99

4424

A+D

4424

3) Compensarea lui 4424 cu 4423 4424 A C 4423 = 4424 4423 P - D 4) Compensarea lui 4424 cu alte impozite si taxe 446 P D 446 = 4424 4424 A C 5) Recuperarea TVA de la bugetul statului 4424 A C 5121 = 4424 5121 A + D CONTUL 4426 TVA DEDUCTIBILA (A) Se utilizeaza la cumparare pe baza de factura fiscala. Se inchide la sf lunii prin conturile 4424 (TVA de recuperat) si 4427 ( TVA colectata). Inreg contab: 1) Se cumpara mat prime de la furnizori, pe baza de factura fiscala 301 A+D % = 401 401 P+C 301 4426 A+D 4426 2) Se cumpara un serviciu de energie electrica (se inregistreaza factura de la furnizorul de energie electrica) 605 A+D % = 401 401 P+C 605 (ch privind energia si apa) 4426 A+D 4426 3) Se inchide contul de TVA deductibila la sf. lunii 4426 A C % = 4426 4427 P D 4427 4424 A + D 4424 CONTUL 4427 TVA COLECTATA (P) Se utilizeaza la vanzare pe baza de factura fiscala. Se inchide la sf lunii prin conturile 4423 (TVA de plata) si 4426 (TVA deductibila). Inreg contab: 3) Se vand clientilor marfuri pe baza de factura fiscala 411 A+D 411 = % 707 P+C 707 4427 P + C 4427 2) Se inregistreaza o imputatie catre debitori diversi 461 A+D 461 = % 758 P+C 758 4427 P+C 4427

100

3) Se inregistreaza un serviciu realizat unui client 411 A + D 411 = % 704 P + C 704 4427 P + C 4427 4) Se inchide contul de TVA colectata la sf. lunii 4427 P D 4427 = % 4426 A C 4426 4423 P + C 4423 CONTUL 4428 TVA NEEXIGIBILA (A/P) Se utilizeaza la cumparare fara factura fiscala, la vanzare fara factura fiscala, in comertul cu amanuntul. 1) Se achizitioneaza materii prime de la furnizori fara factura fiscala a) Intrarea materiilor prime pe baza avizului de insotire 301 A+D % = 408 (furnizori - facturi nesosite) 408 A+C 301 4428 A + D 4428 a) Ulterior se intocmeste factura 408 PD 408 = 401 4428 A C 4426 = 4428 401 P+C 4426 A + D 2) Se vand produse finite clientilor fara factura fiscala a) Livrarea prod finite pe baza avizului de insotire 418 A+D 418 = % (clienti facturi de intocmit) 701 P+C 701 ( venit din vanz prod finite) 4428 P + C 4428 b) Ulterior se intocmeste factura fiscala 418 AC 411 = 418 4428 P D 4428 = 4427 411 A+D 4427 P + C 3) In comertul cu amanuntul a) Inregistrarea TVA neexigibila aferenta marfurilor achizitionate 371 = 4428 b) Descarcarea TVA neexigibila aferenta marfurilor vandute 4428 = 371 CONTUL 444 IMPOZITUL PE SALARII (P) Este reglementat de Ordonanta nr. 7/2001 privind impozitul pe venit. 1. Inreg impozitului pe salarii 421 PD 421 = 444 444 P+C 2. Plata impozitului pe salarii 444 PD

444 = 5121

101

5121

A-C

CONTUL 446 ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE (impozitul pe dividende, pe cladiri, pe terenuri, pe mijl. de transport) - (P) 1) Inregistrarea dividendelor datorate din prof realizat a) in ex curent 129 A+D 129 = 457 (dividende de plata) 457 P+C b) in anii precedenti 117 PD 457 P+C 2) Plata dividendelor datorate 457 PD 5311 A C 117 = 457

457 = 5311

3) Inregistrarea impozitului pe dividende 457 PD 457 = 446 446 P+C 4) Inreg impoz pe cladiri/ terenuri/mijl. de transport 635 = 446 5) Plata impozitului 446 = 5121

GRUPA 45 GRUP SI ASOCIATI CONTUL 455 SUME DATORATE ASOCIATILOR (P) 1) Inreg sumelor primite de la asociati prin care crediteaza societatea 5311 = 455 2) Restituirea sumelor 455 = 5311 CONTUL 456 DECONTARI CU ASOCIATII PRIVIND CAPITALUL (A)

102

1) Subscrierea capitalului social 456 A + D 456 = 1011 1011 P + C 2) Inregistrarea aportului in numerar adus la capitalul social 456 A C 5121 = 456 5121 A + D 3) Inregistrarea unei constructii adusa ca aport la capitalul social 456 A C 212 = 456 212 A + D 4) Inregistrarea primei de emisiune 456 A + D 456 = % 1011 P + C 1041 1041 P + C 1011 GRUPA 46 DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI CONTUL 461 DEBITORI DIVERSI (A) 1) Vanzarea valorilor mobiliare (actiuni proprii) 461 A+D 461 = 502 (actiuni proprii) 502 A-C 2) Inregistrarea subscrierii imprumutului din emisiunea de obligatiuni 461 A+D 461 = 161 (imprumuturi din emisiunea de obligatiuni) 161 P+C 3) Inregistrarea unei imputatii 461 A+D 461 = % 758 P+C 758 (alte venituri din exploatare) 4427 P + C 4427 4) Vanzarea unui teren 461 A + D 461 = % 7583 P + C 7583 4427 P + C 4427 5) Inregistrarea unor penalitati datorate de terti 461 A + D 461 = 758 758 P + C 6)Incasarea prin banca de la debitori diversi 5121 = 461 CONTUL 462 CREDITORI DIVERSI (P) 1) Inregistrarea datoriilor create prin achizitionarea valorilor mobiliare (actiuni) 503 A + D 503 = 462 462 P + C

103

2) Plata datoriilor prin banca 5121 A C 462 = 5121 462 P - D 3) Inregistrarea datoriilor catre terti reprezentand penalitati 658 A + D 658 = 462 462 P + C GRUPA 47 CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE CONTUL 471 CHELTUIELI INREGISTRATE IN AVANS (chirii, abonamente, dobanzi) (A) 1) Inregistrarea cheltuielilor cu chiria anticipat pentru urm. luni 471 A+D % = 401 401 P+C 471 4426 A+D 4426 2) Transferarea ch. in avans la ch. curente 612 A + D 612 = 471 471 A - C CONTUL 472 VENITURI INREGISTRATE IN AVANS (P) 1) Inregistrarea veniturilor in avans aferente unor chirii 5121 A + D 411 = % 472 P+C 472 4427 P + C 4427 2) Transferarea veniturilor in avans la venituri curente 472 PD 472 = 706 704 P+C GRUPA 48 DECONTARI IN CADRUL UNITATII CONTUL 481 DECONTARI INTRE UNITATE SI SUBUNITATI (A/P) Observatie: Soldul debitor indica sumele de incasat, iar soldul creditor indica sumele datorate. 1) Inreg materialelor consumabile livrate subunitatii a) in contabilitatea unitatii 302 AC 481 = 302 481 A+D b) in contabilitatea subunitatii 302 A+D 302 = 481 481 P+C

104

2) Inreg sumelor virate unitatii a) in contabilitatea unitatii 5121 A + D 5121 = 481 481 A - C b) in contabilitatea subunitatii 481 P D 5121 A C 481 = 5121 3) Primirea materialelor consumabile de la subunit a) in contab unit 302 A+D 302 = 481 481 P+C b) in contab subunit 302 AC 481 = 302 481 A+D GRUPA 49 PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA CREANTELOR CONTUL 491 PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA CREANTELOR CLIENTI (P) 1) Constituirea sau majorarea provizionului 491 P+C 681 = 491 (ch de exploat privind amortizarile si provizioanele) 681 A+D 2) Anularea sau diminuarea provizionului 491 PD 491 = 781 (venituri din provizioane privind activitatea de expl) 781 P+C

CLASA V CONTURI DE TREZORERIE


Cuprinde urmatoarele grupe: 50 Investitii financiare pe termen scurt 51 Conturi la banci 53 Casa 54 Acreditive 58 Viramente interne 59 Provizioane pt deprecierea conturilor de trezorerie

105

GRUPA 50 INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT CONTUL 502 (A) ACTIUNI PROPRII Tine evidenta actiunilor proprii rascumparate de catre societate. 1) Rascumpararea actiunilor proprii cu plata: a) in numerar 502 A + D 502 = 5311 5311 A - C b) prin banca 502 A + D 502 = 5121 5121 A - C c) prin varsaminte (cu plata ulterior) 502 A + D 502 = 509 509 P + C (varsaminte de efectuat pt. titluri de plasament) 2) Achitarea ulterioara a actiunilor rascumparate 509 P D 509 = 5121 5121 A C 3) Anularea actiunilor proprii a) In cazul in care val nominala = pretul de rascumparare 502 A C 1012 = 502 1012 P D b) Val nominala < pretul de rascumparare => o cheltuiala 502 A C % = 502 1012 P D 1012 664 A + D (ch privind investitiile fin cedate) 664 c) Val nominala > pretul de rascumparare => un venit 502 A C 1012 = % 1012 P D 502 764 P + C (venituri din investitii fin cedate) 764 CONTUL 503 (A) ACTIUNI Tine evidenta actiunilor cumparate, in vederea obtinerii de venituri fin intr-un termen scurt. 1) Achizitionarea de actiuni cu plata: a) in numerar 503 A + D 503 = 5311 5311 A C b) prin banca 503 A + D 503 = 5121 5121 A C c) cu plata ulterior 503 A + D 503 = 509 509 P + C (varsaminte de efectuat pt titluri de plasament) 2) Revanzarea actiunilor la un pret mai mic decat cel de cumparare => o cheltuiala 503 A C % = 503 5311 A + D 5311 664 A + D 664 (ch privind investitiile fin cedate) 3) Revanzarea actiunilor la un pret mai mare decat cel de cumparare => un venit 503 A C 5311 = % 5311 A + D 503 764 P + C 764 (venituri din investitii fin cedate)

106

CONTUL 505 (A) OBLIGATIUNI EMISE SI RASCUMPARATE Tine evidenta obligatiunilor emise si rascumparate de catre societate. 1) Rascumpararea obligatiunilor emise cu plata in numerar 505 A + D 505 = 5311 5311 A C 2) Anularea obligatiunilor emise si rascumparate (diminuarea imprumutului din emisiuni de obligatiuni) 505 A C 161 = 505 161 P D CONTUL 506 (A) OBLIGATIUNI Tine evidenta obligatiunilor cumparate de societate. 1) Cumpararea obligatiunilor cu plata: a) in numerar 506 = 5311 b) prin banca 506 = 5121 c) ulterior 506 = 509 (varsaminte de efectuat pt. titluri de plasament) 2) Plata varsamintelor 509 = 5121

3) Vanzarea obligatiunilor la un pret mai mic decat cel de cumparare => o cheltuiala 506 A C % = 506 5311 A + D 5311 664 A + D 664 4) Vanzarea obligatiunilor la un pret mai mare decat cel de cumparare => un venit 506 A C 5311 = % 5311 A + D 506 764 P + C 764

GRUPA 51 CONTURI LA BANCI CONTUL 511 (A) VALORI DE INCASAT 1) Inreg unui CEC de incasat primit de la un client 5112 A + D 5112 = 411 (CEC-uri de incasat) 411 A-C 2) Incasarea CEC - ului prin banca 5112 A C 5121 = 5112 5121 A + D 3) Inreg. unui efect de comert primit de la un client 5113 A + D (efecte de incasat) 413 A - C (efecte de primit de la clienti) 5113 = 413 4) Incasarea efectului de comert prin banca 5121 A + D 5121 = 5113 5113 A C

107

CONTUL 5121 (A) CONTURI LA BANCI IN LEI 1) Plata unui furnizor 5121 A C 401 = 5121 401 P-D 2) Plata salariatilor 421 PD 421 = 5121 (personal - salarii datorate) 5121 A - C 3) Plata impozitului pe salarii 444 PD 444 = 5121 5121 A - C 4) Plata impozitului pe profit 441 PD 441 = 5121 (impozit pe profit) 5121 A - C 5) Virarea TVA de plata la bugetul statului 4423 P D 4423 = 5121 5121 A - C 6) Incasarea de la clienti 5121 A + D 5121 = 411 411 A-C 7) Obtinerea unui credit bancar a) credit pe termen lung 5121 A + D 5121 = 1621 1621 P + C b) credit pe termen scurt 5121 A + D 5121 = 5191 5191 P + C

CONTUL 5124 (A) CONTURI LA BANCI IN VALUTA 1) Incasarea de la clienti externi (la acelasi curs valutar) 5124 A + D 5124 = 411 411 A C 2) Incasarea de la un client extern cand cursul valutei din ziua incasarii este mai mare decat cel din ziua inregistrarii creantei => un castig 411 A C 5124 = % 5124 A + D 411 765 P + C 765 (venituri din diferente de curs valutar) 3) Incasarea de la un client extern cand cursul valutei din ziua incasarii este mai mic decat cel din ziua inregistrarii creantei => o pierdere 411 A C % = 411 5124 A + D 5124 665 A + D 665 (ch din diferente de curs valutar) 4) Plata unui furnizor (la acelasi curs valutar) 401 P D 401 = 5124

108

5124 A C 5) Plata unui furnizor cand cursul valutei a crescut => o cheltuiala 401 P D % = 5124 5124 A C 401 665 A + D 665 6) Plata unui furnizor cand cursul valutei a scazut => un venit 401 P D 401 = % 5124 A C 5124 765 P + C 765 CONTUL 5186 (P) DOBANZI DE PLATIT 1) Evidentierea dobanzii de platit 5186 P + C 666 = 5186 666 A + D (ch privind dobanzile) 2) Plata dobanzii datorate 5186 P D 5186 = 5121 5121 A C CONTUL 5187 (A) DOBANZI DE INCASAT 1) Evidentierea dobanzii de incasat 5187 A + D 5187 = 766 766 P+C (venituri din dobanzi) 2) Incasarea dobanzii 5121 A + D 5121 = 5187 5187 A C CONTUL 5191 (P) CREDITE BANCARE PE TERMEN SCURT 1) Evidentierea creditului bancar primit 5121 A + D 5121 = 5191 5191 P + C 2) Evidentierea dobanzii aferenta creditului bancar pe termen scurt 5198 P + C 666 = 5198 (dobanzi aferente cbts) 666 A+D 3) Rambursarea cbts si plata dobanzii 5121 AC % = 5121 5191 PD 5191 (cbts) 5198 PD 5198 (dobanzi aferente cbts) GRUPA 53 CASA CONTUL 5311 (A) CASA IN LEI 1) Evidentierea incasarii in numerar a) de la clienti 5311 A + D 411 AC

5311 = 411

109

b) vanzarea de mf in numerar 5311 = % 707 4427 2) Evidentierea platii in numerar a) plata unui furnizor 401 = 5311 b) plata salariilor 421 = 5311 c) cumpararea de marfuri cu numerar % = 5311 371 4426 GRUPA 54 ACREDITIVE CONTUL 541 (A) ACREDITIVE 1) Deschiderea unui acreditiv la banca a) acreditiv in lei 5411 A + D 5411 = 581 581 A-C b) acreditiv in valuta 5412 A + D 5412 = 581 581 A-C 2) Plata unui furnizor a) din acreditivul in lei 401 PD 401 = 5411 5411 A - C b) din acreditivul in valuta 401 = 5412 2) Anularea acreditivului deschis a) anularea acreditivului in lei 581 = 5411 b) anularea acreditivului in valuta 581 = 5412 CONTUL 542 (A) AVANSURI DE TREZORERIE Reprezinta sumele acordate unor salariati in vederea efectuarii unor deplasari, pt achiz de mat prime sau mf, pt plata unor furnizori. 1) Acordarea din casa a unui avans de trezorerie unui salariat, pt. plecarea intr-o delegatie 542 A+D 542 = 5311 5311 A - C 2) Inregistrarea justificarii avansului acordat a) 542 AC % = 542 624 A+D 624 (ch cu transportul de bunuri si persoane) 625 A+D 625 (ch cu deplasari, detasari si transferari) b) % = 542 4426 371 4426 c) 401 = 542 GRUPA 58 VIRAMENTE INTERNE CONTUL 581 (A) VIRAMENTE INTERNE

110

Operatiile cu viramente interne sunt operatiile de transfer de disponibilitati banesti din casa in contul de la banca sau din contul de la banca in casa, precum si intre 2 conturi de la 2 banci. 1) Depunerea unei sume din casa in banca a) 581 = 5311 b) 5121 = 581 2) Transferarea de disponibilitati banesti intre 2 conturi de la 2 banci. a) 581 = 5121.01 b) 5121.02 = 581 3) Depunerea unei sume din banca in casa a) 581 = 5121 b) 5311 = 581 GRUPA 59 PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE CONTUL 592 (P) PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA ACTIUNILOR PROPRII 1) Constituirea sau majorarea provizionului 592 P+C 6863 = 592 6863 A+D (ch fin privind provizioane pt deprecierea imobilizarilor fin) 2) Anularea sau diminuarea provizionului 592 PD 592 = 7863 7863 P+C (venituri din provizioane pt deprecierea imobilizarilor fin)

CLASA VI CONTURI DE CHELTUIELI


Cuprinde urmatoarele grupe: 60 Ch privind stocurile 61 Ch cu lucrarile si serviciile executate de terti 62 Ch cu alte servicii executate de terti 63 Ch cu impozitele, taxele si varsaminte asimilate 64 Ch cu personalul 65 Alte ch de exploatare 66 Ch financiare 67 Ch extraordinare 68 Ch cu amortizarile si provizioanele 69 Ch cu impozitul pe profit Toate conturile de ch sunt conturi de activ si ele tb sa aiba in mod obligatoriu soldul final egal cu zero. Pt. aceasta, ele se inchid la sf. lunii prin intermediul contului 121 (profit si pierdere). 121 = % 601 . 698

111

CLASA VII CONTURI DE VENITURI


Cuprinde urmatoarele grupe: 70 Cifra de afaceri 71 Variatia stocurilor 72 Venituri din productia de imobilizari 74 Venituri din subventii de exploatare 75 Alte venituri din exploatare 76 Venituri financiare 77 Venituri extraordinare 78 Venituri din provizioane Toate conturile de venituri sunt conturi de pasiv, exceptie contul 711 (variatia stocurilor) care este un cont bifunctional si ele tb sa aiba in mod obligatoriu soldul final egal cu zero. Pt aceasta ele se inchid la sf lunii prin intermediul contului 121 (profit si pierdere). % = 121 121 = 711 701 711 . 786 711 = 121

CLASA VIII CONTURI SPECIALE


Cuprinde urmatoarele grupe: 80 Conturi in afara bilantului 89 Bilant GRUPA 80 CONTURI IN AFARA BILANTULUI Observatie: Inregistrarea operatiilor contabile din aceasta grupa se face in partida simpla, neexistand conturi corespondente. 1) Inregistrarea angajamentelor sociale acordate (giruri, cautiuni, garantii) 8011 = --(8011 giruri si garantii acordate) 2) Incetarea angajamentelor acordate --- = 8011 3) Inregistrarea angajamentelor sociale primite 8021 = ---(8021 giruri si garantii primite) 4) Incetarea angajamentelor sociale primite ---- = 8021

112

5) Primirea cu chirie a mijloacelor fixe pe baza contractului de inchiriere sau a procesului verbal 8031 = --(8031 imobilizari corporale luate cu chirie) 6) Restituirea mijl fixe la expirarea contractului de inchiriere --- = 8031 7) Primirea spre pastrare sau custodie a unor val mat conform contractului de primire-predare 8033 = --(valori materiale primite in pastrare sau custodie) 8) Restituirea valorilor materiale la expirarea contractului --- = 8033

CLASA IX CONTURI DE GESTIUNE


Cuprinde urmatoarele grupe: 90 Decontari interne 92 Conturi de calculatie 93 Costul productiei

113