Sunteți pe pagina 1din 21

SESIUNEA III : METODE SI TEHNICI DE FORMARE OBIECTIVE : La sfarsitul programului, participantii vor fi capabili sa : sa enumere metodele de formare centrate

pe formator, respectiv pe participant sa adapteze metodele si tehnicile de formare la obiectivele invatarii sa practice fiecare metoda si tehnica in parte TIMP : 6 ore MATERIALE Flipchart + markere Retroproiector (optional) COPII PENTRU PARTICIPANTI Fisa cuprinzand descrierea fiecarei metode Corespondenta metodelor de formare cu obiectivele Corespondenta obiective/metode/forme de evaluare

SUMARUL ACTIVITATILOR DE FORMARE Activitate Reflectarea zilei anterioare Demonstrarea metodelor de formare Corespondenta metoda-obiective Rolul formatorului in utiliz. metode Concluzii si reflectarea zilei Metoda Discutii in grup Activitati interactive, prezentari Brainstoming Prezentare Discutii in grup mare Timp 10 min 300 min 15 min 15 min 20 min

METODE DE FORMARE

1.

CENTRATE PE FORMATOR:

PRELEGEREA DEMONSTRATIA LISTA DE CONTROL / METODA PUZZLE STUDIUL DE CAZ SIMULAREA

2. CENTRATE PE GRUP:

BRAINSTORMING LUCRU IN GRUPE MICI PIRAMIDA (BULGARELE DE ZAPADA) DISCUTIA IN GRUP MARE DEZBATERI PRO / CONTRA ACVARIUL JOCUL DE ROL

BRAINSTORMING Scop:

- Sa obtina o paleta larga de idei/informatii de la participanti. - Se foloseste de experienta si nivelul de pregatire al participantilor. Definitie: - Toate ideile si experientele generate de participanti sunt luate in consideratie si notate, fara a fi judecate sau criticate. - Ajuta la la focalizarea si clarificarea activitatilor; - Promoveaza creativitatea si gasirea de solutii unor probleme. Metodologie: - Formatorul anunta grupul ca scopul acestui exercitiu este sa genereze cat mai multe idei pe o anmita tema. - Pe parcursul a 10-15 min., participantii sunt rugati sa impartaseasca cu voce tare cat mai multe idei despre tema investigata, bazandu-se pe experienta personala; - Orice idee este aceptata si incurajata, nu este analizata - Formatorul noteaza toate ideile generate pe tabla; - Informatia colectata este discutata si analizata de grup; se clarifica punctele de vedere care nu au fost bine intelese; - Se stabilesc prioritatile prin consens, vot sau compromis - Pe parcursul procesului formatorul ajuta participantii in identificarea ideilor cheie pe baza carora sa poata continua activitatea.
OBSERVATIE: - Formatorul trebuie sa se asigure ca ideile generate pe parcursul brainstormingului sunt utilizate in desfasurarea ulterioara a cursului. - Ideile nefolosite vor da participantilor impresia de pierdere de timp.

SPARGATORUL DE GHEATA

SCOP:

1. Sa-i ajute pe participanti sa se obisnuiasca cu cei din jur; sa se simta in largul lor; 2. Incalzeste atmosfera si energizeaza participantii dupa o pauza sau un curs 3. Introduce obiective educationale specifice sau face legatura cu subiectul de prezentat; 4. Defineste personalitatea grupului si da instructorului imaginea generala a grupului 5. Identifica personalitatile puternice sau mai slabe din grup; 6. Intra intr-o noua arie de continut; 7. Creste gradul de constientizare a participantilor vis a vis de nivelul propriu de cunostinte sau aptitudini 8. Da tonul cursului, creind un climat necompetitiv; 9. Construieste si mentine increderea in sine a participantilor 10. Dezvolta un nivel bazal pentru participare 11. Dezvolta increderea reciproca intre participanti 12. Armonizeaza participantii cu instructorul COMPORTAMENTUL INSTRUCTORULUI

Sa stie sa asculte, mentinand contactul vizual cu participantii; Sa dea cuvantul participantilor pentru a comenta, rostindu-le numele; Sa se focalizeze pe necesitatile de invatare ale cusantilor; sa adreseze intrebarile inapoi grupului; Sa fie entuziast; Sa-si aminteasca ce este important pentru cursanti sa stie Sa faca afirmatii pozitive despre procesul de invatare individual sau de grup; sa-l laude pe cel care a dat un raspuns corespunzator; Sa evite contradictiile in public; sa evite conflictele de personalitate; Sa dea directii precise de lucru; sa inceapa la timp; Sa evite a fi nerabdator sau indiferent; Sa fie politicos si curtenitor

Spargatoarele de gheata includ jocuri , activitati neconventionale; de aceea este important sa se tina cont de contextul cultural si de cadrul in care se desfasoara cursul.
ACVARIUL Scopul acestei metode este de a da posibilitatea cat mai multor membri ai grupului sa participe si sa discute opiniile lor fata de un subiect dat. Este o metoda deosebit de utila pentru un numar relativ mic de participanti (maxim 20), necesitand un spatiu mai mare. Procedura:

Scaunele se dispun in doua cercuri concentrice, unul mai mic in interior (2-3 scaune) si restul in exterior. Pe scaunele din cercul interior se aseaza 2-3 participanti care incep o discutie referitoare la subiectul dat. Odata inceputa discutia, orice membru din cercul exterior poate veni sa participe la discutie inlocuind unul din cei 2-3 protagonisti initiali. Aceasta inlocuire se poate face numai atingand usor cu mana umarul unei persoane din cercul central, atunci cand aceasta tace. Se pot petrece oricat de multe miscari intre participantii din cercul exterior si cel interior, inlocuirea facandu-se numai cand unul dintre participantii din cercul interior tace. Formatorul poate participa si el la discutii in acelasi mod. Aceasta interventie poate avea loc fie la inceput, pentru a incuraja participarea, fie mai tarziu, pentru a redirectiona discutia. Este bine de a pune o limita de timp discutiei (1/2 de sesiune, de exemplu), pentru a da prilejul apoi grupului sa discute experienta. PIRAMIDA (bulgarele de zapada) Exercitiul incepe cu fiecare participant in parte si sfarseste prin a implica tot grupul. Initial, participantii sunt rugati in mod individual sa rezolve o sarcina, apoi se unesc cate doi si discuta in perechi concluziile la care au ajuns, incercand sa gaseasca un consens; exercitiul se repeta prin unirea grupurilor de 2, 4, 8 participanti, de fiecare data grupurile alegandu-si cate un reprezentant (raportor) care sa prezinte mai departe concluziile comune. Este important ca exercitiul sa aiba o limita de timp; este important de asemenea ca raportorii sa prezinte fidel concluziile grupului pe care-l reprezinta si asupra carora grupul a cazut de acord, si nu propriile sale concluzii. METODA PUZZLE Este utila de folosit in cazul in care participantii au de stabilit impreuna o lista de control, ai caror pasi sunt dati deja de catre formator sau identificati prin braistorming de catre participanti; grupul va aranja aceste etape in succesiune logica, sau in secventa lor cronologica, intr-o anumita limita de timp. Ulterior se discuta in grup procedura si concluziile.

TEHNICI DE FORMARE: DISCUTII IN GRUPURI MICI Descriere Discutia in grupuri mici este o activitate care permite participantilor sasi impartaseasca experientele, ideile sau sa rezolve probleme. Utilizare Permite participantilor sa-si prezinte ideile in grupul mic

Imbunatateste abilitatile de rezolvare a problemelor Ajuta participantii sa invete unul de la celalalt Confera participantilor o responsabilitate mai mare in procesul de invatare Promoveaza munca in echipa Clarifica valorile personale

Avantaje Paricipantii dezvolta un control mai mare asupra celor ce au de invatat Participarea este incurajata Cursantii sunt mai putin dependenti de formator Produce o consolidare si clarificare a temei respective

De ce trebuie sa tinem cont atunci cand decidem sa utilizam discutiile in grup mic Sarcinile date grupului trebuie sa fie foarte clare Grupul trebuie sa fie constient de limitele de timp ale discutiei Participantii trebuie sa fie capabili sa se asculte unii pe ceilalti, chiar daca nu sunt de acord cu ce spun ceilalti Discutiile de grup nu trebuie sa fie dominate de o anumita persoana Marimea grupului trebuie sa fie intre 4-7 persoane Intrebarile permit ghidajul discutiei Fiecare este incurajat sa participe

TEHNICI DE FORMARE: PRELEGEREA (PREZENTAREA) Descriere: O prezentare este o activitate condusa de un specialist capabil sa transmita informatii, teorii sau principii. Formele de prezentare variaza de la prelegerea propriu-zisa pana la o oarecare implicare a cursantului prin intrebari si discutii. Utilizare: Pentru a introduce participantii intr-un subiect nou

Pentru a prezenta o vedere de ansamblu sau o sinteza Pentru a transmite fapte, statistici Cand ne adresam unui grup mare Avantaje: Acopera mult material in scurt timp Este util pentru grupuri mari Poate fi adaptat oricarui tip de cursant Poate precede mai multe tehnici de formare practice Lectorul are mai mult control decat in alte situatii

De ce trebuie sa tinem cont atunci cand decidem sa utilizam prezentarea Permite o comunicare intr-un singur sens Nu implica o abordare prin experienta proprie a participantului Rolul participantului este pasiv Lectorul trebuie sa posede reale calitati de prezentator Nu este potrivita pentru schimbarea comportamentului sau invatarea de noi abilitati Castigul de informatii al participantului nu este mare daca prezentarea nu este urmata de tehnici de formare practice
CONDUCEREA UNEI DISCUTII FORMATORUL: prezinta un subiect si se asigura ca toata lumea il intelege se pregateste cu intrebari deschise incearca sa creeze o atmosfera care nu permite critica, asa incat participantii sa se simte confortabil este constient de timpul in care el vorbeste in raport cu timpul in care vorbesc participantii

este vigilent cand discutia se indeparteaza de la subiect incurajeaza participarea prezinta aspectele importante, daca nu sunt punctate in discutie daca unii participanti vorbesc mai mult, instituie o regula de timp este atent la conversatiile colaterale|: semn de plictiseala sau de frustrare este constient de faptul ca unii participanti doresc un raspuns imediat; daca el exista, il va da; de obicei metoda se utilizeaza cand nu exista un raspuns definitiv, tocmai pentru a incuraja gandirea creativa si gasirea de solutii finalizeaza discutia cand au fost atinse punctele cele mai importante sau cand obiectivele au fost implinite

STUDIU DE CAZ (pentru dobandirea abilitatilor de luare de decizii) Studiul de caz ofera participantilor la curs o imagine a realitatii, punand o problema ce se cere rezolvata. Cazul trebuie sa fie scurt, sa contina toate informatiile necesare intalnite in viata reala si sa permita participantului sa solutioneze problema care ii este

propusa. Un caz este ca o scurta poveste, care dezvolta complet o stituatie. Conditii de luat in considerare la folosirea metodei: 1. atentie la obiectivul exercitiului. Cazul trebuie sa se potriveasca in contextul atelierului, iar formatorul sa fie constient de rezultatul dorit 2. cazul sa fie atent intocmit asa incat sa contina suficienta informatie pentru rezolvarea problemei propuse 3. cazul nu reprezinta nimic in sine; este important pentru ca ridica o problema care pune la incercare abilitatile participantilor pe care formatorul doreste sa le testeze 4. studiul de caz si intrebarile pot fi scrise pe tabla sau flipchart, sau pot fi inmanate participantilor ca un material scris. Studiul de caz poate fi rezolvat individual sau in grupe mici. 5. dupa studiul de caz, urmeaza discutiile in grupul mare.

DEMONSTRATIA
1. EXERSEAZA TU INSUTI 2. ASIGURA-TE CA MATERIALELE SI ECHIPAMENTUL SUNT IN BUNE CONDITII 3. ARANJEAZA SCAUNELE PENTRU O BUNA VEDERE SI AUDITIE 4. NU IMPRASTIA OBIECTELE IN GRUP PENTRU A NU DISTRAGE ATENTIA 5. CORELEAZA DEMONSTRATIA CU SCOPUL PROPUS

6. ARATA SI EXPLICA PROCEDURA ETAPA CU ETAPA 7. EXPLICA TERMENII NOI; SCRIE-I PE TABLA 8. PREZINTA DEMONSTRATIA INCET, ETAPA CU ETAPA 9. INTREABA PARTICIPANTII DESPRE PROCEDURILE DEMONSTRATIEI, CA SA TE ASIGURI CA AU INTELES 10. URMARESTE LIMBAJUL NONVERBAL AL PARTICIPANTLOR; VEI STI DACA E NEVOIE SA REPETI PROCEDURILE; 11. 12. 13. FIXEAZA STANDARDELE PENTRU OMUL CARE LUCREAZA INCURAJEAZA PARTICIPANTII SA PRACTICE REZUMA TREPTELE SI PUNCTELE CHEIE

CERE FEED-BACK DE LA PARTICIPANTI

METODE SI MATERIALE UTILE IN PROCESUL DE FORMARE*


*K: CUNOSTINTE (KNOWLEDGE) *A: ATITUDINI *D: ABILITATI DE LUARE A DECIZIILOR *M: ABILITATI MANUALE *C: ABILITATI DE COMUNICARE K
mijloace de fomare: tabla retroproiector diapozitive fotografii

filme materiale scrise studiu individual demonstratii discutii brainstorming jocuri studiu de caz joc de rol observare directa simulare liste de verificare

preluate din Teaching health-care workers: A Practical Guidede Fred Abbat i Rosemary Mcmahon, Macmilian Education LTD., 1985

ALEGEREA TEHNICILOR POTRIVITE DE FORMARE TIPURI DE INVATARE Informatii Abilitati (manualitate, de comunicare, de planificare) ACTIVITATI DE FORMARE Prezentari, materiale citite brainstorming materiale audio-video Demonstratie + lista de control Instructiuni urmate de ACTIVITATI DE EVALUARE Examene (teste scrise) Examene orale Observatie directa in: *practicarea abilitatii *simulare

Atitudini / valori

practica + feedback Studiu de caz Lucru in grupe mici Acvariul Brainstorming Discutii, acvariul Joc de rol *brainstorming

*joc de rol (pentru abilitati de comunicare) utilizarea listei de control Indirect prin observarea comportamentelor, in special in timpul practicii Joc de rol

DEMONSTRATIA Mai jos sunt enumerati pasii unei demonstratii in mod aleatoriu.
Va rugam sa adaugati fiecarui pas al demonstratiei cate un numar, in functie de ordinea crono(logica): ARANJEAZA SCAUNELE PENTRU O BUNA VEDERE SI AUDITIE ARATA SI EXPLICA PROCEDURA ETAPA CU ETAPA ASIGURA-TE CA MATERIALELE SI ECHIPAMENTUL SUNT IN BUNE CONDITII

CERE FEED-BACK DE LA PARTICIPANTI CORELEAZA DEMONSTRATIA CU SCOPUL PROPUS

EXERSEAZA TU INSUTI EXPLICA TERMENII NOI; SCRIE-I PE TABLA FIXEAZA STANDARDELE PENTRU OMUL CARE LUCREAZA INCURAJEAZA PARTICIPANTII SA PRACTICE INTREABA PARTICIPANTII DESPRE PROCEDURILE DEMONSTRATIEI, CA SA TE ASIGURI CA AU INTELES NU IMPRASTIA OBIECTELE IN GRUP PENTRU A NU DISTRAGE ATENTIA PREZINTA DEMONSTRATIA INCET, ETAPA CU ETAPA REZUMA TREPTELE SI PUNCTELE CHEIE URMARESTE LIMBAJUL NONVERBAL AL PARTICIPANTLOR; VEI STI DACA E NEVOIE SA REPETI PROCEDURILE;

SESIUNEA IV : INVATAREA PRIN EXPERIENTA CICLUL NVATARII ADULTULUI

OBIECTIVE : La sfarsitul programului, participantii vor fi capabili sa : 1. descrie ciclul invatarii prin experienta 2. sa explice rolul formatorului in fiecare din cele 4 faze ale ciclului invatarii adultului 3. sa enumere metodele de formare adaptate fiecarei faze din ciclul mentionat mai sus 4. sa utilizeze intrebari deschise adaptate fioecarei faze 5. sa enumere particularitatile invatarii adultului 6. sa identifice propriul stil de invatare in functie de predominanta fiecareia di cele 4 faze

TIMP : 2 ore 30 min MATERIALE Flipchart + markere Retroproiector (optional) COPII PENTRU PARTICIPANTI 2A. Evaluarea stilurilor de invatare (chestionar II) 2B Interpretarea testului 2C diagrama Kolb SUMARUL ACTIVITATILOR DE FORMARE Activitate Exercitiu de perspicaciate Explicarea diagramei Kolb Chestionar stil de invatare II Rolul formatorului in invatarea prin experienta Concluzii si implicatii Metoda Spargator de gheata prezetare Completare si discutii Lucru in 4 grupe Discutii in grup mare Timp 10 min 15 min 45 min 60 min 20 min

ROLUL FORMATORULUI 1. EXPERIENTA DIRECTA 4. APLICARE 2. REFLECTII ASUPRA EXPERIENTEI 3. GENERALIZAREA EXPERIENTEI Diagrama Kolb nvatarea este transformarea experientei n cunostinte utile

Ciclul nvrii necesit ca participantul s treac prin cele patru faze diferite ale procesului de nvare. nvarea efectiv necesit abilitatea de a aplica lucrurile pe care le nvei n faza 3, n care formulezi principiile bazate pe analiza din faza 2 a experienei

pe care ai fcut-o n faza 1.Acest lucru nu este uor pentru oricine, mai ales pentru persoanele care nva citind. nvarea adultului necesit participarea activ, implicarea participantului n procesul de nvare. Rolul formatorului n acest context este de a ajuta participantul s treac prin acest proces. Un bun formator trebuie s aib competena de a face participantii s neleag ce reprezinta fiecare faz, facilitand procesul de nvare. Trecnd prin fiecare din cele patru faze se vor putea identifica pentru fiecare faza:

Tehnici potrivite de nvare Rolurile formatorului Tipuri de ntrebri pe care le adreseaz formatorul participanilor.

1. Experiena direct 4. Aplicare sau generalizare 3. Generaliti despre experien Ce se ntmpl n faza 1: Experiena Participantul descopera informaii noi, care necesit rspunsuri. Activiti de folosit: Rezolvarea problemei n grup Studii de caz Jocuri de rol Vizite n teren Demonstratii Jocuri teme pt. grup brainstorming 2.Reflecii asupra experienei

Rolul formatorului: Rolul principal al formatorului n faza 1 este acela de a structura. Ea sau el trebuie s prezinte obiectivele activitilor, s clarifice norme i reguli i s fixeze limite de timp. Prezentarea informaiilor se face ntr-un mod accesibil pentru participani (care vin cu

experiene anterioare de nvare mai ales prin lectur). Ci eficiente de stimulare a interesului grupului include folosirea ajutoarelor vizuale i stimularea ntrebrilor din partea grupului, pentru ca scurta prezentare s fie ct mai activ. Pentru activitile n grupuri mici, formatorul are nevoie s se asigure c sarcina care trebuie efectuat este clar pentru toat lumea. De aceea, este util ca sarcina (tema) s fie notat pe o coal A 0, sau pe foi de lucru A 4 care se nmaneaz participanilor, la fel i ntrebrile la care se va rspunde prin discuia ulterioar exerciiului din faza 1. n plus, grupurile mici funcioneaz mai bine cnd membrii si i asum responsabiliti: lider de discuii / moderator, monitorul timpului, secretar i raportor / purttor de cuvnt. Cum procesarea se va desfura mai ales n faza urmtoare, n faza actual, formatorul poate pune cteva ntrebri fiecrui grup mic, pentru a facilita progresiunea acestuia n ceea ce are de fcut. Aceste ntrebri pot s includ de exemplu: Avei ntrebri despre sarcin / despre ceea ce avei de fcut ? Mai sunt i alte lucruri pe care avei nevoie s le tii pentru a v face tema / sarcina / treaba bine Cum merge ? V-ai gndit la. ? Ai putea fi mai specific ? Ai putea spune mai mult despre? V-ai putea gndi la alt alternativ ? Suntei gata s v trecei munca pe o coal A 0 / flipchart ? Avei nevoie de mai mult timp pentru a termina ?

1. Experiena direct 4. Aplicarea 2. Reflecii asupra experienei 3. Generaliti despre experien Ce se ntmpl n faza 2: Reflectarea experienei n aceast faz, participanii extrag informaiile dezvoltate n faza 1. Ei vor utiliza aceste informaii pentru a dezvolta chei ale nvrii temei / subiectului n faza urmtoare, dar mai nti au nevoie s analizeze experiena. Activiti de folosit: Discuii n grupuri mici Discuie n grupul mare / forum de discuii Prezentri fcute de participani Raportri din partea grupurilor Rolurile formatorului: Rolul major n faza doua este de a ajuta participanii s reflecteze la ce s-a ntmplat n timpul fazei 1. Acest lucru nseamn c participanii trebuie s se concentreze asupra

semnificaiilor experienei, iar formatorul trebuie s se asigure c aspecte importante legate de respectiva experien nu sunt ignorate. Un mod eficient de a ajuta participanii s reflecteze este adresarea ntrebrilor despre ce s-a ntmplat i despre modul n care au reacionat participanii. Faza 2 este etapa n care participanii i mprtesc idei i reacii ntre ei. Mai jos sunt cteva exemple pentru tipurile de ntrebri pe care le pune formatorul:

Ce s-a ntmplat ? Ce ai simit cnd. ? A simit cineva altceva / diferit ? Ce ai observat despre.? Ce simi legat de aceast experien ? Mai sunt i alte persoane care au simit la fel ? Suntei de acord / n dezacord cu ceea ce spun ei ? Putei argumenta ? Dorete cineva s adauge ceva ? V surprinde acest lucru ? Realizai c ? De ce nu ai (fcut) ?

Notai c formatorul folosete ntrebri deschise pentru a stimula discuiile despre experiena din faza 1.

1. Experiena direct 4. Aplicarea 3. Generalizarea experienei Ce se ntmpl n faza 3: generalizarea experienei n aceast faz, participanii au nevoie s interpreteze ceea ce s-a discutat n faza 2, n scopul de a determina care sunt leciile nvate din aceste discuii (care este morala). Acest lucru nseamn c participantul trebuie s se concentreze asupra informaiiilor i s decid ce au nsemnat pentru ea / el; cu alte cuvinte, participantul extrage principiile sau leciile (morala) nvate din experien (faza 1) i discutarea ei (faza 2). Activiti de folosit: Sinteza discuiilor din grupul mare Prezentrile Rolul major al formatorului: Rolul formatorului n faza 3 este mai degrab cel convenional al educatorului , acela de a ghida participantul. Mai mult dect n oricare alt faz, n aceast etap formatorul are nevoie s fie foarte bine informat n legtur cu subiectul abordat (tema), s stpneasc perfect toate aspectele respectivului subiect, i s aib credibilitate n ochii participanilor, care s o / l considere o bun surs de informaii. Aceasta nu nseamn c formatorul trebuie s furnizeze toate rspunsurile n timpul acestei etape, pentru c, n fapt, participantul va internaliza mai bine noutile nvate dac membrii grupului vor trebui s i gseasc singuri rspunsuri pentru ei nii / ele nsele. Ca un ghid, formatorul ajut participantul s se focalizeze asupra implicaiilor a ceea ce s-a ntmplat n timpul experienei (fazei 1) i fazei 2, astfel ca participantul s devin contient c a nvat ceva nou. Sunt dou modaliti de baz pentru abordarea acestui aspect: formatorul face un sumar pentru participant / grup (printr-o scurt prezentare sau citirea concluziilor) sau poate recurge la ntrebrile potrivite, care ajut / abiliteaz participanii s ajung la propriile concluzii (aa cum se ntmpl de exemplu n exerciiile pentru realizarea consensului). Ultimul mod de abordare necesit din partea formatorului abiliti solide de facilitare, precum i cunoaterea perfect a subiectului. Cteva ntrebri utile pe care le-ar putea adresa formatorul sunt:

2. Reflecii asupra experienei

Ce ai nvat din aceasta ? Ce semnificaii au toate acestea pentru tine ? Cum se potrivesc ntre ele lucrurile despre care vorbim ? Ai sesizat nuane noi n legtur cu ? Ce aspecte majore au aprut ? ce se desprinde de aici ? Este aici vreo lecie de reinut ? Cu ce se asociaz aceasta ? Are legtur cu ?

1. Experiena direct 4. Aplicarea 3. Generaliti despre experien Ce se ntmpl n faza 4: Aplicarea Pentru ca participantul s simt c sesiunea a avut nite semnificaii, ea sau el trebuie s raporteze ceea ce a nvat / noile cunotine la propriile situaii de via. n timpul fazei 4, participantul face conexiuni ntre situaiile create n atelierul de formare i situaiile din lumea real. Legtura poate fi ntrit prin practicarea a ceea ce s-a nvat nou i prin planul individual de practicare a noilor abiliti i cunotine, care va fi pus n aplicare dup ncheierea atelierului. Activiti de folosit: Practicarea abilitilor noi (n timpul atelierului) Simularea Planificarea aciunii (n scopul fixrii noilor abiliti) Lista de control Activiti n teren Discuii Rolul formatorului: Rolul major este acela de antrenor al participantului. Participantul ncearc s aplice noutile, iar formatorul aprob, ntrete, corecteaz, dar mai ales ncurajeaz participantul s i amelioreze abilitile noi. ntrebarea cheie a acestei faze este: Cum a putea s fac acest lucru diferit data viitoare ? (pentru a fi i mai bine) ntrebrile pe care formatorul le poate pune includ i: Ce i-a plcut cel mai mult n legtur cu asta? Ce i-a fost cel mai dificil ? Cum vei putea aplica acest lucru acas, dup atelier ? Te poi imagina fcnd acest lucru peste dou sptmni ? Ce crezi c vei exersa cel mai mult dup atelier ? Ce crezi c i va fi cel mai dificil cnd vei folosi noile abiliti ? Cum o vei face diferit comparativ cu ceea ce ai fcut pn acum ? Cum s-ar putea ca acest exerciiu s fie i mai semnificativ pentru tine ? (ca aceast practic s aib i mai mult sens) Exersnd noile abiliti dup ncheierea atelierului, anticipai vreo rezisten ? Sunt arii n care simii c avei nevoie de mai mult practic ? Care sunt ntrebrile pe care ai dori s le mai pui ? Cum ai putea s faci acest lucru mai bine ?

2. Reflecii asupra experienei

MODUL I: EDUCATIA ADULTULUI MODUL I: EDUCATIA ADULTULUI SESIUNEA V : CLIMATUL INVATARII OBIECTIVE : La sfarsitul programului, participantii vor fi capabili sa : sa enumere conditiile necesare unui climat favorabil invatarii sa rezolve probleme care pot bloca formarea unui climat al invatarii favorabil ACTIVITATI : A. discutii in grup mare / brainstorming privind componentele climatului invatarii B. exercitii de rezolvarea problemelor in cazul afectarii formarii unui climat favorabil C. joc de rol cu participanti/situatii problema (optional) MATERIALE Flipchart + markere Retroproiector (optional) Lista de control in ceea ce priveste climatul invatarii COPII PENTRU PARTICIPANTI Lista de control in ceea ce priveste climatul invatarii Formulare cu exercitii tip problema

DEMONSTRATIA (pagina separata)


Mai jos sunt enumerati pasii unei demonstratii in mod aleatoriu. Va rugam sa adaugati fiecarui pas al demonstratiei cate un numar, in functie de ordinea crono(logica):

ARANJEAZA SCAUNELE PENTRU O BUNA VEDERE SI AUDITIE ARATA SI EXPLICA PROCEDURA ETAPA CU ETAPA ASIGURA-TE CA MATERIALELE SI ECHIPAMENTUL SUNT IN BUNE CONDITII

CERE FEED-BACK DE LA PARTICIPANTI CORELEAZA DEMONSTRATIA CU SCOPUL PROPUS EXERSEAZA TU INSUTI EXPLICA TERMENII NOI; SCRIE-I PE TABLA FIXEAZA STANDARDELE PENTRU OMUL CARE LUCREAZA INCURAJEAZA PARTICIPANTII SA PRACTICE INTREABA PARTICIPANTII DESPRE PROCEDURILE DEMONSTRATIEI, CA SA TE ASIGURI CA AU INTELES NU IMPRASTIA OBIECTELE IN GRUP PENTRU A NU DISTRAGE ATENTIA PREZINTA DEMONSTRATIA INCET, ETAPA CU ETAPA REZUMA TREPTELE SI PUNCTELE CHEIE URMARESTE LIMBAJUL NONVERBAL AL PARTICIPANTLOR; VEI STI DACA E NEVOIE SA REPETI PROCEDURILE;

Evaluare