Sunteți pe pagina 1din 36

Universitatea Tehnică

“Gh. Asachi “
Iaşi

Catedra TMR

-Iaşi 2oo6-

1
CUPRINS

1. PROIECTAREA UNUI MECANISM CU BARE....................................................2


1.1 ANALIZA STRUCTURALĂ A MECANISMULUI...................................................3
1.2 ANALIZA CINEMATICĂ A MECANISMULUI........................................................7
1.2.1ANALIZA CINEMATICĂ A MECANISMULUI PRIN METODA GRAFO-
-ANALITICĂ.......................................................................................................................7
1.2.2 ANALIZA CINEMATICĂ A MECANISMULUI PRIN METODA
ANALITICĂ......................................................................................................................15
1.3 ANALIZA CINETOSTATICĂ A MECANISMULUI ................................................21
1.3.1 ANALIZA CINETOSTATICĂ A MECANISMULUI PRIN METODA GRAFO-
-ANALITICĂ ...................................................................................................................22
1.3.2 ANALIZA CINETOSTATICĂ A MECANISMULUI PRIN METODA
ANALITICĂ.....................................................................................................................31

2. PROIECTAREA UNUI MECAMISM CU ROŢI DINŢATE .............................................50


2.1 DETERMINAREA GRADULUI DE MOBILITATE AL MECANISMULUI .........52
2.2 DETERMINAREA NUMĂRULUI DE DINŢI ŞI VITEZELE UNGHIULARE ALE
ELEMENTELOR MECANISMULUI ...............................................................................52
2.3 DETERMINAREA PARAMETRILOR GEOMETRICI AI ROŢILOR 3′ ŞI 4 .......55
2.4 DETERMINAREA RANDAMENTULUI ANGRENAJULUI ................................58

2
Tema 1

PROIECTAREA UNUI MECANISM CU BARE

Să se efectueze analiza structurală,cinematică şi cinetostatică pentru


mecanismul manivelă-piston (bielă-manivelă) din construcţia unui motor cu ardere
internă în 4 timpi.
Se vor folosi datele numerice din tabelul 1.1

Tabelul 1.1
n D θ max S
D
 rot 
 min 
[ mm] [ °] -

3000 82.5 12o52’ 120o

1) manivelă(element conducător)
2) bielă (element condus)
3) piston (element condus)culisă
4) bloc motor (element fix)

Figura 1.1

1.1 Analiza structurală a mecanismului

3
Analiza cinematică a unui mecanism presupune determinarea poziţiei,
precum şi a distribuţiei de viteze şi de acceleraţii pentru fiecare element,
cunoscând parametrii constructivi ai mecanismului şi mişcarea relativă dintre
elementele cuplelor conducătoare.
Există numeroase metode de analiză cinematică, fundamentate pe diverse
domenii ale matematicii: geometrie analitică, calcul vectorial, calcul matricial,
algebra numerelor complexe.

1.1.1 Identificarea elementelor punctelor cinematice

Element cinematic: este un corp solid (rigid sau elastic) sau fluid (lichid sau gazos),
care transmite un lucru mecanic sau transforma o energie.
Cupla cinematica: este legatura mobile dintre doua elemente cinematice, formata
prin contactul direct intre suprafetele lor.

Criterii de clasificare a cuplelor cinematice:


a)dupa numarul de miscari relative (eliminate) intre cele doua elemente;
b) dupa natura contactului dintre elementele cinematice;
c) dupa caracterul miscarii relative dintre elementele cinematice;
d) dupa asigurarea contactului dintre elementele cinematice;
e) dupa caracterul miscarii: de rotatie, de translatie sau de rotatie si translatie.

A(1,2)-cuplă de rotaţie de clasă 5


B(2,3)-cuplă de rotaţie de clasă 5
C(3,4)-cuplă de translaţie de clasă 5
O(4,1)-cuplă de rotaţie de clasă 5

Lant cinematic: este un ansamblu sau o insiruire de elemente legate intre ele prin
cuple cinematice.
Mecanism: un lant cinematic inchis care contine un element fix si unul sau mai
multe elemente conducatoare care asigura miscari determinate ale celorlalte elemente.
Are un numar de elemente sau cuple conducatoare astfel incat miscarea tuturor
elementelor este unic determinata.
Gradul de restrictivitate: este numarul de miscari elementare care nu se pot
executa (restrictii sau legaturi).
Unghiul de configuratie: la care se produce blocarea se numeste unghi de blocare
notat cu α bl . Intervalul care este limitat de configuratia de blocare, este domeniul de
blocare, in care functionarea nu este posibila. In cazul mecanismelor patrulater,
manivela-piston si cu cilindru oscilant, unghiul de configuratie are denumirea
consacrata de unghi de presiune.

4
1.1.2 Stabilirea familiei „f”

Familia: reprezinta numarul de restrictii commune impuse miscarii elementelor


ecanismului
Dimensiunea spaţiului (S) este egală cu numărul de mişcări elementare luate o
singură dată.Diferenţa f’6-S constituie numărul de mişcări elementare care nu sunt
executate de nici un element (legături comune) şi se numeste familia mecanismului

S=3
F=6-3
F=3

1.1.3 Calculul gradului de mobilitate (M)

Gradul de mobilitate: este numarul de parametric independenti care determina


complet pozitia relativa a unui element in raport cu celalalt. Gradul de mobilitate arata
de asemenea numarul de miscari elementare posibile.
Gradul de libertate: este numarul determinat ca diferenta dintre numarul de
5
parametrii si numarul de ecuatii care intervin in problema pozitiilor L = 6n − ∑ k − C k
1

n=4(1,2,3,4)
C5=4(A,B,C,O)
C4=0

M=3(n-1)-2C5-C4
M=3(4-1)-2*4
M=9-8 =>M=1

1.1.4 Descompunerea mecanismului in grupe structurale

Grupa structurală este un lanţ cinematic care face parte dintr-un mecanism şi se
bucură de următoarele proprietăţi:
a) are un număr de grupe conducătoare egal cu gradul său de libertate.
b) are un număr de cuple exterioare cu ajutorul cărora se leagă în mecanism.
c) nu se poate descompune în grupe structurale mai simple.

Grupele structurale cu L=0 se numesc grupe Assur, iar grupele cu L>0 se numesc
grupe conducătoare. Noţiunea de grupă structurală se foloseşte, în special,
pentru studiul mecanismelor cu cuple inferioare. De aceia, în compunerea
grupelor structurale se consideră numai astfel de cuple.
Grupele Assur se clasifică în clase şi ordine. Clasa unei grupe se stabileşte astfel

5

dacă grupa conţine contururi închise deformabile, clasa este egală
cu numărul maxim de laturi ce caracterizează aceste contururi.
• dacă grupa nu conţine astfel de contururi, clasa este egală cu rangul
maxim al elementelor.
Ordinul este egal cu numărul cuplelor exterioare.

Algoritm de descompunere a unui mechanism in grupe structurale


a) se calculeaza (determina) gradul de mobilitate al mecanismului;
b) se transforma toate cuplele cinematice superioare, daca exista in cuple
cinematice inferioare;
c) se indeparteaza din schema structurala a mecanismului batiul sau elemental
de referinta fix;
d) se izoleaza grupele structurale conducatoare;
e) lantul cinematic ramas se descompune in grupe assurice cat mai simple
(dioda), printr-o inlantuire logica a acestor grupe structurale.

Figura 1.1.4.1

B
B grad=0 3 grad=0
2 3 clasa=2 2 clasa=2
ord=2 ord=2
C aspect=1 C aspect=2

A A

grad=0 B
3 clasa=2 grad=0
2 3
ord=2 clasa=2
2
aspect=3 ord=2
aspect=4
A C
B

2 3
grad=0
clasa=2
A ord=2
C
aspect=5

Figura 1.1.4.2

Figura 1.1.4.3

6
Tabelul 1.1.4.1
Tabelul
Clasă Ordin Aspect 1.1.4.2

1 1 1 Clasă Ordin Aspect

2 2 2

θmax< θadmisibil
θmax se atinge în momentul în care pistonul
ajunge în punctul mort inferior
Figura 1.1.4.4
Tabelul
1.1.4.3
n D θ ϕ1
o
3000 82,5 12 52’ 120o
AM
sin θ =
l
S
r = OA =
2

S 
= 1.25
D  ⇒ S = 101.475
D = 82.5 

S 101.475
OA = = = 50.737
2 2

7
sin 12°51' = 0.222 = sin 12.85°
3
sin 120° = 0.86 = = sin 60°
2
AM
sin ϕ1 = ⇒ AM = sin ϕ1 OA = 0.86 * 50.7375 = 43.63
OA

AM AM 43,63
sin ϑ = ⇒ AB = = ⇒ AB = 198,31
AB sin ϑ 0,22

1.2 Analiza cinematică a mecanismului

Analiza cinematică a unui mecanism presupune determinarea poziţiei,


precum şi a distribuţiei de viteze şi de acceleraţii pentru fiecare element,
cunoscând parametrii constructivi ai mecanismului şi mişcarea relativă dintre
elementele cuplelor conducătoare.
Există numeroase metode de analiză cinematică, fundamentate pe diverse
domenii ale matematicii: geometrie analitică, calcul vectorial, calcul matricial,
algebra numerelor complexe.
Studiul cinematic al unui mecanism se poate face fie printr-o abordare globală,
fie prin analiză succesivă a grupelor componente

1.2.1Analiza cinematică a sistemului prin metoda grafo-analitică


Pentru această poziţie a mecanismului, cunoaştem:
AO=50.73mm
AB=198.31mm

Vrem să aflăm viteza unghiulară a elementului 1:


π ⋅ n1 3000
ω1 = =π ⋅ = 314 rad/s
30 30

Figura 1.2.1.1

8
CALCULUL VITEZELOR PRIN METODA GRAFO-ANALITICĂ

Unghiul ϕ 1 este unghiul făcut de OA cu orizontala ;în poziţia mecanismului ,


cea reprezentată mai sus, acest unghi este egal cu 120o;unghiul ϕ 2 este unghiul
făcut de AB cu verticala =301o.
Cunoaştem OA,AB, ω 1 , ϕ 1ϕ 2 , ε 1 = 0 ;ne propunem să aflăm: vA , vB şi vBA.

V B = V A + V BA
V A = ϖ 1 r = 314 * 0.050 = 15.7[ m / s ]
V A [ m / s] 15.7 m / s
kv = = = 0.5
| PV | [mm] 31.4  mm  ϖ1 * r → mod ulul
a

| a s |= 0.3* | ab |= 0.3 * 20 = 6 V A =  ⊥ BA → directia

Vb =| PV | K v = 37 * 0.5 = 18.5[m / s ]  sensul →ϖ1
b

V BA =| ab | K V = 20 * 0.5 = 10[m / s ]
3
V BA [m / s ] 19 * 10
ϖ2 = = = 95[ s −1 ]
l[mm] 198

CALCULUL ACCELERAŢIILOR PRIN METODA GRAFO-ANALITICĂ

n t
Ne propunem să calculăm: a A , a AB , a AB , a B .

ϖ 12 * r → marimea

a A || OA → directia
 A → 0 → sensul
a B = a A + a BA
n
+ a tAB 

a A [m / s 2 ] 4929.8
ka = = = 49.29 ϖ 22 * l → marimea
| Pa a' | [mm] 100 n 
a AB // BA → directia
a A = ϖ 12 * r = 314 2 * 0.050 = 4929.8[m / s 2 ]  B → A → sensul

9
a B = a B + a BA
n
+ a BA
t

n
a AB = ϖ 22 * l = 95 2 * 0.198 = 9025 * 0.198 = 1286[m / s 2 ]
1786.9 1786.9
n
a AB = = = 36.25[mm]
ka 49.29

a tAB = 78[mm]
Din desen =>
a B = 43[mm]

Figura 1.2.1.2a

10
Figura 1.2.1.2b

1.3Analiza cinetostatică a mecanismului

Forţele care acţionează asupra elementelor mecanismelor se clasifică în trei categorii:


forţe aplicate, forţe de legătură şi forţe de inerţie.
Din categoria forţelor aplicate fac parte:
• Forţele care se exercită, în fiecare cuplă conducătoare, din partea unui element
asupra celuilalt. Aceste forţe sunt dezvoltate de motoarele care antrenează în
mişcare relativă elementele cuplelor conducătoare.

11
• Forţe tehnologice, care sunt generate ca urmare a operaţiei tehnologice
executată de mecanism. Aceste forţe acţionează asupra elementelor conduse şi
sunt foarte diverse ca natură.
• Forţe elastice, care sunt generate de elementele elastice care pot interveni în
construcţia mecanismului
• Forţe de greutate
Forţele de legătură acţionează în cuplele cinematice şi sunt de două feluri:
• Reacţiuni normale, care acţionează pe direcţia normalei la suprafeţele în contact
ale fiecărei cuple cinematice.
• Forţe de frecare, care acţionează tangenţial la suprafeţele în contact ale fiecărei
cuple cinematice.
Forţele se clasifică în funcţie de semnul lucrului mecanic elementar în:
• Forţe motoare, când lucrul mecanic este pozitiv;
• Forţe rezistente, când lucrul mecanic este negativ.

1.3.1 Analiza cinetostatică a mecanismului prin metoda grafo analitică

kg kg
m1 = 18 ⋅ OA = 18 ⋅ 0,050m = 0.9kg
m m
kg kg
m2 = 9 ⋅ AB = 9 ⋅ 0,198m = 1.782kg
m m
kg kg
m3 = 2,7 ⋅ AB = 2,7 ⋅ 0,198m = 0,534kg
m2 m

Fie Fii forţa de inerţie, unde i=1,2,3 ; Gi - greutatea elementului i, cu i=1,2,3;Ji –


momentul de inerţie al elementului i ,cu i=1,2,3.

m
G1 = m1 ⋅ g = 0.9kg ⋅ 9,81 = 8.82 N
s2
m
G2 = m2 ⋅ g = 1.782kg ⋅ 9,81 2 = 17.48 N
s
m
G3 = m3 ⋅ g = 0,534kg ⋅ 9,81 2 = 5.23 N
s

Fi1 = −m1 ⋅ a S1 = 0.9 ⋅ 2464.9 = 2218.4 N


m
Fi 2 = −m2 ⋅ a S 2 = 1.782kg ⋅ 3055.98 = 5445.7 N
s2

12
m
Fi 3 = − m3 ⋅ aB = 0.534kg ⋅ 2119.47 = 1131.79 N
s2
M i1 = − J1 ⋅ ε1 = 0( ε1 = 0 )
M i2 = −J2 ⋅ ε 2
m2 ⋅ l22 0,1982 m 2
J2 = = 1.782kg ⋅ = 0,0058kg ⋅ m 2
12 12
ε = 19410 s −2 ⇒ M i 2 = −19410 ⋅ 0.0058 = −113.008 Nm
M i 3 = − J 3 ⋅ ε 3 = 0( ε 3 = 0 )

Fie Fu forţa utilă necesară pistonului să coboare. Această forţă are expresia următoare:

Fu = Ps ⋅ S p
π ⋅ Dc2 π
Sc = = ⋅ 82.52 cm 2 = 5342.9mm 2
4 4
daN
Ps = 64 2 ⇒
cm
daN
Fu = 64 2 ⋅ 53.42cm 2 = 34188 N
cm

Reacţiunile care apar în mecanism sunt: R43 , R12 , R23 , R21 , R34 , R32 , R41 , precum şi un
moment de echilibrare M e .

Între reacţiuni există legăturile următoare:


R23 = − R32
R12 = − R21
R12 are o componentă normală şi una tangenţială .
R43 ⊥ OB
R12 = R12t + R12n
R12t ⊥ AB şi R12n II AB

∑F 3, 2 = 0 ⇒ R43 + Fu + G3 + Fi 3 + R32 + R23 + Fi 2 + G2 + R12 = 0


R32 + R23 = 0
R43 ⊥ OB

13
R12t ⋅ l 2 + G2 ⋅ b2 B − Fi 2 ⋅ bi 2 − M i 2 = 0
 bi 2 = 74mm

b2 B = 30mm
Fi 2 ⋅ bi 2 + M i 2 − G2 ⋅ b2 B
R12t =
l2
8483.4 ⋅ 0.074 − 114.1 − 16.16 ⋅ 0.030
R12t = = 511.2 N
0,183
∑M 3B = 0 ⇒ R43 ⋅ h43 = 0 ⇔ h43 = 0
N
R43 = 28 ⋅ 100mm = 2800 N
mm
N
R12n = 29 ⋅ 100mm = 2900 N
mm
N
R12 = 53.5 ⋅ 100mm = 5350 N
mm
N
∑F 3 = 0 ⇒ R43 + Fu + G3 + Fi 3 + R23 = 0 ⇒ R23 = 84.5
mm
⋅ 100mm = 9450 N

N
∑F = 0 ⇒ R +G
1 21 2 + R41 = 0 ⇒ R41 = 68.5
mm
⋅ 100mm = 6850 N

∑M = 0 ⇒ R ⋅b
10 21 21 − M e = 0 ⇒ M e = R21 ⋅ b21

b21 = 72mm ⇒ M e = 0.072mm ⋅ 7750 N = 558 N ⋅ m

14
1.3.2.Analiza cinetostatică a mecanismului prin metoda analitică

 l ⋅ cos ϕ + l ⋅ cos ϕ = 0  l ⋅ cos ϕ 1 


1 1 2 2
OA+AB=OB ⇒ l ⋅ sin ϕ + l ⋅ sin ϕ = OB ⇒ ϕ 2 = arccos − 1 
1 1 2 2  l2 

OB=85
 − ω 1 ⋅ l1 ⋅ sin ϕ 1 − ω 2 ⋅ l 2 ⋅ sin ϕ 2 = 0 ω ⋅ l ⋅ sin ϕ 1
 ⇒ ω2 = − 1 1
ω 1 ⋅ l1 ⋅ cos ϕ 1 + ω 2 ⋅ l 2 ⋅ cos ϕ 2 = v B l 2 ⋅ sin ϕ 2
m
vB = ω1 ⋅ l1 ⋅ cos ϕ1 ⇒ vB = 39,73 ⋅ 0,44 ⋅ cos1200 = 18.5
s
− ε1 ⋅ l1 ⋅ sin ϕ1 − ω1 ⋅ l1 ⋅ cos ϕ1 − ε 2 ⋅ l2 ⋅ sin ϕ 2 − ω2 ⋅ l2 ⋅ cos ϕ 2 = 0
2 2


 ε1 ⋅ l1 ⋅ cos ϕ1 − ω1 ⋅ l1 ⋅ sin ϕ1 + ε 2 ⋅ l2 ⋅ cos ϕ 2 − ω2 ⋅ l2 ⋅ sin ϕ 2 = aB
2 2

ε1 ⋅ l1 ⋅ sin ϕ1 + ω12 ⋅ l1 ⋅ cos ϕ1 + ω22 ⋅ l2 ⋅ cos ϕ 2


⇒ ε2 = − ⇒
l2 ⋅ sin ϕ 2
ε 2 = 19.41s − 2

m
aB = −ω12 ⋅ l1 ⋅ sin ϕ1 + ε 2 ⋅ l2 ⋅ cos ϕ 2 ⇒ aB = 2120.6
s2
( ) (
a A = −ω12 ⋅ OA = − ω12 ⋅ l1 ⋅ cos ϕ1 ⋅ i + − ω12 ⋅ l1 ⋅ sin ϕ1 ⋅ j) sin ϕ1 = 0
m
a A = −ω12 ⋅ l1 ⋅ cos ϕ1 = 4929.8
s2

∑F 2,3 = 0 ⇒ R43 + R12 + Fu + Fi 3 + Fi 2 + G3 + G2 = 0

OX: R43 + Fi 2 x + R12 x = 0

OY: − Fu + Fi 3 − G3 + Fi 2 y − G2 + R12 y = 0
R12 y = Fu − Fi 3 + G3 − Fi 2 y + G2

15
m
F12Y = −m2 ⋅ a S 2 y = −1,6kg ⋅ 72,11 = 115,376 N
s2
⇒ R12 y = 6803 N − 369.74 N + 9.535 N − 434.96 N + 31.81N ⇒ R12Y = 6039.64 N
m
F12 x = −m2 ⋅ a S 2 x = 1,6kg ⋅ 1230 = 1968 N
s2
R12 x = − R43 − F12 x
∑ M ( B) = 0 ⇒ M ( B) + M ( B) + M ( B) + M
2 Fi 2 G2 R12 i2 =0
M ( B ) = BS × F = ( 0,65 ⋅ l ⋅ sin ϕ ⋅ F − 0,65 ⋅ l
Fi 2 2 i2 2 2 i2 x 2 ⋅ cos ϕ 2 ⋅ Fi 2 y ) ⋅ k
⇒ M Fi 2 ( B ) = 0,65 ⋅ 0,183 ⋅ 0,99 ⋅ 3992.58 − 0,65 ⋅ 0,183 ⋅ 0,08 ⋅ 434.966 = 466.02 N

M G 2 ( B ) = 0,65 ⋅ l 2 G2 ⋅ cos ϕ 2 ⋅ k ⇔ M G 2 ( B ) = 0,65 ⋅ 0,183m ⋅ 0,08 ⋅ 31.81N


M G 2 ( B ) = 1,97 N ⋅ m
M R12 ( B ) = ( l ⋅ sin ϕ 2 ⋅ R12 x − l 2 ⋅ cos ϕ 2 ⋅ R12 y ) ⋅ k
M R12 ( B ) = 0,352 ⋅ R12 x − 452.05
M i 2 = ( − J 2 ⋅ ε 2 ) ⋅ k ⇒ M i 2 = −185.101N

Tabelul 1.3.2

ϕ1 R43 R23 R12 R41 Me


120 2800 9450 5350 6850 558

152 5726.1 8019.9 6823.5 6844.8 582.97


8 2 8

16
Tema 2

PROIECTAREA UNUI MECAMISM CU ROŢI DINŢATE

Analiza structurală

Să se analizeze din punct de vedere structural si cinematic sis a se calculeze


elementele geometrice ale angrenajelor cilindrice si conice cu axe fixe aprtinand cu
roti dintate reprezentate in fig. de mai jos.

Se cunosc:
- turatia electromotorului: nem = 450[rot / min]
n z7 = n1 de la manivela mecanismului cu bare
- treapta cilindrica cu axe fixe: ( z1 − z 2 )
z1 = 11 , z 2 = 18
- dantura dreapta: m = 3
- subansamblul cu axe mobile: z 3 = 75 , z 4 = 26 , z 5 = 26
- rotile au acelasi modul, dantura dreapta:
- subansamblul conic cu axe fixe: ( z 6 − z 7 ), z 6 = 21
- dantura dreapta: unghiul ∑ = 90° , M e = 2,5[mm]

17
Considerente Teoretice

Roată dinţată – reprezintaun element dintatcare are rolul de-a transmite


miscarea unui alt element dintat prin intermediul dintilor in contact.

Angrenaj – mecanismul elementar format din doua roti dintate mobile in


raport cu doua axe in pozitie invariabila.

Suprafaţă de rostogolire – suprafata pe care este dispusa dantura unei roti


dintate.

Clasificare angrenaje:
 dupa pozitia axelor:-axe paralele
-axe concurente
-axe incrucisate
 dupa forma suprafetelor de rostogolire:
-cilindrice
-conice
-hiperbolice
 dupa pozitia relative a suprafetelor de rostogolire:
-exterioare
-interioare
 dupa tipul miscarii axelor sistemelor cu roti dintate:
-axe fixe
-axe mobile.

Raport de transmitere (i12) – raportul dintre viteza unghiulara a rotii


conducatoare 1 si viteza unghiulara a rotii conduse 2.

Distanţa dintre axe (a) – lungimea perpendicularei comune.

Unghiul dintre axe (S) – cel mai mic unghi cu care trebuie rotita una dintre
axe pentru a fi adusa in pozitie de parallelism sau de suprapunere cu cealalta axa
,in asa fel incatsensurile de rotatie ale celor doua rotisa fie opuse.

Legea fundamentală a angrenării –angrenarea intre doua roti dintate se


realizeaza cand normala comuna a celor doua profiluri trece in permanenta prin
polul angrenarii.

Evolventă – curba generate de un punct al unei drepte ce se rostogoleste fara


alunecare pe un cerc numit cerc de baza.

18
Cremaliera de referinţă – un element dintat fictive care are forma si
dimensiunile danturii determinate care se utilizeza pentru definirea danturii unor
angrenaje sau a unor sistema de angrenaje.

2.1 Determinarea gradului de mobilitate al mecanismului

Analiza structurala: cunoscand f =3, sa se determine M

f =3
n=6
M 3 = 3 ⋅ ( n − 1) − 2 ⋅ C 5 − C 4
C 5 = 5 ⋅ ( A, C , F , G, I )
C 4 = 4 ⋅ ( B, D, E , H )
M 3 = 3 ⋅ 5 − 2 ⋅ 5 − 4 = 15 − 10 − 4 = 1
M3 =1

2.2 Determinarea numărului de dinţi şi vitezele unghiulare ale


elementelor mecanismului

a 45 = a3'4
m m
( z 5 − z 4 ) = ( z 3' + z 4 ) ⇒ z 5 = z 3' + 2 z 4 =>condiţia de coaxialitate
2 2
⇒ z 5 = 18 + 2 ⋅ 26 = 18 + 52 = 70
=>condiţia de montaj şi vecinătate

a=k⋅p
k∈N
p = m ⋅ π = 3 ⋅ 3.14 = 9.42

Se cere: i17 , n7 ,ϖ 7 , n4 ,ϖ 4 = ?

ϖ1 ϖ 47.1
i12 = ⇒ϖ2 = 1 = ⇒ ϖ 2 = 28.89
ϖ2 1.63 1.63
π ⋅ n1
ϖ1 = = 47.1
30
z 18
i12 = ± 2 = = 1.63
z1 11

19
Descompunem:

1-3-I
3-p-II
6-7-III

=>Willis exprimă raportul de transmitere atunci când port satelitul este considerat
punct de referinţă

i17 = i13 ⋅ i3 p ⋅ i67


z 2 z3 18 75
i13 = − ⋅ ' ⇒ i13 = − ⋅ = −1.63 ⋅ 3.75 ⇒ i13 = −6.11
z1 z 2 11 20
ϖ1 z z ϖ 47.1
i13' = = − 2 ⋅ 3' ⇒ ϖ 3; = 1 = − ⇒ ϖ 3' = −7.70
ϖ3'
z1 z 2 i13' 6.11
π ⋅ n1 3.14 ⋅ 450
ϖ1 = = = 47.1
30 30
ϖ 3' − ϖ p z z z 70
i 3' 5 = = − 4' ⋅ 5 = − 5' = − ⇒ i3'5 = −3.88
ϖ 5 −ϖ p z3 z 4 z3 18
ϖ 5 = 0 → el. fix
ϖ 3' − ϖ p ϖ 3' z z
= −3.88 ⇒ − + 1 = 5' ⇒ i3' p = 1 + 5' ⇒ i3' p = 1 + 3.88 ⇒ i3' p = 4.88
−ϖ p ϖp z3 z3
ϖ3 ϖ 7.70
⇒ = 4.88 ⇒ ϖ p = 3' = − = −1.57
ϖp 4.88 4.88
z 7 27 ϖ
i67 = = = 1.28 ⇒ 6 = i67 ⇒ ϖ 6 = 24.60
z 6 21 ϖ7
ϖ1 z 27 ϖ 47.1
i67 = ⇒ 7 = = 2.45 ⇒ ϖ 7 = 1 = ⇒ ϖ 7 = 19.22
ϖ7 z1 21 i17 2.45
ϖ 3' − ϖ p z4 26
i3p'4 = =− ⇒ i3p'4 = − = −1.44
ϖ 4 −ϖ p '
z3 18
ϖ 3' − ϖ p
⇒ = −1.44 ⇒ ϖ 3' − ϖ p = −1.44(ϖ 4 − ϖ p )
ϖ 4 −ϖ p
ϖ p ⋅ 2.44 − ϖ 3' 3.86
⇒ ϖ 3' + 1.44ϖ 4 = ϖ p (1 + 1.44) ⇒ ϖ 4 = = ⇒ ϖ 4 = 2.68
1.44 1.44

20
Date finale:
Tabelul 2.2.1
ωp ω1 ω2 ω3 ω4 ω5 ω6 ω7
[rad/s]
-1.57 47.1 28.89 -7.70 2.68 0 24.60 19.22

Tabelul 2.2.2
n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7
[rot/min]
450 276,01 -73,56 25,60 0 235,03 183,63

2.3 Determinarea parametrilor geometrici ai roţilor dinţate z2 şi z3

21
Exemple numerice
Formula de calcul sau /şi indicaţia de adaptare
Elementul Geometric
Angrenaj cu dinţi drepţi
aw ≠ a
1 2 3
Date iniţiale privind definirea geometrică a danturilor angrenajului
- 20;75
z ,z
'
Numerele de dinţi 2 3

Unghiul de înclinare al dintelui β Tab.2


Modulul (standardizat) STAS 822 – 82 (tab. 3) 3
Modulul normal mn STAS 822 – 82 (tab. 3) 3
Modulul frontal mt mt = mn / cos β 3

Profilul de referinţă standardizat 20o;1;0.25


STAS 822 – 82 (tab. 1)
( α n 0 , ha 0 , c 0 )
* *

Date iniţiale privind parametrii geometrici definitorii ai danturii cuţitului-roată


Numărul de dinţi z0 Tab. 7 17
Modulul normal mn0 mno=mn 3
Unghiul de înclinare de divizare β β0=β 0
0

Diametrul de cap al cuţitului roată STAS 6655/2-80 (tab. 7) 59.14


da0
Unghiul de presiune de referinţă αn0=αn 20o
al cuţitului roată

22
Coeficientul normal al deplasării d a0 z0 * 1.3
profilului la cuţitul roată xn0 xn0 = − − han 0
2m n 2 cos β
Parametrii de bază ai roţilor dinţate ai angrenajului

α =α ;h 20;1;0.25
* * * *
n n0 an
= ha 0 ; c n = c0
Distanţa dintre axele de referinţă a =mt ( z 2 +z 3) / 2
'
82.5
Distanţa dintre axe aw Se rotunjeşte a la o valoare întreagă sau conform STAS 6055 – 80
82 (tab. 3)
Unghiul de presiune de referinţă αt =arctg (tgαn / cos β) 20o
frontal
a  15.6o=13o36’
Unghiul de angrenare frontal αtw =arccos  cos αt 
a w 
'
( z 2 + z 3)
Coeficientul normal al deplasărilor x nd = (invαtw − invαt ) 0.684
2tgα n
de profil însumate xnd
invαtw = tg tw − αtw ; invαt = tgαt − αt
Stabilirea coeficienţilor deplasărilor Mărimea xnd se repartizează pe cele două roţi după criteriul Xn3=0.884
de profil al roţilor dinţate x2 n , xn3
'
admis,astefl încăt să se respecte relaţia x2 n + xn3 = xnd
' ' Xn2’=0.200
Stabilirea coeficienţilor deplasărilor
de profil,ale roţilor dinţate x2 , x3
' Tab. 6
'
−x3 0.006934
Involuta unghiului de angrenare invαtw =2 x 2
'
tgαn +invαt
z 3
−z 2
Unghiul de angrenare αtw =arg(invαtw
) 15o36’
Distanţa dintre axe aw aw =a cos αt / cos αtw 80
Diametrele de divizare d2’(3)=mt z2’(3) 60;225

23
* *
d f 2 ' = d 2'−2(han + c n − x n 2 ' )mn
* *
53.7
Diametrele cercurilor de picior d f 3 = d 3 + 2(han + c n + x n 3 )mn
217.136
*
d a 2 ' = d 2 ' + 2mn (han + xn 2 ' ) 67.2
Diametrele cercurilor de cap *
d a 3 = d 3 − 2mn (han − x n 2 ' ) 229,8
Diametrele cercurilor de răstogolire cos αt 58.76
d w 2 '( 3) = d 2 '( 3) 218.25
cos αwt
Diametrele cercurilor de bază d b 2 ' ( 3) =d 2 ' ( 3) cos αt 57.06
213.75
Unghiul de presiune frontal la d 2 '( 3) cos αt  35.53
capătul dintelui αta 2 '( 3) =arccos  23.93

 d a 2 '( 3) 

Unghiul de înclinare pe cilindrul de [
β b = arcsin sin β cos α n ] 0
bază
Unghiul de înclinare pe cilindrul de d  0
cap β a = arctg  a tgβ 
d 
Diametrul de divizare al cuţitului z m 51
roată d b 0 = 0 n = z 0 , mt
cos β
Diametrul de bază al danturii z 0 mt
cuţitului roată d b0 = cos α t = z 0 mt cos α t 48.51
cos β
Unghiul de presiune frontal de cap d 
al cuţitului roată α ta 0 = arccos 0 cos α t  38.87o
 d a0 
Involuta unghiului de angrenare x n3 − x n0
frontal αtw0 angrenajului tehnologic invα tw0 = invα t + tgα t 0.123
z3 − z0
Unghiul de angrenare frontal al α tw0 = arg(invα tw0 ) 38o28’
angrenajului tehnologic

24
Distanţa dintre axe de referinţă a cos α t
angrenajului tehnologic a w 0 = a0 23.79
cos α tw0

Verificarea evitării fenomenelor negative specifice generării danturilor


Verificarea lipsei subtăierii dinţilor x n 2 ' ≥ x n 2'min
pinionului 2
Coeficientul normal minim al * z 2 ' sin α t Xn2’=0.005
x n 2 'min = han −
profilului la limita subtăierii dinţilor 2 cos β
pinionului
Verificarea lipsei ascuţirii dinţilor S an1 ≥ 0.25mn
pinionului 0.95
Arcul de cap normal al dintelui  0.5π − 2 x n 2 ' cos βtgα t 
S an1 =  + (invα t − invα ta1 ) d a 2 ' cos βa1
pinionului  z2 ' 
Verificarea lipsei ascuţirii dinţilor S an1 ≥ 0.25mn
roţii conduse
Arcul de cap normal al dintelui roţii S =  0.5π − 2 x n 2 ' cos βtgα t + (invα − invα ) d cos βa
an1 t ta1 a 2' 1
conduse  z2 ' 
Verificarea condiţiilor de evitare a subtăierilor de diferite tipuri care pot aparea la dinţii roţilor cu danturi cilindrice inte3rioare
prelucrate cu cuţit roată
Verificarea la subtăieri tip hS < 0
CAP.D-R2/PIC.D-CR 2
-7.75
hS = 0.5 d b 3 + (a w0 sin α tw0 ) 2 − 0.5d a 3
Semiunghiul arcului frontal de cap π 2 x tgα n
al dintelui roţii cu dantură interioară ψ ta 3 = − n3 − invα t + invα ta 3 0.0301
2 z3 z3
Semiunghiul arcului frontal de cap π 2 x tgα n
al dintelui cuţitului roată ψ ta 0 = + n0 − invα t + invα ta 0
2z0 z0
Pasul unghiular al danturii ς 3( 0 ) = 360° / z 3( 0) 4.8
21.17
Multiplul pasului unghiular al σ 3( 0 ) = Nς 3 ( 0 ) 4.8

25
danturii 21.17
Verificarea la subtăiere tip CAP.D- Cu valoarea N=1 se ]ncepe un calcul prin ciclare pentru
R2/(CAP.D-CR)/AVANS RADIAL verificarea evitării subtăierii pentru unghiurileŞ
σ 0 = Nς 0 ≤ 90°
Daca atunci ciclarea este terminată.iar
σ 0 ≥ 90°
subtăierea nu are loc 2
Pentru σ 0 < 90° se continuă calculul
λ N = d a 3 sin(σ 2 + ψ ta 2 ) − d a 0 sin(σ 0 + ψ ta 0 )
Dacă λ N ≥ 0, subtăierea nu are loc pentru valoarea N.Se
continuă verificarea pentru N=N+1 (până la σ 0 ≥ 90° )
2Verificarea la interferentă tip
CAP.D-R1/PIC.D-R2
ρ ≤ρ f2 l 20

ρ = a sin α + 0.5 d − d
f2 w tw
2
a1
2
b1
22.48
7.85
ρ = a sin α + 0.5 d − d
l 20 w 02 tw 02
2
a0
2
b0

Verificarea la interferenţp de tip


PIC.D-R1/CAP.D-R2
ρ ≤ρ f1 l1

ρ = 0.5d tgα − a sin α


f1 d2 ta 2 w tw
3,57
2,97
*
han − xn 2'
ρ l1 = 0.5d1 sin α t −
sin α t
mn

Verificarea condiţiei de evitare a interferenţei muchiilor de cap ale celor două roţi
Parametru auxiliar de calcul z3
x 2 '3 = invα ta1 − invα ta 2 + (1 − z 2 ' / z 3 )invα tw 0.04
z 2'
Unghiu auxiliar  d 2 − d a22 ' − a w  0,75
µ = arccos a 3 
 4a w d a1 

26
Verificarea la interferenţă tip CAP. z 2' d 0,04>0
D-B1/CAP.D-R2 ν = µ − arcsin( a 2 ' sin µ ) + x 2 '3
z3 d a3
Verificarea condiţiei de evitare a interferenţei muchiilor de cap ale celor două roţi la montarea în angrenaj prin deplasare radiala a
roţilor
Parametru unghiular auxiliar (d a 3 / d a 2' ) 2 − 1
µ =
'
0.9
( z 3 / z 2' ) 2 − 1
Verificarea la interferenţă tip CAI. Dacă µ > µ , atunci interferenţa nu are loc si verificări în
'

D+R1-CAP . D+R2 0.9>0.75


continuare nu se mai fac.
MONTAJ RADIAL
Dacă µ < µ , atunci se continuă verificarea
'

Parametru de criteriu al interferenţei z 2' ' d


ν' = µ − arcsin( a 2 ' sin µ ' ) + x 2 '3 0.02
z3 d a3
Verificarea la interferenţă tip Dacă ν ≥ 0 ,atunci interferenţa de această speţă nu are loc.
'

CAP.D-R1/CAP.D-R2/Montaj -
Dacă ν ≤ 0 ,atunci se continuă verificarea
'
RADIAL
Semiunghiul arcului frontal de cap π 2 x tgα n -
al dintelui pinionului ψ ta 2 ' = + n 2' + invα t − invα tas '
2 z 2' z 2'
Mărimi auxiliare z 2' '
n' = ( µ −ψ ta 2' )
π ,în care nx reprezintă valoarea întreagă a
-
µ x = ψ ta 2' + πn x / z 2 '
valorii n’-2+x,unde x=1,2,3,4.
Verificarea la interferenţă tip Dacă toate valorile ν x ( x = 1,2,3,4) sunt negative ,atunci -
CAP.D+R1-CAP.D-R2 montajul radial nu este posibil
MONAJ RADIAL
Verificarea continuităţii angrenării
Gradul de acoperire frontal d a22 ' − d b22 ' − d a23 − d b23 + 2a w sin α tw 2.63
εα =
2πmt cos α t

27
Gradul de acoperire axial ε β ε β = b sin β /(πmn ) 21
, ψ a = (0.2 + 0.6)a w se recomandă ε β >1
b = ψ a aw ,
Gradul de acoperire total ε γ εγ = εα + ε β 1.23
ε γ >1.2
Calculul dimensiunilor de măsurare ale danturilor
Unghiul de presiune frontal pe  z cos αt  30.45o
cilindrul de diametru α twN = arccos  28.74o
d+2xnmn  z + 2 x n cos β 
Numărul teoretic de dinţi respectiv z  tgα twN 2 x n tgα n  2.12
de goluri,pentru măsurarea lungimii N'=  − − invα t  5.68
π  cos 2 β b z 
peste dinţi respectiv a lungimii  
peste goluri
Numărul real de dinţi pentru N 1( 2 ) reprezintă valoarea întreagă a mărimii N’+0.5 5;8
măsurarea lungimii peste
dinţi/goluri
Lungimea normală peste [
WnN = π ( N − 0.5) + x n tgα n + z * invα t mn cos α n ] 12.36
dinţi/goluri 35.25
Verificarea încadrării punctelor de ρ f 1 < 0.5WnN / cos β < ρ a1 2.37<8.61<10.51
contact ale lungimii WnN pe ,în care 41.35<24.74<11.21
flancurile evolventice ale danturii ρ f 2 < 0.5WnN / cos β < ρ a 2
Raza de curbură a profilului frontal ρ f 1 = 0.5d b 3 tgα ta 3 − a w sin α tw 2.78
în punctul de intrare,ieşire din 20.75
angrenare ρ f 2 = 0.5d b 2' tgα ta 2 ' + a w sin α tw
Raza de curbură a profilului la ρ a 2 '(3) = 0.5d b 2 '(3) tgα ta 2 '(3) 11.25
capul dintelui
Verificarea măsurabilităţii b ≥ WnN 2'( 3) cos β b + (2...5)mm -
dimensiunii WnN2’(3)

28
Coardă constantă normală a dintelui π 
S cn1 =  cos 2 α n + x n 2 ' sin 2α n mn 2.65
2 
2.84
π 
S cn 2 =  cos 2 α n − x n 3 sin 2α n mn
2 
Verficarea condiţiilor de măsurare ρ tS1 > ρ f 1 8.344>1.98
ale coardei constante ,în care 14.63>20.42
ρ tS 2 < ρ f 2
Razele de curbură ale profilului  cos β 2 ' 
frontal în puncte la care definesc ρ tS1 = 0.5 d b 2 'tgα t + S cn1  6.35
 cos α n 
coarda constantă 12.36
 cos β 3 
ρ tS 2 = 0.5 d b 3 tgα t − S cn 2 
 cos α n 
Înălţimea la coardă constantă a h cn1 = 0.5(d a 2 ' − d 2 ' − S cn 2' tgα n ) 1.65
dintelui 1.10
h cn 2 = 0.5(d a 3 − d a 3 − S cn 3tgα n )

29
2.4 Determinearea parametrilor geometrici ai roţilor z6+z7
Unghiul conului de divizare sin Σ
δ 2 ' = DEL1 = arctg 42.2
ief + cos Σ
57.7
iet sin Σ
δ 3 = DEL 2 = arctg
1 + ief cos Σ
Diametrul de divizare pe conul d 2 ' = D2 ' = me z 2 '
exterior 63
d 3 = D3 = me z 3
71

d 2' d3
Lungimea exterioară a generatoarei Re = R = R1 = R2 = = 50
2 sin δ 2 ' 2 sin δ 3
de divizare

z 2' d3 17.07
Numărul de dinţi ai roţii plane z0 = =
2 sin δ 1 2 sin δ 3

b = B ≤ψ RR b=β<27.5
Lăţimea roţii dintre aceste două mărimi se adoptă valoarea cea
b ≤ 8mt
mai mică,rotunjită la un număr intreg
b 38
Rm = RM = R −
2
Lungimea mediană a generatoarei
de divizare
Ri = RI = R − b 11.8
Lungimea interioară a generatoarei
de divizare

30
Rmc cos β e 2.28
Modulul frontal median mm = VMM = me
R cos β m

 b  0
Unghiul de înclinare exterior β e = arcsin (1 − 0.5 ) sin β m 
 R 
b 0
Excentricitatea ρ = RO = ( R − ) sin β m
2

tgα n 20
α t = AF = arctg
cos β e
Unghiul de angrenare frontal
ha 2 ' = HA2' = (ha* cos β e + x r 2 ' )me 3.6
2.4
ha 3 = HA3 = (ha* cos β e + x r 3 )me
Înălţimea capului de divizare
exterior al dintelui
h f 2 ' = HF 2' = [(ha* + c * ) cos β e − x r 2 ' )]me 3
4.2
Înălţimea piciorului de divizare h f 3 = HF 3 = [(ha* + c * ) cos β e − x r 3 )]me
exterior al dintelui
Înălţimea exterioară a dintelui h = H = (2ha* + c* ) cos β e me 6.6

Diametrul de cap exterior d a 2 ' = DA2' = d 2 ' + 2ha 2 ' cos δ 2 ' 68.67
73.95
d a 3 = DA3 = d 3 + 2ha 3 cos δ 3
d f 2 ' = DF 2' = d 2 ' − 2h f 2 ' cos δ 2 ' 58.27
65.82
Diametrul de picior exterior d f 3 = DF 3 = d 3 − 2h f 3 cos δ 3

31
 h f 2' 
Unghiul piciorului dintelui θ f 2 ' = TF 2' = arctg  
 R 
  3.81
 hf 3  65.82
θ f 3 = TF 3 = arctg  
 R 
 
h 
Unghiul capului dintelui θ a 2' = TA2' = arctg  a 2 ' 
 R  3.81
h  10.84
θ a 3 = TA3 = arctg  a 3 
 R 
δ f 2 ' = RDELF 2' = δ 2' − θ f 2 ' 38.39
46.86
Unghiul conului de picior δ f 3 = RDELF 3 = δ 3 − θ f 3
δ a 2 ' = RDELA2' = δ 2' + θ a 2 ' 46.01
Unghiul conului de cap 68.54
δ a 3 = RDELA3 = δ 3 + θ a 3
δ t 2 ' = RDELT 2' = 90 − θ 2' 47.8
32.3
Unghiul conului frontal
δ t 3 = RDELT 3 = 90 − θ 3
λe 2' = RLE 2' = 90 − θ a 2 ' 85.43
Unghiul dintre generatoarea conuli 86.96
de cap şi generatoarea conului
λe3 = RLE 3 = 90 − θ a 3
frontal exterior

λi 2' = RLI 2' = 90 + θ a 2 ' 94.57


93.05
Unghiul dintre generatoarea conlui
λi 3 = RLI 3 = 90 + θ a 3
planului frontal interior
Înălţimea exterioară a conului de H a 2 ' = RLHA2' = R cos δ 2' − ha 2 ' sin δ 2 ' 37.21
cap 28.94
H a 3 = RLHA3 = R cos δ 3 − ha 3 sin δ 3

32
Această mărime se adoptă constructiv sau se determină cu
Distanţa de aşezare aproximaţie astfel: 64.10
L2 ' = L2 ' = R / cos δ 2 ' 81.96
L3 = L3 = R / cos δ 3

Distanţa dde cap exterioară La 2' = RLA2' = L1 − H a 2 ' 26.89


53.02
La 3 = RLA3 = L3 − H a 3
cos δ a 2 ' 18.18
bx 2' = BX 2' = b 11.49
cosθ a 2 '
Lăţimea axială a danturii
cos δ a 3
bx 3 = BX 3 = b
cosθ a 3
Lai 2 ' = RLAI 2' = Las ' + bx 2' 45.07
Distanţa de cap interioară 64.51
Lai 3 = RLAI 3 = La 3 + bx 3

Calculul elementelor utile la verificarea angrenării

s2 ' = S 2' = (0.5π + 2 xr 2'tgα t + xt 2 ' )me cos β e 2.72


Arcul de divizare exterior 1.956
s3 = S 3 = (0.5π + 2 xr 3tgα t + xt 3 )me cos β e
Numărul de dinţi la roţile z2 '
echivalente zv 2' = ZV 2' = 26.92
cos δ 2 ' cos3 β e
44.26
z3
zv 3 = ZV 3 =
cos δ 3 cos3 β e
dV 2 ' = DV 2' = d 2' / cos δ 2 ' cos 2 β e 80.7
Diametrul de divizare echivalent 116.3
dV 3 = DV 2' = d3 / cos δ 3 cos 2 β e

33
d av 2 ' = DAV 2' = (d v 2 ' = 2ha 2 ' ) 73.5
Diametrul de cap echivalent 111.5
d av 3 = DAV 3 = (d v 3 = 2ha 3 )
Diametrul de bază echivalent d bv 2' = DBV 2' = d v 2' cos α t 76.75
110.485
d bv 3 = DBV 3 = d v 3 cos α t
av = AV = 0.5(d v 2' + d v 3 ) 138.85

Distanţa între axe


d v 2 ' cos α t 0
α av 2' = arccos Y2 = arccos 8.61
d av 2 '
Unghiul de presiune pe cercul de
cap d v 3 cos α t
α av 3 = arccos Y3 = arccos
d av 3

Verificarea angrenării

d av 2 '  s2' 
Verificarea ascuţirii sav 2 ' = SAV 2' =  + invα t − invα av 2 '  ≥ 0.3 1.190>0.3
me  d v 2 '  1.176>0.3
d av 3  s3 
sav 3 = SAV 3 =  + invα t − invα av 3  ≥ 0.3
me  d v 3 
17 − zv 2' -0.58
Verificarea subtăierii x2' min = X 2' ≥ -1.6
17
17 − zv 3
x3 min = X 3 ≥
17
Verificarea continuităţii angrenării ε = ERS = ε α + ε s ≥ 2
3.45
d av2 2 ' − d br2 2 ' + d av2 3 − d br2 3 + 2av sin α
ε α = EALFA = t

2πme cos α
t

34
Elemente pentru controlul execuţiei

Coarda constantă în secţiune s c 2' = SC 2' = s2 ' cos 2 α n 2.46


normală pe dinte 1.763
s c 3 = SC 3 = s3 cos 2 α n

h c 2 ' = HC 2' = ha 2' − 0.25s2 ' sin α n 3.39


2.25
Înălţimea la coardă constantă h c 3 = HC 3 = ha 3 − 0.25s3 sin α n

Forţele şi randamentul angrenajului conic

2 M t 2' 2 ⋅ 10 p2 '
6

Forţa tangenţială Ft = Ft 2 ' = Ft 3 = = 75.96


d 2'm ϖ 1 mm z2 '
Fr 2 ' = Ft tgα t cos δ 2 ' ± Ft tgβ m sin δ 2 ' 12.4
Forţa radială 52.6
Fr 3 = Ft tgα t cos δ 3 ± Ft tgβ m sin δ 3
Fa 2 ' = Ft tgα t sin δ 2 ' Ft tgβ m cos β m cos δ 2' 41.3
Forţa axială 42.7
Fa 3 = Ft tgα t sin δ 3 Ft tgβ m cos β m cos δ 3
Calculul randamentului πµε r  1 1  0.85
η = ETAC = 1 −  + k
cos β m  zv 2 ' zv 3 
Calculul mărimilor de bază
Calculul modulului exterior 2 R sin δ1
me = 2.904=3
z2'
mSTAS ≥ me

35
Bibliografie
1.C.D.Duca,Fl.Buium,G.Pârâorau,Mecanisme şi teoria maşinii,ed.UTI Iaşi 2oo3
2.Duca,Cezar,Mecanisme,institutul Politehnic Iaşi,1983
3.V.Merticaru,C.Duca,A.Popovici,D.Leochi,V.Atanasiu,Mecanisme,Îndrumar pentru
proiectare
4.V.Atanasiu,I.Doroftei,C.Oprişan,Florentin Buium,Eugen Merticaru ,Mecanisme
Îndrumar de laborator
5.C.Dale,Th.Niţulescu,P.Precupeţ,Desen Tehnic Industrial pentru construcţii de
maşini

36