Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

VIOLENTA DOMESTICA

STUDENTGRUPA: 8432

BRASOV 2006

CUPRINS

1.MITURI DESPRE VIOLENTA DOMESTICA 2.CE ESTE VIOLENTA DOMESTICA 3.INFLUENTE ASUPRA DEZVOLTARII COPIILOR 4.LEGE IMPOTRIVA VIOLENTEI DOMESTICE 5.PROIECTE PENTRU LUPTA IMPOTRIVA VIOLENTEI DOMESTICE 6.DATE DESPRE VIOLENTA DOMESTICA

1. Mituri despre violenta domestica


Este un fenomen izolat.Apare numai la anumite categorii sociale, mai ales in familiile sarace, cu un nivel scazut de educatie. Victima e cea care il provoaca pe atacator, deci merita sa fie abuzata. Orice cuplu are probleme si conflicte. Abuzatorul este o persoana bolnava psihic, este iritat si agresiv tot timpul. Alcoolul si problemele maritale sunt cauza violentei domestice. Barbatul violent nu se poate controla. femeie poate oricand sa isi paraseasca sotul, daca isi doreste acest lucru. Victimele exagereaza abuzul. Este o problema personala si nimeni nu ar trebui sa se amestece. Barbatii violenti sunt asa pentru ca au fost abuzati/maltratati in copilarie sau provin din familii violente. La un moment dat, barbatul violent va inceta sa mai fie astfel. Violenta este un lucru rau si nicidecum o solutie pentru rezolvarea problemelor familiale.

2. Ce este violenta domestica?


Din punct de vedere clinic o definiie larg acceptat a violenei domestice este aceea formulat de Stark si Flitcraft: Violena domestic este o ameninare sau provocare, petrecut n prezent sau n trecut, a unei rniri fizice n cadrul relaiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi nsoit de intimidri sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte poteniale surse de sprijin; ameninri fcute la adresa altor persoane semnificative pentru victim, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale

victimei, alimentelor, deplasrilor, telefonului i a altor surse de ngrijire i protecie. Abuzul n interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni i familie, ameninri i atacuri care n unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Dei pn de curnd s-a presupus c femeia este cel mai adesea victima violenei n familiei, n urma unor cercetri s-a descoperit c de fapt numrul brbailor agresai este destul de mare. Experii care cerceteaz aceast problem sunt de acord c violena este un fenomen larg rspndit, mult mai rspndit dect arat sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poliiei sau spitalelor. Familia care constituie un teren de manifestare a violenei domestice devine mai puin transparent i deschis mediului social imediat: familia lrgit, vecinii, prietenii, colegii. Este evident izolarea social a acestor familii. Ele capt o stigm n ochii celorlali i n acelai timp un sentiment de stigm i culp care le face s se izoleze. Soul violent nu dorete ca soia lui s ntrein relaii sociale n cadrul crora s-i poat mrturisi suferina i eventual s poat primi un sprijin. Pe de alt parte, brbaii violeni au ca i caracteristici de personalitate lipsa abilitilor i a bucuriei de a comunica. Pentru partenerii violeni, a comunica, n mediul intim al cminului, devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe cellalt, n vreme ce, la locul de munc rmne o rutin de relaionare superficial cu ceilali, un rol jucat n limitele orelor de serviciu. De pe urma violenei domestice au de suferit mai ales femeile - fiice, nurori, surori, soii sau foste soii, (foste) concubine sau (foste) iubite. Fptaii sunt (cu cteva excepii) brbai din familie. Aceast form de violen ndreptat asupra femeilor transcede toate graniele: att cele culturale, ct i cele religioase i regionale. S privim unele exemple: violen fizic - lovituri corporale, tras de pr, oprire, ardere, njunghiere, ucidere; violen psihic - atacuri verbale, izolare de familie i prieteni; privare de resurse fizice i economice.

Cele mai multe dintre victimele violentei domestice, dar si martorii abuzurilor, nu tiu cum sa procedeze n caz de agresiune. Atunci cnd aceasta 4

s-a produs, victimele rmn, de obicei, n incinta locuinei familiei, pstrnd tcerea sau cutnd compasiunea prietenelor si rudelor. Aceasta nu este o soluie. Exista dispoziii legale care sa protejeze si sa pun victima la adpost de agresor, pentru a mpiedica repetarea violentelor. Victimele violentei trec prin stri depresive, de angoasa si nencredere in forele proprii, ca urmare a terorii psihice si umilinelor repetate. Adesea ele se izoleaz, fiindu-le ruine sa isi destinuie suferinele, s apeleze la medic si la avocat. Mai ales femeile constrnse de partener la prostituie, se ascund in tceri de granit. Tratamentul medical si de specialitate al "rnii" este ndelungat si costisitor, deoarece, dup cum ne spune un medic specialist din Stuttgart, "depresiunile psihice altereaz si sistemul imunitar al pacientului". Urmeaz analize, internri, concedii medicale prelungite, pensionri premature, toate cu efecte negative in viata profesionala si social a victimelor. Consilierea reprezint timp pentru a reflecta la ceea ce se petrece cu victimele violentei. In timpul consilierii se va discuta despre ceea ce le ncarc si le da de gndit, despre ce posibilitati au pentru a se proteja. Nu se hotaraste nimic in locul lor si deciziile le sunt respectate, chiar daca echipa nu e de acord cu ele. Pot hotari cat de des doresc sa vina , o data sau de mai multe ori intr-o anumita perioada. Sunt informate despre drepturile si posibilitile lor, se va descoperi mpreuna ce se ntmpla de fapt si ce este de fcut in viitor. Victimele violentei pot apela la Centrul Femeia Ocrotita unde vor gasi un asistent social care le vor ajuta sa se reintegreze in societate, un psiholog cruia se se destainuie, un consilier juridic care le va explica care sunt drepturile constituionale si legale,etc.

3. Influente asupra dezvoltarii copiilor


Funcia principal a familiei, creterea copiilor, este distorsionat cu largi i dramatice consecine n viitor. Perturbarea acestei funcii se petrece n general, ca o stare de boal cronic ce se acutizeaz n momentele evenimentelor de violen. Cercetrile arat c trauma copiilor care cresc ntr-o atmosfer de violen, chiar dac nu ei sunt victimele directe, este mai intens i cu 5

consecine mai profunde i mai de durat dect n cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor i neglijrii din partea prinilor (Catheline, Marcelli, 1999). ntr-o familie bntuit de violen, copiii cresc ntr-o atmosfer n care nevoile lor de baz (nevoia de siguran, de via ordonat, de dragoste) sunt profund neglijate. Funciile parentale nu mai pot fi mplinite. O mam victim a violenei soului este mai puin capabil s asigure ngrijirile de baz necesare copilului (hran, cas, igien, haine, sntate fizic) sau s-l protejeze pe acesta de rniri, accidente, pericole fizice sau sociale. Copleit de ruine pentru ceea ce i se ntmpl, de sentimentul eecului n cea mai important relaie interpersonal, de teroare, de autoacuzaii (Polman,1994) femeia nu mai este capabil de a juca nici unul din rolurile impuse de viaa familiei. n atmosfera de violen, copilul devine cel mai adesea neglijat, expus tuturor relelor, de fapt rmne ntr-o singurtate umplut doar de ipetele celor din jur. Aceast situaie este probabil i explicaia numrului mare de accidente domestice ale cror victime sunt copiii. Copiii care cresc n familii violente dezvolt comportamente i o condiie fizic ce-i face uor de recunoscut. Ei prezint: Probleme fizice, boli inexplicabile, expui la accidente n cas i n afara casei, dezvoltare fizic mai lent; Probleme emoionale i mentale: anxietate mrit, simmnt de culpabilitate, frica de abandon, izolare, mnie, frica de rniri i moarte; Probleme psihologice: nencredere n sine, depresie, comparare cu viaa mai fericit a colegilor; Probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlali, probleme cu somnul, enurezie, bti, fuga de acas, sarcini la vrste mici, relaii pentru a scpa de acas, mutilare, consum de droguri i alcool, comportament defensiv cu minciuna; Probleme colare - nencredere, eliminare, schimbri brute n performanele colare, lipsa de concentrare, lipsa de maniere sociale; 6

Identificare cu eroi negativi. Un lucru mai puin luat n considerare pn acum este faptul c n rndul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii, a tentativelor de suicid i c pe primul loc n rndul cauzelor se afl climatul familial deteriorat i slaba comunicare n cadrul familiei. Dei incidena fenomenului este n scdere, se manifest o acutizare a lui, n sensul creterii intensitii violenei (acte de cruzime). Numrul mare de copii victimizai n familie dar i violene crescute ntre concubini, care n prezent, potrivit legislaiei n vigoare, nu beneficiaz de statutul de "familie".

4. Lege impotriva violentei domestice


In Romania, pana in noiembrie 2000, nu a existat in cadrul legislativ nici o referire la acest fenomen al violentei domestice, fiind prevazute numai articole prin care se pedepseau actele de violenta in general. Incepand cu data de 1 septembrie 2003, a intrat in vigoare Legea nr.217/22.05.2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, care a fost modificata si completata prin Ordonanta nr. 13/8 ianuarie 2004. La 10 august 2004, s-a emis Ordinul nr. 993 din pentru aprobarea Procedurii de conlucrare in prevenirea si monitorizarea cazurilor de violenta in familie. Noutati aduse de lege Infiintarea Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei, ca institutie de sprijinire a victimelor Crearea unei categorii de functionari care sa instrumenteze cazurile de violenta in familie: asistentii familiali. Desemnarea unei persoane din Politie ca punct central de sprijin si interventie pentru victimele violentei in familie. Indrumarea catre Serviciul de mediere. Posibilitatea ca violenta sa fie sesizata Politiei nu numai de catre victima. Juridic, solutiile raman aceleasi: divort, plangeri penale, evacuarea sotului turbulent. In schimb, exista prevederi noi de instrumentare a cazurilor (Politie si asistent familial) si de implicare a comunitatii. In plus, prin apelul la mediatori specializati sau la Consiliul de familie, se pot solutiona pasnic problemele legate de custodia copiilor, partaj, comunicare

sau se pot identifica alte solutii complexe care pot ajuta victima (si implicit agresorul). Avantaje Gratuitatea serviciilor si emiterea gratuita a certificatelor medico-legale pentru victime.Crearea de adaposturi in fiecare judet (asigura protectie fata de agresor, ingrijire medicala, hrana, cazare, asistenta psihologica si juridica gratuita pana la rezolvarea situatiei familiale).Asistarea sociala si consilierea primara specializata, la nivel de oras, prin institutiile statului. Dezavantaje Agresorul nu este inlaturat din mediul familial. Totusi, noua lege prevede posibilitatea ca, in timpul urmaririi penale sau al judecatii, la cererea victimei sau din oficiu, ori de cate ori exista probe temeinice, instanta de judecata sa interzica agresorului revenirea in locuinta familiei. Sotul nu e obligat sa urmeze tratament psihiatric sau de alta natura.

5. Proiecte pentru lupta impotriva violentei domestice


Cercetarea naional privind violena n familie i la locul de munc Centrul de Mediere si Securitate Comunitar (CMSC) din Iasi, in parteneriat cu Agentia de publicitate McCann Erickson si Fundatia pentru o Societate Deschis, a lansat in anul 2002 o campanie nationala impotriva violentei in familie. Spotul TV de 45 de minute, intitulat Umbrele" si difuzat gratuit timp de o luna pe mai multe posturi de televiziune publice si private, a avut ca tinta ideea gresita, conform careia violentele verbale si fizice dintre parinti trec neobservate de copii, considerati prea mici pentru a intelege complicata lume a adultilor In Timisoara asociatia SCOP (pentru copii si parinti) si APFR (pentru promovarea femeilor din Romnia) au instalat helplines pentru plangeri si sesizari specifice Guvernul Romaniei impreuna cu Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare si Banca Internationala de Dezvoltare a Consiliului Europei au incurajat propunerea de proiecte cu termen limita la 30 noiembrie 2002, pentru imbunatatirea nivelului de trai 8

al persoanelor apartinand grupurilor dezavantajate -intre acestea, si femeile victime ale violentei in familie Ministerul Sanatatii si Familiei a demarat, in decembrie 2002 ianuarie 2003, campania "Spune ce simi, nu te da batut". Proiectul Strategii locale de prevenire a violentei domestice este un proiect finantat de Agentia Canadiana pentru Dezvoltare Internationala.(Valea Jiului)

6. Date despre violenta domestica


In Romnia, violenta in familie ca "stil de viata"( violenta in familie care se manifesta frecvent si/sau care marcheaz viata de zi cu zi) s-a manifestat dup cum urmeaz: - in jur de 800.000 de femei au suportat in mod frecvent violenta in familie sub diferite forme; - mai mult de 340.000 de copii ai asistat in mod frecvent la scene de violenta fizica intre parinti; - mai mult de 370.000 de copii au asistat la insulte si injuraturi frecvente intre parinti sau intre adulti in gospodarie. In ceea ce priveste atitudinea fata de violenta in familie si la locul de munca: - in comparatie cu datele existente la nivelul Uniunii Europene, populatia din Romania este semnificativ mai ingaduitorare fata de violenta in familie, in toate formele acesteia; - toleranta ridicata fata de violenta in familie, impreuna cu vehicularea cliseelor referitoare la violenta, genereaza, in multe cazuri, considerarea comportamentului violent ca un comportament normal. In consecinta, comportamentul violent, deghizat in normalitate, se transmite de la o generatie la alta. Violena domestic este un fenomen care pn la aceast or nu a prea fost luat n considerare n multe ri. De multe ori violena domestic nici mcar nu este considerat a fi un delict. n cele ce urmeaz unele date mai concrete:

n Germania i n SUA, o femeie din trei au fost victimele violenei domestice, vinovat pentru aceasta fiind un brbat din familie, soul sau partenerul de via.

n Rusia, 80% din toate faptele penale sunt comise n cadrul domestic. n 1992, n Cuba, 26,2% din femeile cuprinse ntr-un studiu au fost victimele violenelor fizice, iar 33,5% ale violenelor de ordin psihologic, fptaii fiind soii sau partenerii lor de via.

Conform rezultatelor unui proiect de cercetare efectuat la Beijing, una din cinci femei incluse n acest proiect au fost victimele abuzurilor soilor lor. n Egipt, una din trei soii au fost lovite cel puin o dat de partenerii lor. n Kuweit, cca. 15% din soii sunt afectate de violena domestic. n Pakistan, 80% din femei cad victime violenei domestice. in Papua-Noua Guinee, dou treimi din femeile mritate sunt btute de soii lor. n Lituania, 34,5% din totalul persoanelor ucise sunt femei, criminalii fiind proprii soi. n Africa de Sud, la fiecare ase zile o femeie este ucis de soul sau prietenul ei.

Concluzie
Din punctul meu de vedere, mai sunt multe victime ale violentei domestice si mai trebuie vreo cativa ani in care acestea se vor detepta si vor depune plngeri, vor iei din infernul indurat. Statul roman, si nu numai, ar trebuie sa dea nite legi mult mai aspre pentru a pedepsi agresorii; sa nfiineze mai multe centre pentru adpost pentru victime; sa lanseze proiecte noi pentru a preveni violenta domestica, sa aib personal care sa ajute victimele sa vorbeasc; sa nfiineze centre de autoaprare special pentru aceste victime.

10

BIBLIOGRAFIE

www.politiaromana.ro www.idee.ro www.dadalos.org.ro www.cjvrancea.ro www.cpe.ro15 www.copilul.ro www.sens.org.ro

www.121.ro

www.avantaje.ro

11