Sunteți pe pagina 1din 29

Universitatea Transilvania Facultatea de Medicina Specializarea Balneofiziokinetoterapie si recuperare

Program de recuperare prin hidrokinetoterapie pentru copii cu Sindrom Down

Popescu Diana Voiculescu Carina

2011

I.INTRODUCERE I.1.Scurt istoric al Sindromului Down

John Langdon Hydon Down


Sindromul Down a fost identificat pentru prima dat n 1860 de doctorul John Langdon Hydon Down. Hydon Down a observat in institutii de boli mentale similaritati in manifestarea comportamentala si caracteristicile fizice unor persoane care proveneau din mediuri diferite. Acestor persoane nu li s-a acordat o atentie speciala, atat rudele cat si medicii fiind convinsi ca nu exista nici un remediu sau tratament.

Jerome Lejeune
In 1959 Turpin, Jerome Lejeune, Lafourcade au descoperit adevarata cauza a acestei boli.

Sindromul Down a fost si inca mai este perceput de catre unii specialisti ca o boala, considerand ca cei cu acest sindrom sunt suferinzi de ceva pentru care nu exista tratament. Sindromul Down reprezinta o provocare, majoritatea persoanelor cu aceasta afectiune pot duce o viata normala, fericita si activa. Persoanele cu Sindrom Down sunt predispuse la anumite boli si afectiuni, cum ar fi pierderea auzului sau infectii respiratorii, hipotiroidism sau alte probleme de sanatate, pierderea auzului sau infectii respiratorii. (http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genetice/sindromul-downmongolismul_247) II.PARTEA FUNDAMENTALA II.1.Prezentarea generala a Sindromului Down Sindromul Down este o boal genetic, cromozomial. n 95% din cazuri Sindromul Down se prezint ca trisomia 21, in 5% din cazuri se prezinta prin mozaicism sau are loc o translocatie. Se aprecieaza ca aceasta boala apare cu o frecventa de 1 la 600-700 de nasteri. (C. Panfil - Intrebari si raspunsuri din genetica) Organismul uman are 23 perechi de cromozomi: 22 autozomi si doi cromozomi sexuali (la femei 22+ XX, la brbati 22+ XY). Fiecare celul din organism posed deci 46 cromzomi cu excepia celulelor sexuale (ovul/spermatozoid) care au jumtate din setul
3

cromozomial (ovulul: 22+X, spermatozoidul: 22+X sau 22+Y). La unirea dintre spermatozoid i ovul va rezulta o celul cu un set complet cromozomial (44+XX sau 44+XY). In cazul in care se prezinta ca trisomia 21 fiecare celul a organismului poseda trei cromozomi 21. Acest extra cromozom 21 provine din ovul sau spermatozoid. Se presupune ca n timpul formrii celulelor sexuale cei doi cromozomi 21 nu se separa (nondisjuncie). n timpul fertilizrii, la fuziunea dintre ovul i spermatozoid (n mod normal fiecare cu 23 cromozomi) unul va avea un cromozom n plus n poziia 21 rezultnd o celula cu 47 cromozomi. Aceast celul, cu dezvoltarea embrionului se multiplic, fiecare celul va avea 47 cromozomi, dezvoltndu-se sindromul Down.

Cand are loc o translocaiei sunt prezeni trei cromozomi 21 dar unul este lipit (sau translocat) de un alt cromozom, de obicei cromozomul 14, 21 sau 22. 3-4% din cazuri sunt cauzate de translocatie. Aproximativ la o treime sau la jumtate din cazuri translocatia se transmite de la unul dintre parini. Printele este purttor, fr semen de boala, avnd material genetic normal, cu diferena ca un cromozom 21 este atasat de un alt cromozom. O alt form a sindromului Down este mozaicismul care apare la aproximativ 1% din cazuri. n cazul mozaicismului nondisjuncia apare dup ferilizare, n timpul formrii embrionului. n acest caz doar o parte dintre celule va fi afectat, restul celulelor vor avea set cromozomial normal. Forma clinic a sindromului Down va fi determinat de numrul celulelor afectate.

( C. Maximilian - Genetica umana, Editura stiintifica si


enciclopedica, Kiss Szidonia- Human genetica (Genetica umana))

Sindromul Down afecteaza de obicei sistemele: -cardiovascular, - nervos, - cutanat, -exocrin.

Sindromul Down poate fi detectat dupa 11 saptamani

Acum de 10 ani, testele de sange pentru detectarea Sindromului Down erau realizate la 15 sau 16 saptamani de la inceperea sarcinii. Studiul arata ca perioada propice testelor pentru aceasta anomalie cromozomiala este dupa 11 saptamani de la inceperea sarcinii. Dupa 11 saptamani de la ultimul ciclu menstrual viitoarele mame pot testa pentru a detecta din timp daca fatul sufera de acest sindrom. Daca testele cu ultrasunete indica prezenta problemelor cromozomiale, pacientele pot fi supuse la amniocenteze, procedura ce implica efectuarea unei punctii a sacului amniotic. Daca testele dovedesc ca fatul prezinta anomalii cromozomiale, femeile pot alege sa termine sarcina prin avort. Avorturile in perioadele de
5

inceput ale sarcinii sunt mai putin riscante, sau pot sa se pregateasca pentru aducerea pe lume a unui copil bolnav ce va trebui supravegheat in permanenta. [http://news.softpedia.com/news/Sindromul-Down-poate-fidetectat-dupa-11-saptamani-ro-12083.shtml (08/12/2011) ] Din punct de vedere clinic i morfologic prezint urmtoarele caracteristici:
-

dintile sunt neregulati implantati, toracele este evazat, abdomen hipoton, picioare scurte si plate, piele uscata si flasca, parul aspru, friabil, organele genitale subdezvoltate; diametrul capului este redus, occiputul e plat, fata este mai lata, radacina nasului este mai evazata, fisurile palpebrale sunt orientate mai spre superior, gura este mica, limba prea mare in raport cu dimensiunea gurii urechile sunt mici, gatul mai scurt, mana mai mica, degetele sunt scurte si divergente, dand impresia ca sunt de aceeasi lungime, cu exceptia policelui si a degetului mic foarte scurt; tonusul muscular este scazut si are laxitate la nivelul ligamentelor in palma, la peste jumatate dintre cazuri, este prezenta doar o singura creasta palmara orizontala formata prin fuziunea plicii mijlocii si a celei inferioare; dezvoltare intarziata, malformaii congenitale frecvente, afectiuni oculare, tulburari metabolice si imunologice; toate cazurile prezinta grade diferite ale deficientei mintale; dezvoltarea psihomotorie pe etape este intarziata; copilul este lent, apatic, pasiv, dar poate avea si episoade n care trece de la docilitate la actiuni de auto- si heteroagresivitate;
6

au o sensibilitate crescuta pentru sunete ritmate, muzica si dans atentia este labila la toate varstele, memoria preponderent mecanica, comprehensiunea redusa, dezvoltarea limbajului intarziata, toate acestea ingreuind procesul educativ

II.1.1.Mijloace de tratament generale in Sindromul Down Mijloace proprii care cuprind: Exercitii fizice special adaptate, organizate si conduse de catre un specialist Gimnastica medicala Metode kinetoterapeutice( metoda Bobath, metoda Frenkel) Mijloace ajutatoare: Mijloace imprumutate din unele ramuri sportive( ex. baschet, handball, fotbal, atletism, tennis de masa). Alte forme: stretching muscular
7

( Nicolae H.P., Elena Zamora- Cresterea volumului si fortei musculare)

Mijloace asociate: Factori naturali de calire: aer, apa, soare Odihna activa

II.1.2.Obiective terapeutice generale corelarea posturala general sau pe segmente, statica si dinamica dezvoltarea mobilitatii articulare tonifierea musculara, pe grupe musculare sau generalizata prevenirea avansarii retracturilor ligamentare corectarea deficientelor posturale ale coloanei vertebrale (ex. cifoza, scolioza, lordoza) corectarea atitudinii capului inclinat inainte corectarea membrelor inferioare in valgum sau varum

Evolutia fiziologica a alinierii membrului inferior la copil la diferite varste: 1. Nou-nascut=genu varum moderat 2. 1 an, 6 luni-2 ani=aliniere corecta 3. 2 ani, 6 luni=genu valgum fiziologic 4. Intre 4 si 6 ani = aliniere corecta facilitarea masticatiei dezvoltarea coordonarii si echilibrului imbunatatirea capacitatii de efort
9

combaterea obezitatii (Robansecu N.- Readaptarea copilului handicapat fizic)

II.1.3.Scopul interventiilor terapeutice Cuprinde activitati zilnice conform obiectivelor sanogenetice: 1. mentinerea unei stari optime de sanatate 2. asigurare cresterii normale si a unei dezvoltari fizice armonioase 3. asigurarea functionalitatii normale a organelor, aparatelor si sistemelor organismului. (Constantin A., Tiberiu-L.V., Adriana Albu- Kinetoterapia pasiva) II.2. Hidrokinetoterapia ca mijloc de tratament in Sindromul Down II.2.1.Hidrokinetoterapia-notiuni generale Hidrokinetoterapia, metoda exercitiilor kinetice in apa , a luat o mare amploare in special in perioada epidemiilor de poliomielita. Azi hidrokinetoterapia face parte din programele de recuperare functionala destinata celor cu: boli neurologice centrale si periferice, boli reumatismale, sechele posttraumatice, afectiuni cardio-respiratorii (stari post-infarct miocardic, astm bronsic de efort) (Dr. Betnakik Belane- Hidroterapia es specialis uszooktatas (Hidrokinetoterapie si inot terapeutic) Terapie prin miscare (Hidrokinetoterapia) Termenul de inot este preferat astazi pentru a defini utilizarea miscarii uneori ca mijloc terapeutic, corespunzator aspectului practic, aplicatiei n terapie al unui domeniu stiintific bine conturat si fundamentat acela al hidrokinetoterapiei, ca stiinta a miscarii fizice.

10

Metodologia hidrokinetoterapiei reprezinta baza recuperarii medicale, una din principalele forme de refacere a functiilor diminuate n urma unor boli sau traumatisme. n acelasi timp, metodele terapiei prin inot au indicatii largi n majoritatea capitolelor de patologie (aspect terapeutic) si mai modern n profilaxia primara a unor grupe largi de afectiuni ale sistemului locomotor, ale aparatului cardio-vascular, aparatului respirator, etc. (aspect profilactic). (Laurentiu Szatmary, Horatiu Nicolae Pop, Elena ZamoraElemente de hidrokinetoterapie si inot terapeutic) Kinetologia cuprinde trei mari capitole ce se suprapun celor trei tipuri de asistenta medicala: profilactica, terapeutica si de recuperare. Kinetologia devenind o stiinta cu legi proprii, cu metode proprii de studiu si de exprimar, o stiinta interdisciplinara. Se bazeaza pe cunostinte din domeniile biomedicale, socio-psihopedagogice si metodice, din care si-a extras si adaptat propriile baze teoretice. (Tudor Sbenghe) Obiectul propriu de studiu al acestei stiinte este: mentinerea, restabilirea sau stimularea functiei. n cadrul metodologiei de hidrokinetoterapie stiintifica includem astazi forme largi de utilizare a energiei mecanice, independent de mijloacele utilizate: activitate motorie voluntara, a subiectului nsusi, forta mecanica imprimata de hidrokinetoterapeut, forta gravitationala, forta hidrostatica a apei, fortele mecanice ajutatoare sau rezistive, realizate cu ajutorul unor contragreutati. Domeniul metodologiei de fundamentare a unor incercari de sistematizare de hidrokinetoterapie face obiectul unor continue cercetari. Terapia prin miscare intra n actiune concomitent cu celelalte mijloace recuperatorii, n cadrul planului terapeutic general, fara a exclude alte terapii. Importanta ei rezulta din nsasi folosirea ei att timp ct afectiunea evolueaza, actionnd n vederea reeducarii functiei diminuate sau pierdute, urmarindu-se atingerea unui nivel de dezvoltare a acestora, care sa-i asigure pacientului integrarea socio-profesionala. n unele leziuni ale aparatului locomotor, este
11

necesara continuarea terapiei prin miscare n scop profilactic, pentru a preveni aparitia recidivelor, ct si pentru consolidarea si mentinerea rezultatelor obtinute (hidrokinetoprofilaxia de gradul III). (Constantin A., Tiberiu-L.V., Adriana Albu- Kinetoterapia pasiva) In cadrul recuperarii functionale, obiectivele hidrokinetoterapiei sunt realizate prin mijlocul sau de baza, exercitiului fizic in apa. In scopul realizarii unor obiective concrete, exercitiul fizic este reprezentat de o actiune voluntara, repetata sistematic n cadrul unui proces educational organizat. Este elementul de baza, care, prin asamblare si structurare, constituie baza unor metode si procedee care se folosesc n hidrokinetoterapia profilactica, terapeutica sau recuperatorie si prin interrelatiile sale psiho-motrice contribuie la readaptarea individului n viata. Exista doua modalitati de aplicare a hidrokinetoterapiei partiala- imersia unui singur membru sau segment de membru generala- imersia intregului corp Hidrokinetoterapia partiala se utilizeaza pentru cresterea mobilitatii prin miscari passive, pasivo-active sau active. Se executa in cadrul boilor partiale de maini sau de picioare. Efectele se datoreaza proprietatilor apei calde: sedarea durerilor, relaxare musculara. Hidrokinetoterapia generala se caracterizeaza prin imersia totala a corpului in bazine individuale, colective sau piscine. Utilizarea hidrokinetoterapiei se bazeaza pe doua fenomene: plutirea corpului si rezistenta opusa de masa lichida pe anumite directii de miscare. (Tudor Sbenghe)

12

Plutirea este consecinta principiului lui Arhimede: Un corp scufundat total sau partial intr-un lichid in repaus este impins cu o forta verticala , orientate de jos in sus si este egala cu greutatea volumului de lichid dezlocuit de corp.

Un corp cufundat parial ntr-un lichid (fora arhimedic este egal cu greutatea): G este centrul de greutate, C1 este punctul de aplicare a forei arhimedice. [http://ro.wikipedia.org/wiki/For%C8%9B%C4%83_arhimedic %C4%83 ] Plutirea corpului in apa se datoreaza diferentei dintre densitatea apei si densitatea corpului uman. Datorita acestui fenomen , hidrokinetoterapia permite utilizarea unor forte musculare reduse pentru mobilizarea ortostatica si mers ( in cazul leziunilor musculare sau articulare ale membrelor inferioare), scaderea durerii articulare prin diminuarea presiunilor intraarticulare. Prin utilizarea de flotoare de diverse marimi si materiale pentru intregul corp sau doar pentru unele segmente, fenomenul de plutire poate fi accentuata.
13

Orice miscare executata de jos in sus va fi facilitata, putanduse efectua cu un minim de forta musculara. Un grad mai mare de flotatie este obtinut in bazinele cu apa minerala sau cu apa sarata. Cu cat densitatea apei este mai mare , plutirea corpului va fi mai usoara. Fenomenul de rezistenta opusa de apa se manifesta la miscarile laterale sau la cele de sus in jos. Rezistenta creste cu viteza miscarii si cu suprafata frontala de contact.

Aceasta suprafata poate fi marita prin aplicarea pe corp a unor placi, mai mult sau mai putin late, care ingreuneaza miscarea, crescand forta musculara. Ca si in cazul hidrokinetoterapiei partiala, caldura apei isi exercita din plin avantajele descrise mai sus.Caldura apei scade vascozitatea tisulara, avand un rol important in combaterea contracturilor musculare.In general , se utilizeaza temperature intre 33 si 36 grade Celsius pentru bazinele de hidrokinetoterapie. Durata unei sedinte de hidrokinetoterapie este foarte variabila, de la 10-15 minute pana la 60 de minute. Exercitiile fizice executate in cadrul acestei metode au la baza acelasi tehnici ca si cele executate pe uscat, tinand seama insa de avantajele oferite de mediul acvatic.Pentru a usura executia exercitiilor fizice in apa s-au imaginat o serie de piese de mobilier pentru bazinele de hidrokinetoterapie(scaune, plansete inclinate, suporturi, bare de sustinere fixe si mobile).

14

Piscinele mari sunt destinate in special kinetoprofilaxiei, inotului terapeutic sau agrementului. Exista bazine cu constructie mai deosebita, in functie de scopul urmarit: bazine de mers cu fundul ondulat sau diverse pante, cu adancimi variabile si cu instalatii de suporturi pe role.(Tudor Sbenghe) II.2.2.Obiective de baza in hidrokinetoterapie a.) educarea si reeducarea, corectarea posturii si aliniamentului corpului si a segmentelor sale b.) obtinerea relaxarii generale si locale, a decontracturii musculare, inhibarea spasticitatii c.) obtinerea si pastrarea unui tonus muscular adecvat activitatilor cotidiene d.) mentinerea si cresterea progresiva a fortei si rezistentei musculare in vederea realizarii mobilitatii, stabilitatii si a controlului motor e.) recastigarea si marirea treptata a amplitudinii miscarii articulare pana la unghiul maxim f.) obtinerea si cresterea flexibilitatii, elasticitatii, si supletei g.) educarea si reeducarea indemanarii, coordonarii si controlului echilibrului si a abilitatii h.) prevenirea posturilor si atitudinilor incorecte, corectarea acestora i.) educarea si reeducarea sensibilitatii j.) educarea si reeducarea lateralitatii, locomotiei, mersului independent k.) prevenirea instalarii atrofiei musculare, osteoporozei II.2.3.Principii metodice generale 1. Obtinerea efectelor profilactice si terapeutice ale presupune o buna pregatire atat teoretica cat si metodica

15

2. Cunoasterea exacta adiagnosticului si a starii functionale prezente a pacientului 3. Respectarea principului metodic al accesibilitatii si selectarea, adaptarea si combinarea mijloacelor terapeutice 4. Dozarea efortului se va face gradat, trecand de la usor la greu, de la simplu la complex si de la cunoscut la necunoscut 5. Individualizarea tratamentului 6. Principiul economiei de efort-organismul nu va fi solicitat pana la capacitatea maxima de efort 7. Participarea active si constienta a pacientului la procesul de tratament 8. Respectarea conditiilor de igiena individuala si colectiva 9. Tratamentul sa fie complex, unitar, vizand acelasi efectvindecarea 10. Supravegherea si controlul medical permanent 11. Continuarea terapiei si dupa incheierea procesului de vindecare II.2.4.Scopul hidrokinetoterapiei Imbunatatirea capacitatii motrice generale Imbunatatirea functiei segmentului sau a segmentelor afectate(functional, active si independent) Stimularea psihica II.2.5.Programul de hidrokinetoterapie Programele au caracter individual , ele cuprinzand exercitii adaptate evolutiei probabile a copiiilor.Exercitiile fizice sunt combinate cu exercitii respiratorii care antreneaza intreg trenul superior,inspiratiile fin profunde iar expiratiile facandu-se cu forta si zgomot.Exercitiile respiratorii au un rol de repaus activ. Durata unei sedinte de hidrokinetoterapie este de 40-45 de minute din care: 5 minute cuprinde incalzirea 30-35 minute partea fundamentala
16

5 minute incheierea. Inainte de intrarea in bazin pacientul este obligat sa faca dus! I.Incalzirea -la marginea bazinului -pozitia initiala: stand -coloana cervicala: -flexii si extensii -rasuciri stanga , respectiv dreapta -inclinari laterale -rotiri -membrele superioare: -flexii si extentsii -extensii cu arcuiri -rotiri simultane si alternative -flotari si semiflotari -coloana lombara: -flexii si extensii -extensii si aplecari -inclinari laterale -circumductie

17

-membre inferioare: -fandari inainte, inapoi, lateral -genoflexiuni -ridicari pe varfuri, bratele sus, usoare arcuiri laterale -sarituri ca mingea -forfecari( din pozitia sezand) II.Partea fundamentala Invatarea miscarilor pe uscat prin metode pasivo-active si active Invatarea miscarilor in apa Exercitii 1.Plutirea
18

-pacientul este intins pe apa in decubit dorsal, capul in sprijin pe umerii terapeutului, aflat si el in apa. -urmeaza o inspiratie fortata cu mentinerea aerului in piept cat mai mult posibil. -dupa inspiratie capul pacientului nu mai este sprijinit de catre kinetoterapeut ci este lasat sa pluteasca usor pe apa impreuna cu corpul care trebuie sa fie cat mai relaxat -plutirea corpului pe apa se datoreaza diferentei dintre densitatea apei si densitatea corpului uman

-utilizeaza forta musculara redusa pentru mobilizarea articulara -creste capacitatea de relaxare musculara in postura ortostatica -scade durerile articulare prin diminuarea presiunilor intraarticulare -fenomenul de plutire poate fi accentuate cu ajutorul unor plute -in bazinele cu apa sarata sau minerala se poate obtine un grad mai mare de flotatie deoarece cu cat densitatea apei este mai mare cu atat flotatia este mai usoara
1.

pacientul in decubit ventral -cu pluta, priza pe partile laterale distale -miscare de picioare bras -12 lungimi de bazin 3. pacientul in decubit dorsal -bratele executa o miscare simultana sus-lateral-jos
19

-picioare bras -6 lungimi de bazin

4. pacientul in decubit dorsal -bratele in prelungirea corpului -picioare craul -4 lungimi de bazin 5. -procedeu craul -4 lungimi de bazin

20

III. Revenirea dupa efort Prin exercitii de revenire propriu zise Prin joc Exercitii de revenire propriu zise: 1.serii de scufundari cu expiratie completa sub apa 2.impingere de la margine cu plutire pe spate si revenire prin pedalare usoara cu brate si picioare

3.mers prin apa cu expiratie si inspiratie ampla 4.pedalare cu bratele si cu picioarele in decubit dorsal Revenirea dupa efort prin jocuri 1.lovirea apei cu palma prin stropirea partenerului lupta cocosului se grupeaza doi cate doi, unul dintre ei se aseaza pe umarul celuilalt, pierde perechea a carui partener de pe umeri cade in apa. Programul de hidrokinetoterapie trebuie inclus in programa de reabilitare a copiilor cu sindrom down de cel putin 2 ori pe saptamana. Pe langa acesta se indica si o dieta adecvata. (Laurentiu Szatmary, Horatiu Nicolae Pop, Elena ZamoraElemente de hidrokinetoterapie si inot terapeutic)
2. 21

LECTIA 1 1-2 minute Descriere exerciiu


Ex.1

LECTIA 2 5-10 minute Descriere exerciiu Ex.1 urmeaza o inspiratie fortata cu mentinerea aerului in piept cat mai mult posibil; Dozare Indicaii metodice creste capacitatea de relaxare musculara in postura ortostatica

LECTIA 3 15-20 minute Descriere exerciiu Ex.1 dupa inspiratie capul pacientului nu mai este sprijinit de catre kinetoterapeut ci este lasat sa pluteasca usor pe apa impreuna cu corpul care trebuie sa fie cat mai relaxat Dozare Indicaii metodice scade durerile articulare prin diminuarea presiunilor intraarticulare

Dozare

Indicaii metodice utilizeaza forta musculara redusa pentru mobilizarea articulara

pacientul este intins pe apa in decubit dorsal, capul in sprijin pe umerii terapeutului, aflat si el in apa;

5 repetari

5 repetari

5 repetari

Cap.III.Rezultate obtinute prin hidrokinetoterapie Plutirea


TABEL Varsta: 16 ani; Sex: Masculin

Se repeta exercitiile in fiecare zi, marind treptat dozarea acestuia Inotul pe spate Procedeul bras Procedeul craul Socializare cu alti copii( autisti, diskinetici, spastici) II.2.6.Contraindicatiile hidrokinetoterapiei La contraindicatii in hidrokinetoterapie amintim doar afectiunile dermatologice si starea febrila. Contraindicatiile relative sunt date de unele afectiuni cardiovasculare, varsta avansata, hipotensiune arteriala. (Tudor Sbenghe)

22

Cap.IV.Concluzii Copii care sufera de Sindrom Down sunt totusi capabili sa invete, dar au nevoie de mai mult timp din cauza retardului mintal.Au probleme in mentinerea concentrarii atentiei mai mult timp, este aproape imposibil de a le mentine atentia asupra unei miscari mai mult de cateva momente. Invatatul este facilitat daca ei se afla intr-un mediu unde se simt iubiti si unde nu se simt inferiori celor din jur deoarece sunt afectivi, sociabili,sensibili la frumos Schimbarile bruste, inexplicabile care se petrec in jurul lor ii pot afecta. Invatarea unor deprinderi si competente prioritare pot fi invatate prin: Jocuri de constructie Jocuri puzzle Jocuri educative(alfabetul) Betisoare, numaratoare Jetoane cu numere si cifre insotite de imagini Vizionare casete cu desene animate, filme educative Confectionare de materiale artistice Dezvolta memoria vizuala Educatia senzoriala: a) tactila b) vizuala c) auditiva a) Educatia senzoriala tactila: Informatiitactile- formarea unor gesture utile( a lua, a pune, a inchide, a deschide) Identificarea proprietatilor materialelor(moaletare, usor-greu, fin-dur)
23

Identificarea formelor Identificarea temperaturii diferitelor obiecte b) Educatia senzoriala vizuala: Perceperea vizuala:-culoare -forma -dimensiune Aprecierea globala a cantitatii Pozitia spatiala Preceptia miscarilor Atentia vizuala(Care este deosebirea?) Implicatia semantica a imaginii si raportul dintre imagine si cuvant Mobilizarea vizuala- 5 cuburi colorate se arunca pe rand oe jos i se cere copilului sa spuna care a fost ultimul cub aruncat c) Educatia senzoriala auditiva: Perceptia auditiva, perceptibilitatea fenomenelor sonore, reactii de orientare la sursele sonore Sunet muzical, zgomot, fluier Discriminare: zgomot si absenta zgomotului(tuna-liniste) Identificarea auditiva:-intensitate -variatia intensitatii -directia sunetului -inaltimea sunetului (vorbesti tare-vorbesti incet) Achizitia ritmului: -lent -rapid
24

-mers in ritmuri diferite si oprire la semnal sonor Activitati matematice Numara corect crescator din unu in unu in limitele 0-10 Verbalizeaza compararea folosind expresiile:mai mare, mai mic, egal (Robanescu N.- Reeducarea neuro-motorie) In concluzie atat specialistii cat si rudele trebuie sa fie atenti sau le acorde mai mult ajutor decat au intradevar nevoie, deoarece pot sa ii stimuleze negative. Parintii au un rol foarte important pentru dezvoltarea normala a copilului, insa exista parinti care ascund acest adevar( ca au copii care sufera de sindromul Down). Sunt parinti care renunta la kinetoterapie dupa ce copilul incepe sa mearga, ceea ce este de asemenea un lucru foarte grav, dupa parerea specialistilor,deoarece se intrerup etapele de dezvoltare psiho-motrica a copilului. Programele de kinetoterapie sunt intotdeauna elaborate in functie de gravitate boli, de capacitatea de comunicare a copilului si intotdeauna sunt individualizate pentru fiecare copil in parte. Recomandari pentru parintii copiilor cu sindrom Down: - sa nu le fie rusine de copilul lor, de modul in care, cum sau de cum se comporta; - sa nu-i dea de inteles ca este bolnav si ca are o disabilitate; - sa-l lase sa se joace in parc cu copiii sanatosi; - sa-l trimita la o scoala normala nu in scoala speciala pentru a se dezvolta mental mai bine; - inca din primele luni de viata sa-l aduca intr-un cabinet de kinetoterapie (sa inceapa programul de recuperare medicala pentru sindrom Down) - obligatoriu sa-l duca la un bazin pentru inot.
(http://fizioterapie.haipa.ro/sindromul-down-recuperare-prin-kinetoterapie/)

25

CUPRINS
Cap.I.Introducere I.1.Scurt istoric al Sindromului Down I.2.Prezentarea generala a Sindromului Down Cap.II.Partea fundamentala

26

II.1.Mijloace de tratament generale in Sindromul Down II.1.1.Obiective terapeutice generale II.1.2.Scopul interventiilor terapeutice II.2.Hidrokinetoterapia-mijloc de tratament in Sindromul Down II.2.1.Hidrokinetoterapia-notiuni gernerale II.2.2.Obiective de baza a hidrokinetoterapiei II.2.3.Principii metodice generale II.2.4.Scopul hidrokinetoterapiei II.2.5.Programul de hidrokinetoterapie II.2.6.Contraindicatiile hidrokinetoterapiei Cap.III.rezultate obtinute prin hidrokinetoterapie Cap.IV.concluzii

BIBLIOGRAFIE
1. Almasan Dorin- Istoria exercitiilor fizice,educatiei fizice si sportului,Cluj 1994 2. ANDERSON BOB "Stretching" - Editura Incusa, 1975 3. Constantin A., Tiberiu-L.V., Adriana Albu- Kinetoterapia pasiva,Ed. Polirom, 2004 4.C. Panfil - Intrebari si raspunsuri din genetica , Editura Dacia,Cluj- Napoca, 1980

27

5.C. Maximilian - Genetica umana, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1982. 6. Dr. Betnakik Belane- Hidroterapia es specialis uszooktatas (Hidrokinetoterapie si inot terapeutic), Budapest, 2002 de hidrokinetoterapie si inot therapeutic, Ed. Risoprint cluj-napoca, 2005 7.John M. Dunn, Hollis F.Fait- Special physical education, Ed. Brown Publishers, Iowa 1989 8. Kiss Szidonia- Human Genetika, Ed. Abel Cluj-Napoca, 2004 9.Laurentiu Szatmary, Horatiu Nicolae Pop, Elena ZamoraElemente de hidrokinetoterapie si inot terapeutic, Ed. Risoprint Cluj-napoca, 2005 10. Nicolae H.P., Elena Zamora- Cresterea volumului si fortei musculare, Ed. Risorpint Cluj-Napoca, 2007 11.Robansecu N.- Readaptarea copilului handicapat fizic 12. Robanescu N.- Reeducarea neuro-motorie, Ed. Medicala Bucuresti, 2001 13. Tudor Sbenghe- Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Ed. Medicala Bucuresti, 1987 14. Internet: http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genetice/sindromul-downmongolismul_247 (13/11/2011) (13/13/2011) http://www.e-referate.ro/referate/Sindromul_Down2006-0926.html (24/11/2011) http://news.softpedia.com/news/Sindromul-Down-poate-fi-depasitprin-kinetoterapie-ro-20060.shtml (24/11/2011) http://fizioterapie.haipa.ro/sindromul-down-recuperare-prinkinetoterapie/ (24/11/2011) http://www.cartidownload.ro/Diverse/35011/Sindromul_Down_M ongolismul (24/11/2011) http://news.softpedia.com/news/Sindromul-Down-poate-fidetectat-dupa-11-saptamani-ro-12083.shtml (08/12/2011)

28

29