J

')
I
i ;;.Lc:.-J,...,-
_4<,Vt_..j t-1<2-) ,19///
1
I
'
i
I
_,.,_
12, VlllltATIJ LB AUTOVEIIICUU: UoR
;.
12.1.
Doplaearen outovehicul el or pe diferite cotegorii de drumuri Qi te -
renuri eote de permanentii a Qocurilor ,Aceete
fenomene ee munifeeta la nivelul maeelor auopendate 1)1 neeuependntc ale nutove-
hiculelor . Socurile Qi vlbrat 11le 1nfluentead negutiv confortohilitet"o eutove-
hiculolor , i ntegritntea m4rfurilor trnnoportote,durnbllitntea tuturor eubansnm-
blelor Qi anenmblelor, flabilitetea uutoveh1cululu1 nu in ul timul r ind gro -
dul de obo .eelti ol conducl\ torilor, reopectiv oecur1 tnteo circulatlei rutiere Qi
a munci i
Socurile !11 vibratUl e la core eint enpuee nutovehiculele eint de -
t erminate de co.uze exterioare interionre, i n majoritnten cn?.Urllor ncentca
eimulto.n
Bfect cle qocurilor Qi vihrnp tlor l a outovehlcul.e 10e manifeeti1 prin
1nfluan1;e nocive asuprn oreanismului umnn ,Aceaten provoaca oboReli marl Qi
fiziologice neplicute,culminS:nd cu raul de eutomobil,mon lfeatnt prin
Qi vartvlturi ,etc.Cind ae c1rculi1 cu vitezil mare pe drumuri de c al ito-
t o proaatii ,auferii 1}1 int egritatca m'lrfurilor tranoportete ,daca nu se iau n<iau-
rl adecvate de protActie.l'e de alt:l porte ca urmarc a IJOCnrilor v1hratl1l or
apar aorcini dlnrunice marl in t oate ennernblele Qi auhonanooblele outovchiculelor.
Socurile 01 Yibret11le uutovehiculelor d&termina reducerea coneide-
rabila a vltezelor medii de circulati",c.re!iJterea. coneumului de combuEOtlbil ne-
coear inv1nger11 rezlatentelor nuplimentore in elemente1e ouepcna1e1 l;ll in
pncuri,toate aceatea. reducind eflclenta traneportu1u1 cu eetfel de mljloace .
12,1,1, Clasificarca
SocurilA oi autovohiculelor depind de etarco drumulul eau
a terenului pe care ae realizcazli deplosarea,de conotructla ananmblel or Ql aub-
e.neamblelor componente , de conRtructla in onoomblu e outovehlcululu1 conelderet.
Dupa Ql autovchiculelor,pot fl
in:
det'erminate de denivelilrile ol ou-
drumulul sou a t erenului,de rnfalele de vint, de frinere a outovehicu -
lului
1
etc ;
l;li v1brat 1i provocute do Qi oietemul
Pneu-roeta- drum
Ca la orlce eintem mecnnlc,le nutovehicule ee etud1az1i r
a)vibratli libcre , care pot f1 neamortizate 111 amortiznt e, in vcdcrca
4
H rminll ri1 propr li, a modurllor proprll de De aneme -
lla, atudiul acestor vihrat; il permite dcterminarea !JUGpen-
4ate
IJl a camcteri otlcilor elaetice l;ll de amortiznre ale eue -
BRupro lor ,eouprn confortnbilltil tH qi a regimului de dplesnrc;
1
b)vlbrapi aeu intrepnute care eolicita pernlwteut aut ovehlcu-
le
\ ln tlmpul deplas'irli.Studiul nce:'l tor pennito atabillree 1nfluen-
e1 HvergUor factor! perturbnt ori n 3upra c omportirli autovchicululul din
'c:tet PUllet de vodcre,prccum t;i dctnt1nlnorea pericu l oase ale fee-
_,46-
iorilor perturbatori,pentru. evi tare a tunc t1oniir11 - autovehiculului
in aonele de rezonanta . \ )
In Umpul deplaai1r11,la autovehicule po f'. urm.i toareh
t1pur1 de v1brat11 1
l.Yibratil ale Qaaiului Qi caroeeriei ,conaiderate ca un corp rigid
avezat pe auopensia elastica format! din orcuri ,sau arcuri Qi pnourl. Aceate
v1brat11 au caract.er de T1brat11 libere proTocote de neregularlt atile drumu -
lui aau terenului,Qi actioneazl sub torml de qocuri ,Uneori, urmara a uzurii,
euprafata QOsclei are de valuri.La deplaeor ea autovehiculel or peste aceate
val ari ee ponte ojunge la rezonanta ,vibratiile devenind foarte periculoaee,
Ca r i gid euspendat elaet1c,ane01nblul Qaeiu-caroeerie are 6 grade
de libertate :translati1 Qi transversal e
rotat11 in jurul aceator hei axe,l<otile din fatil Qi din spate,aprijinite pe
pneuri,por oecila impreuna cu pun tile , daca aces t ee ei nt rlglde, eau fiecare roa-
t a osclleaza eepnrat la autovehlculele cu ouspeneie, independenta ,Ae1m1lind fie-
care punte cu un rigid auspcndat elaAtic mal rezulta 12 grade de libertate. In
fel ul aceat o ,pen tru autovehlculele cu doua punti rlglde ,cu suapenale dependen-
se nju"Be ln 18 grade de . liberta te,La autovehlculele cu mal multo puntl nu-
mirul r. rndelor de llbertate poate ail fie mal mare de s1tuat1e intil-
nindu- se tl la autovehlculele cu s uspensie 1ndepen4enta ,Pract1c, m1Qcarile dupa
anumite d1rccti1 nu ee pot realize, aau sint foarte m1c1 ca urmare poate fi
redue uumlrul grade l or de libertat e , Simplificarile ee etnb1leso iri functl e de
tlpul aut ovehiculului a euepensiei cu care eetc echipat
2. Yibratllle de torsiune Ql incovolere ale pleeelor motorului !,11
transmielei Aceats vibratii ee atudiaal pe dlnamice
Valente cu un nuncir mal mare aau mal mic de grade de libertate.Nwniirul grade -
lor- de libertate eete fu_nctle de nwniirul de c Uindri a1 motorului, numlrul pun-
tiler motoare ale autovehiculului,particularltitlle ale ambreiaju-
lui Qi de caructeriatlcile cinematlce Qi dinamice ale diferent l alelor din trane-
miaie.Aceste vitratil spar ca urmare a parti cularita tilor tunctlonale Qi cone -
tructlve ale transmisiei, eletemului de rulare Qi de condltllle con -
cre te de de plaanre ale autovehlcululul, respectlv de regimurile de exploatare,
), motorului, ambreinjului !,11 cutlet de viteze in ansam-
blu fatii de cadrul nutovehlculului .Accste ansamble, . in mod obl\)nuit,eint mon -
tat e elne tir. de cadru f}i daca rezcmarea eete necorespunz!i toore ae poate
ajunge l a deofacerea prematura a imbini rll or,la flsuri !,11 ruperl ale cadrului !,11
cart erel or
4, Vi bratil de fluturare ale rotllor de directie ,care se manifeeta
prln oscllat ill e r otllor intr-un pla.n perpendicular pe dlrectie de deplaeare. 0
formi a accstor osc1lat11 o reprezinta f enomenul de shimmy , care con3ta in
rldicaren ouccc oiv:i a rotilor de de pe euprafata drumului,urmele li\ea-
te de r otl au f or r.1e cur bil1ni1 ,Aceet f enomen eete foarte per icul os pentru ae -
curit uten circulatlei rutiere.Cauzele fenomonului de s himmy sint execut ia ne-
coreepunzi t oare e mecaniemului de oi aparltia jocurllor
i n acestc articulatil datorita uzurii !,li o r eglajelor dofectuoaee.
5. ViLrati1 ale scaunolor conduca t ori lor auto !,li paeafl erilor, care
determlnl in cca mal more part e confortab111tatea autovehlculelor.Aceste vibra-
t11 apor co urmarc a f actorilor perturba t ori exterior! oi interi or!
care actloneazii aoupra ee transmi t corpului omenesc prln
eceunelor trebuie notfel realizata incit ei duca la amort!-
zarea eccetor v1brati1
_, . .,_
\
A ) o1lat11 la autotrenuri.Cind un autocamion traoteasl una ..u
mal Nulte pot el aparl oec1lat11 ,pe dlreotia de deplaeare Intra aoblle-
le 1n m1Qcare iCa urmare forte de tractlune din d1epos1t1TU1 de r .. oroara ..._
&Tea un caracter YBriabil.Pentru preluarea aceetor oeo1lat11 d1epoz1t1Tele de re-
aorcare ae realizeazll cu element elaatloe. .
La ' vehiculel e remorcate pot ea apara oac1lat11 -de pendulare.
In aceaata eituatie remorca nu urrteazll drumul autotractorului.Aceate
eint determina te de jocurlle din diapozitivulul de remorcare
punctelor de l egare la autotractor ':1 remorc.'i a triunghiulul de ar;icu-
lare,ecartament ul n ... centrului de maaa al remorcil, stares pneurl-
lor,etc.Oscilatiile de pendulare oint deoeebit de pentru olguranta

1. Yibratil de inaltll frecvenf1 a cadrulul ':1 caroseriei datorate ne-
drumulul eau terenului ':1 ca rezultat al ineumarii
factorilor perturbatori ,
Studiul teoretic al tuturor tipurilor de v1brat11 ale autovehiculelor
trebuie combinat cu cercetarea experlmentalll a lor.Pentru studiul teoretic al
T1brat11lor ee utlli zenza odele dinamice de complexitate mal mare sau mal aica.
Complexitatea modelel or dinamlce pentru st.udlul vibratiilor autovehlculelor
eete deterr.1i naH ,in cele din urma , de poeibillta tile de calc1l disponlbile.
Existents calcula t oarel or numerice rapldo de mare capacitate permits efectuarea
unor cal cule referitoare la vibratiile autovehiculelor
12.1.2. Criterii si parametr11 pentru a precierea
confortabi litat ii autovehiculelor
Confortab111tat ea autovehiculelor eate determinata,in primul rind,de
efectele pe care. le au v1brat11le aceatora asupra conducitorllor auto 1 a per-
aoanelor transportate, conditionata de nivelul zgomotulul, temperatura ti
umiditatea aerului din hatitaclu, viteza curentilor de aer,po;itia de Qedere pe
acaun ,calitatea auepens1e1 ecaunului ,etc.
12,1,2.1 , Efectcle vibratillor asupra omului 1 cr1ter11
de apreciere a aceetora
Vibratllle mecanlce pot fi omului in trei feluri 1
- aeupra intregulul corp,prln toata ea,cind se a!la sub
efec tul undelor sonore din aer ;
- a supra corp,prin suprafata de cont act cu mediul incon-
jura tor,cind omul eta in picioare, cind ,ade,aau cind eate culcat;
a supr a unor plrti ale corpului, de exemplu aeupra milnllor aflate
pe volan,eAU asupra picioarelor
Pentru corpul omeneec,prezinti lnterea Qi directia mu,car11 Tibra -
toril.AaLfel, daca se con9idera trei axe rectangularo care tree prin lniml
por fl : l ongitudinale, de la cap apre picioare(z);orizontale,per-
pendiculare pe piept(x) ;orizontale, atiaga- dreapta,laterale (y)
le v1brat1e1 dupa cele trei axe ei nt ax,ay,az,
Yibratille care actioneaza asupra omului Qi care limitele
de produce 1
- J.enarea acHvit '-l;ii tizlce ql 1ntelec1
\
- lesiuni ale unor parti ale organ1amulu1
- fenomene eubiective
Aotlunea vibrat11lor aaupra actlvltatli flzice fl a omulu1
eate putin preclzati ,cunoac!ndu- ae doer un factor important il conatltule
obo"ealn, care insll' nu permUe o lll'leurare coreapunz:Hoare, c1 o apr eclere orien-
tativ.ll.
Lezlunile ee pot produce dac1 accelerat 11le eint deatul de marl ol ee
manifeet.'i prln !racturl ale oaeelor , a!ectlunl pulmonare,lezlunl ale peretelui
i nterior al intenetinulut,lezlunl al e craniulu1, card1opat11, o. a.
Fenomenele aublective care se manifest"- la aupue vlbrntlilor
lnclud perpecerea l or,llpsi de confort,durerea ol teama ,Durerlle apar de oblcei
in reglunl abdomlnala in coqul pleptului ,ee eemnaleaza durer! de cap,reoplratie
ingreunata ,apare o stare genernln de neliniote ,etc.
d:1un'i toare a vibratlilor a supra corpulul omen sec nu eate
inca comple t preclza t ci ,datorl t i complexit:l t11 unui aoernenea etudlu a faptului
ca nu ee pot efectua cercet:.iri aeup.ra unor part! ale corj>ulul luate eejlarat,
pentru a se deduce v1brat11l or aeupra aceatora.Rezultatele .le pina acu-
ma arati in mod cla r o eerie de efecte diunatoare ale v1brat11lor atit de natura
obiectlvi ,cit ol de eublectlvu. Caracterul noclv al vibratlll or eate fi
rnai acentuat dac.t a<. eatea eint inaotUe ol de zgomot, a11a dupi cum noel vita tea
se m1re:}te prin aaoclerea aceatula cu vibratiile ,
Vibrapile au o actiune diCerentlati asupra dlferitelor organe Qi ape-
rat e ale corpului omeneac in functle de parametrii mecanioi ai vibratiei,Aetfel',
aparatul vestibular eate aynlibil l a acceleratii ,mai alee l a varial1 in
timp a acceleratiilor , oi mal putin 1a vibratiilor,Frecven-
. dt)
ta are o influenta deoaebiti aaupra organelor lui Cort1,1ar efectul craete o
cu aceaata,Frecventa influen;eaza puternlc reactia organismului,in special
lo de frecventa ridicat1 , care ae transmit mal ueor prin
S- au etabllit anumlte limite eau nivele , ale vibratlil or dupa efectul
l or flzi ologic .Astfel,in conforrnltate cu ISO,a-au stabilit
cr1 ter11 de opreciere a efectului nociv al vibratiilor asupra ornulu1 1
B. Scaderea randarnentului de lucru <limit a de oboaeaU);
b.Pericolul pentru si niitate (pragul nocivitiit iil;
c .Lirnita confortului(pragul de per cepere)
In voderea precizJrii limllelor adm1e1bi1e ale vibratiil or a-au ata-
billt o eerie de paramctrii ,marlmi,prin care ele sa poata fi m1aurate
In general vibrat11le oe ovalueaza prin rorimile cinematice-accele -
,viteze,doplaeiri - prin Crecvente .Pentru vibrat iile armonice, cele
trei m.irirni sint legate intra ele prin relatii relativ simple Pentru alte tl-
puri de nu se mal pot etab111 simple intra caracte-
r iat i c e. In aatfel de aituatii oe vor lua in oonaiderare mirl mil e eficace (care
pot f1 m.'iournte diract)detinite prin relatia
xef I x
2
(t) dt , (12.1)
0
unde xef repreziati fie o deplasare, fle o vltezi eau acceleratie ; T -perl oada
vibratiel 1 x - valoarea inetantanee a var1abil e1 conniderate ,
Pentru vibrat11le ae accept::\ x(t ) x
0
, sin Wt oi

xef 1./2
unde x
0
eate amplitudinea vibrat1e1 respective,
(12,2)
zate de
Vibratiile,in general, deoi oi oele ale autovehiculelor, aint caracter1-
1ntenaitatea energiei ,etc.
ttca
Aatfe1 , ae deflne11te energia uni tara a vibratiei oa f11nd energia cine-
unitatii de maea pe durata unui efert de perioadl
L D 2 7T
2
X f)
o'
unde x
0
3ete amplitudinsa oi t - frecventa v1bratie1
Intenaitatea vibratiei eote datl de relatia
82 .
z --r 16 1T It r3
unde a
0
eete amplitudlnea acceleratiei vibrat1e1 considerate ,
(12,))
(12.4)
Inteneltatea vib;at iei poate fl exprimatl 01 in vibrar ,prin relat ia
S 10 log _z__ ( vibrar)
ze
eete valoarea de referlnta a
cm
2
/s) se obtine
S 10 log ( 10 Z )
{12.5)
vibratiei.Dac i ee conaide'!'a
(12.6)
Gradul de . percepere a vibratiilor de cltre om eote exprimat de nivelul
vibratiilor,definit prin relatia
p 10 l og
_z_
zl
(Pal]
(12 . 7)
cu
z1
.0,5 cm
2
/ a) , rezu1tll
P 10 l og 2 z
( 12 , B)
Conform Dl N 4150, nivelu1 vibratiilor ti calculat o1 in functie
; de vitezll. oau depl asare
P 20 log 22,4 v
0
,
P 20 log 140 x
0
f ,
(12.9)
{12.10)
unde v
0
eats amplitudinea vitezei,
Corelatia dintre intensitatea Z a vibratiilor mlaurate in cm
2
/a),inten-
eitatea S, ia vibrar,nivelul in pali 01 in Hz
eete prezentatA . in figure 12.1 ,
Limitele admieibile ale v1brat11lor auportate de om ae etab1Ieec in func-
tle de urndtorii parametri: mll.rimea vibratlei (accele.ratie, vitezl!.,deplaoare),
de expunere ,directia vibratiei fata de corp,criteriul de noci-
Yltate (prag de percepere , oboaeall!. ,pericol pentru elnatate ),Vibratiile vor fi
maouret6 la punc tul de intrare in corp.
In conLormitate cu recomand3rile ISO,limitele pentru pragu1 de obooeall
ee dau in funct le de valoarea eficace a acceleratiei.In figura 12. 2 eint prezen-
dintre lntenei-
tatca vibrnClll or,nlvelul
l or 91 f r ecven t J


-
!-....
r--... t.....
......
b
hm
/
L
......
h /
......
I'- v
/
.......
/

h v

V
;tJ
"j) r--- - -
-t'J
" 0

1.0
r-- -
r--
r--1- - -
- I/
Frecvento . Hz
o.
v
/ 1/
v v
/ '/
'/ v v
rv v
,,J
:--
m: h-
/ v /

v v
il>hl11/ /
m-

/
v
/
I!Sh

r-
l.h

1-- "'-'r-
I/
v
v
v
v
blb:p :> I f 10 c;JD.
Frecven b.Hz
v
v
. _,0_
tate. 11n111 ' - telor pentru pragurl de
oboeea1l core_. , zltoare d1!er1te1or dura-
te de expunere, intre un minut ti 8 ore
Pentru pragu1 (per1co1 pentru
aan!tate) accelera1; 111or di n 1'1-
gurn 12.2 ae inmu11;eeo cu 2(5 dB) vi pen-
tru pragu1 de percepere,c1!re1e din gra!ice
ee impart cu ),15( 10 dB) , Gra!icele din 1'1-
gura 12.2 ae refer! 1a v1brat11 tranemlse
intregului corp.
In unna atud111or intreprinse a-a
ajuns 1a etab111rea unui coeficient de per-
cepere a v1bra1;11lor k,1uat drept maaurl a
e1'ectu1u1 v1brat111or aaupra omu1ui.In con-
v.
v
v
v v
v /
/
/
U! ltU
v
v
formitate cu "VDI-Richtlinien
2057" treptele de percepere
a v1bra1;111or de catre om
sint prezentate in tabe1ul
12.1.
Va1or11e coeflc1entu
1
-
1u1 k ae pot detennina prin
calcu1 cu ajutoru1
re1or rela1;11 1
unde. a
0
r eete acce1er at 1a
eficace , in m/8
2
;v
6
r-viteza
e!icace , in

earea eficace,in mm;r-trec-
venta vibratiei , in Hz .
Constante1e care
intervin in re1atl11e ( l 2.ll)
au urma t oare1e valor! ro
Qj ;>if Ut t
l-' 1g .l2. ? . Li ,iLcl e pr ngul de obooealU.:a-pen-
t ru vih r:> P i vnr ti cal e ;b-pcntru vibrat11
or izont ttl c
10 Hz 1 0<18, 0 a
2
/11J1111
0,112 a
2
1= d .0,71 8
2
/fll1l
CiDd ee cunoec amplitudinil
tl 86 i ntrOduc in re181;1B
(12. 11) in 1ocu1 valorilor
e1'1cace,cel e pentru
te iau valorile I .
ID ; A cO,OOO a
2
/ - oi do .
0 , 50 8
2
/msn -
Valor11e coefjcientu-
_,1_
lui de
nel or de pillL.
X,celoul' cu re1a1;111e(12 ,11),ooreapund in eneral tenoae-
J H.,pet aoeae\l 1'reoventl oreeo aror11e de apreo1ere.
Tabe1ul 12.1.
Coe!icientul. 4e percepere a v1bra1;111or .

Pelu1 peroeper11 poetic 1entu1 de !rea pta
percepere ,K

0 1 A Imperce_ll_t1b11
0 , 25 B per
ceotio11
0 , 6) 0 percept i bil
1,6 D bine perceotibil
4,0 E puternic perceptibil
10, 0 p
....
6), 0 . H
frecmo,Hz
t .
I
trl ....
Q . 10 LJi ...
b. m-+-+!
81 tl

Frecvento ,ttzu JJ
In figura 12,) ei .nt prezentate grat1ce1e
coe!1cientu1u1 de percepere a v1brat 111or l , in
!unctie de !reoven1jl,accelerat1e-,v1t eza oi depla - .
earea v1brati11or ana11zate
Dupa n1ve1,con!orm "DIN v1brat11-
le ee impart _in:
- vibrat11 abia percept1b11e pina l a 5
pall;
- v1bra1;11 bine percept1b1le . 10 pall,
- v1bra1;11 puternic perceptb11e 20 pall,
-vibrat 11 eupar.Hoare 40 pall.
Pig.12.).Gra!1cele coefic1entu1 u1 de percepere a
vibra1;11lor de acce1erat1e fl
trecven1ja;b-funct1e de viteza vl !recven-
t l ;c-funct ie de deplasare vi trecventa
_,52-
l'entru vederea cret;Jterl ortabilita\11 lor,eete
1nd1cat ea ae studleze amiinunt1t v1brat11le apUcind crlter11le mentlonate.De
aceea eate nccesar sa se determine tot! parametr11 care caracterizeazi v1brat11-
le mnsel or euependate Qi neeuependate.In primul trebuie cunoecute rrecven-
tele oecJlatlilor v1brat11lor 11bere sub 60.oac./min(l Hz)
caracterizeaza o euspcneie foarte intra 60 vi eo oec/m1n (1 Hz
1,)) Hz) ,o euspcnsie buna ,iar cele de 120 150 oec/m1n(2 H&. 2,5 Hz) ee
intilnesc la suopcns11le neconfortabile
Ocrneriut de frecvenl!>
rorespunzotor \ffiJctJlebr
cu pneuri core !.1!
deploseozo pe pC.rnint
.
OorrlE!lui de tn:cvente coresrumitrr
ogncol; ouloc001ioonelor

o rutiere
o ehJCUe ru r;.ore se
eptoseozo pe nt
o roc toore cu 1
o T m c toTe


!:i.g.l2.4.Limitele gerterale ale acce1era-
tlil ;>r vert.ica1e l}i frecvente -
l or vibrat 1i1or pent r u autove-
hicule
Limitele generale ale accelera-
\111or verticals g1 ale frecventel or
v1brat11lor pentru diferite aut ovehicu-
le eint prezentate in figure 12.4,pen-
tru deplaeare pe drumur1 gi in afara
lor .In figure 12.4,zona A cuprinde
accelarat11 intilnite de ob1ce1 la de-
plasarca autocamioanelor pe qoeele,in
cazul remorca rii vehiculelor r utiere
cu pneuri Qi in cazul tractoarelor agri-
col a ut111zate pentru lucrar1 de arat
Qi de intret inere a culturilor;zona B
coreepunde cond1t1ilor de deplaeare a
eutocamioanelor in afara drumur i l or,
condit1i1or de 1ucru in cimp a autove-
h1cu1e1or cu pneur1 gt in cazu1 trac -
toarelor ut111iate 1a 1ucrar1 de recol-
tat Qi gdpat
12.1.2.2. Efectele zgomotului
aeupra organiemului
uman ei limite adm1-
e1b11e ale nivelului
de zgomot
Dupe cum eete cunoacut ori ce
eunet este coracterizat, in mod obiectiv de 1ntensitate,inalt1me g1 timbru,
'lintre acestea co.;a rr.ai mare importantll pentru evaluarea &gomotalor o are inten-
eitatea sonora .Intensitatea I a unei unde eete media in timp a vitezei cu care
ener gln eete transportata de citra und! prin unitatea de perpendicula-
r ii pe de propagare.ldai exaot,intene itatea eete puterea media tranepor-
tata prin unitat.ea de suprafata.De obicei i nteneit a tea se exp:;imll , in de
amplitudinca preelunii P din unda eonora,cu aj utorul
p2 p2
I= 2 fC B 2ijii' [ w/m2] (12.12)
unde e ate deneitatea aeru1ui , in kg/m);C- viteza eunetului, in mls;B-modu-
lu1 de compresibilitate, in N/m
2
inteneitlltii cu patratu1 amplitudinii . este o ca-
racteriot1c1 a t uturor tipurilor de mll}care ondulatorle
Din cauza ca urechea eete senaibll la un interval larg de 1nt ens1 -
,in loc do acara aritmetica este mai comod sa se utllizeze scara logorit-
m1cii .Ca ur=re ,niv.,lul de 1nteneitat e sonor a al unui sunet (zgomot)este defi-
'
nit prin )
I
(12.1))
unde 1
0




eete inteneitatea de arbitrar
Nivele de inteneitate aonoru se exprlmll in decibeli(dB).Sunetu1 cu
inteneitatea I I
0
are nivelul de intensitate sonora de zero dB.
Domeniu1 de frecvente 1ntena1tat1 1a cer e eete eeneibi U urechea
omeneoaca eete prezentata in diacrruna din f'1gurn l2.5,cere eete graficul cimpu-
lui auditlv al unui om cu auz normal.In diagrams din figure 12 .5 cu lln1e gr ooea
este reprezentata spectrogoma zgomotului unei etr1zi.Cu llnie subtire,in partes
inferioara a di agramei,eet c prezentat pragul de audt_,bilitate.Se obaerYd ca
urechea are senoibilito.tea maxi111a fata de frecventele oituate intre 2000
)000 Hz ,und e prKGUl de de aproxlmativ -5 dB.Curba din par-
tea euper ioara a diagramei din flgura 12.5 repr ezint a nivelul de inteneitate
sonora a1 celui mal puternic eune t pur(einueoido.l)care poate fi euportat. Pentru
int enaltati aflate deasupra acsetei curbe,numjt a preg eeneibllitate aau de
durero,eenzatla ee traneforma din senzat ie s onor a in senzatie de nnu
ch1Ar de dure re.Ordonata pragului de durere este aproximativ constant5.,s1tuindu-
ee la un nivel de circa 120 dD
pentru toate f r ecventele. Fiecare
eunet pur care poate fi auzit ee
0
"'
.(n:

'
"'
"'0
.........
!!!"
!";;;;;
JR., de
0 1--
iU 1Xl
D
Frecvento Hz
I'
a>
2
""2
rm
"'
I
E
z

0
"'
c
.:1
.,..,.

r"'.

WJ:mD
F1g . 12.5.Cimpul auditiv al una! pereoane
cu auz normal
poate r eprezen ta pr1.1 tr-un punct
in cimpul de
Pentru un eunet puter
nic , de 80 dB,.domeniul de audi
bilitate este cuprine intra 20
oi 20000Hz,iar 1a 20 dB el es te
intre 200 gi 15000 Hz.
I nteneit a t ea
ee r efera la eenzatla
din omului qi spre
deoeebire de inteneitatea sonora ,
care e et e oblectiva ,nu ponte fi cu vreun lnetrument.Intens ita tea eudi-
tivn cu inteneitatea,dar nu dupa o lege liniara
Sunetelc care nu sint pure nu au o frecventa 1}1 ca urmar e nu
pot fi r eprozcntat e printr-un punct in cimpul de . In categoria
aceetor eunet e sint cuprinee qi zgomotele. Zgomotu1 ,del}1 nu poate fi cons iderat
ca fiind format dintr-un eunet fundamental 1}1 diferite fi t otuqi
reprezentat in cimpul de aceaeta zgomotul eete captat de
un microfon Qi tranemis intr-un circuit electric care ae1ecteaza un domcn1u in-
gust de mascara 1ntens1tatea medi e in acest domeniu. Repe -
tind proceeul pentru un num5. r mar e de frecvente se obtin o eerie de punct e ,care
ee reprezint a in cimpul de audl_:..bilit.ate .C!,Irba continua care trace pr in aceete
puncta r eprezinta apectrogramo zgomotului respectiv.Aparate1e de ut i l i -
zate pentru etabilirea epectrograme1or zgomot elor sint dcnumi te aonometre.Sono -
roetrel e actual e eint preYazute CU r etele de ponde rare , care aeociaza zgomotu -
lui un nivel de intensitat e sonor a in concordanta cu o apreciere subiec-
tivi s au aenzatie de j ena Caracterletlcile r e telelor de ponderare au foot de-
numlte A,B,C 1}1 D vi sint etandardiznte pe plan indicaree nl -
velulu1 eonore ae adauga obl1cat or iu gi caruct eri s tica de pondera-
_,54-
re af'erent.'i ,ca de exemplu 85 dB(A) ,Caracteri'st1c1, h ponder are dif'eru intre
ele in special la evaluarea unor zgomote de f'recventa joaal aau inalta,Deoarece
primele se intilneac mal frecvent in divereele eituatii de zgomot,in prezent e-
tendinta de a ee 11m1ta mlaurat oarea la nivelul de inteneitate in dB(A).
Deoarece doua eunete pure avind nivel al eonore
dar frecvente diferite oint apreoiate ca avind riivele de (intensitate
audit1v1 )d1ferite,o-a sdmie ca nivelul de tarie r amine egal cu nivelul 1ntensi-
eonore doar ln frecventa de 1000 Hz Aetfel,prln def1n1t;1e, 1 fon repre-
zl nt:l nivelul de t.l rie (intenaitate auditiva)al unui aunet care la o ascul tare
biauriculara alternativa,eete perceput cu t a rie ca Qi sunetul et alon
(sou avi nd frecvent a de 1000Hz Qi nivelul de intensitate sonora de ldB.
Daca aint mlaurate eimultan mai wulte sunete,unul din ele,cel mal
intena ,poate ingreuna sau f ace cbiar impoeibila perceperea corecta a celorlal-
te, Acest efect de maocare r ami ne cons tant pe toata perioada in care aunetele
oint emise eimul tan
Peno111enul de mascara al unui eunet eau zgomot ee produce atune! cind
aceetu nu mni eote perceput datorita prezent;ei eimul tane a unui alt eunet sau
conplex.Acest aspect este deosebit de important,deoar ece ernul. trebuie sa
fie lnforoat asupra ambianljei sonora Qi prin intoruediul zgomotelor ,Zgomotul
unui eubansamblu ol autovehiculului,eau al aceetuia in ansamblu,reprezinta feno-
mene acuotice utile,care trobuie e.l ee de un fond sonor parazit pentru
a puteo constitui aemnale uonore inform'ltive in conducerea autovehiculului.
I'roasta a unui eubansamblu eau anaamblu este eesizat! de zgomot ul
anormal pe care i l pr oduce
Zgomotul p:.;oduce aeupra omului o eerie de efecte fiziol ogice Qi psi-
hol ogiee. In f unc ti e dc nivelul de intensitate al zgomotului,tigura 12.6,etect ele
aceatuia aoupra omul ui sint urm:i toarele:
Fig. l 2, 6 . C,rel atla di ntre intensitatea
zgomotul ui Qi efecte le sale
B!lupra omului
Fig.l2.7.L1mitarea nivelelor preeiu-
nilor acuetice ale zgomo -
tului
- afectiuni ale auditiv,menifes tate prin oboeeala auditivl , .
reducerea auzului,lnstalareo surditatii partiale eau totale Qi traumatieme ao-
nore ( ruperea tlmpiUml ul,pa trunderea acari tei prin fereatra oval a Qi infects-
rea lichidulul din urechea lnterna);
- efectluni ale diveraelor organs Qi aparate ale corpului omului(creQ-
terca arterials periferice,vaaoconstrictia arter ioorelor Qi cap1-
larel or,hlper t ensiune arteriala , crlze de angbinA pectorala,leziuni miocardtce,
afectiuni ale functlei de a ca-
pac1ta t11 v ' ' e noctume,etc) 1
- Al peihologice (aetenii,boli
et1rl obaAeionole,etc) 1
nervoase,tulburari ale somnului ,
- product1Y1tulj11 munc11 (reducerea atent1e1,1nqtalarea
de obos ealii )
Acljlunea dauru1toare a zgomotulu1 functie de 1ntensitatea aonora,
frocventa dura ta de expunere.La intensitate senor! oi frecvent;a identlce ac-
t;lunea ttociv-:1 eo te mai acoentualii cS:nd :
-zgomotul discontinuu1
- apariljia zgomotului eate
-zBomotul actloneaza intr-o banda larga de f'recvont 't 1
-in spc-:: trnl zgomotului apar aunete pure;
- zgomotul cete inaotit de vlbrat U intense,
DeQi nu ati t de amanuntit ca in domeniul audibil,a-au situat ei afeo-
tole i nfrasunetelor,cu frecvenlja sun 20 Hz , aaupra organismului uman.Actionind
simulton cu vibra tiile mecanica de ale ure-
cb11 interne, conduc la supraaolicitarea intregului organ aud1t1Y,Cind infrasune-
tele devin foarte 1ntense,ef'ectele lor se manifests , functi e de energia Qi di -
roct;la lor de act iune,prln rupert ale ligament elor sau cbiar bemorag11 ale orga-
nelor interne,toate prlntr-o auprasolicitare meoanica la
prop i e de
Avind in vedere aotiunea noclvi1 a zgomotului aeupra organismulul umar.,
a-au et'lblllt o llerie de nivele llmita ale zgomot ulul,care nu trebuieso
Nivelele limi t a ale zgomotulul eint axprimate prin dependents dintre preslunea
acuatic;i :Ji frecventa,figural2.7.Expunerea la un .cu nivele ale preeiun11
acuetice cuprins e in zona A,are efecte vi1tamatoare auzului,Pentru nivelele
de preelune ocuatica cuprinse in zona B,nu ee ef'ecte daunatoare.Zgomo-
tul avind nivelele de preeiune acuetica in zona C(cuprinea intra A oi B)poate
aau nu ,functie de eubiect,ea influenteze negativ starea s1inatat11.
Pentru normarea zgomotelor in vederea protejar11 auzului se recoman-
or de curbs c!rora le corespund criter:lle de zgomot Cz
da

lizar cn f amillil
- F,:.:
:,
1
t--t'J' .
.g;
r-t;
""
1:'1:'- :;\ I-' t-



1:'- :. ...
t::::::t-

r-
::J

t'...:
t-f:::



:-...;, t-- -
J:.:
'\

t'-- .....
""

......
0

.....
-'10 O.t>"
I 1::::::
8ll)
admise
ale zgomotului(C )
notate de la O la lJO,figura 12,8 , Conform a-
ceetor curbe,adoptate dupa I,S.o. oi etandar-
dele auzului este preint1m-
plnata daca nl velul de preeiune acustica al unui
zgomot de banda larga ce. actioneaza oontinuu mal
mult de 5 ore pe zi,nu criteriul de
zgomot Cz
85
la frecvente de 500,1000 Qi 2000 Hz.
activltalj i ce neceeita o in-
cordare a atentiei , precum Ql pentru a aaigura
confortul acuetio al sublec tului,nlvelul de pre-
siune al zgomotului trebuie sa fie mai s cazut.
Ast!el,de exemplu,normele CAER etabileso pentru
munca intelectuala concentrata un criterlu de
zgomot de cz
40
, reepectlv pentru lucr a rile de
birou Qi altele eaema:mtoare valoarea limits
. este cz
55

I .s .o. z
Criteriul Cz poate fi utilizat doar
Pnt ru zgomote relativ s t ationa re,Cind aceete au un curacter aleator eats nece-
ari utilizarea nlvelului de zgomot echlvalent continuu, in dB(A),impreuna cu
recor.onndarile corespunziitoare IS0-1966/1975 >Ji 1999/1975.
_,6-
'12.2. Pactor11 perturbatorl care actio. }J agupra au\ovebiculelor
Aoa cum s-a mal autovabicu1a1cr provocate
de fac\o!'i perturbatorl exterior! oi 1nterior1.Drumu1,eau hrenul, prin carac-
terieticile ,profilul oi frecventa
tllor)limitaaza viteza de deplasare a autovahiculelor.De
eonstructivi Qi ai autovehioulelor regimul lor de de-
plasare pe diferite categorii de drumuri eau terenuri.
12.2.1. Factor11 perturbatori exterior1
Factoru1 perturbator cu actiune de profilul su-
drumulu1 sau terenului,are de obicel un caracter aleator.Pentru ince-
put,se ca aces t factor perturbator are o var1at1e apropiata, de cea
periodicil
Profilul suprafetei drumu1u1 ee prin lungimea 1 ,
ina ltimea h
0
frecventa neregularitiltilor.Cind numarul de ncregularitilti ale
suprafetei drumului eate conetant pe unitatea de 1ung1me,inteneitatea vibratii-
l cr autovehiculelor eete determinata de 1n!lt1mea b
0
a
.
c
al b) . ,
1g.l2.9.Profi1ul elnueoidal al euprafetei ' drumului:
a- in functie de timp;b-in de
La o forma Un! a
neregularitatil or,profi-
lul eupraf et ei drumului
poate f1 admie alnueo1 -
dal,figura 12.9, o1 este
deecrie de
b
0
(1 -cos GJ t)
h
2
unde W 2 71 --"-- esU
1
puleatia factorului per-
turbator IV- viteza autovehieulului . 1 1- lungimea neregularitat11or ,
Profilul drumului mai poate fi coneiderat 01 eemieinueoi
dell
b h
0
sin W t , 0 6: c..h kif (12.15)
Carecterizaree drumur11or ee face pe baza datelor statietice,obti
nute in urma unor cercetari amanuntite cu privire 1a profilul euprafete1
Pentru aceaeta cu ajutorul unor 1netalat11 adecvate se maeoara oi in-
rrofilul auprafetel,care ulterior ee prelucreaza pe baza metodelor
statietic ii matematice sau a analizei armonice in tunctie de
In tabelul 12.2 aint prezentate va1orile orientative pentru parame-
tr 1 oi h
0
pentru principalele categorii de drumuri,avind suprefata in star
1
l
l
J
l


0 .cu creoterea gradulul de a euprafetei,parametrii'
hriet1o1 ai drumur1lor ae JDoditic!.In tabelul 12.3 sint dati paremetrlJ' ciruDIU-
rllor in functie de stares s.uprafetei
_,7_
)
Tabe 1
1
ui 12 .?
Parametrti principalelor categor11 de drumuri

Categoria druiiiUlui 1
.
!Autoatradli
asfaltata
pavata
ruru de
10 - l'i 10 - 20
1,0 - 2,0 10 - 20
0,15- 0,3 30 - 40
0,1 - 0,15 50 70
Tabelul 12,)
Parametrii drutnurilor in functie de stares suprafetei
Stares suprafetei
drumului
ifutin uznt /1
IPuternic uzatli
Peafundatlt
350
" 500
)500
10
10- 15
> 15
50- 150 3 - 5 1.5
100- 200 5 - 7 1,5- J,O
150- 300 7 -10 > 3,0 .
Pentru atudiul vib.ratiilor ee recomanda ca tipice cu i _
braoliminte put1n uzata pentru autovehiculele ou destinatie generala,iar pentru
autoutilitare drumurile cu imbracamintea puternic uzati1 oi deafundata ,
Cu ajutoru1 relat1e1 (12. 14) a-au trasat diegramele neceeare stabi-
11r11 coreletiei dintre profilul drumului Qi viteza autovehiculului la
figure 12.10. Domeni ile de rezonanta,indicate in figura,coreepund frecventelor
propr11 ale caroeeriei de 0, 7 -2,0 Hz . Ql ale rotilor de a -16 Hz
C1nd prQfilul nerogularltat i-
lor este uiai complicat ,'tigura 12.11,
'inea periodic,aceeta poate fi descris
printr-o eerie Fourier:
+ b
0
sin ( nc4.-tfnl
unde 1 b
0
,b
1
, ,bn sint amp11tudin1-.
le armonicelor componente sau coefl -
cientii lui Pourler.Coeficlontul b
0
reprezinta val oerea med ia a functie1
l'' i g. l2.10,Corelat1a dintre vit eza autove- h( ) i
hiculului qi lunR;lmea denivela- t ntr-o perioada T. Dac.'i functia
rilor l a rezonanta h(t) eate obtinuta pc cale experimen-
tala ,cocficient ii bi ee determini1
pr1n analiza armonicii; prin me toda grafo -analitice,seu prin calcul numcric cu
ajutorul calculatoarelor electronice.Heprezcntarea coef1cientil t r bi in functie
_, ...
de GJi pennite _obtinerea epectrului d18cr
ra 12.ll,b , pentru fiecare puleatie parte
ol b)
;a1 amp11tudin1lor,f1gu-
In :realHah
prof1lu1 .uprafetei d:ru-
.ulu1 (terenului) nu
eete perlodiclfunctla
h(t) -eeh aleatoare,n-
su:ra 12.12,a.Funct1a
h(t)eate de fapt odie-
t:ributi continu! de
tunctii ainueoidale la
Fig.l2. ll . Reprezen t area pro!llului' drwnului printr-e toate !recventele,ale
oarecareta-gra!icul tunc- amplitudini at
tiel perlodice;b-epectrul dlecret al ampli- y
tudinllo:r faze variaza 1mprevl z1-
valorilor inetantanee ale !unctlei aleatoare la un moment dat
nu cijj nlci o lnformatle valoril or vUtoare.Functia h(t) poate !1 deecriell
numai atat l et lc,indlcindu-se probabilitatea de aparitie a unor anumlttval ori ale
ampllt udlnllor functia aleatoare h(t) ae un
spectru contlnuu al amplitudinilor ,figura l2.12,b.
Fig. l 2. 12. Reprezentarea profilului drumului printr-o
!unctie functie1
neper1odice;b-spectru1 continuu a1 amp1i-
t udin1lor
Pig.l2.13.Porme speciale
de denlvel ii ri
ale
drumului:a-de-
nivelare eemi-
ainueoidal! 1
b-denlvelare
treapta
Functia a1eatoare
primnt d prln relatia :
h(t),din punct de vedere matematic,poate fi ex-
h( t) ain ( VJ t + Cf'> _.('; e
1
W.t dW , (12.16)
unde b eate amplitudinea in c omplex a denivelllrilor drumului, b dCJ
are dimensiuni de lung1me
0 categorie aparte de denivelari ale oa11 de rulare o constituie
celc ampl e sate izolat ,care aint aurae de exc1tat11 aub form! de impul euri
Aceete denlve11ri pot !1 eub forma eemleinuaoidalll,!igura 12.13,a , aau eub
forma treapta , flgura 12.13,b.
Ca urmare a diatributiei aleatoare a neregularitllt ilor auprafetei
drumului,autovehiculele vor fi aupuee vibrat11lor aleat oare.In aceet caz,diatri-
butl a ncregul ari tlltilor drumului eete caracteri zatll de dena! tatea epectralii
prln relatia
,.... 'w) a liru J.1L b
2
(CJ)
'fh l' T-oO T .
(12.17)
ande T eate l ntervalul de timp pe care ae face analiza )-
amplitudinea neregularitiit1lor ,exprimatll in !unctie de puleat1e W a aceatora.
In func tle de epatiul parcure deneitatea epectralli. a neregulari-
. . _,,_
, ' de relatta 1
) 4h. 11 J./- "2 (.11 )
x-oo
(12.18)
unde X eate portiwfea de drua pe oar faoe analica1 b
2
(/2) are ee.nitio&\1&
lui b
2
( J2. ) din relat1a (12.i7) ..
de Ump fl
1n tunctle
neperiodioe de pu1aat1a GJ dependentl
amplitudinea complex! b eau!(GJ) ,11 coreapunde functia aeperiodiol
de epatlu
1
00
(- iJ2 X
h(x) _-&,b (.f}_ )
8
dtfl;
unde J1 eete dependent! de epatiu
(12.1))
Deoarece
X X
Y --
t T
(12.20)
fi re zul U, prin
..... +0<0
.L 'b<w > e
1
wtdw. _[."ben>
dependente1e b(W) c -
1
- b( .Q ) .
y
1Wt
e dW,
( 12 . 21)
(12.22)

..,)
'
-
'


....
-&-
I
li
_,
I
-




-
- - p,ovo.J:::. ulido
-arum ,j, ..
.; v
lP l 4"'08'0"' L

. b pu/pi
Ptg.l2.14.Dependenta d1ntr!
t1le epoctrale 01
d>J, ( W) ale neregularitll-
tilor drumului
l rJa U.,Jef;,. ?,., V ue.n\h&
1/l
ffT'
deneitatii epectrale
(Jl.) in functle de pu1satia
Vependenta dintre dene1tat11e epee- Ji l ungimea 1 a neregulari-
trale 4>,.,<11 ) ,
1
cp,.,<GJ) de relAtia tat1lor dlferitelor drumur1
<12. 22 ),eete reprezentat a gra!ic in figure 12.14,pentru valor! diferite ale Yi-
tezet v de deplaeare .a autovehiculelor .Pentru o anum! til valoare a miriroilor b
(.Q) fi <Ph< .Q ),pent:ru o v1tezl1 v datlt ,ee obtlne val orile CJ, b(W) fl
( W ) coreepunzii toare
I n figure 12.15 sint prezentate unele epectre (11 ),in coordona-
te logarttrulce,pentru diferlte categorii de drumuri.Se obeerra ca dene1tat11e-
_,60-
apectrale . ( 11 ) ale descresc cu pulsnt lel 12
0
respectiv ou mlcqorarea lungimli de undi 1 a denivelarilor.Dec1 lunglmile de
undi1 marl au denni tiiti spoctrale mal marl decU undele cu lungird reduso,Undele
cu lunt;irnl oc urte se intt l ne sc in special la pavate,a,ceat l ucru explicil
. nparltin r o ntuni periodice in functiile aleatoare ale
llacii aces te por>lunl nu ee iau in conelder are,atunci densltatea spectralil in
coor1onate poate !1 aproximat"!l liniar pri n relatla 1
r #a-r"'
(12.2)")
unde D.o este de r eferint..i dependentlt de epatiu
Functla ( n ) reprezlntil o masura a neregularitatilor ,respec tlv
dac'l o otrad:i est e mal hurL'i sa':' mal rea fi W poate !1 considerat ca maourii a
ondulilrii,adl ci o strada nre in prinoipiu ondulatii lungi eau ecurte,cu valori
marl ale denslt'lt ii
In tabe lul 12.4 eint date ve.lorile medii al e pulsatiei W qi dens1t1-
ti1 spectrale de referint'( (no> penhu dlferlte categorll de drumuri.
Tabelul 12.4
Va lor! medii pentru descrierea epectrel or dnlmurilor cu
ajutorul relatiei (12.22)
'ipul drurnul ui
' oeea betonaU,
!Joaea aefa1 ta ti(
oaea cu macndau
oeea pavatli
pone1e desfundate
Starea supra!et1
drumulu1
:t'oarte bunlt
bunlt

:t'oarte buna
bunS.
medie
!oarte
bunll
media
proaetlt
proasU.
buni!.
me die
proastl(
:t'oarte proaetlt
Par8Jiletr11
2,29 0,6
1,97 4,5
i:n
2,20 1,3
2,18 6,0
2,18 22,3
2,26
2,26
8,9
20,8
2,15 42,9
2 ,15 158,0
1,75 13,7
1,75 22,8
1,81 36,4
1,81 323,0
bunli 2,25 31,8
media 2,25 155
proaetlt 2, 14 602
:t'oerte proaetlt . 2,14 16300

12,2.2. Factor11 perturbatori interior!
r.tot orul cu ardere interna monte.t pe eut ovehicul reprezinti1 o sursll
importantli de urmare a periodic& a !ortelor qi momentelor
care aauprn organelor oomponente.Factorul perturbator al motorului il
reprozlntli roomentul de toralune,care asupre erborelu1 cotit. Acest
moment de toroiune ere o vnria;ie periodicll 1)1. ca urmnre poete :!'1 dezvol
in eerie Fourier
)
M c Mgo + Mgl ein ( .Q t + ) + Ng
2
sin ( 2 fl
g <
+ J,lgk sin ( k n t + "(;. ) +
+ti )+ +
(12.24)
unde Mgo eato valonrca 1aedle n mornentulu1 de toraiune Mg I Mgk - amplitudlnea
arrnonlcli k a momontului de t orslune r.tll '!;_- faze a c omponentei
armon1ce k 1 fl - pulsnpa fundruacntnli1 , ..0 1a rnotonrele in petru
timp1 n . w ln mot o nrclP. in dol tlmpi, w - viteza unghiuleri!. 8 arbo r e -
lui cot1t el mot o rului
Avind in vedc re ell ordlnul unei nrmon1c1 \) , repr ez1n t ii num'i rul de
oocllet11 efectuate intr-o n nrborelui rezulta ca la mot onrcle in
patru tlrnpi eo vor intilni ordinele +- , 1 , -r , , .. , tar 1a celo in
dol timpi ordinele 1, 2,3,
de periodic variabil al motorului excl ta intrea-
ga l!:.Ji" 'lij"'lrf.

dat de relet ln (12 ,24) vn fi l uat

in

motorulu1 fat a d&

cudrul nu tovehicul ulul,vi br a t i ll o r cad rului qi caros eriei.Pen tru a a coperi o
grunii larga de (12,24) trebuie combinata cu carnct erinticil e de
turat11 ale mot orului
Un alt factor perturbator important este momontul de torsiune
tranomie prin frecnre de ambreiaj , timpul cuplarii aceetuia Aet:t'el ,
de exemplu,in cazul pornlrii dl.n loc a nutoveblculului momenw.l de frecare trans-
mts do wnbreiaj eete dot de relat1a
Mm-+;
Ma(t )
9
M
111
pentru ) t
0
, (12.25)
pentru 0 6 t
M eete momentul ae torsiun e coreepunzator puter11 maxime a mot o rului;
/3J,J3
5
"'coeficientul de rezerY1 (eig urontal dinemic ,reepectiv etatic,al ambreia-
Jului ; t
0
- timpul i nitial de cuplare el ambreiajului
Tot pentru calculul momentul ui de torei une transmis prin frecare de
clitre c.mbreiaj AC poate ut111za Qi
-K.t
(l - e )sign (c..J m - Wa) o
(12.26)
unde Mao eete mornentul de tor siune nominal trnnsmis de ambreiaj I
K _ cooficient care carncterizenza ritmul de cuplare a ambrelnjuluil
0 . 1
VJm- viteza unghiularli a conduse a ambretajului I - coeficient pr n
care ee 1a in con ,iderare J.nfl u en t s vltezei relative dlntre e conducrltoare
oi conduse ale ombreiajului asupra rnomentului forte lor de frecaro
Transmloin c ardnnic.l a eutovehiculului const1 tuie o eurelt pennanen_,
trl de acesteia nu este realizatli corect 01 cind
apar dezech111brir1,0 articul atie cardanica modi!icrl vitezele unghiular e 01 mo -
de toroiune tranomlee.lntre v1teza unghiulara Wz a arborelui condue
vi tza unghi ularli GJ
1
8
arborelui conduc3tor existli urm1tourea reletie de
t ur!
Bi!'l cf... o COB 0(.
o(+ -----------w,'
2
n coe
2
oos
2
-' t s1n
2
LO
tg Ti 11 "" 11
tg 'fi (12,27)

unde 'f, UJ18h1ul de rota;ie al arborelui conduclltor 1 o( , o( . - unghiul
dintre arborele conduclltor oi oel oondue,respectiY Yiteaa coreepunza-
toare
Pentru o( a conat. as obtine
COB 0(
Wzc--- ---
coa2 'f, cos
2
o<. + sin
2
'f
1
in caz dintre momentul de toraiune Mt
2
tranemia
due ol "omnntul liltl transmia de arborele conduclltor este
de arborele con-
ooe
2
p, cos
2
o<. + ain
2
lfl
Mt2
11
t1 -
COB 6(
(12. 2U)
l'entru realizaren sincroniamului la tranamieiile au tovehiculel or se in-
aeriazu de obicei doul1 articulatii cordanice.
La depleeerea eutovehioulelor pe auprafete perfect plane pot aparo
vibratll ca urmnre a rotirii rotilor.uatoritl1 rotil or vibratlile spar ca urmare:
a)neuniformitatll forme! pneului , b) a bii.til.ilor pe verticals ale rotH oi pneu-
lui oi c ) a dezechilibrului
neuni-
fcrmitltii pneul ui
prin arcuri elemen-
tare cu cararecteriP-
tici elaetioe dife-
r1te,
Pig.i2.17,Var1atia cons tant&!
elaetioe a pneulu1 in
-runctie de ungh1ul
de rotatie
Neu!1lformitatea forme! pneului ponte fi prez.entatll pe o roatli elastica
t'lgurn l2.16.So considecl ell. int re janta Ql .aupra!ata de rulare a pneului
eint diapuoe nrcu r i elementare,cnre caracter1zeazl1 elastlcitatea pneului,La de -
! ormar eu pne1 lul cu cantitatea z
1
, dupll o axi1 vertioalll, intre roatli drum 1a
nnQterc
z c kl. l 1
(12.29)
unde k
1
eete c ons tan t s elastica a arculul elemcntar ,care ee sprijinll direct pe
euprnfatn d rumulu1
Ln r ot irea rotll cu unghiul forte Z r llmtne constantli atita timp
cit rlgldit etea arcurllor elemcntare rlim!ne conetnntli ,Con31derind ca axe de ro-
tatle le dietnntll fata de ouprafata ca riglditatea
ercuril or element ore eete diferitll,atunci forta Z oecileaza in rltmul modiflcll ril
oonstnntelor ole pncului ,
Dacli conotanta elaatlol1 are o Yariatie einueoidala,!igura
de relet1a
1<
1
lC + ki. ain 'f'
atunci !orta Z va fi
z e ( k + ki. sin 'f ) . z 1 (12.)0)
uncle k eete cone tanto clnsticli radiall1 medio a pneulul, ki - partes variabllll "
'
I

oonetanhi elnstioe 1 f - ungh1u1 de . rotatie al rotH
Prln epararea termenilor ,din rela>,ia (12,)0),ee ohtine fort aupliaen-
tarl Yariabill pe c}rcumferinta,datoritll neuni!ormitllt11 de form! a pneului
zNT ki .1
1
sin 'f
Deplaearea unghiulacl 'f' a rotii ecte datil de relatia
'f _x
r
unde x yt eate apa;iul parcure de r oatli1 r- raze rotll
La deplaoorea eut ovchiculului cu viteza conatnntli Y rezu1tll
unde t eete timpul, l puleopa porturbat1e1 W _v_, rezultll.
r
lfa-v-.t w. t
(12.:)1)
x .. v.t ,
(12. )2)
Intr-un caz mal gen eral ee conAlderli cl1 neunif orm1 tatea rneu1ui nu
eete e1nueo1dnl l1 ,ci periodica dup5 o functle oarecare in timp .Dezvoltind in ee-
rie Fourier functin de vnr1at1e a neuni!ormltatll pneului pentru calculul fortel
euplimentare ZNP rezul ta relatia
Z k
1
i sin ( 1 W t +oC.l) (12,33)
NP c Li 1-
li
unde eete unghiul de fazii
In general forte t otalll care actioneazll aeupra eate data de
(12.34)
unde produeul k,t
1
reprezi nta components statio! a forte! Z ,la o poaitle
conetantll a axel de rotat le
Batalle pe ale rotii apar exoentricitll.t il de aontaj
a rot11, figure 12.18,a ei ,figura 12.1B,b,
vertl vnle ale rotilora-dato-
ritn cxcentricitati1 de montaj;b-
datorita
P1g.l2.19.Roata elastica
montatll excentrlo
, - Pentru o r ou t:'! claoticil. influent,. bi1ti11lor,pc verticnlil poate !i
puell in evident<i ; cind pneul es te uniform , ki a 0 Oi k
1
c k I coneiderind ell.
axa de rotstie nu coincide cu punctul central M al rot11 perfect circulare, ol
trece prin punctul A, nnpl anut P.Xcentric cu dletanta b,fii(urn 12.19.La o po.ai-
U oone tnut,i 6 nxc1 de , prl n retiree rotli cu f ,fiecnre arc
elemcn t ar va fi comprlmet Ql destine datori t-1 "xcitatiei oir:usoldale
(12.35)
.;.-, .
I
I
t1 oa ur.are la D&ftere tora Yar1ab111 z_ 1 .w
,care ca oulea.- ou rela\1a
'BY t
1
ll aln 'f t
1
, b aln W t ,
nu lntr-u.n ou 1 general cu re1at1a
'BY le.l tf hi elD ( 1 W t + j3 i, )

(12,)7)
wade ll
1
eeh ampli tudinea armonioe1 i 1 /J; - hi 1 d
IJ Wl8 u e tad al armonicei 1 ,
elaeticl dea-
ech111bratl
P1g,l2,2l,Variat1a in functie
de timp a torte! ra-
diale rezultante pe
roatl
Porta variabill Zo datoritl decechilibrului de mael mn 01 razl r
0
,
tigura 12.20, eete datl de relatia
Zo Jllo rD W
2
Bin
unde tf eate Wlghiul de !ad ,
( 12;)6)
Conform relatiei (12,)B)torta tD oreote ou pl tratul puleattei exci-
tat1ei,reapac tiY cu pltratul Yitezei de oirou1atie
Porta YBriab1ll rad1all rezultantl eete euma calor tre1 component ,
ad1cl
ZxP + 'Bv + Zo (12.)9)
eau avind in Yedere relatiile (12,)3)
(12,)7) ,(12,)8)
care
n
i w, > lei. r h
1
(1 w t f3i.>
lf
2 .
+ 111n rD W ain ( W t + 'f>
(12.40)
La incercarea pneur1lor a-a obtinut diagrama din t1gura 12.21, in
forta Z, reapactiY torta radlall Yariab1ll ZRS, eate functte de t1mp ,
Aceaatl t ortl var!azl periodic 01 pr1n analizl armonicl rezultl
n
ZRS f.; A
1
( 1 W t + di. )
(12.41)
unde A
1
eete amplitudinea armon1ee1 1 1
Dezavantajul relat1e1 (12.41)
eel trei fac t or! perturbatori amlntiti ,
dL- Wlghiul de !ad a armoni cei 1,
conatl in taptul ol nu ei nt axplieitati

, ..
) _",_
12,), Studiul Yibrat11lor gutoveblculelor pe modele
....
d1nam1ce s1mpl1tlcate
12,),1, Modal dinamtc cu un eingur grad de libertate
l2,J,l,l. Y1brat1i l ibere
.t
0 eerie de 1ntormat11 pr1Y1nd comportarea autovehiculelor la actiu-
nea tactorllor . perturbatori pot ti obtinute pe modale dinamica cu o eingurl ma-
.a,reapecti v cu un aingur grad de libar tate,Sa au in Yedere oacilatlila pe di-
recti vertlcall,dupl axa 0
8
,
Cal mal aimplu model dinamic al unui autovehioul conatl dintr-o maal
m rezemata elastic pe un arc alicoidal,ou constant& alasticl k liniarl,tigura
l2. 22,Prin m sa ia in conaidarare intreaga roasa a autovehicululul,iar .prin k
ae are in vedera constRilta elastica a suspans,l..ei 'i a pneurilor ,Pozitia r. ..o
ooreepunde atarii de echilibru sta ti c a autovahiculului.Sub actlunaa unui impula
I
Fig.l2,22 ,Model dinamic
cu un singur
grad de liber-
tata pentru
atudiul vibra-
tlllor libera
vertical masa m asta ecoaal din echilibru oi Ya oecila
in jurul poz1t1a1 de echilibru statio ,
Bcuotla de eohilibru a maeal 11. as h
c + k 0 (12.42)
unda a eate daplaaarea Yertioall a masai 1
aooalaratia vertical& a maaai m ,
. 2 k
(" Sa introduce notatia p -:;---- oi dupl inlo-
cuir!'a in relatia (12 . 42) rezulta
i + p
2
.. - 0 (12.4))
Ecuatia (12.4J)are
z c
1
coa pt + c
2
ain pt (12.44)
-unde c
1
111 c
2
aint conatanta de integrare
Preeupunind ca la timpul t 0 maea m trace prin pozitia de eohilibru
etatic, z R o, rezultil c
1
" 0, Pe.ntril pt -l- razultit :n pt " 1 fl canaide-
r i nd in acaet moment deplasorea z a roaaei fata de pozitia de echilioru static
eete maxima ,adica z .. A , eu A e-a notat ampli tudinaa m1ocar11, ea obtine C
2
A.
Cu aceete volori ale conotantalor de i ntagrara aolutia ( 12.44) devine
z A ai.D pt , (12.45)
Derivind !n raport cu timpul relatia (12. 45) se obtina viteza mlocl-
r11
Y " z " A p eoe pt ,
(12,46)
La t R 0 vttezo m1ocar11 v v
0
ol lo coe pt 1 ee obtlna Yaloarca ma-
xillli( o vi tezei v
10
ax .A p, care eete chier v
0
Dec!
(12,41)
l'e bazn rel atiei (12,47) nmplitudinaa m1ocii r11 devine A
_.:!.i_
ot cu
p
aeuaeta ccuatia (12,45) ! o1rnn
l
)
(12,54)
oare eouatia de mivcare pe direotia a modelului dinnmic al
autoveh1ou1u1ui
t
Impht ind cu 111 rezul U
0 k
z+m-z+-;-.z a:O
Cu notat11le p
2
__t_ Vi
Ill
2 n ---
0
- 8e obtine
m
(12.55)
(12 .56)
Ecuatia di ferentialii uneari( omogeni( (12,56) admlte o eolutie de forma
(12 .57)


Der ivind in raport ou timpul relatla ( l 2. 57)
9e obt in vi teza vi brat lei z
0
= a A e ), t accele-
ratia
2
). t
ii
0
= A A , e
Se
t1a (12.56) 1;1i
inlocuiesc valorile z
0
,
rezult/1
in CCU6-
in aoeaeti( relatie ponte fi au1 numai primul factor 1;11
oa urmare ee obtine
t + 2 Ji ,l. + p
2
. 0 (12;58)
Pig,l2.2), Model dinnmic
cu un eingur grad
de libertat e pen-
tru etudlul vi -
bratlilor llbere
oare eete ecuatia oaracterietio/1 a ecuatiei dif&res-
ttale ( 12 .56)
Ecuatia (12 . 58) are eoluttile
"\ !. Vn2-p2
"1,2 '" - n
(12 .59).
1;11 deplaearon z
0
vn f l
).
1
t
z
0
"A
1
, e + A
2
e
(12.60)
Varl atia i n functie de tlmp a deplaelirii eete caracterizat/1 de ambe-
le valor! ale lut A Sint poeibile pntru cazuri
V
2 2 . 2
a)n2 _ p2 este r ea1,adica n > p , eemnul lui p este plus Qi
> n JJncl1 n ) 0 .Az<::O .A
1
<::: 0 In ac;este conditii ambil
termeni ai relntiel (12.60) tind l a zero ,cind timpul cre1;1te, Siet emul tlnde
aperiodic epre pozitia de echillbru , z
0
= O, 1;11 eete etabilli,figur&
Amortizarea_eete eupracritica
Daca l a timpul t .. 0 deplaearea z
0
= A
0
1;11 vlteza z
0
=v
0
, se pot
A 1 A efectuarea calculelor
determina conetnntele de integrare 1 1;1 2'
\I. 2 2)
v
0
+ A
0
( n + yn - P
Al 2 Vn2- /
v1teza
de UmJI
To
---- in pt
p (12.48)
j
Prin derivl2i suocesiYe a relat1e1 (12.45) aau (12,48) ' ee obt1ne
i ;< aeoeleratta ii Q1 nriatia in Ump a acceleratiei oa tunct11
S Ap coe pt y
0
.cos pt ,
a - Ap
2
ain pt Y
0
p ain pt
a' - A p
3
oos pt - v
0
p
2
oos pt ,
(12.48)
(12. 50)
( 12. 51)
unde p puleatia propria a mode1u1ui dinamlc echivalent al autovehlcu-
lului ,
Cunoecind puleatia p se frecventa propria a modelulul
perioada ooreapunzatoare
(12.52)
T
(12 .5))
21T
---
p
Tratarea autovehiculelor pe un"model un
aingur grad de liber tat e ,permite etabilirea parametrilor de anenmblu a aceato-
ra,in primul rind a pulsatlei proprii fi a treoventei ,
Cunoaoind parametri poah fi filcutii o apreohre globala a
oa11tat11 ausp'enaiei autovehiculului respect! v,Se reoomanda in general ca !reo-
vents vibrat11lor libere sa alba valor! reduee,mai mici decit valor11e
frecventei perturbatlei ,in ecopul eviti rli tenomenului de
Pentru un autovehicul oareoare influenta cea .mal mare asupra freo -
vente! . 'V a perioadei T o are maaa m , care variaza in limit e largi in func-
tie de marimea maeei transportate , Din aceaeta cauza pentru a realize
valor! relativ oonstante pentru pul eatia propria p , !recvent : Ill perlonda T
caracteristica elastica a euspensiei trebuie ali alba o variatle neliniara(pro-
gresiva),pentru a asigura o confortabilitate buna intr-o larga de regimuri
de exploatnre a au tovehiculu1ui respectiv.Tot in seep trebule aeigura-
ta amortizarea corespunzatoare a vibrat11lor intr-o gama l arga de frecvente
12,),1,2, Vibrati1 amortizate,Influenta amortizonrelor
Ca urmare a fortelor de amort1zare,d1n amortizoarele autovehiculului,
a treca rilor interne din pneuri Qi a !recarilor din arcuri (in cazul
lului cu arcuri cu foi)mi\)caree ,pe directia verticala,este amorti_
zata
S.e admito,pentru inceput,sl fortelo de amortizaro oint proportional
ou Viteza vibratlei (ZA c, z ) ,Exieta care aceste forte
de p1tratul vitezei (ZA c,z
2
) eau amortizarea ee r ealizeaz1 co urmare a fre-
cari1 uscate ,
Modelul dinamic ,cu un aingur grad de libertate pentn1 atudlul vi -
bratlilor amortizate eeto prezentat in figure 12.2),
Scriind ecuatin de echilibru dinamic al meeei m ee obtine
.<'
_,68-
.,.0 + Ao { n - V n2 - p2)
Qi aolutia {12.59 ) are forma
MJscoreo

/tm Los- oc
t .. oo
mo , P
1
>0
eh .
b) eete
real,eemnul l ui p
2
, in
{12.58) es te
ml nue , r ezulU.
n Ql ca Ul"l(lare A 1>0
111 ). 2 <. 0 .Aceaat a in-
aeamna ci1 e
}.zt
cind t -oo111 e -o
lar z
0
- oO ,m1Qceree
eete monct on creacatoa-
re,aiatemul eate l neta-
bil. Un alt caz de i nata-
cind
Vn
2
- p
2
eate real , p
2
F1g.l2.24.Di acutarea caracterletlce
1 2
& are eemnul plus Qi
+ 2 2 )
- n - . n - p pentru modelul dlnamio cu n .t.. 0 , rezultl!. l'f )0 .
un elngur grad de libertate Gi ).
2
) o
111 8
__ oo
cind figure 12.24, b. 0 altl1 de 1nato.b111tate apare n < 0,
p
2
are s emnul minus, deoareceAf> O I n toate aceste a1tuat11 sistemu-
lul este neamortizatl!. Qi neoscilantl!.
0 aituatie partloul arll apare cind n
2
p
2
111 ca u:nnare A1 A2 - n,
r.J!?carea eete aperiodica Qi amortlzarea este cri ticll miQcl!. rii are f orma
-nt
(12.62)
Cu ea devine
-nt
z e [ (v + n A ) t + A] (12. 63)
0 0 0 0
iar reprezentP.rea graficl!. eats cea din figure l 2. 24,a
c) Dacll expresia de sub r adi cal s ate negativ-1 , p
2
) n
2
, deo1
Vn
2
- p
2
1 p
1
eete imaginarll. Qi ca unnare ).
1
,
2
& n 1 p
1
. Sol utHlor com-
plex ale ecuat1e1 oaracteri etice la coreepund amplitudlnile complex
conjugate
A) .2 D -;-- { B i c )
Ql eolutia ccuatiei (12. 56) devine
" -
0
_1_ (-1). +1 P1 )t 1 (-n - 1p1 H
2
( B + 1 C ) e + ( B- i C)e
Dupi traneformari ecuot la deplae1r11 va fi
-nt
z
0
-2-B e-nt.( e
1
P1 t + e- i plt) + + 1 C e
_,69-
Gl cu aju;orul trone!9rm:ir1lor lui Muler
t 1 p1t
COB pl t
!
....
1 sin
pl '
ee obtine
(12.64)
Deci m! Qcarea eete o oscl1at1e cu puleat ia p
1
, figure 12.24,c ,a ell-
rei amplitudine ,la n) 0 , dupa ! unctia A. e-nt .In aceet c'z eolu -
t1a ecuo.tiel (12.56) poate !i ecrien aet!el
z
0
=A - nt sin (p
1
t + o() ,
cu amplltudtnea
A v B
2
+ c
2
111 unghiul de faza
B
tg e -:c
(12. 65)
(12.66)
(12.67)
Pcntru cond1t11le
cu urmu toarele relatll
i nitial a date;runpl1 t udinca A Ql tg o( ee calculeazn

_______

A c A
0
+ - "---.>:. )
pl
(12 . 68)
tgCX a
pl.Ao
(12.69)
Vibrat11le amortizate eint carecter!zate de coefi ci entul de amorti za-
re .( Qi de parametrul n +m care eete denumit COn!te.nt lt de etingere Ql de
puleatia proprie p
1
W7.
dependents
0 maeura a amortizl!.r11 eete data de relatia
Intre pnramc trul D raportul puleat11lor p
1
Ql p,
_2L \ r-:-;:2
= yl-D ,
p
(12. 70)
exieU
{12. 71)
care reprezentatc aietem de coordonate ortogonal r eprezint a un cerc , !i-
gurn 12. 25 . Dncll 0 < D < 1 ee obtlne osc1lat11 amorti zate pentru D >1
eete aperi odica at cnueta , f1Gura 12. 24,a. La v1brat 11le autovehiculel or in mod
D c 0. 25 , cu aj utorul amor tizoarclor in mod normal ee asigur u o amor-
ti zare
d) Do.ca \/n
2
- p
2
r 1 p
1
n 0 rezul ta o mi QcRre oeci latori e cu
pul eatta p
1
, a ca ret empl itudlne in t imp , !igura 12.24,d ,dec! miocerea
es te lnetnbilna
Un alt i ndtcc asupra 1ntens1t'it11 amor t1 z:1r11 eete dat de r Rportul
a doul!. runplitud ini succeel ve
-nt
_i_ = A. e
d = z2 -A--. -e --n- {r t,_-+..,T.-1'"'),.--.
(12. 72)
.. ,'70-
unda aate paeudoperioada alfQlr11
uorUsata
Logaritmul natural at aoeatui report
sate denumlt decrementul logaritmto al amortialrl

1n _1_ n Tl

27t'n
P1g.l 2.25.Dependenta dintre
Pl
-P- f,li parame
trul D
Re1atia (12,73) permite determinarea
conqtantel c a ae calculeaz!
raportul dintre doua amplitudini auoceelve f,ll
puleatia p1 Aceet eete poeibil daca ae de vibra-
tlilor aut oveniculului
. mecanica L1 E coreepunziitoare acaderii ampli tudinil intra doua
valor! eucceaive

Vi s
1
ee trane!onnll 1n energie 1nter1orul
amortizorului energio ee ou relatia
(12.74)
unde k eete conatanta a suapenolel
Energia unei oec1lati1,avind 1n vedere re1a-
tia ( 12, 73) sate
.t c2 2
4.!._ . _.::,2 __ .. _.1..__. 1-
Bi-1 +- 2
1-1
1

(12. 75)
Din relatia (12.75) energia apeoiticl de amorti-
lor cref,lte cu _raportul d,reapectiv ooe!ioientul de
'
exemplu,pon tru un report . d J , intra prima ol a 4oua amplUudine a osc1lat1ef
0
Rmortizorul abeoarbe vi trans!o%mll in din energia tranamiell masei
suependate,La autovehiculele actuale ,amortizoarele abeorb,in prima perioadll
1
intre 92 f,ll 90 % din energia tranemiall masei euependate
1
aceaeta corespunde lui
;. 22,4
Considerind tn ecuatta (12.65) unghiul o oi ell prt.a amplitudine
reaUzeazl 1a t .. i , dupll momentul initial ( t 0) a1 lllivclrii ,
4

Cu aceasta ecuatia depla earii (12.65) is forma
-n(t- -k->
t
0
:.z
1
e _ P1 sin p
1
t.
Derlvind
eucceaiv
-n( t - ][_)
1: c
0
z
1
e 2p
1
.(coe p
1
t
rezultl1
- n e!n p
1
t) ,
(12.76)
<12. 11r
(12. 78)
[ (1-n
2
)s1n p
1
t + 2 n cos p
1
t J, (12.79)
dnt -utile pentru apreclerea 'iautonhi-
culelor
La autovebleulele cu arcur1 . 4in !oi forts de !recare dintre toi confr1-
bu1 la amortizarea vibrat111or,!orta -de amortizare eate o fort s de trecare uaca-
tll,car e sate constant! ca var1ab1la ca sene, in !unctie de ucneul vi-
tent de amortizare este orientata in permanent'i 1n sans contlar vi tezot.
Ecuatia de mlf,lcare eats
111i + R
8
.sign z + k
l'rin functia
i:.. __ ,z_
I

c O
u
pentru
pentru
pentru
se ia tn coneiderare seneul de mlf,lcare
i > 0
i 0
8 (. 0
Solutia generslll a ecuatie1 (12.81) sate



cA.cos p t+ B sin P t + k
(12 .81)
(12.82)
Conetsntele de integrare A vi B trebuie determinate pentru fiecare eemJ-
perioadl in parte.Astfel ,pentru prima semiperioada, cu initiale
12.3.1.3. Vibratille tortate ale autovehiculelor
In timpul deplaearii oint BUpuee ect1Un11 Yibratii-
lor fortate,eau
atudiu1 aceator
intretinute, cu amortizare .Modelul dlnsmic cu
vtbratii sate prezentat tn figura 12.26
0 mao! pentru
Fig.l2.26,Mode1 dinamie cu o
aasl pentru etudiul
vibratill or intre-
tlnute ale autove-
hiculelor
Ecuatia de
p1u1u1 lui D' Alembert , sate
pe baza pr1nc1 -
m + k(z -b)+c(z-h) o , (12.6))
unde prin h as 1a tn coneiderare micropro!ilul
!actoru1 perturbator
Dupll trsneformliri se obtat
2 2 -
& +2n i:. + p ,1: 2 n h +p .h
unde p
2
vi 2 n --!-
Solutia ecuetiei (12.84) se compune din eolutla

a ecuetiei omogene,
etudiatl anterior, eolutia part1culara no a ecuat1e1 neomogene,adica
(12. 65)
: \o'l " #,;. ># t
. , . . . . . . 1 _-m- ' . .
. -.;: ::-_ . no . lleoao!Jen poah t1 4etena1natl daol uh cuno-
. out& lecaa de nr1at1 a tac,oru1u1 per,urbator,1D camu1 de legea de nria
tie ln Ump a no\iun11 b a m1croprot11ulu1 4rtlJDUlui,Se ccneiderl ol .
b are c nr1atle al'llloniol 1D Ump (12.15), b h
0
lin W t 11 b' h
0
W co W '
aces' 1n ecuat1a (12.84) obtine
a'+ I n + p
2
2 n h W cos c..J t + l.b
0
sin. W t
. 0
(12,86)
In aceastl situatie solutia part1cu1arl zno are forma
&no o
1
cos'Wt + 0
2
sin W t (12.87)
Q1 trebuie sl satistaca scuatia (12.86),Constnntele de integrare c
1
0
2
se
detenninll. prln 1dent1f1ccare.Pen tru aceasta ee calculenzil zno c - c
1
W einWt+.
.. 2 2
0
2
W cos W t 11no - c
1
w cos W t - c
2
W .sin W t , W este
pulaatia perturbator,In1ocuind va1or11e zno' zno zno in ecuatia
(12,86) dupa etectuaroa tuturor traneformilrilor se obtine
fol'llla
liDO 0
2
(einWt + tg 'f cos <..J t )
'Inlocuind c
1
11i . o
2
date de ( 12. 88)
wt n w2
(1- B-::l -r>+
p p p p
V + sin( w t+ If H10_o)
(12.89) in (12.90) ee
n w" n w6
16--:A -:4 + 4 -r --:-r
p p p p
wl 2 nz w2
(1-7) +
4
7 7
a in ( W t + If )
w
Avind in vedere (12.70) 11i notind -- c 1 ,
p .
culara se aerie astfel
b v l-iH1-12+2(2D)2 t )+(2D)4 '2+(2D)2 '2".
o (1- f>2. +(2D)2 "2
unde 1 eete raportu1 dintre pu1sat1a factoru1u1 perturbator
dinnmic.
Raportind solatia part1cu1nra neomogenu zno la funct1a de

i n t1mp a inllt1m11 h a microprofilului dntmu1ui se obtine factoru1 de ampli
fie are
...
I ') -
_,.,_ i >' . '
A :. no . '-_v(l-'f.
1
)(1-1
2
+2(2,D)
2
J z

r --
1 h (Wt + w) (1."' )
2
+ (2D)
2
"l
. Or T . ' . (12.9])
Pentru o a coet1c1entulu1 4e amortizare. c,reepectiv a
parametru1u1 D,tactoru1 de amp11f1care A
1
ungbiul de 'f , in functie de
' , au graficul de variatie prezentat in f1gura 12,27.
In absents amortizlrii (D c 0) factorul
de amplificare devine
( 12 .94)
In functic de factoru1 de amplificare,ao-
lutia pnrtlcu1nra neomogenil are forma
Qi tinind oeamn de r elatiile (12. 65)q1 (12,85)oe
obtine aolutia ecuatlei diferentia1e (12.84),adi -
Fig,12.27,Dependenta factoru- ca
rului de amp11fica-
re J. a unghiu1ui
de rlza de rapor-
tulllt a1 pu1sat11 -
lor
-nt
B1n(p
1
t +)+ A
1
h
0
sin(Wt+ l.f'>,
(12.96)
care descrie elongatia . tortate ale autovebiou1elor,reduse 1a un
model dinamic cu o masa,care ee deplaeeazl pe drumuri cu armonic,
In eituntia in care exc1tat1a din parha drumului se 1a in coneiderare
prin f ort a de excitatie ,sorisll aub forma Z
0
_W t, unde Z
0
este ampli tud1nea
! ortei perturbatoare,eouatia de mi!jcare devine
2 z .
z 2 n z + p z = -
0
- sin W t
m
(12.97)
ConBtante1e de integrare al e solutiel (12. 07) ,determinate tot prin iden-
tificare ,au va1or1le
- 2 nW q.
1)1
iar aolutia particularii neomogcni1 devine
q sin ( W t + If )
zno c --2- ' \j l 2 2 n 2 W 2
p (1-"iW) +< -p> .c T >
_:g_
tiJlde q m oi cu nceasta aolutln generol'i a ecuatiei de a mode1u1u1
( 12. 98)
di namio va !1
-nt
(12.99)
/
. '
. Pent1'1t Da:nenllor 11 a JD!lr!urilor transportta
a autoYahlcululul !n an bl t b ,preoum ol
. . sam u, re u1e sa ae 08 ae tranamlte
1 m prin intarmedlul auspeno1e1, In orice moment masei
1 1 m 1 oe tranemU, prin
I coreopunzatoare deplaaaril z Oi vite 1
eoareoe partea omogena .a aolutlei (12.99) se etinge relativ repedez;n t: '
analizea!l numai ne . mp,oe
a acestela,corespunzlltoare deplasaril intr-un
regim etat1onar, Aceaata componenta eate
Z zat' Al' Bin (12.101)
unda
q z
--2--
p k
v1teza corespunziHoure so calculeaz:1 cu relatia
< w .t +If> (12.1 12 )
Fortele tranomioe maoei m oint
(12.103)
Aceote !o;te oint de!azate intra ele cu ungh1ul
ampl1tudinilor !ortelor z
1
11 z
2
,tranomlsa maoei m eats
Rezul tanta
. \r;;_;-;- 2 2 2 2 2 . v 2
--ro vk-.z;t,Al: o ,zot' Al,(,.J Al,zot'
ln1ocuiud z
8
t = -,f- in oe obtine
(12.105)
V
o
2
w2 . V
Z-ro D AlZo 1 + -T a AlZo 1 (12,106)
rp.port intre forte Z-ro tranomioll'
perturbatoare oi ca uroare oe obtine
Tranemlslbllitatea este
maael m Ol fortn Z
0
,amplltudinea
,-------::----
z
T D --.!...
zo (12,107)
In 12,28 eote prezentata dependents tranomiolLilitntll de ra
portul t al pulsatillor,pentru diferi te valor! ale patametrulul de amort! r e-
D Intra 'II 0 1 ZB
l . I L I ' ransmisibllitatea eAto eupraunltaru ol este cu a tit mal
mlcii ou amortizurea est e mal puternlca,La 1 = 0 ronnifeata !enomenul de.
.l'ontru . ..,)''2 t
I. y c. este oubtUlitara IJ . 1 ecade cu ro-
ducerea amortizarii
Calculul tranomieibllltatli se complica dac'i . factorul pertur b:itor
eete deecrie de functii mal poatc devcnl in cazul exci-
tatlilor a1eatoare
r .
If
\...
f-'
0

b---
1P


0=1

'---

I .
9
P1g,12,29.Liodel dina.o : ou doull
msee pentru etud lul vl-
vratiilor verti cale ale
autovehloulelor
0
.Q '{[
.Sf
12,).2, Modele diqnmioe
cu doua grade
de Hbert.1!.
Fig.12,20,Uependenta tranomloib111tat11
de raportul 1 al pulsatiilor
12,),2,1. pentru atudiul vlbratiilor virtioft!e
Studiul mal in pro!uazime a vibratiilor verticals ale autovehioulelor
neoesltl1 luarea in conniderare a 1nfluontelor maaelor euepcridate f}l neouopendate
ale aceetora,Ue asomenea, all ee evidentieze mal olar l nfluenta elemente-
lor elaotlce Ql de amortlzare ale auapensiel 11 pneur1lor asupra
verticalo ale nutovehioulelor
ee modele cu grade de 11
bertate ,Un aet!el de model eats prezentat 1n. figure 12.29,In oompunerea aceetui
model intra urmatoarele 1rlm1 fizioa 1 m
1
aete maea partilor
aaea auopondpta a aut ovehioululu1 1 k
1
- oonatnnta elaat1oi1 radiala echiYBlentll
a pneurilor 1k
2
- oonstanta elnetio! eohivalentlf. a arourllor auepenaie11o1- .
ooeficientul de echivalent .al pneurilor 10
2
- ooeficientul de amortiza-
re eohivalent a1 amortizoorelor autoveh1cululu1, Sa oonaiderll, intr-o primll apro-
ximatie ,ell elaetio1tatuti lesint oonotante atit pentru arouri cit 1}1 pentru
r10ococaQ1 oe admite Ql pentru coefioi entil de ,
ee obtlne
Scrllnd ecuatlilo de echilibru dinaa1o pentru fleoare 1n 'parte
m
1
z
1
+ k
1
(z
1
-h)+o
1
(i
1
-b)- k
2
(z
2
-a
1
)- o
2
(z
2
-
1
) 0 0
m2E2 + k2(z2- zl) + c2(z2- sl) o '
(12. 108)
unde h h
0
ein t eate ,variabilll. in functio de timp, a m1oropro!1-
lulul dl'wnnlui I>!C dcplaearoa verticali1 a maeei m
1
1 z
2
- .deplasarea vertical/( a
ma'eei IZC vlteza ver ticalll a moeel ml. 1 1
2
- vi teza vert1calll maee1
lneumtnd ecuatlile o1stemulu1 (12,108) rezultll
tzl + kl(b- zl)+ 01 (h- .1 ) (12.109)
,1,. inerfre . car1: ocffoncaui Owpr:D,-J
ceeB co i .naeamn:1 ell. ewua m
1
Qi m
2
,este cchilibrata de forte
trunsmloi rotil or din purtca drumului,In aceaatll. f orta pe
roatii esto
(12.110)
....
Inttgrarea analUicll a 111Bhmlllui (12,108) eete 0 .,..,-J
11

oati,Stud1ul generale ale elatemuiut poate fl flout apl1o1n4

aate1e lui Laplace ol ee baseasll pe aetode nuaertoe
paa ou paa,programabile pe oalcu1atoare eleotronloe
Dac! in elatemu1 de eouat11 (12,108) 11e
vt excltat1o,ee obtlne
m
1
e
1
- k
2
(z
2
- z
1
) + kl s
1
0


+ k
2
Cz
2
- z
1
) u o ,
;are reprezintll un eletem de eeuati1 diferent1a1e llniar de ordinul a1 do11aa,
llril amorUzare . . care permits determlnarea pulsatU1or proprH ale e1etemu1u1
oooilant(autovehieulului ).Deoareoe Jc
2
0 eouatlile di!erent1a1e ale aietemului
(12.111) eint ouplate intre ele,Ca urmare II01ut11le eiatemu1u1 (12,111) ll1nt
forma "

1
a
1
sin ( pt + Y'
.2 82 llin (pt + Lf
unde 81 Oi 2 amplitudinlle maselor
111
1
1 f 2 I P -pu1eat1a
prle elutatll I unghiul de tazll 1 t - timpul ,
DeriYind aueoeeiY aiatemu1 de eo1ut11 (12.112) resu1tll
S1 - i P
2
Bin ( pt + 'f )
. 2
11
2 . - a2 p IIin (' pt . + 'f )
Introduotnd Ya1or1le date de
mu1 (12,111) 11e obtine
. . (\.
(k1+k2- mlp2)al- k2a2 0
-kzl +(k2- 111zP
2
la
2
0
care eete un eiatem algebrlo omogen ou
Sistemul (12,114) admits oi alta aolut11
determinantul allu sate nul
A
al Oi a2
,in atara celor banale,daol
Dezvoltind aoeet deter111lnant 11a obtine 1
ale
aouat a puleat11lor propr11 .
e1At8111ului oao11ant
11111112
Rezo1Yind eeuatia (12,115) ae obtin
lui dinamio (ale autovehiculului) ,reapectiv
lcl +k2 k2
+--
2 m
1
2-z
pulsat1l1e propr11 ale modelu-
!.
Da ...._ oonsiderll,pe 'rind, fixll. tieoare maal 11e obtin pro-
pr11 n11oup1ate ale fiecare1 oaaae in mtvoore _ -
_Pi . oi p2 V :: . ;_- .. , . i .
ou aoeate valor! eouatla pu1aat11lor proprii (12.116) devine
V
+ + .....

2 __ k_1_Jc_ 2_
Pl,2 2 - y<
2 m
1
m
2
(12,117)
Siatemele pneu-punte vi ouspeneie-oaroaerle au pulaat111e proprii in
raportul 1115 ,,, l/ 20
1
aoeaata tranamiterea Yibrat11lor de la oa-
l ea de rulare (drum)la caroaerie eate ae poate aelgura o izolare
bunll,In aceoeta aituatle poote !1 analizat eoparat fieeare aietem oaei1ant,rea-
peotiv eel al masei suapendate vi eel al masei neauapendate
pulaatla exeitotiei eato egalll,eau aproape egall,cu pulaatia
proprio a masei neouependate, fenomonul de rezon'antl se va 11181Lifeeta 1a nlvelul
aoeatei maae pi ol amortizoare1or,oare oontroleazll mtvoarea,La alta pulsotli ale
exoitatiei,amplitudinea mase1 neauspendateva !i mal reduall,
Determinarea amplitudlnllor maselor m{ oi m
2
,a1e modelalui dinamic
din figura 12.29, eats poaib113 dacll nu ee !au in conaiderare
aoeat oaz ! orta perturbatoare eats
z
1
z
10
sin W t (12.118)
unde z
10
eate amplitudinea forte! perturbatoareJ GJ- pulsatla forte! perturba-
toare -
In aceate eistemul de ecuatii d1!eFantiale(l2,l08)1a forma
- 1)+ kll zlO sin '
. .
&2 + k2(2- ) 0 (12.119)
Vlbratiile fortat e ale modelului dinamlo eint descrise de solutiile
particulars ale siatemului (12.119)
20 2o ein W t
care i ntrodu_se in (12,119) ,dup3 simpli!learell eu sin W t, clau
(kl + k2 -
111
1 wz >
8
10- k2
8
20 z10
- k2 a10 +(k2- !liz W2 )a20 0 .
Rezo1vind acest sistem de ecuat11 algebrice mio-
cll.rH fortate
(12.121)
'
lnfiuenta aase1 nsAUspendah':'::ra --- '
b1oululu1 poate f1 ou ajutoru1 (12.116)v1 (12.12i).Daol
.............___ _
ee aonsidarl ,teorat1o,ol t
1
.0 , 1n (12.116)?puleatia. propr1e a
lu1u1 d1nam1c cu doul srade de libertate dsY1ne
p. k2 + J_
. . Vl .
Aceasta c! pantru Yalori recluse pentru
propria p trebuie ca maeele m
1
vi m
2
aib! Ya1or1 relatiY r1dicate .Inel,
pentru a obtine amplitudin1 reduee la mesa eete necesar ca mesa m
1
a
neeuependate a autoveh1cululu1 e! fie cit mai redue!,Aceet 1ucru poate f1 rea-
11zat uUHztnd euepene11 independente,cind se aeigur!,oi prin rediatribuirea
aasei m
2
,cond1t11le pentru unor puleat11 propr11 recluse
culului oi valori ecceptabile pentru amplitud1n1le a
20
ale euspendate a
autoYehiculului , .
Din siatomul de ecuat11C12,108) ,oonoiderlnd ol amorUzarea '
ash neglljabil! (c
1
ol h h
0
sinWt vi ii
2
- ll
2
W
1
, para-
metrul de contort lA I ca report lntre acceleratia -a caroesrie1 a
2
aax 11
!nll1timea h
0
a neregularit!t;ilor cl'rumu1u1,pe care se deplaseam autovehiculul .
. '
. .,
.
k2

r
.
; .
.
-
12.
1)
'
kl

Ava cum rezulU din relatia (12,122 )parametru1. de oonfort eeie
de un mare de parametri conetruot1v1 ai
t
2
, Djoorelat;1 ou eel ai drumului prtn raportul l al puleat;iilor ,
12.3.2.2. Stud1ul vibratiilor aleatoare
verticals ale autovehicu1elor determinate
t!t;ile auprafet;ei drumului au un caracter aleator.Ceroetarea aceator
eete mai declt a celpr determtn1ste gi se bazeem pe prelucrarea eta
t1st1c! a datelor obt;inute prin exper1mentar1 .In aceet soop eete neceear il
determine me! 1nt11 frecventele de valorilor
o1nemat1c1 1,11 dinnmici ai
Se coneiderl aleatoare Q(t) 12.)0,
eel mal general o oarecare a Yibrat;iei,Aceaet!
te realize cu anum1te trecvent;e,Pentru. determinarea frecvent;elor de .
(aparit;ie)a d1veree1or YBlor1 ale tunct;iei Q(t),ae traseaz! dreapta pa;a1ell .
axa timpului,aituate una de ceelalt! la o dietanta Q
natele oorespunzatoare dreptelor paralele cu axa timpului se noteazl ou Ql,Q2
. , Qk. Se apoi punctele de tntereectie ale curbei Q(t) cu dreapta si
la dietanta Qk de axe t1mpulu1 ,Aceat reprezint! trecYent abeo1ut!
de realizare a punctelor de coordonata Qk apoi ee determin! treoYent
fk core3punzl toare,care ee trees 1n diagramn frecvente1or,t1gura 12.3
D iag 1'111110
.t' flc,k 1,2,3, .
. .
o) b)
alcatoore Q(t):a-e raticul Q(t);
b-dietributia frecventelor
1or.
d1etr1but1a freoYSnte1or eau
bistograma acestara ,
Pentru caracterill&
rea aceete1 bietograme de-
doi parametr1 atatie-
tici IDedia Q 01 'ifi
1
Avlnd in vedore ell
Nk
t - - -
k N
media Q oe calculeazll. ou re-
1atia 1
(12.12))
oaro nu ee cu valoarea functlei Q(t) cu maximi de apa-
r1t1e ,D1epere1a VQ'. denumltu abatere media p!tratio! ,care. caraoterizeasl
abahrea functiei Q( t) de vel oorea media 'lf , eete de relatia
2 n 2
:- va- 4= (Qk - -cr > rk <12,124)
unde n eete numarul de claee,
In graficul din figur e 12.30,b elnt marcat;i. ce1 dol parametri eta -
. UeUo1 . Q vi 1[Q
2

. drumului pot f1 desorise prtntr-o funotie dependen-
de ePe.t1u1 parcure x, util1z1nd o integral! Pour1er,o1m1lar! cu. oea dtn rela- i''
tia ad.icil. ' : ,,
-
. s t.ll .
ii. x d n
-00
(12.125)
Parametr11 oi ,ce ee de-
plaseaz! cu viteza v pe un aet fel de drum,Yor fi deecriae tot de integrale
Fourier Aetfe1, de exemplu,accelerat;ia Ya !1
....
f
2 iWt
i:"
2
( t) - W &
2
, e
_ ...
dW (12.126)
unde &
2
eete amplitudinea complexa a Yibrat11lor caroeeriei
Media a accelerat11lor caroeer1e1
1
ut111zat! drept cr1ter1u
de apreciere a lor,ee calculeaza cu relatia
T
. -}- < t> dt <12 .121>
unde T aste perioada pe care ee face obeervat;ia
Funct;ia Q(t)poate fi descriea,la rindul ei,prin integrals
Pourier,Procedind 'conform relat11lor (12. 125) ,(12.126),( 12.127) ,se
+co 1 W t
Q(t) - f q , e d w
-oo!
unde q eete ampli tudinea complexu a funot1e1 nleatoare Q(t)
(12,128)
Kedia patratica a functlei Q(t) se calcul eaza cu relntia

4-- ! Q
2
(t) dt
(12.129)
:

clnd 118 are in vedere u.n interval_ T
de Ump, a au cu
-2
n
L
2
Q
Qk.
fk '
"'
cind ae ia in diatributia de frecvente.
Relatille (12.129),(12,130) ae .utillzeaza itt cazul Tariabilelor (funo-
t11lor) aleatoore relotiv uniforme,
Se conaiderii reali?.i:irlle functlei aleatoare Q( t) d.in figure
craflcul functiei aleatoore relativ uniforme,figura 12.3l,a,
88

0

ne de luneime T 91
1
ae celculeaza vol orile Q !ll "Q
2
Apoi
88
separil alte porUunt
de lungime T,una l inea alta,!li se calculeaza alta valor! pentruiQ !11lQ2 car in
coneral difera de cele determinate anter1or,Un caz aparte il
aleatoare din figure 12. 3l, b, care .are un salt izolat !li care poate fi flll&li:at
aeparat.Pentru functla aleatoare Q(t) din !1gurn 12.3l,a ae obt1n valor! identice
ale mediilor Q 111 l
2
pentru fieca-
re port1une de lungime T anal1za-
U,In ace at oaz ae egalo in -
tre ele valorile medial piitratice .
date de relat111e (12.129)!11
(12,130),!11 ae obtine
r
Q
2
- + J Q
2
(d)dt
n o
[: fk
kf -
P1g,l2.3l.Funct 1a aloatoare de
timp :a- relattv unlforma ;b-cu un
salt izolat '
In baza aceetor conaid
inloouind expreaia (12.128)
obt1ne,t!lril demonatratie; o formuU
functiel Q(t) in relatla (12.131),
88
1mport'!'fitlt

"Q2 J lim !.1L I l It d w .
o r-- T
Li.mitR de sub eemnul integrals!. ,lim , indicll faptul pentru
-2 r-c.o
culul lui Q ae ia in coneiderare real1zar1le pe un interval
foar te mare d t.lmp T,din punct de vedere matematic aca"eta
Expresia
tinde apre 1nf1n1t.
(W ) -lim iL jil CW) j
2
iJL q2(W)
r-oo T r-oo '1'
este denumita denaitate apectrallt sou apectrul de putere Vi
functl e de pulaotla tJ ,deoarece val orile amplitudinilor depind
vedere relat1a _(l2,13)) rezultl .
Q2 a . f <P ( W ) d W '
care da corelatta dintre media phratica 'Q
2
!11 apectrul ) al ampli
nil or q (W )
La autoveblcule,apectrul f ( W ) ae calculeazl de n
guloritatile drumului de modelu1 dinamic echivalent,Calculele ee
dad in relatin (12.1)2) ae inlocuteete j b { W f K b
2
( W ).adiclt .
Qt. I ( _!.. >
2
.b
2
dW
r-""' r b .
\.-
c:.o 2 1i
f ( _g_ ) lila !._!_ b
2
d w
Bxpresia 0 b T._o<> '1'
reapeeUv
(12.135)
A, (W) HID ilL b
2
(W )
"1'), T....,..ooT
(12.1)6)
peats !1 consideratu ca densitate a drumului oi a
vitezei de c1rculot1e ,pr1n pulsatia W oint luate in calcul ambele martrni,Valoa-
rea ( factorul de amplificare A
1
, detinit la etudiul vibratHlor
fortate ,Factorul de amplificare A
1
a-a detarminat pentru ecuat11 diferentiale
lineare vi ca urmare pontru aceatea poate fi media pltratica cu rela-
tia
....
(12.137) Q2 f <-{->2 fh ((.J) .d w
0
Avind in yedere apectru1 <Ph ( W ) al neregularitatilor drumului me-
dia pa tratic3 a accelerot11lor caroseriei eate data de relatla
-=-:! Ioo vi a2 2 "'
z c ( -b- ) 't'h ( w ) d w
oi patratica o fortoi dinBID1co de relatia
(12.139)
00
z 2
[ ( t:-> fh (W) dW (12.139)
unde Z
0
eete amplitudinea forte! dinamice,
12,).2 . ), Aapecte privind vibratiile nelineare ale autonhioulelor
In vederea as1guror11 coufortab111t.it11 autovehiculelor ia toate regi-
do de deploaare a-au realizot auapens11 cu caracter1atic1
elaatice ei de amortizara helineare,Dacl la atudiul v1brat11lor lineare ae poa-
te aplica principiul auprapuner11 efectelor,la atudiul vibratiilor .nelineore
aoeat l uzcu nu eote inoeamnlt perturbatiile, care actio -
eimultan aaupra eiatemului, nu pot fi aeparate,in vederea atudiului
Pormularea a vibratiilor nelineare eate mai
decit a calor lineare,In functie de complexltatea ecuatiilor nelineare,care
deecriu aiateiDului .a-au dezvoltat diferite metode analitice Vi grafo-
analitice de rezol vare a acestors,Solutiile ,determinate prin prooecleele
nate pot deecrie cu auficlenta precizie miocarea maaelor modelelor dinamioe
cu unul sac doul grade de libertate.Precizio rezultatelor poate fi aporitl uti-
'lizind oalculatoarele electronics analogioe,La atudiul vibrat11lor
nelineare ee utilizeazl pe larg metoda experimentale.
Pentru caracterioticilor 01 de amortiza-
re nelineare ale eus penaiei aaupra vibrat11lor autovehiculelor e-a utilizat un
model doua erade de 11bertate ,S-n considerat c3 arcurile au caracteriatica
elaeticll nelinead,iar foctorii perturbatori au avut inti! o forma armonicl Vi
apoi s-a avut in vedere o excitatie alaatoare cu diatributia denoitatii apectra-
le corespunziHoare unui drUID in stare medie,Hezul tatele calpulelor prezentate
printr-o analiza de frecvente,in comparatie cu oele obtinute la un eiateiD linear.
.
lndioate in !lgura 12.32, ae caroseriel
In de tlmp .sa observa ol la arourile cu caracter1et1c1 eiaatial n-
'lineari ae realizeazl o lncllnare a ourbelor In aona ae .Aceaeta tD
aeamnl cA prin u111zarea - auspensiilor cu caraoterietioi elaetioe nelineare ee
Arc oon!ortab11Hatea .
caracteristicilor elas-
tloe lineare Ql nelinesre ale sua-
penslei asupra acceleratlai caro-
aerie! autovehlculelor in !unot1e
de !recventa:a b -carsoterie-
tlclle elaetlce;c oi d -!actorul
de ampliflcare al acceleratlei
caroaerlel pentru o excltatie ai-
nusoi dnl n ca ampl i tudinea b
!recventa /211" I
e Qi t -epectrul acceleretiei oa-
r oeerie1 pentru o exc1tatie a -
leatoare
autovehlculelor
l'entru modelul
ou doua grade de libertate,cu
racterletlci elastica de amor-
tizare de
oare prlrneso forma
unde Zrel z
2
- z
1
este
re1at1va masele a
1
t1 -2
ale modelului dlnamloiZrel
coreapunzntoare zrel
Siatemul de ecuat11 di!e
poate t1
zat pantru In limits
ndere al prin .. u..nearJ.Siu:l!'
ajunge la aisteme de
llneare ti ca IU'II.are nu
in!luenta eL81114SDS'J.
re t1
Porta arcului cu caraoter1et1oa elastica
de relatla
zk2 k2 z rel + t k2 z!el'
t1 a celu1 cu caracteriat1ca nelineara din !igura 12.34 de re1at1.
Zk2 k2 zrel + t
unde E eote parametru pr1n care este in
Cernc t erieticil e nelineare ale amortizoarelor
' rile 12.35 12.36.
Porta de amortizare pentru ceraoteris tlca din !tgura
de reletia
2
z c2
0
2 zrel + atgn< zre1 l E
0
2 "rel
unde c
2
esto cocficientul de amorti zare

i
A
Pig.l2. )),0srscter1et1ca nelineera cu
part! lineere ol patretice
/

..
"
Zrel
P1g.l2, )4.Carect er1sticn nellneeru
cu lineare qi
cublce
''

de amortizare
nellneara cu part1 lineare
Pig.l2.)6,Caracterietioa ltnearl
a amortizoarelor hidrau-
llce cu valor! diferite
pentru comprtmare t1
destindere
. ti pil.traUce
Pentru amortizoarele hidraulioe cu oaracteris tioa din figurs 12.36
. forts de ' amortizare pentru deetindere este data de relatis
(12.144)
UAde o
2
D eete coe!iolentul de amortizare pentru ourea de destindere.
Pentru cursa de compr1mere torte de amor tizare ae cu re-
latta
(12. 145)
UAde o
20
este c oeficient ul de amortizare pentru oompri mere ,
. In general 'c
20
c
2
n. Aceet lucru eate reelizat
Ooreapunzi!. t oare .a amortizoarelor hidraulice te1eocop1ce utllizete l a autoveh1-
Cule,ln practicl pot !1 i ntilnite tl slte careoter1atic1 de amor tlzere.Le au-
. f orte1e de amortizsre eint' mal marl le curse do destindere decit
1
cea .de comprimare
Studiul teor etic al v1brat11lor nelineere trebuie comblnat ou rezol-
a eistemelor de ecuat11 di ferenttul e oi cu cercetar ea expe-
1
12.3.3. Model d1nam1o ou doul grade de libertate ou a1aolr1
vertioale ei unghiulare de tangaj
unghiulare,de tangaj(in jurul axe1 tranevereale
vehiculului in mare autovehiculelor mal
. .._
alee ca aint combinate Qi cu vibra t i ile vert1cnle.Stud1ul aceetor
ponte fi reali?.at pe modele dinamioe de dive rse complexita ti.Se pen-
tru inceput un model dinnmio cu doua grade de llbertnte ,flgura 12.)7,Schema .
eimpllflcati!. a aceatui model eote prezentnt5 in fig ure 12.)8,In vederea simpl1-
fic3.rii cnlcul,clor de ncclijcnzii amortiznren,Se cons iderii c:1 mesa m a p.'irtii
suependate a autovehiculului esta in centrul de masa c
0
de coordona-
te a, b , in plan loDR1tudinnl.
ale
lead
Conatnntele kf
nrcurilor Qi pnourilor
cu relatiile
ks' reprezintii conetnntele el aotice echivnlente
din fnt l din spa te ,AceHte conetnnte ee calcu-
(12.146) -..:
unde klf' kle ain . cona tnntele ela stics ale pneuril or puntii din !at i!. Qi ale
puntii din apate ; k
2
r,k
20
-conat nnt ele elnetice al e n rcurilnr pun.ii din
oi din spate
Pig,l2,)7,J.Iodelul dinamic cu doul grade
de libertate nl nutovehiculu-
lui
Intr-un moment al mivci1r11

- e ---
.-
---
-- 02 -
aegmentul do dreaptli AD,caro reprezin- ( o """:> oE'
autove:,iculul,trece din A
0
D
0
. _ _.,J.. :.- - . . )-
in pozitia A
1
D
1
, Aceaata pla n-

8
este rezultatul depla oarii ver- delului dinamtc cu . ,
ticale 8 centrului de mesa z cocl ,vi grade de libertete
a rotirll ouspendot e n aut ovohic u;!.ulu1, cu 'f ,in jurul a:xei
t rcce prin centrul de punctul c
1

Deplas irile verticnle ale punct el or A D sint
BoDl za
ee conel derii tg 'f
rele.tlv mi ci ,
z +
a. o..I{J
b tgtf"z + bl'
dconrece dc plnc.ir i l c Ulll:hiulnre ale
Sc ncriu iil c de echilibru dinomic dupa cele dou!t grade
)
ber.lote Qi l
ii + kr( - a I(' ) + k
8
(a + b '(J) o
(12.148)
let a <.- f> + +'fb) ' 0
unde f/ esh raza de giraljie a autovebicululu1 de
axe tranaveraall oe tre-
ce pr1n centrul de greutate . .
prima ecuatie a eietemului (12.148) cu m Vi a
doua cu
k! + ka z + _b_k..:B::-_alc_:.f \f 0
m m
2 2
.. b ks - a kr
8
kr + b ke VJ (12.1. 49)
If'+ 2 z + z T
0
'
fy =fy .
Sistemul de ecuatii (12,149)are solut11 de forma
z. z
0
.ein ( pt +ol...) vi 'f\fo ain(pt +eX), (12.150)
unde a vi amplltudinile cele doul!. grade de libertatel
o Jo
p - puleotio proprie a eietemului 1 - unghiul de tazl!.
Inlocuind valorile 11, !(', 'i oi '(5" date de relatia (12.150)in (12,149)
ee obljine
. 2
- p )zo +
II
.-
2 ' 2
b,k
8
- a,lcf ,'+ (a kr+ b k11 _ p2
0

m o 11 . o. :
y .
(12.151)
Soluljiile eintemu1u1 de ecuat11(12.15l),tn omplitud1nile
1nt di!erite de zero e1atemulu1 eete
m
2
- p
0 (12.152)
Dezvolt1nd determlnantul (12.152) ee obtine ecuatie puleet11lor pro-
pr11 ale sietemului
p4 - (
kr +ke
82
k +b
2
ka
>r?
kf k
8
(a +b)
2
f
+
- 0
..
+
m2 r 2
Ill
m r;
( 12 .15))
. y
Solutiile ecuetiei bipUrah (12.15))8 puleatiilor efnt
k! +k
8
.2
k +b
2
Ice +
kf +ke
a
2
k
1
+b
2
k
8
2
2
f +
)
P1,2
+
2mf'
2m
fr
21'1
. y
k!.
k
8
(a +
b)2
(12.154)
2f2
m y
ecuatiile
de se
vi re-
Dacli

k b
a '
zunl!.
p1 v i
p
2
t:.,&6.
,, .
F.-
fv
Din re1atii1e (12.155) resu1tl propria p
1
oorespunds alt-
. ungh1u1are 1n juru1 oentru1ui de greutah al autovehicu1u1ui 'i p
2
e11te
puhatta propria a YibratU1or vert1cale de trans1at1e
prima &cuatie a sistemu1ui (12.151) ' ae obtine raportul amplitudi-
nil or
a
0
kf. a - k
8
b
Cfo kf +kB - II P1,2
const. (12.156)
Pentru un anumit autovehicul,in baza relatiei (12.156),raportul amp11-
tudinilor dupa ae1e doua moduri de Tibratie eate conatant.Acest report are di -
mensiunea de lungime.Miqcarea fiecare mod de vibratie este o p1a-
o rotatie in jurul oentrelor instantanee de rotatie 0
1
Ql 0
2
din f1gura 12.)8.Distantele de la centru1 de masl a1 autovehicu1ulu1 1a can-
. trele de rotatie 0
1
oi 0
2
sint date de valorile rapcrtului (12:
156),calculate pentru cele pulsat11 proprii 'i p
2
)
0
Se recomanda ca,pentru autovehiculului ,
centrale instantanee de rotatie .o
1
Qi 0
2
ea fie in dreptu1 axel or p geometric
ale roti1or.In fe1u1 acesta vocurile primite de autoveh1cu1 din partes -
lui sint preluato Oi amortizate de un eingur mod de vibratie.Alt!el oocurile
vor fi preluate de ambele moduri de vibratte . Aceasta duce la inrautatire oonfor-
tabilitatii autovehiculului,din ca efectul aceluia'i ooo va fi reeimti*.
de mal multo ori
Qtntrele instantanee de rotatie 01 Qi 02 vor fi
autovehiouluiui daoa C o
1
este egaia a oi C o
2
orientarea aegmente1or de centrul -de maaa ee eorie
a kr - 'b k
8
k + k
... 2
t s -m P1
a
Din relatia (12.158) rezulta
a+ b
. ---- kf
bm
in dreptul
ou b .Avind


- b
(12.158)
Valorile puleatiilor proprii p
1
Qi p
2
date de relatia (12.158) ee
obtin daca f: ab.Acest 1ucru rezulta din ecuatia a doua a sietccu1ui (12.151).
l 'entru aceaeta ae eerie
a2 kr + b2 ks - f; m Pi
a
p
0
, a kf - b k
8
de unde traneformnri ,avind in vedere va1oarea pi data de (l2.158),rezu1t'
2
(12 . 159)
fY a b
Pentru indeplinirea date de re1atia (12.159)trebu1e ca ra-
zcle de giratie sa fie mari,ceea ce eat e poeibil prin plaoarea compo-
nente ale autovehicule1or cit mal departe de centrul de
. -,a7-
l'ulB>'
.. JfJ, ...
. e p
1
f}i p
2
coincid'
lr ... -.I::
...... "-, .
a. !r : -.. ...
_; __ ks ; kf
-- -- sau--
. Ill
a
... . .. . . \- . ks
Prin realizarea acestei oonditii ce1e doul moduri de ee de-
inoeamna . cii se poi produce numai vibratii vertica1e tara el
mal apar:l de tanguj ,de asomenen hnomenul do rezonanti1 a pare ' numai pen-
tru
0
singura valoare a puleatiei.Aceleaoi efecte sa obtin f}i dacl eete reopec-
tata relntia (12.159)
Daca in eiatemu1 de ecuetii diferentiale (12.148) se vs-
rlabile1e z Qi , ir functie zf oi z
9
, ae obtine dupa tranaformari
k a
2
k ab
zf + .1--(1 + -;;rlzr + -
8
- (1 - pr) z
8
K o ,
m fy m )y
k ab k
8
b
2
z
8
+ - -zrr) Zf + -- (1 +or> z
8
0 o
(12.161)
II Jy . JY
oare reprezinta sistemul de ecunt11 diferentia1e de mlqcare a A Qi B
ale au\ovehlculului, figure 12.37.
Nivcarile puncte1or A vi B vor fi decuplate daca prima ecuatie este
d i a dou
a numai de z
6
.Pentru aceasta trebuie ca factorul
functie numai e zf 0
de unde
ab
1-fy-o
y 2
rezu1 tl ab
,Cu conditie sietemu1 de ecunt11(12.161)devine
.. k .. . a2 .
r + _:;L (1 + >sf . o
. II , )'{2
k a . (12.162)
+ -;;- (1 + y> s 8 0 -
. . Conform de ecuat!i .. diferenfjiale (12.162)punctele .l oi B
au mtve1tile independents qi almilare cu vibratiile mod e1ului dinamic.cu un ein-
gur grad de libertate.Coeficientii zf f}i &
8
patratul
. pulsat111or proprii ale punctelor A Oi B , reapectiv
2
kf
a2
.. -.L
pl --(1+y>
m . Y . 1
2

b2

p2
( 1 +
ff)
m m2
(12.16))
a
unde -i-- m eete moen reportizata pe punt ea din m -mass
repartizata pe puntea din spate ; L - ampatamentu1 autovehicu1ulu1 de
La atudiul vibratiilor punctelor .,_ vi B ae def1neote"coef1c1cntul
reportizare a maeei suepondate , f. fv
1
/ab. '
Cind iau in concidorare amort1zari1e auspenelei ale pneurllor
eisteme1e de ecuotli dlferentin1e (12.148),{12.149),(12.161) se complica Oi etu-
diul teoretic a1 vibratlilor prezinti1 ditioulta ti msri.Lo. de:u
plarea modurilor de vibratie s e poa te utlli za pentru et udiu,metodica aplicats
la mode1u1 dinnmic cu un oingur grad de 1lbertnt e .
Utilizarea modele1or cu doua grade de 1ibertnte l s studiu1 vibratii-
1 1 Permit
e stabiliren corelat1il or dintre calitatile elastica
-. lor autovehicu e or

ale :eue.penaiei 111 pneurilor l}i reparUzarea w...eelor U: '
_al vibratiilor pe astfel de eete posibil
tode de calcul p&8 cu pas programabile pe 1 1
ca cu atoare
a '
, .
12.).4. Yodel dinamic cu patru grade de libertate
.. _.,.
La etudiul verticale de tQnGaJ ale
pa modelul dinnmlc cu un singur erad de libertate,nu a-au luat
maaele neauependate,procum influentn altar factor!
Pig.l2.J9.Model dinan(ic' cu patru grade de
libertate
2 .. ' : .
11. . mSylf+ a clf(zi - zl)-b cls(z2-z2)+
ml ;;1 - 0 lf(zi-
Modelul dinamto au -
patru grade de libertate,figu-
ra l2.)9,1a in oonaiderare in-
fluenta maeelor neeuependate
ale autovahiculelor,fortele de
amortizare din p.neuri 01 amoio-
tizoare,preoum Qi excitat11le
datorate rieregularita'"ilor ""li
1
.;
u
euprafetei drumului ,; ,
11
:
Scr11nd ecuat11le de '
echilibru dinnmic pen tru ..
co.re maeil in parte sa. obtine "
.. . . "'"
m z + o
1
r<zi - z
1
) +
. ' .;;.
+

i2) +!y
o,
:i'2 -cle(z2- i2)-kle(z2-
11
2)+
0
aa<z2- k2s<2-
undo m eete maea euspendata a autovehiculului; .... ;"!;:,
me masa neauspendaU din fa_t{l ';;:.-
m2- din spate I k
1
r,k
18
- conatantele elastica echivalente
arcurilor di11 lata !li din spate
0
lf'cle- coof1c1ent11 de amortizare ecbivalen-
ti ai am or t1 zoarelor din fat :'l 1}1 din spate k k '''
di 1 2f' 2e- cons.antele elastica ra-. ,
8 8
echi val en te ale pncurilor din fat a 1}1 din epa te
1
c c _ coeficien'"11
de amortizare hi
1
2f' 2s "
cc va enti ai pneurilor din fat::1 1}1 din spate ; h h -
mile nercgulnri tatllor drumu1ui la rotile din rap. fJ1 din spate z'! z -elon- . !
satiilo punctulul A Qi
8
m..'ls
1
. ,
1
1 l . . ,-',
e ml "'2 z2- e ongatHle punctului 11 f}i a mase1
m2 ; z - elongatio masei m I I(' - dep1nsarea unghiular:.. a autovehiculului in' .
centrului do mesa .
Intrc deplna.:irile punctelor A f}i e l!lllsei m a autovehiculului
exlstii re1:10i1le de leg.:<tur::i
...
c ,."ait-/!

nc1atiile (12.165 ) sSnt valabile pcntru deplasa-ri .
unghiulnre

....
z'
1
z +
ec.uotii
0
r:
0
0

1-klt-bkl
-klt
BBU
lntrotlucind
(12.164),dup11
\..
. l
.!
va1or11e lui zi v1 .2 date de (12.165). ih aietemul de ...
efectuares tuturor traneformarilor ee obtine - t-___.._
1 .... ..:
0
0
0

+al8
acu.-ba
18
-alt.
-cl
(12.166)
ll Hll ,(12.167)
II
14
J : 1 i n + c 11 z 11 + 11 K " 1 z q n p 1
unde II M eet_e matrices maeelor ; \1 Z 11 - matrices acceleratiilor ; I! C II -ma-
trices coe1'1cient'1lor de amorUzare I z p - matricea Titezelor I IlK a - ma -
triecea oonetantelor elaeUce 1 II Z I deplsearilor 0 P I - matri
cea csracterle_ticilor pneurilor t J H U - matrices drumului
Dacl in aletemul de ecuatii diferentia1e'(l2.167) ee in-
fluents amortizarilor 1}1 nu ee tine seams de excitatla dill partea drumului ee
pot determlna proprii ale dinamic cu patru grade de liber-
tate .Pentru aceaeta ee consider;;. ell eolutiile e_int de formli oinusoidala IJi
apol se aplica regullle de lucru cu matr1c1 .Calriulele fiind laborioeee ee re-
comanda utillzarea ca1culatoarelor numerlce pentru eolutionarea aceetei proble-
me,Utilizind metoda de l nt egrare pao cu pas,ou ajutorul calculatorului numeric,
pot f1 oo1utiile aietemului de ecuatii,reepectiv maoe-
lor m ,

in functle de timp,pentru diferite forme ale fact orului perturbs-

tor diverse carac(erietici ale suopenaiei Ql pneurilor
12.4. Vibrati i de torsiune in tranamieiile mecanice
ale autovehicule1or
Din punct de vedere dinamlc trans:niaia mecanica a unui autovehi-
cul reprezinta un sietem osc11ant de mare complexitate,Aceet eiatem sate format
din mass inertlale (volanti)in mll}care de rotatie,peete care 89 euprapun vibra-
tiile de toreiune,Volontii sint legati intre ei prin el natice(arbori
elaetici 1mponderabil1) cuplaJe de frictiune oi artlculatii cnrdanice. Sa con-
eldora ,in seneral,ca asupra leg3turi1or sietemului act1oncaza
Yiacoaae
Datorlta vibratiil or de torsiune,care apar in proceaul de exploatare
al autovebiculului,in elementele co1oponcnte ale tranetal.siei apnr aolicit:lri di-
in limite foarto largi.Vibratiile do torsiune din tranrnnisie
)
apnr 1a pornirea din 1oc vt demarajul autoveh1cu1-.u1,la ecbimbnrea trepte1or 4e
viteze,in timpul friniri1,la dep1naarea autovehiculului paete
drumului,ca urmare a var1at1e1 permanents a momentulu1 de toreiune dezvoltat d.e
motor,datoriti rezietcntelor la inaintare,datorita nee1ncronteme1or
vi dezecbllibrelor din tranemla11le naun1formlta1j11 pneu1u1
Vi
de t orsiune din tranemleie eint in cu
exterioare ale aut ovebiculului .Ca urmare etudiul am5nunt1t al v1bra-
t11l or de tor s iune din tranam1e1e ponte fi r acut pe modele dinamice complexe
care aeigur5 cuplarea acestora cu exterioare
Studi ul vibrolj lilor de t or siunc di n tranomisie are drept acop eta-
bilirea pulen1j11lor pr opr11 ale nceatei n,in vederda ev1t1r11 funclji onirii in zo-
nele de det erminarce eolici tiri l or dinamice i nduee de eceetoa in
pieeelc components
12.4.1. Modelul dinamic ei matematic al tranem1e11lor
autovehl culelor de tipul 4 x 2
J.lodel ul dinemic echivalent al transm1a1e1 mecanlce ee
in runcljie de scheme cinematica Vi pnrticulorltalj ile constructive Eli functi o -
nale ale autovehiculului. De obicei ca element de referinlja nl modelu:!.ui dina-
mic al transmls1e1 ee nlege arbore1e ambreinjulut.Iu func ljle de necesitlilji drept
element de ponte fi un alt arbore din tranomieie.
([) I lltrt] I "m'II

WI
,..... ' J
\ ( I I w....,t
\
1
q)l I
- t- --
I
..l,
' I
(')
,.... -,
Mroy >-
, \
I \
l
- .- I
c
I I
'r_:.(Mr,.
I
Fig .l2.40 . J! odelul dinamic al tranemie1e1 unui autoveblcu1
..:..
In figura 12.40 este prezcn,tpta schema a modelului di;
nemic nl autovehiculelor.Luind in cono1derere numai I ee .
obtine mod el ul dinnmic al trnnsml siei unui nutovehicul de tipul 4 x 2.Cind ee
considorn I qi II rezulta modelul dinomic el transm1s1e1 autovebicu-
l el or de t 1pul 4 x 4 .Prin lontul III se comple t eaza cele doua modele cu por -
fiunea corcspun7.'itoere r emor ci1 sou meQin11 cu care eutovehicul ul lucreazll in-
ac ree nt.
-.. . . _,91-
.. . .: , " !.lc dS,namic,din !lgura din volant! 1egati intre1 e1
e1astio1. 1mponderabil1.Aoest model coreepunda autoveb1-
oululu1 in 1in1e dreapta Vi .cuprinde cuplaje1e Kl ,ambreiajul princ1P&l, tl 12
!Jlhrao1;1unea motoare . ou auprafata drumului . ;
Rcuatiile de miocare se obtin apl1cind pr1nc1piu1 1u1 ' D'A1embert
fieoare1 mass tn parte a_ modelu1u"i dinamio.Pentru pornirea din loe oi deman.jul
autovehicu1ulu1 ecuatiile de mt'vcare stnt
Paza a I-a ( 0 W2 <; Wfl
J
1
C:, + lila(t) 14
8
( t..\o t )
lila(t )
Paza a II-a (W
2
W1)
w.
(Jl + J2 )W + 0 1 < Wz- WJ) + k1 < lf'z
11
8
.( Wi, t )
ecuat11 comuna .ambelor faze
J.!e( w1' t ) c fl ( w1. t )
M
8
(t) r
2
(t)
relatia (12.24) combinata cu oarac-
teri s t.ica a motorulu1,.re1a-
tiile (12.25)Qi (:2.26),
'6 ) + cl CJJ)
i: Ma (t)
- Jci-2 <t.p 1-1- )+ 1c1-1 C'fl- 'f 1+1>-ct-2 < -W > +
+ o
1
_
1
(Wi.- W
1
+
1
) O, 1 ),4,
t
Ill- 1
J w +
m m
k ( 1.1) 1.1)' ) ..
jU- _m-2 l 111-1 - 1m +
0
m- 2 (WIII-1 -<.Jm)
lif- f M.p. max
1i "t-
}1. c lol,u.
ra
1
Mra a Mro sign Wm
(12.168)

1
unde meats de volant! ( de qrade de ltbertate) ai modelul dinamic 1
Ji,1 1,2, , m- moment ele de inertia reduse ale masel or in .miocare de rota-
1j1e,eau de ale transmisiei Qi autovehiculului; ki' _ i l,2, -
oonetantele elnetice de tors iune reduee 1 ci' 1 1 , 2, , 111- 2- coefic1en-
t11 de amortizare reduoi 1 tpL , i 1,2, , 111- daplasarea a ma-
1 1 tJl , i c 1,2, , m - viteza unghiulera a moeei 1'1 UJ( 11 1,2,.
, 111- acceleralj in unghiulera a maeei 1 1 MJL - de toreiune trane-
mie prin aderenta rotilor cu ouprefata drumului ; Mr
0
- momentul de torsiune me-
diu rezis t ente1or ln inaintare ole eutovehiculului 1 Jlr-
toreiune efcctiv coreapunzator la innintere ale autovebiculu -
lui 1 1 - cceficientul pierderilor de viteza ca urmnre a r otilor
J
.. : . ;
.. ;:, ;;.- .. . . , . \'. . . .. . . ;
" : .._,llotoare .a ,GJ, - Yiteza Ullgbiulam a .hlu.oare
_:.:_;_.. -: deplaenre .a autovehicu1ului
. . Semnit1cat1a indicilor de . a1.re:rerat:ta'lo
ordinare de ordinul dol (12.168) eete unDltoarea sl ee refem la motorul
. ,, ..tovehiculului I 2-la. partea conduei1 a ambreiaju1ui; )- .la butuoul dhcului
. breiajului (oind ee ut111zoazi1 amortizor .de toreiune ) ,sou la outia de rttli's'
(oind amortizoru1 de torsiune 1 m- 1 la rotile motoare ate :
autoveh1cu1ului m -la mesa in miQcare de a autovehiculului
tificarea conetantelor elestice a coeficient11or de amortizere
nind de 1e diecul oondus al ambreiajuiui
Sistemul de ecuatii diferentiale (12.168) eate eerie in ipoteza
autoveh1culu1 incepe sa porneasca din loo la timpul t 01 adiclt,ou exceptia
v1teze1-unghiu1are a motorului,toate dcplasarile Qi vitezele
1are eint nuls 1 momentul de torsiune MR(t) Jo!ro
lolodelu1 matematic (12.169) a:S. tranemiaiei poate t1 utilizat Qi
zul al tor reginiurl de functionore ale autovehiculului.Pantru aceaeta
o! ambreiejul K
1
sate perfect cuplat .
Determlnarea analitica a aolut11lor eistemului (12.168)
tic 1mpoa1b1li Ql de aceea ee apeleaz! 18 metode dR integrare pas cu
mab11e pe calculatoare numerics
.Mod lul dinamic din figuro 12.40, respectiY JDahmatic (12.168),
to fi utilizat 111 pentru detenninarea proprii ale traneml.eiei,pen
tru eceaata se considem ca cuplajele K
1
Qi eint perfect cuplate Qi o!. a
mortiz!rile .sint perturbatori se. neglijeazlt .
t-....
.. 'Cuplarea vibratiilor de toroiune ale tranemia1e1 cu
oocilatiile maeelor 81 rieeuependate
ale autovehiculelor
de torsiune din tranmnieia autovehicululu1 ee
cu eels verticale ale autovehtculului prin 1ntermediul rotilor .
marime care ee ia in coneiderare la cuplarea .celor tipuri de vibrat11
viteza autovebiculului,care prln relntia

eete cuplatll. cu vUeza unghiulerl!. a maeei Jm a inodehilu1 dinamic din
(12.40),m este raze dinamica a rotii motoare
Yomentul de reziatenta M , care actioneaz!t aeupre mase1 J
. _ re m
considerare rezietente la rulere a autovebiculului,rezietanta aerului,
te pantei Qi altele, eate dat de reletia

. "' ra r
+ lo!
p +
11
a +
14
d
'
unde B t (Ga COB o(. + Z din)
3L I( r
3
K c.J
1
I
2
r
1
tr
a
m - m
1
ir
3L
r2
Ga
M e f.
Ga sino<. ; .hid
e _m __
.Wm-- t
p
1
tr
1
tr
g
rezistenta.la rulare ; Ga- greutatea autovchiculului 1 raportul
mitere el tranemisic1; K- coeficlentul de rez_istenta aerodinamio!i A.:.
prafetci front ale a autovehiculului; o(- unghiul pantei pe ae "'""'Asea:
. ::\ > :,.'. .: :: ' ,
l: grarttat1onali1 ... : > , .. : . -.. . . . .
In baza re1at1e1 (12.170) ee poate ar1ta ol parametri vibrat11lor
. nnijlooit de oe1 a1 oscilatUlor autonhiou- .. , .
plus rorta\zdin'pe model ulu1 dinwlilo (12f39hae -: ,'' ' .. "'"'..,.'"'"
1

ouleazll. .cu relaV.- ' _; .
zdin. k2t(zl._:hl)+ c2r(&l-hl) + c2s<ti2;.. : (12.17l)
Momentul de torsiune max tranami de rotile motoare prin ade -
rente cu suprafata drumului,eete dat de relatia
(12.172)
unde 'f
Jl.f'mri.x lf ZDI '
este coeficientul de aderenta I Z - reactiunea vertlceli1 pe rotlle mo-
m
. ioare
La autovehiculele 4 X 2
(12.17))
cind rotile otoare eint .. p1asate in spate
(12.174)
la amplaearea in fata a rotilor motoare .
Dl!i rezultll -ol, de . calou1 per-
mlt toreiune dln iransmiela autovehlcui!llu1 irebuie
imprep.nll. cu cele e1stemelor de ecuat11 (12.168)Q1 (12
166) ' se va face simuiten,cu. luarea _in considerare cuplare a
.c8lor doul .t1pur1 de vibra\11 ..
.... ; :.; :::; J . .
12.4)
Prin cilplarea vlbrat11lor de toreiune .ale .transmie1e1 cu cele verti-
cale de ruliu Qi de tangaj _ale autovehlculelor, cind ee \ine eeama .de _modul de
tran,smitere a flu:Xului de. putere ia rotile motoare Qi de vibrattile puntU.or
aut.ovehiculului ee ajunee la modele dinamice. Qi matematice foarte complexe.Un
. astfe1 de model dtnwmic eete prezentat in tigura 12.41 Aceat model dinamio
permite luarea in coneiderare a mari1 majoritll.ti a tactorilor c&-
re actioneaza asupra unui autovehicul. De ajutorul aceetui mode(
poate tl studiata infli.aenta cinematicii vi dinemicii ,diferenttalului . puntii
motoare aeupra repartizarii eolicitariloe dinemice intre elementele transmialei.
. . ' Ecuatille de ee scriu,apHcind princip1Ul. .lui 'l''Alembert
:pentru fiecare grad de -libertate al tranemiaiei Qi autovehlculului
. Procedind aatfel,pentru porniree de pe loc a au-tovehiculului Qi
achimbarea treptelor de viteze, se obtine. I
faze a I...a '(CJ1 ) W2 )
1
Jl if'; + w. (t) ( W1 ' t
J 2 q>; + .lt2,3 - tp; )+
0
2,3
taza a II:...S (Wf Wz)
>tft' +k2,3 <l{';-yp+c2,3
tb' I
T2 =lft
, .
cksd Zz
dzss Z2- tl
Pig,l2,4l,Modelul di
1
'
euspeneie al autovehiculelor de tipul. 4 x2 cu
embelor raze de cuplare a
Me (Wf, t) fl (W1, t) Jo!a(t) !2 (t) I
k2 , 3( f;> +
0
2,3 ( !: )Ia (t)
- 1<2,3 -'P;>
0
2:3 + 11:3,4
"' . '
. . . ) . .
jd(- + .:.ij;>
J5ifs - -c4,5<ip,; -'1>5> +
11
d
0
I . .
.i'6.f6 +

-i(?> -
11
dd
0
'; . .'. ' '.,'
J7cf7 - k6.7<'R -'f.,>o6/tf.
6
-YP+k7. e<l/', -'fs>+;.; :al.
1
' 6 - ' . t '
Ja 'fa - k7 ,a< 'f1 - 'fa> -c7 - 4'8> +

..:

I
'fa

J9f9 +k9,to<fg-1(1o>
0
9,10 <{9 -!flo> -
14
ds
0 1
_J1orfo- k9,lo<'f'9 -'fw1 -
0
9,10 <tPg - cflo>+ -<ftf) +
+ 0 10,11 ( Y'fO- -
0
;
Jlltpf1- klO,ll(tj'l-<f'tt) -
0
10,11 + k11,2 ( +
+ 011,12( + Mfe
0 1
/
. 'f>t1 / '?.ts ;
I
- 0 11,12 (%- 'Rz) +
14
r
0
;
11dd <lfo -%>+
0
6,7 <% -'fl, >.
11ds kg ,10< - Cf:o>
0
9 ,10< - tflo >
1
'f6 + %: I
6C41 2 ''f$ - Wd
'fs + d/2
lf
9
<fg + 6W d/2
)lid
pentru tp
6
)\{>g
1\ + 1

+ l
pentru <%
P.
1
pentru %>%
4 pentru q>,
14d '
-
1
-- pentru %L.'f
9
1\ + 1
- 2 ..
m + a( k1fe dlfe + kl fd dlfd +
0
lfe dlfe+
0
1fd dlfd. ) -
- b(klee dlee + kled dled +
0
l ee dlee +
0
led dled )
0 1
,
. ' ..
'
. _,6_ y
ad .:i \(' cl (klf'edlee' + clt11 dlee + .
JZ T2 .. ,
1 (klfd
4
lfd + clf d dlfd>:
8
2( klad d l11d .;' :rl;d>
0 1
11. s - klte dlte -klfd dltd - clfe dlte - cltd + k2fll d2f + '
+ k2fd .
1
2fd + c2fe d2fe +

d2f;
0 1
'
''
111
1

+ e1 (klfe
4
1re +
0
lfe. dlfe - k2fe "-2:ts -
0
2fe d2fe
- el(klfd dlfd +
0
lfd dlfd- k2fd d2fd-
0
2fd d2fd ).0
e2 - klSB dlee - -
0
les dlBB-
0
led dlsd +kzs d2BII +
+.lc2ed d2d +
0
2es d2se +
0
2ed d2sd
0 1
f.
1

9
2 (kles dlee +
0
1ee dlee - k2ee d2ea -
0
2ae d2e11) -
8
2(klad dlad +
0
ied dled - k2ed d2ed -
0
2ad
0
14
re file ( Z2ee + k2ae d2aa
0
2ea d2ae )
1
Mfd a rmed fad (Z2ed + k2ed
4
2ed +
0
2ed
4
2ed
J.!r=- rmte fee (Z2fe + k2fe
4
2ta + c2fs

+
+c2fd k.s;if':; rm /
4
I( \f' II rmBB 'f 88 ( Z2BII + k2ee d288 +
0
2811 }
14
'f d rmed .- cp ad ( Z2ed + k2ad d2ad +
0
2ed )
k7, 8 < lf'7- IPs > +
0
7,8 < - <fa > !:
14
tf d k1o, 11 <<flo -% >
+ clO '11 ( - ) !; ll If II
unde A eat s coeficientul prin care ee iau in
. . \.
rentie1ul autovehiculuhii ; , "l.rJ - coeficient11 .prin care ee iau
coneiderare pierderile de pat1nari1 r otil or motoare I
rmsd' rmfs' r msd- razele dinamice a1o rotilor ; fee' f
11
d1 ffs' ffd
til de rezistenta la rulers eJ. rotilor l lf
89
lf ad f
coeflclentii de aderenta a1 rot11or ;celelalte mar1m1 care intervin in_.
mulde ecuat11 diferentiale (12.171) ee urmarind figure l 2.4f
Siatemul de ecuat11 diferentiale (12.171)
n' ti c a1 unu1 de tipul 4 x 2 Aceat model
ex tins ul}urint ii vi pentru atudiul osc1lat11lor toraianale ale
vi ext eri oare ale autovohiculului care apar in cele d1fer1te
:.._..
de exploatare. .
Daca suepenoia punt11 din fata a autovehicululu1 este
modelul dinamic generalizat ee . In acest caz trebuie ae
modul de euapendnre a r ot ilor din f at a 'Ji in funct1e de const ruct i a
sa se modiflce modelul cozul eel mni general se
r . f:
r- .,, - .,-, '?iiL"''l

'{:,' _nra llwaai alfolru.- pe nrUoalll. ale rotilor din fatll, pr.acuo, prin aoeaata N : :
:r_'- modifiolJlWIIil.rul de ecuat11 diferentiale din 1,!!,0 de ..,.. ............,
;; t- ecuatiile oare tteaoriu starea de aiocare a punt11 rigid din trebuie ell. e
)''_inh'oduol. eouatf ne de aigcare ale rot1lor.In mod similar ae J,r.ocedeazll. li dnd
,.; . toah rot1le autovehiculului au IIU8peneie ind&Jiendentl. .
Plecind de 1a modeiul dinamio generalbat din figure 12 1,11e pot !n-
tocmi modele dinnmice pentru autovohiculele de t ipurile 4x4 1
6 x4 1 6x6 1 8 x 6 1 8 x 8 .In aceate aituatii cregte maselor in
tie din transmisle Qi a gradelor de libertate ale autovehiculelor.Sisteme1e de
eouatii diferentiale,care descri u stares de aivcare ale unor sattel de modele
d!nwmice,creeo in complexitate atit din cauza numarului mare de ecuatii cit 11
din cauza nelinear1tatilor el ementelor elastics 11 de amort1Enre vi a factori-
.lor pe.rturbotori
Avantajele unor aetfel de modele dinamice complexe
din faptul cA se poat e studia mi voarea fiecArei maee in parte in etrinsa core-
latie cu mivcarea intregului sistem.In afarll. de aceaeta ae pot determine prac-
tic momentele de torsiuno ,1 I eau fortele dinamice din fiecare element al auto-
/
vehiculului .
Rezol varea unor astfel de e19teme de ecuat ii diferentiale este posi -
bill,cu ajutorul calculatoarelor numerics de mare capacitate,ut111zind metoda
de integrare de tip llunge- Kutta eau predictor- corector avind t oate . pasul de
tntegrare variabil
... . .. i2.6; autovehiculelor
In timpul deplaell.rii,reapectiv a agregat ou diverse
autcvehiouleie aint,1neotite de egoaote permahente,avind Un apeotru
. larg de .anitestar.e.Aoeah sgcmote d.itt ath 1n lnteriorul. autovehi
oulului cit Vi in afara lui, "i 1n anumUe cond11;11 pot deveni deoeebU de
periculoase.
Sursele principale, de zgomot,care apar la autovehicUle,sint date-
rate funotion.'1r11 motorulu1
1
mecanioe,siatemului de rulare, a di ;..
verselor de luc ru gi auxiliare li de conturul habitaolului,cabin!
oaroserie
Zgomotele peroepute tn interiorul aut ovehioulului, eau t n afara lui,
reprezintll. Yibrati1 de 'frecvente r elativ inalte transmiee aerului inconjurll.-
t or direct de la euree diferite.Aetfel,de ex'emplu,caroseria aut ovehiculalui
devine un radia t or , acuetic . ca urmare a Yibratiilor de incovoiere ale ,diferite-
lor elements components. Acestea in vibratie eub ac1;1unea diferitilor
factor! perturbatori gi apoi vibratiile respect ive ee transmi t mediului incon-
aerului
12.s.1. Zi(omotul interior
llotorul cu ardere interna montat pe autovehi cul reprezinta aursa
de zgomot interior.Zgomotul motonrelor este determinat ,in special,
de eis temele de admi sie vi evacua r e.Cele mai zgomot oaae motoarele racite
ou aer,cele in timpi vi motoarele'Diesel.Nivelele globale maxima al e zgomo-
telor motoarelor de 110 112 dB.
Vibrat1a a motorului eate de armonicele ne
.....
. eoh111brat ale fortelor de inertie NU 1neut1o1ent
- -- ,;_ .
La motoarele ou patru p111ndr1 pr1nc1pall are frecYanta
fatl de turat1a arborelu1 cotit,Aoeaetl Yibrat1e proYoacl un sgomot ou
de coa )0 Hs ,la turatia de rolant1, t1 200 -Hz , la 6000 rot/min,Motoarele ou 6.
o111ndr1 au suree de Yibrat11 de ordinul .III t1 oslo ou 8 o111ndr1 de ordinul If
Frecvente1e componentelor de nivel ridioat !n epectrul de .
toarelor eint date de re1atii1e ,
f2 - k
J
unde k 1,2,J,
n eate turatia arborelui cotit a1 motoru1u1;
de cilindri 1 p - l
re1e in patru timpi ,
- pentru 4o1 timpi 1 2- pentru motoa-
' Vibratii1e de aer . in
fundamenta1a frecventa .admisi11or
sistemu1 de admieie au ca rreoventa
t
6
. (2 k - 1 >
y
(12.17))
4( l - ..!..)
e
unde v eate vi t eza sun.etu1ui in aer 1 1 -lungirn".a t b 1 1
r. u u u ,coneiderat ,din
temul de admisie , r ..; raza tubu1u1; 11: 1,2 ,), ..
La eourgerea aeru1u1 (amesteculu1 carburant )prin fanta supapei
k,, ,'tcU
f - -0,05 ---
4.
unde k 1,2,3, "' I u vitezn jetului 4 aer 1 d- 41men.1unea fantei
P.reoventele zgomotului de admlllie e1nt plaeate 1n domeniul vaJ.orU
mici Ol medii ale intra 40 ., , 60 Hz !li 700 ,.,
unde energia acuetica sate maxima.Reatul energiei acuetice eate repartizatl a
.. Proape uniform la frecvente cu val or! peat a 2000 Hz ,
Frecventa zgomotului produe de pompa de a1imentare eats 1
k. n z
tv --6-"'0--

unde k 1,2,), .,, 1
np - turatia rotoru1u1 pompei
; - numaru1 pa1ete1or
zgomotu1u1 sietemu1u1 de ndmisi.e se realizeaza
11zaroa unui atenuator de zgomot. eau a unui f1ltru de aor e!icient
de vedere acustic,
Cea mai intenea sural de zgomot a motorului o reprezinta
evacuare . Distributia epectrall qi n1velu1 componentelor sale depind
de cilindri , de numarul de timpi oi de conetructia eiotemului de evacuare.
tru diminuarea zgomotului in sietemele de evaouare ee pot utilize
(tevi de eoapament)active,reactive !11 combinate,
.Alte aurae .de zgomot la motoare mecanice repetiti
culbutorilor eupapelor,funct;ionarea eietemului de ventilare pentru
mo.toru1ui.Zgomotul s1stemulu1 de ventilare are nive.lul componentei fundo;nent .
foarte ridi cat putind 100 dll ,
_,99- "''"
din de v1teze,cut11le de . lj
.or pr'1nc1pale Q1 finale ale puntilor motoare creeazll zgomot.e de /freovent;l purl . .
Jf1uierltur1)la frecvent;a de angrenaro a dintilor 111 eventual armon1o1 euper1oa-
re,preoum .1 de spectru larg,Factorii care influent;eazl &gomotul de
tionare a1 mecanhmelor cu roti dint;ate pot f1 1 .
: ' - (modului,lungimea dintelui,llltimea rot11,ungb1ul de in
olinare a danturii,flancarea dintelui proti1ulu1, forma
dintate in ansamblu ,etc) 1
-tebnol oglci (clasa de prec1z1e,eroarea de forma a profilului aintolui ,
rugozitatea flancuril or active,eroarea de directie a dintelui ,etc ) ;
-de exploatnre(viteza de rotat;ie,earcina,modul de ungere ,etc ) .
De obicei zgomotele angrenajelor ae prin-masuratori in
timpul runct;ionlrii 1<* sub sarcina , fie pe tranemieie in conditii renl e de funo-
t;ionare_,fie PI! etanduri pe care ee incearca o eingura pereche de roti dint;ate
Prin calcul teoretic ee pot presiunilor acus t1ce
ale zgomotelor produoe in angrenaje ,in d1 verse punc'te ale epat;iului <li n jurul
transm1a1e1 ,
. . ,. Transmieiile cardanice 111 cele cu arbor! planetari,la ro}ile
motoare,prov
0
acl vibrat11 coreepunzll t oare diverselor armonici ale vitezei unghiu-
lare de rotatie ,
Rulment;ii de orice !el,precum Gi toate ac.cesor!.ile montate pe motor
ei autovehicul,emit zgomote epecifice intr-un epectru toarte l " rg
Zgomotele ,datorita eiatemului de rulare,determinate de tactor11 per -
turbator1 care aeupra rot;ilor aau !lenilelor,au spectre variabile,Pen-
automobile eete caracterietic ol,independent de eau etarea dru-
mului,apare o trecventa sau zone de frecvent;l sub 200 Hz. Aceet detect de zgomot
caracterizeazl r a epuneul automobilului in ansamb1u la'nct;iunea unor exc1tat;11 di
vere1f1cate,aleatoare ,
Zgomotele de aer peroepute in unui autoturieme eau in oa -
bina unu1 autocamion depind de etanqar11e necoreapunzatoare.Ca urmare a suprapre-
eiunii din habitaclu,apar pierderi prin 1nterat1t11 care,chiar la deb1te mici,go-
nereazl egomote acute pe t oate frecvent;ele,cu efect de fluiera ' uri ,
Pentru a evita fenomenele de rezonant;a,care intluenteaza negativ
nivelele de zgomo.t,idiferent de viteza de deplaeare a autovehiculului ,se cautll
Ca trecventele proprii ale eubaneamble sa fie diferite intra ele,
1
caroeeria autovehiculului
acaunul paeagerului
motorul
rot;ile Qi anvelopele
caroseria 1a oec1lat11 de
torsiune
caroseria la oec1lat11 de
1
2
6
10
18
...
i Hz
...
) Hz
9 Hz
... 16 Hz
... )0 Hz
incovoiere ) 0 ,,.40Hz
- partes frontala aripile
autovehlculului 40 80 Hz
pieeele caroseriei ale
grinz11or caroseriei 200 :aooo Hz
Cu exceptia zgomotelor de admieie Qi evacuare,celelalte zgomote de
j oaaa frecventa ( JO 200 Hz) .provin dintr-o excitatie pe cale solidi a caro -
seriei,
: .. ; ..
._::;{ . ! .
i'.
>
. '
.. : . .:
. .
r
.. -400-
, .
_ Schema
niwl --tului la
(W _prezentatl in !igura 12.42.a ...
. , eiderat cl modelul 41namic
... 'lent aau sistemil Yibrant ecbl
eate format _din motorul I,euport11
Fig.l2.42,Schcma transmiterii zgomotului
structural la coroeerie
eleatici de leg-d. tum II Vi caroaerla
III ,l!arimea de int rare, care produce '
vibratille Vi zgomotul este . torta
Pl(GJ) motoru4
, lui .Marimile de 1ev1re din sistem
sint ' vi teza vibrat1e1 caroser1e1 Y
3
n. ( W ) 111 presiunea acueticl pi (W ) ..:.
Coracteristioile din01:1ice ale elemcntelor sistemului considerat
impedanta rnecanicl punotitorma in pu,nctul l, de splicare
8
torte! 1 (W)
1

I Fl (W) 1
"u <w> < >
71 w
J1 ( W ) este viteza in punctul. 1 vi impedanta mecanic.l
motorului
unde
,1 ( CJ)
zl2 --'"----
j-2( (..<))
unde Y2 (VJ) este viteza vibratiei in punctul aprij1n _2 al motorului.
, In gsneral,impedanta mecanio.l a suportilor elastic! &i mot
de rigiditatea lor .d1nam1cl It ,'prlzi relatia
I(
"22 (W) W
unde ;v este pulsotia !actoruiui perturbator .
. Caracteristicils d.inamice a).e caroaeriei automobilulut,care
proceeele de pro1ucere vi transmitere a v1brat11lor eint
rele limpede.nta punctltorml1 a caroserhi in l>unctul de tixare) cu
z FJ(W)
33 ;
3
(W )
unde P J ( W ) este tort a transm1el1 caroaer1e1 in punctul 3 1 -;
3
( ) -
Y1brat11lor in punctul 3 al carooer1&11 111 impedanta tranzitorie a
intr-un punct n oarecare
;, F3(c..J)'
z3n
. in < n > '
unde 7n(W) este viteza v1brati1lor intr-un punot n osrecare
Caroaeria in snoamblu reprez1ntl1 un trsnstormator apeci!ic
gi ei mec"Jl ice a vibrst11lor i n energie acuot1cl1 a volumului
panouri
Preaiunea acuaticl1 intr-un punct 1 oarecare' al volumului
datl1 de relatia :
pi ((.J) jJ ni (W) pn (W)
unde Pn (UJ) eate torts dinamlca intr-un punct n al csroserieil
coeticlentul capscltatii vibroacuatice a caroseriei
-401-
. _... .. t.
, p ni (W ) reprezinta valoarea pr,es1un11 oueUoe !D: ...
,al carooeriei cind Jn punctul n se aplicl o torV' egali1 cu unitaha ; 1 >l
Avind in vedere prezentate in
(l2.17B)1(12.h9>v1 (12.180) ee compune un siotem de ecuatH care 4eter-' !}
minorea 1ntluente1 aeupra Tibratlilor caroserlei n1 -
Telului zgomotului.Acest sistem poate !1 eerie sub forma , ,
rlei
- 1!1
F ( CV ) -. '
j-2 (W ) = __ 1_ '
zl2(W)
,2
(W) ( y2 (W)
- 73
(W >J
z22 (W) '
P3 (W) F
2
CW ) ,
73 (W )
FJ(W)
z33(W)
Pi (W) cp ni(W) Fj .<w > (12.181)
Din acest eietem de ecuatii oe determina viteza v1brB1;1ilor caroae-
Vi presiunea oonora :
( 12,182)
On<w>. 33<w > 22 <w >
Pl (W)
l2(W > ( 3 CW )+22 CW >1
(i2.18))'
Din relat11le (12.182)!11 (12.183) ae cl pentru re4ueerea
n1Telulul zgomotulUl etruc tural este neceear eS ae reducl impedanta ReCanicl a
elemente1or elastica de Vi coe!iclentului vibro-acuotice
a i mpedant elor mecanice ale sureei Vi caroseriei in punote-
le de tl.Xare pe ouportli elaet1c1 de legHura vi mlcvorarea pe cit posibil a for-
dinamice ce s par in timpul funct1onar11 automobilului
In volumul de aer inchie in caroserie pot apare unde stationare care,
in tunct ie de amplaeare,pot sl prezinte noduri Tentre de varistie a presiun11
aerului.Ca urmare nlvelele zgomotelor vor avea maxima eou minima
Ri!.spunsul caroeeriel ou trei compartiment e a unti autoturi sm' la ao-
t1unea unei exc1tnt11 atructurole ,la frecventn ds 138 Hz,este prezentat in !1-
gura 12.4),Se ca ,in apropierea plaveului fata,oub tabl oul de bord,Qi
in parte a din spate, exis ta _maxime de presiune
Intra t abloul de bord vi scaun exieta o linie nodala.
Maximele de presiune din tata Qi linin nodall1 arata ca,in
zona ocaunelor din tata ,nivelele de zgomote vor aves val or! r idicnte. llodurile de
v1brat1e pot !1 ihfluentate ,respectiv forme! Qi di-
ll!ensiunilor caros erio1, etructurares sub al tl1 t ormi1 a psvU1onulu1
in zonele in care nu osto 1ncornodata v1z1b111tatea mlQcarea libera a -capu
l ui
de inal t:i trecventil a par ca urnmre a excltiirli pe cale
aerisnl a aerian spare cind auraele sonore dou la
v1brs1;i1 care ae propngl oub f or ma de unde in uerul inconjurii t or
,...02-
tablale subtiri caroeer1e1
. .
i,
G) Maxifrum de presilre
---Linil nodole
- .. Z oro. cprpseriei SJ.4luscT
eXCI!Oilel
I
<Reducerea sgomotului, tn aona treo
Tentelor inaHe,oe reaHseasl"oallllind"v1bra
t11.1 panourilor carooer1e1 Pentru aceaota
se poate actions aaupra t1
amorUziirii elemente1or oaroser1ei
Pig.l2.4J.Raspuneul caroseriei
Asimilind un perete desplrtitor ou un
oecilator s1mplu cu puleatia proprio CV , cu
maaa m pe unitatea de un ooef1 -
cient de amortizare vtacoaea ay,coetioientu1
de transmisle eet e dat de relatia 1
unui autoturlem 1a d 2
o cxc1tatie etructu- 7i 4 t;: o
rali!. (av+2 f c)2+mW 2(1-CJ)2
unde c este impedanta caracter1stica a aerului 1. f .- deneitatea
o - viteza eunetului in aer
(12.184)
aerului 1
amortizarea eete iar puleat1a propria eete diferita de
pulsatia de (12.184) devine r
1
'P - ---111.,.2 -CJ-..-2-
1 +
. 4 02
Cu aceetea atenuarea de
acuetioe renta dintre
tranemitere,in declbeli,calculatl ca
de 0 parte vi de alta a paretelui,eete
a - 10 1
04
L 2o log ...!!!.J&!. . . : .
. p . . . f9 . . : . :
Conform relat1e1 (12.186),dupl iegea maeei,marind
deeplrtitori izolarea oaoeeriei ,Etecle mat bune de atenuare a
motelor,atenuarea tranemit"ari! lor,se obtin prin dispunerea pe. wprafata
a unui complex de dintr-un etrat
de omogen (carton eau cauciuc ),Pentru trecventele inalte
aceet tratament e ete euperior unei table !carte grele.Eficacitatea unei
izolate poate fi anibilatl de prezenta in peretele considerat a unor
gaur! eau fante,care conetitui punt! acustioe.
Diminuarea zgomotului din caroeerie poate !1 obtinutl ti prin
rigid til intregii etructuri.Prin .aceasta se reo.lizeazl o meceniol
in fiecare pun9t ti in fiecare direc
0
1e ti ca urmare reducerea vi
l or v1brat1ilor ,reepectiv a energiei eonore,
Amortizarea prlntr-o vlbro-elaeticl a unei
talice,poate s! de 2 pin! le 10 or! aeu mal mult compoaentole vi
r11 Qi diminueze cu citive decibel! emieia amortizare
utilizate eel mal dee eint masticuri de . citiva mm grosime,de .tip bitUIDinOB
llpite pe. panouri
Reducerea zgomotului interior a automobilulut eete
care trebuie cu cea ma! mare atentie
"': .. . 12.5.2. Zgomotul exterior
..:. .
' Prazen\a de diverse Upuri tn rarJ:ul lirban 're -_:..
prezintl o importanta de zgomot, care oontribuie in mare .Aeur! la
rlut!tirea conditiilor de de munc! Automobilele genereaa! nivele .
diferite de zgomot in funct1e de lor cons truct1Te ti tunctio-
puterii motoarelor,care echipeaz! autovehiculele
vitezei de deplaeare a acestora,corelate cu numilrului de aut :vehi cu -
le,aint de natura sa compllce problema combaterii zgomotului in marile agloma-
r!ri urbane,
Indlferent daca eete verba de eel mai eilentioe aau eel mai zgomo-
toa autovehicul ,regimul in care tunct1oneazl are o mare mal m.icO
Tariatie a nivelului de zgomot ee eonetata la rulerea dB(A) la
Titeza de 50 km/h)tl cea mei mare la etartul rapid de pe loc(70-100 dB(A))
In timpul eint doul eurea de zgomot:motorul
tranemieia autoveblculului ti respectiv rula jul rotilor,Ponderea oelor .doul
eurse'in nivelul zgomotului globpl eete pentru fiecare tip da autove-
hicul Qi regim de deplaeare.
S-a conetatat ca nivelul. zgomotului la circulatia urbanl est& deter-
ll!inat de zgomotele motoarelor autovehiculelor,iar .la circulatta interurban! de
zgomotele de rulare,Pentru a reduce nlvelul de zgomot in ee va ac -
tiona aaupra motoarelor autovehiculelor ti pentru a r ealize acelaQi lucru pe
ti autostrazi ee Ta actions pentru imbunata tirea drumuri-
-lor t1 .pentru rnoditicarea prof1lului pneulu1,In cadrul epectrului sgomotulu1
componentele''pinl la 500 Hs eint de grupul aotor-tranamleie,
iar otile tlltre 500 - 4000 Hz de detemul de rulare
La analiza zgomotului exterior produa de
urban,mai trebuie 51 ee ti de alti' factori.Aetfel ,la diepunerea
euraelor:in gir(coloanl) ,la o dietanta a intre ele,nlvelul zgomotului eete 1
-......

. ...
(12.187)
t1
0,55 \ra;--
L7- 20 K ( K log--+ l og y o;5'8--- ) ,
s . 1 . o, s e ..
(12. 188)
dacl dn > e/2 '
unde L
1
,L
2
, Ln eint nivelele de inteneitate acuetica sau nivelele preeiunii
.acuatice,la di stants d
1
,reepoctiv 7 m ,eau dn ,de surea dB(A) 1 a-
dietanta_dint re autovehlcule , in m ; K
8
- coetlcient tunctie de particularita-
tile 1pentru esfalt K
8
=0 ,9 1 pentru plmint K
8
c 1 ti K
8
1,1 .pentru
gazon 1 K - coeflcient funct l e de dietanta a dintre da-
telor din tabelul 12.4.
In functie de volumul circulatiei (tar i a traficulul rutier),nivelul
de zgomot exterior Lex in dB (A), eete
Lex c 10 l og _N ___ + 72
100
.(12.189)
unde N eete numarul de autovehicule intr-o
I nteneitatea zgomotulul produs de un creQte cu viteza
acestuia,in medie cu 2, 5 dD poutru flecare majorare a vitezei cu 10 1011/b,
I
l