Sunteți pe pagina 1din 2

Numele i prenumele__________________________ FI DE LUCRU Masurarea volumului lichidelor.

Clasa a IX-a

n laboratoarele chimice masurarea volumelor de lichide se face cu ajutorul cilindrilor gradati, pipetelor si a biuretelor. Cu cilindrul gradat volumele se masoara cu siguranta mai mica, n timp ce cu pipetele si biuretele se efectueaza masuratori cu precizie mai mare. Volumul lichidelor se exprima cel mai uzual n litri (l, dm3) sau mililitri (ml, cm3). Cnd masurarea se efectueaza cu cilindrul gradat, se va lua n considerare reperul la care meniscul concav sau convex al lichidului este tangent la diviziunea corespunzatoare de pe cilindrul gradat.

Daca lichidul este incolor se va citi diviziunea la care este tangent meniscul, iar daca lichidul este colorat, se va citi reperul de la partea superioara a meniscului. Precizia de masurare este de ordinul mililitrilor si chiar a zecimilor de mililitri. Exista doua tipuri de pipete: pipete cotate cu bula, cu care se masoara un anumit volum de lichid, volum indicat printr-un reper n partea superioara a pipetei, si pipete gradate, cu care se poate masura orice volum cuprins n domeniul de masurare al pipetei. Masurarea volumului se efectueaza astfel: se introduce vrful pipetei n lichid si se aspira pe la partea superioara pna cnd lichidul depaseste diviziunea dorita. Atentie: nu se aspira niciodata lichidele toxice! Se astupa cu degetul aratator orificiul superior si se da drumul usor lichidului, slabind apasarea cu degetul pna cnd meniscul ajunge la gradatia dorita. Ramne valabila precizarea cu privire la modul de masurare a volumului lichidelor care uda sau nu peretii vasului si a lichidelor colorate sau incolore. Apoi se evacueaza volumul de lichid masurat ntr-un vas n prealabil pregatit. Dupa evacuare nu se va sufla n pipeta, fiecare pipeta fiind calibrata astfel nct volumul mic de lichid care ramne n vrful pipetei, sa nu se includa n volumul masurat. Precizia de masurare poate fi de zecimi sau miimi de mililitri, n functie de calibrarea pipetelor. Biuretele pot fi cu clema, cu robinet de sticla sau de plastic sau cu bila (vezi fig.12). ele se fixeaza n pozitie verticala pe stative metalice si se umplu cu lichid n partea superioara, cu ajutorul unei plnii se sticla. n cazul biuretelor obisnuite citirea nivelului lichidului se face respectnd regulile prezentate n cazul folosirii pipetelor si a cilindrului gradat (fig.19 a, b ). O precizie mai mare de masurare o ofera biureta cu dunga albastra, la care nivelul lichidului se apreciaza prin punctul de intersectie al acestuia cu linia albastra a biuretei (fig. 19 c). Volumul lichidului se masoara fie de la zeroul biuretei la diviziunea dorita, fie prin diferenta dintre doua diviziuni. Precizia de masurare cel mai frecvent ntlnita este de zecimi sau sutimi de mililitri.

Numele i prenumele Masurarea temperaturii

Clasa a-IX-a

Temperatura este un parametru care caracterizeaza gradul de energie termica a unui sistem fizic. Valoarea temperaturii depinde de scara termometrica n care este exprimata. Cel mai frecvent se utilizeaza urmatoarele scari termometrice: - scara Celsius ( C); - scara Kelvin ( K); - scara Fahrenheit ( F). Unitatea fundamentala n SI este gradul Kelvin, dar cel mai frecvent se utilizeaza gradul Celsius. Corespondenta dintre unitatile de masura corespunzatoare celor 3 scari de temperatura este: 0C = 273 K = 32F iar relatiile de transformare sunt: T = 273 + tC si A = 9/5 t C + 32, n care T - temperatura n grade Kelvin si A temperatura n grade Fahrenheit. Instrumentul cu ajutorul caruia se masoara temperatura corpurilor este termometrul. n laboratoarele chimice se folosesc termometre cu mercur sau cu alcool. n multe situatii este necesara mentinerea unei temperaturi constante a unui volum de lichid sau gaz. n acest scop se utilizeaza un aparat numit termostat, care functioneaza pe principiul echilibrarii a doua surse de caldura, o sursa calda si una rece. Cnd durata experimentului nu depaseste 10-20 minute, iar temperatura trebuie mentinuta constanta cu o precizie de 0,1C, se poate folosi drept termostat un pahar umplut cu apa ncalzita la temperatura dorita. Pe parcursul experimentului apa din pahar se agita cu o bagheta de sticla. Daca temperatura trebuie sa ramna constanta un timp mai ndelungat, se foloseste termostatul. n cazul ultratermostatului, mentinerea constanta a temperaturii se realizeaza cu ajutorul asa-numitului termometru de contact, de la care se poate regla cu mare precizie temperatura dorita. Temperatura baii se regleaza automat, ncalzirea si agitarea facndu-se electric. La partea superioara a termostatului de contact se afla contactul cu releul de cuplaredecuplare a sistemului de ncalzire. Ultratermostatul asigura o constanta a temperaturii cu o exactitate de 0,02C. El este alcatuit dintr-o baie de apa izolata termic printr-o carcasa. n baia de apa este introdusa spirala de ncalzire, respectiv de racire, legata prin intermediul unui tub de cauciuc la robinetul de apa. Ultratermostatul este prevazut cu un agitator pentru baia de apa, termometrul de contact, un termometru de control, o pompa de aspirare-refulare care asigura circuitul apei din termostat si legatura la dispozitivul la care temperatura trebuie mentinuta constanta. n unele cazuri vasul care trebuie termostatat se poate introduce direct n baia de apa, caz n care nu mai este necesara punerea n functiune a pompei de aspirare-refulare. Punerea n functiune a termostatului se face introducnd cordonul de alimentare la reteaua de 220 V si conectndu-l la ncalzire. Se fixeaza termometrul de contact la temperatura dorita. n momentul n care baia de apa a atins aceasta temperatura, becul semnalizator al releului de cuplare-decuplare a ncalzirii se stinge. Temperatura se va citi la termometrul de control din baia de apa. Daca valoarea nregistrata la termometrul de control nu corespunde exact valorii dorite, se regleaza usor termometrul de contact pna se obtine valoarea corespunzatoare.