Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura

Anul universitar 2006-2007 Anul III semestrul 1

LOCUINTE COLECTIVE CU PUTINE NIVELURI Proiectul nr. 1 4 credite prezentarea temei - 23 octombrie 2006 predare faza I - 17 noiembrie 2006 predare faza II - 8 decembrie 2006

OPORTUNITATEA TEMEI Aceasta tema propune o analiza asupra locuintelor colective, n contextul solicitarilor actuale si perspectiva tendintelor din arhitectura contemporana. Construirea unor locuinte decente care sa raspunda comenzii sociale, la preturi rezonabile, care sa ofere un plus de confort si siguranta, precum si personalitate, comparativ cu blocurile anoste si monotone construite pna n 1989, reprezinta o necesitate pentru societate noastra. CONSIDERENTE GENERALE Tema solicita proiectarea unui ansamblu de locuinte (n regim semi-privat) cu un nivel de functionalitate si confort care sa se ridice peste media unor locuinte colective. Confortul va fi influentat de calitatea apartamentului n sine, calitatea blocului din care face parte apartamentul, calitatea ansamblului creeat, pozitia cartierului si legatura lui cu restul orasului. Reducerea densitatii ansamblului, a numarului de nivele, ct si realizarea unui numar mic de apartamente la scara, sunt solutii pentru ridicarea confortului la nivelul unitatii de locuit. Se pot promova forme de locuire colectiva care sa imite unele spatii urbane traditionale precum fundatura, curtea urbana, pasajul, incinta, curtea strada etc., rezolvari care dovedesc valente functionale, ambientale, psihologice si sociale. Scara obiectelor, prezenta naturii, relatia ntre spatiile publice si private, creeaza ambianta ce da personalitate ansamblului si l face atractiv. AMPLASAMENT Pe terenul situat n cartierul Colentina, pe Str. Maior Bancila la intersectia cu Sos. Colentina, se intetioneaza construirea unui numar de cca. 150 apartamente destinate unor familii cu venituri medii, pe baza de credit ipotecar acordat de banci. Aceste locuinte nu se vor adresa nici persoanelor sarace, pentru care statul trebuie sa construiasca locuinte sociale, si nici celor cu venituri mari, ce si pot permite luxul construirii unor locuinte individuale ce asigura un confort sporit. Terenul are dimensiunile de 80x240m (19200mp) si este delimitat pe latura de nordest de Str. Maior Bancila, la nord-vest de un complex comercial (catre tos. Colentina),

catre sud-vest de rul Colentina, iar catre sud-est de catre un teren viran (pe care se vor putea amplasa ulterior alte locuinte). Accesul se va face de pe Str. Maior Bancila, artera ce are doua fire de circulatie (7m latime). Se recomanda ca densitatea neta a ansamblului creeat sa nu depaseasca 250 loc/Ha (1 Ha=10000mp), acest lucru permitnd existenta pe lnga locuintele n sine, a unor locuri de joaca pentru copii, spatii gospodaresti, parcaje, plantatii, alei de circulatie (carosabile si pietonale). Indici: P.O.T. = 40% ; C.U.T. = 1,4. SISTEME DE REZOLVARE Ansamblul va cuprinde apartamente cu 1-5 camere (sunt de preferat cele cu 3-4 camere). Acestea vor avea urmatoarele suprafete orientative (suprafetele apartamentelor se orienteaza dupa legea locuintei din 1996, n care sint indicate suprafetele minimale ale ncaperilor si ale apartamentelor): - apartament de 1 camera - 60 mp - apartament de 2 camere - 80 mp - apartament de 3 camere - 100 mp - apartament de 4 camere - 125 mp - apartament de 5 camere - 150 mp Se vor grupa doua sau cel mult trei apartamente la scara (pe nivel). In special la ultimele nivele se pot amplasa apartamente pe doua nivele (tip duplex) cu scara interioara. Conform legislatiei in vigoare se va asigura un loc de parcare pentru fiecare apartament cu o suprafata construiota mai mica de 100mp. 75% dintre aceste locuri vor fi in sistem garaj. Sistemul apartamentelor suprapuse poate fi nlocuit si cu alte solutii mai bune, care ar putea sa conduca la creearea unor ansambluri mai interesante, mai variate si cu mai multa personalitate, n care oamenii sa se simta mai atrasi de propria locuinta. Ideea de baza n acest sens ar fi de a oferi locuintei colective ct mai multe din avantajele locuintei individuale. Acest lucru se poate obtine prin: a. Limitarea naltimii constructiilor n scopul gasirii unei scari apropiate de scara locuintelor individuale b. Realizarea unor accese individuale care sa personalizeze locuintele, prin scari individuale sau pentru un grup restrans de apartamente c. Iluminarea cursivelor si a scarilor d. Creearea unui spatiu privat exterior pentru fiecare locuinta (terase individuale ample) folosind retragerile succesive pe verticala e. Spatii exterioare comunitare ce pot suplinii lipsa teraselor. Aceste spatii comunitare devin locurile de ntlnire nter indivizi si stabilesc prin contacte comune anumite relatii sociale de grup. SISTEMUL CONSTRUCTIV SI INSTALATIILE Se recomanda ca structura de rezistenta sa fie din beton armat: stalpi, grinzi, diafragme, plansee, dala groasa. Vor fi fundatii continue din beton armat (adncime 1,10). In cazul subsolurilor, peretii acestora se vor realiza din beton armat.

Peretii exteriori (min. 30cm) si peretii interiori despartitori (10-15cm) vor fi din zidarie (eventual BCA). Se considera gradul de seismicitate 8. Locuintele vor fi racordate la retelele edilitare existente pe artera principala (apa, canalizare, electricitate, gaze, telefonie). Se recomanda gruparea instalatiilor si trasee ct mai directe ale acestora. PRINCIPII CE POT FI URMARITE CRITERII DE APRECIERE Ansamblul ce va fi propus se va corela cu situatia fondului construit situat n imediata vecinatate, avndu-se n vedere solutionarea diverselor implicatii ale vecinatatii, inclusiv rezolvarea problemei parcarii. 1. Zonarea functionala - separarea n cadrul apartamentelor a zonelor de zi si de noapte, a zonelor de lucru de cele pentru destindere, a zonelor linistite de cele zgomotoase, si n cadrul apartamentelor cu multe camere ntre zona parintilor si cea a copiilor 2. Decomandarea ncaperilor este de preferat ca majoritatea camerelor sa fie decomandate, fara nsa a lungii prea mult circulatiile 3. Reducerea circulatiilor inutile din cadrul apartamentelor - suprafata locuita trebuie sa fie ct mai mare n raport cu suprafata utila 4. Dimensioanare corecta a ncaperilor - realiznd suprafete convenabile dar nu exagerate pentru holuri, dependinte si dormitoare, si suprafete ceva mai generoase pentru camera de zi 5. Creearea unui loc specializat de luat masa - cu posibilitatea dispunerii acestuia ntr-o nisa legata de camera de zi, participnd n acest fel la amplificarea acestui spatiu 6. Flexibilitatea apartamentului - lasnd posibilitatea ca prin mijloace simple sa se poata realiza un numar mai mare sau mai mic de camere n functie de evolutia n timp a familiei. In cadrul unor structuri constructive specifice si convenabil alese (stlpi, dala groasa si diafragme perimetrale) se pot elabora partiuri de apartamente care sa asigure flexibilitati functionale si sa permita obtinerea unui interior dinamic si variat 7. Legatura spatiilor importante cu exteriorul - prin prevederea unor terase suficient de mari pentru apartamentele situate la etaj, si care sa poata suplinii lipsa curtiilor proprii 8. Economia de energie n exploatare - prin dimensionarea corecta a zidurilor exterioare si prevederea unor materiale corespunzatoare (cu o buna capacitate de izolare termica), dimensionarea optima a golurilor si prevederea unor tmplarii etanse care sa confere o buna izolare reducnd pierderile de caldura, reducerea pe ct posibil a perimetrului zidurilor exterioare mai ales pentru dormitoare si camera de zi folosirea unor instalatii de ncalzire performante, orientarea ncaperilor fata de punctele cardinale (nsorire vnt). 9. Utilizarea modulilor functionali-constructivi poate aduce mari beneficii prin randament si eficienta n executie. Modulul utilizat n cazul acestor tipuri de cladiri este de 30cm (inter-ax) 10. Posibilitatea realizarii unor spatii ample prin alaturarea mai multor spatii (living, sufragerie, bucatarie, hol, birou, dormitor, terasa), pentru situatiile n care se ntrunesc mai multe persoane.

DESFASURAREA PROIECTULUI Faza I Urbanism (4 saptamni) - documentare min. 5 exemple - plan de incadrare in zona - plan de situatie cu amenajari - macheta de studiu - scheme partiuri Predare 17 noiembrie 2006, ora 1300-1400 sc. 1/2000 sc. 1/500 sc. 1/500 sc. 1/200

Faza II Arhitectura (3 saptamni) Predare 8 decembrie 2006, ora 1300-1400 (se studiaza tronsoanele de camp si de colt) - planurile diferite ale tuturor nivelurilor sc. 1/100 - sectiune caracteristica sc. 1/100 - 4 fatade (cu vecinatati) sc. 1/100 - perspectiva la nivelul ochiului (color) Pentru ntelgerea mai buna a solutiei arhitecturale se pot prezenta si alte piese (inclusiv schite). NOTA Abateri de la prevederile temei (lipsa piese, nerespectarea scarii pieselor prezentate, ntrzierea predarii) vor conduce la respingerea lucrarii. Nota finala a proiectului va rezulta din media notelor celor doua faze, tinandu-se cont de ponderea fiecarei faze in cadrul proiectului, PROIECTELE (AMBELE FAZE) SE VOR PREDA PE FORMAT A2(594x420), CALC SAU HARTIE, PAGINATE ORIZONTAL, IN MAPE DE CARTON, FARA A FI RULATE. PROMOVAREA ANULUI DE STUDIU 2006-2007 SE VA REALIZA PE BAZA PREVEDERILOR REGULAMENTULUI DE PROMOVARE AFISAT LA AVIZIER.

Sef Catedra, Prof. Dr. Arh. Mihail CAFFE

Intocmit, Prof. Dr. Arh. Emil CREANGA