Sunteți pe pagina 1din 19

Cuprins:

Cursul 1:
1) Definire Obiectiv, Sistem, Modul, Modelare, Simulare, Etapele Analizei prin
Simulare.
2) Categorii de tehnici de modelare matematica:
Modelare analitica
Modelarea si identificarea experimentala
Caracteristicile modelarii si identificatii experimentale
3)Clasificarea modelelor matematice
Cursul 2:
1)Metode de modelare analitica, Etapele modelarii analitice
2)Modelarea proceselor de acumulare/evacuare(umplere/golire) de fluid(gaz,lichid)
Modelarea proceselor de acumulare(evacuare de gaze)(modelarea unei capacitati
pneumatice)
Modelarea proceselor umplere/golire cu ajutorul unui rezervor cu lichid
3)Modelarea proceselor de amestecare(Reglare Concentratiei)
4)Modelarea proceselor de curgere prin conducte
Cursul 3:
1)Modelarea proceselor cu transfer termic
Tranferul de caldura
Tipurile de schimburi de caldura
Tipul de realizare al transferului termic
2)Modelul unui proces cu transfer de caldura prin amestecare
3)Modelarea proceselor cu transfer termic(cazul parametrilor concentrati)
Cursul 4:
1)Modelul unui schimb de caldura cu param distribuiti
Legea conservarii energiei
2)Modelarea proceselor cu reactie
3)Legi de conservare
1
Cursul 1 Capitolul 1
Obiectiv: Studiul principilor si metodelor prin care o entitate sau obiect al lumii reale sau
proces(sistem) este reprezentat matematic(model) si analizat prin intermediul tehnicii de
calcul(simulare).
Sistem: O entitate sau un ansamblu de entitati interconectate care interactioneaza intr-un
anumit mod pentru a realiza un scop precizat.
Model: O relatie matematica abstracta care descrie cu o anumita acuratete caracteristicile
unui sistem si dinamica sa de evolutie.
Modelare: Determinarea si constructia modelului matematic asociat unui sistem(entitati
evolutive). Un proces este modelat daca pe baza modelului matematic(a cunostintelor
despre proces) se poate prezice evolutia viitoare a lui in cazul in care procesul se
stimuleaza din exterior.
Aplicatii: -Proiectarea sistemelor automate de reglare sau conducere
-Simulare in vederea studierii comportamentului in timp al sistemului respectiv
-Predictie/Prognoza pentru sistemele mai complexe
-Prelucrare de semnal
-Detectie si diagnoza de defecte
Simulare: O metoda experimental aplicativa prin care se realizeaza pe calculator un
model al sistemului in vederea analizei indirecte a sistemului.
Analiza directa este imposibila cand:
-Sistemul este in faza de proiectare
-Nu se pot efectua experimente directe
-Experimentarea directa poate produce defectari ale sistemului
-Pentru procese cu evolutie lenta in timp
-Cand nu se pot genera direct conditii de experimentare
In automatica simularea presupune realizarea unui model matematic specific numit si
model de simulare pe un calculator si utilizarea acestuia in analiza indirecta a sistemului
fizic.
Etapele analizei prin simulare:
1.Se stabileste cadrul simularii(prin definirea sistemului si a variabilelor)
2.Constructia efectiva a modelului matematic
3.Constructia modelului de simulare
4.Definirea experimentului de simulare(se precizeaza parametrii,date intrare)
5.Experimentul de simulare propriu-zisa(pot preciza un t
i

si un t
f
in care sistemul e
simulat)
6.Analiza si interpretarea rezultatelor(grafice,diagrame)
2
Categorii de tehnici de modelare matematica:
1.Modelare Analitica: Presupune determinarea unui model matematic(parametric) pe
baza legilor fizico-chimice care guverneaza dinamica sistemelor(in general se utilizeaza
ecuatii de bilant,de masa sau de energie). Modele sunt complexe, mai dificil de
implementat.De asemenea acestea sunt generale pentru categorii mai mari de sisteme si
au aplicabilitate practica precum si un caracter teoretic fiind mai precise.
2.Modelarea si Indentificarea Experimentala: Presupune determinarea parametrilor
modelului(in general nu au semnificatie fizica) capabili sa descrie functionarea procesului
in jurul unui anumit punct de functionare prin prelucarea datelor de intrare/iesire
achizitionate din proces.
Caracteristicile modelarii si identificarii experimentale:
-Generalitate si validitate ridicate la anumite clase de procese si chiar la anumite puncte
de functionare ale aceluiasi proces.
-Eficienta metodei(usor de implementat - Avantaj)
-Datele achizitionate depind de proiectarea experimentului de identificare(Dezavantaj,dar
nu foarte mare).
Concluzie: Ori de cate ori este posibil se prefera o modelare mixta adica este necesara
cunoasterea partiala a functionarii sistemului(cunostinte apriorice) care sa faciliteze
fixarea structurii modelului ramanand de determinat valorile parametrilor.
3
Clasificarea modelelor matematice:
1.Dupa metoda de identificare: analitica sau experimentala.
2.Dupa caracterul dinamic: dinamice(variabilele, parametrii depind de evolutia
anterioara) si statice. Modele dinamice:
) , , (
) , , (
t u x g y
t u x f x


. Modele statice:y=f(u).
3.Dupa gradul de liniaritate: Modele liniare:
Du Cx y
Bu Ax x
+
+
.
Modele neliniare:
) , , , (
) , , , (


t u x g y
or parametril vectorul t u x f x


In practica in cazul majoritatii proceselor modelele sunt neliniare cu diferite grade de
neliniaritate. Pot fi liniarizate pe portiuni(in jurul anumitor puncte statice de functionare).
4.Modele parametrice: poate fi functia de transfer sau ecuatile diferentiale. Aceste
modele sunt mai precise.(Determina cu o anumita acuratete parametrii modelului)
Modele neparametrice: descrieri calitative ale proceselor, grafice, tabele.Pot fi
reprezentate atat in domeniul timp cat si in domeniul frecventa.(Functia pondere(timp),
raspuns in frecventa, densitatea spectrala de putere(domeniul frecventa))
5.Dupa Timp: Modele in timp continuu: Modele analitice(pot fi si discretizate).
Modele in timp discret: Modele parametrice(ec polinomiale).
6.Dupa tipul de variabilitate: Modele invariante in timp: sunt descrise de reprezentare
de stare A,B,C,D constante(nu depind de t).
Modele variabile in timp:
) ( ) ( ) ( ) ( ) (
) ( ) ( ) ( ) ( ) (
t u t D t x t C t y
t u t B t x t A t x
+
+
.
7.Dupa caracterul lor: Model structural: reprezentarea intrare/iesire (I/S/E).
Model functional: de exemplu functia de transfer
la diferentia ecuatia
s U
s Y
s H
) (
) (
) (
8.Dupa numarul de intrari si iesiri: SISO, MISO, SIMO, MIMO.
9.Dupa tipul de parametrii:
Sisteme cu parametrii concentrati:marimile variabilelor au aceleasi valori indiferent de
coordonatele gemometrice ale punctului precizat.
Sisteme cu parametrii distribuiti:marimile depind si de coordonatele geometrice ale
puctului in care sunt masurate.
10.Modele cu caracter determinist:
Modele cu caracter nedeterminist:
Cursul 2 - Capitolul 2
4
Metode de modelare analitica:
-natura teoretica,parametrii au semnificatii fizice
-se deduc pe baza legaturilor fizico-chimice,utilizand ecuatii de bilant,de masa, de
energie, volum etc.
-modele generale valabile pentru clase de sisteme echivalente indiferent de natura fizica a
proceselor
-pentru procese complexe-dificil de implementat
Un proces P va fi descris de un set de variabile(marimi caracteristice):
Marimi de I/E: 1.parametrii fizici; 2.constante;
V=[V
1
,V
2
...V
q
] set de relatii R(V)=0
In automatica : V=uUy R(u,y,,t)=0(ecuatii diferentiale)
u=marimi intrare , y=marimi iesire , =parametrii , t=timp
Etapele modelarii analitice:
Procesele tehnologice sunt caracterizate de fluxuri(debite) de material(masa, energie,
volum) care sunt introduse in instalatia tehnologica pt a fi prelucrate corespunzator si a se
obtine fluxuri de material la iesirea intalatiei tehnologice.
-regim stationar:
io
=
eo
=flux de material:
w
=flux energetic=
t
w

.
[
m
]=flux de masa=
t
m

.
v
=flux de volum=
t
V

.
-regim dinamic:
i
(t)-
e
(t)=
t
w

(ec de bilant energetic) ;


i
(t)-
e
(t)=
t
m

.
Cele 2 fluxuri nu mai sunt egale, iar diferenta intrare-ieire produce o variatie a masei sau
a energiei.
Etapa 1: Stabilirea variabilelor caracteristice procesului. V=[V
1
,V
2
...V
q
] variablie
intrare, iesire , parametrii fizici.
Etapa 2: Determinarea relatiilor R(V)=0 pe baza legilor fizico-chimice si a ecuatiei de
bilant.Regim Stationar sau Regim Dinamic.
Etapa 3: Orientarea I/E a modelului ecuatia diferentiala(in care se separa variabilele de
intrare de cele de iesire).
Etapa 4: Liniarizare a modelului (presupune o centrare a variabilelor)
Centrarea variabilelelor (I/E): v=v
0
+v
Etapa 5: Normarea variabilelor(in care toate variabilele sunt normate)
*
v
v
v

(marime adimensionala); var intrare = u; var iesire=y;


Modelarea proceselor de acumulare/evacuare (umplere/golire) de fluid(gaz,lichid)
5
Aceste procese de umplere/golire a unor rezervoare sunt caracterizate de un anumit
volum(procese monocpacitive-au un singur element in care se acumuleaza masa,energie).
a)Modelarea proceselor de acumulare(evacuare de gaze) Modelarea unei capacitati
pneumatice
Scop: Proiectarea unui sistem de reglare automata(SRA) a presiunii(marimea de iesire).
c c
p p p p p k t Q , ) ( ) (
2
Scop: determinarea variatiei presiunii p din rezervor in functie de debitul de intrare Q
1
si
timp.
Etapa 1: V={Qu,Py,Q
2
,V (parametru),T (parametru),p
c
}
Etapa 2:
st
dm
RT
dt
dp
V mRT pV gazului densitatea V m
dt
dm
e i
* * *
Regim stationar: Q
10
-Q
20
=0 Q
10
= Q
20
= Q
0
Regim dinamic: Q
1
(t) Q
2
(t)=
dt
dp
RT
V
dt
dm
*
Etapa 3: orientare I/E Variabile iesire
) ( ) ( *
1 2
t Q t Q
dt
dp
RT
V
+
Variabile
intrare
Etapa 4: liniarizarea+centrarea variabilelor
Etapa 5: Normarea variabilelor
Modelarea proceselor de umplere/golire ai unor rezervor cu lichid
6
Scop:Proiectarea SRA a nivelului
Etapa 1: V:{Q
1
,h,Q
2
,S,a}
Etapa 2:
i(t)
-
e(t)
=
dt
dV
; regim dinamic: Q
1
(t) - Q
2
(t)=
dt
t Sdh
dt
h S d
dt
dV ) ( ) * (
;
Regim stationar: Q
10
Q
20
=0 Q
10
=Q
20
=Q
0
;
B1) Q
2
(t)=ct (evacuare la debit constant)
Etapa 3: ) ( ) (
) (
*
1 2
t Q t Q
dt
t dh
S +
Etapa 4: Centrare: Q
1
(t)=Q
10
+Q
1
(t); h(t)=h
0
+h(t); Q
2
(t)=Q
20
+Q
2
(t)=Q
20
;
) (
) ( *
); (
) ( *
1 1 10 20
0
t Q
dt
t h d S
t Q Q Q
dt
h h d S

+ +
+
Etapa 5: Normare:
B2) ;
) (
* ) ( ) ( ; ) ( ) (
2 1 2
dt
t dh
S t Q t Q t h a t Q (evacuare la debit variabil)
Etapa 4: liniarizare+centrare
Etapa 5: Normare
+

) ( ) (
2
) (
; ;
0 0
0
0
0
1
0
t u Q t y h
h
a
dt
t dy
Sh u
Q
Q
y
h
h
1
2
) ( ) ( 2 ) (
) (
) ( 2 ) ( 2 ); (
2
) (
2
0
0
0
0
0
0
0 0
0 0
+
+ + +
Ts
s H t u t y
dt
t dy
T t u t y
dt Q
dy V
t u
h
h
a
h
Q t y
h h a
h Sh
Modelarea proceselor de amestecare
Scop: SRA-reglarea concentratiei
Concentratia-parametrii care caracterizezeaza procesele chimice(cu si fara reactie).
7
Proces fizic-fara reactie chimica.
Se presupune ca in volum V,printr-un process de amestecare intre o substanta diluant si o
alta substanta de aceeasi natura, numita concentrate sa se obtina un amestec cu o
concentratie intermediara.
Etapa 1: {QAu,C
A
,Q
B
,C
B
,a,cy}=V
Etapa 2:
Etapa 3:
B B A A
C Q C Q C Q
dt
dc
V * * * * + +
Etapa 4:
) ( ) ( ; ) ( ); ( ) ( ); ( ) (
0 0 0
t Q Q t Q Q t Q t Q Q t Q t C C t C
A A A B B
+ + +
); ( ) ( ) (
) (
; ) ( ) ( ) ( ) ( ) (
) (
; )) ( ( )) ( ))( ( (
) (
0 0
0 0 0 0 0
0 0 0
t Q C C t Q t C Q
dt
t C d
V
C Q C t Q C Q t C t Q t C Q t Q C C Q
dt
t C d
V
C Q C t Q Q t C C t Q Q
dt
t C d
V
A A A
B B A A A A
B B A A A
+

+ + + + + +

+ + + + +

Etapa 5: Normare
Modelarea proceselor de curgere prin conducte
Scop: SRA pentru debit
8
Etapa 1: V={pu,Qy,L,S}
Etapa 2:
debit de coeficient
p
S t Q
p
S v S Q
V
p

;
2
* * ) ( ;
2
* ;
2
2
Echilibru de forte:
Regimul dinamic:
impuls mv lichidului a apasare de forta s p
dt
mv d
S
S
Q
s p ; * ;
) (
*
2
*
*
2 2
2

Regimul static:
S
Q
viteza v S L V m
S
Q
S p ; * * * ;
* 2
*
*
2
2
0
0

Neliniara Ecuatie S t p t Q
S dt
t dQ
L
dt
t dQ
l
dt
S
Q
S L d
S
t Q
S t p
* ) ( ) ( *
* 2
) (
* *
;
) (
* *
) * * * (
* 2
* ) (
* ) (
2
2
2
2
+

Etapa 4:
)); ( ( ) ( ); ( ) (
0 0
t p p t p t Q Q t Q + +
)); ( ( * ) ( *
*
* ) (
* *
); ( * * )) ( ) ( * * 2 (
* 2
) (
* *
2
0
0
2
0
2
0
2
t p S t Q
S
Q
dt
t Q d
L
p S p S t Q t Q Q Q
S dt
t Q d
L
+

+ + + +

Etapa 5: Normare
); ( *
*
* *
) ( *
* *
; * *
*
) ( * *
* * ;
)) ( (
;
) (
2
0
0
2 2
0
2
0
2
2
0
0
0 0
t u
Q
p S
t y
dt
dy
Q
L S
u p S
S
t y Q
dt
dy
Q L u
p
t p
y
Q
t Q

+
+

Cursul 3 Capitolul 2
Moderarea proceselor de transfer termic
9
Temperatura: parametru caracteristic procesului de transfer de caldura.
Scop: proiectarea SRA pentru reglarea temperaturii. Instalatii tehnologice specifice
shimbatoare de caldura.
Transferul de caldura: se face de la un agent termic la un produs ce urmeaza a fi
incalzit(sau racit)
Din punct de vedere constructiv, schimbatorul de caldura poate fi:
a)cu contact direct intre agent si produs(amestecare)
b)cu manta
c)tip autoclava(produsul circula printr-o serpentina)
d)tubular-sistem de tuburi plasat intr-un exterior
e)tub in tub
Sunt 2 categorii de procese:
1)cu parametrii concentrati;
2)cu parametrii distribuiti(variatia lor este dependenta de coordonatele geometrice ale
punctului in care se intoarce);
Indiferent de shimbatorul de caldura, transferul termic se realizeaza prin 3 tipuri(de la
agent la produs):a)conductie termica; b)convectie termica(conductie+deplasare a
particulelor); c)radiatia termica(transfer la distanta);
10
a)Conductia termica proces de transfer de caldura dintre o regiune de temperatura
ridicata si intre o regiune cu o temperatura mai scazuta sau intre medii diferite aflate in
contact termic direct.
Caracteristici:
-nu presupune deplasarea aparenta a particulelor ce alcatuiesc mediile respective.
-singurul mecanism de transfer de caldura prin corpuri solide si opace.
b)Convectie termica un mecanism de transfer de caldura intre o suprafata solida si un
fluid aflat in contact direct cu suprafata si avand o
miscare relativa data de ea.
) ( * *
1 2
S
W
- cel mai utilizat mecanism
c)Radiatia termica presupune transferul de caldura
intre 2 corpuri de temperaturi diferite si separate in spatiu.
Legea radiatiei calorice :

absolut timp T
radiatie de rafata S
negru corpului al radiatie de coeficient
T S

sup
* *
0
4
0


Modelul unui proces cu transfer de caldura prin amestecare
11
F
a
=debit de volum(variant)
p
=densitatea produsului
Ta=temperatura agentului(se presupune constanta) C
p
=caldura specificaprodus
C
a
=caldura specifica a agentului F
e
=debit amestec(variabil)

a
=densitatea agentului termic C
e
=caldura spatiu amestec
F
p
=debit de produs(constant)
e
=densitate amestec
T
p
=temperatura produs(constant)
-marimi de intrare F
a
-marimi de intrare T
e
T c T c
V m W
* * * * *
Regim stationar: Legea conservarii energiei
0 +
We Wp Wa

0 * * * * * * * * * +
e e e e p p p p a a a a
T c F T c F T c F
Regim dinamic: ; * ;
)) ( * * (
) ( ) ( ) ( V m
dt
t T c m d
t t t
e
e e
We Wp Wa
+
0 0
); ( ) (
) (
* * * ) ( * * ) ( * * * * * * ) ( *
e p a e p a
e
e e e e e e p p p p a a a a
F F F t F F t F
dt
t dT
c V t T c t F T c F T c t F
+ +
+
Liniarizare:
); ( ) ( ); ( ) ( ); ( ) (
0 0 0 0
t F F t F t F F t F t F F t F
e e e e e e a a a
+ + +
dt
t T d
Vc t F T c t F F T c F T c t F F
e
e e e e e e e e p p p p a a a a a
) (
* )) ( ( * * )) ( ( * * * * * )) ( (
0 0 0

+ + + +
); )( ( ) (
) (
;
0 (
) ( ) ( ) (
) ( * ) ( * )) ( ) ( ( * *
0
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0
e e e a a a a e e e e
e
e e
e
e e
e p e e e a e e e e e e e e e e p p p p a a a a a a a a
e e e e e e e e e e
T c T c t F t T c F
dt
t T d
V c
dt
t T d
V c
T F c T t F c t T F c T F c T c F T t F c T F c
t T t F T t F t T F T F c

+ +
+ + +
Normare:
Ts
k
s H I ordin Sistemde k t u
T
F
T c
T c T c
t y
dt
dy
F
V
t u F T c T c t y T c F
dt
t dy
VF c u
F
F
y
T
t T
e
a
e e e
e e e a a a
e
a e e e a a a e e e e e e e
a
a
e
e
+

+
+

1
) ( ; ) ( * *
) (
) (
) ( * ) ( ) (
) (
; ;
) (
0
0
0
0
0
0 0 0 0
0 0



Modelarea proceselor cu transfer terminc cazul parametrilor concentrati
S.C de tip autoclava cu serpentina
12
Q
a
=debit de agent(variabil) T
p1
=temperatura produsului la intrare(variabila)
T
a1
=temperatura agentului la intrare T
p2
=temperatura produsului la iesire(variabila)
T
a2
=temperatura agentului la iesire Q
p
=debit volumetric de produs(constant)
S=suprafata totala a serpentinei prin care se face transferul termic
T=temperatura serpentinei
Ipoteze:
-transferul termic se face de la agent catre serpentina si catre produs.
-se neglijeaza transferul de caldura spre exterior
-conductivitatea termica este aceeasi pentru toate substantele
-peretele serpentinei are masa neglijabila
-datorita faptului ca avem parametri concentrati:T
a2
este constanta in interiorul
recipientului(T
a1=
temperatura de intrare).T
p2
=constanta in interiorul serpentinei si diferita
de T
p1
.
T S
dt
T
c m
Convectie W

* * ; * *
Regim dinamic:-se face bilantul energetic
Agent: ;
) (
* * *
1 2
dt
T T d
V c
a a
a a a as ae ai


;
) (
* * * ) ( * * ) ( * ) ( * * ) ( * * *
2
2 2 1
dt
t dT
V c T T S t T t Q c t Q c T
a
a a a a a a a a a a a a

Serpentina:
;
2
0 )) ( ( * * ) ) ( ( * * ); ( 0
2 2
2 2
p a
p a sp as
T T
T t T T S T t T S ct T
+

Produs: ;
) (
2
dt
t dT
V c
p
p p p sp pe pi
+
;
) (
* * * )) ( ( * * ) ( * * * * * *
2
2 2 1
dt
t dT
V c t T T S t T Q c T Q c
p
p p p p p p p p p p p p
+
Regim stationar:
; 0 ) ( * * * * * * * *
0 20 20 0 1 0
T T S T Q c T Q c
a a a a a a a a a

;
2
0 ) ( ; 0 ) ( ) (
20 20
0 20 0 0 1 20 0 0 0
p a
p p p p p p p p a
T T
T T T S T Q c T Q c T T S T T S
+
+
Liniarizare+Centrare:
); ( ) ( ); ( ) ( ); ( ) ( ); ( ) (
0 2 20 2 2 20 2 0
t T T t T t T T t T t T T t T t Q Q t Q
p p p a a a a a a
+ + + +
+ + + + )) ( ( )) ( ))( ( ( )) ( (
2 20 2 20 0 1 0
t T T T T S t T T t Q Q c T t Q Q c
a a a a a a a a a a a a a a

;
) (
2
dt
t T d
V c
a
a a a


; 0 ) ( ) (
2
t T t Q
a a
dt
t T d
V c t T S t T S T t Q c t T Q c T t Q c
a
a a a a a a a a a a a a a a a a
) (
) ( ) ( ) ( ) ( ) (
2
2 20 2 0 2

+
Serpentina:
;
2
0 ( ) (
) ( )) ( ) ( ( )) ( )) ( ((
2
2 20 0 0 2 20
t T t T
t T t T T t T T S t T T t T T S
p a
p p a a
+
+ +
Produs:
13
;
2
) ( ) (
) )( ( ) )( (
) (
); ( ) )( (
) (
;
) (
)) ( )) ( (( )) ( (
2 2
20 1 0 2
2
2
2
2
20 0 2 20 1
t T t T
S T c T c t Q S Q c t T
dt
t T d
V c
t T S S Q c t T
dt
t T d
V c
dt
t T d
V c t T T t T T S t T T Q c T Q c
p a
a a a a a a a a a a a
a
a a a
p p p p
p
p p p
p
p p p p p p p p p p p p p p
+
+ + +

+ +

+ + +


,
_


+ +

,
_

+ + +

a
a a
a p
a a a a a a a
a
a
a
a a a a a a a p a a a a
a
a a a
V
T T
t Q t T
V c
S
c V
S
V
Q
t T
dt
t T d
T c T c t Q t T
S S
Q c t T
dt
t T d
V c
20 1
2
0
2
2
2 1 2 0 2
2
) ( ) (
2 2
) (
) (
: ) 1 (
); )( ( ) (
2
)
2
)( (
) (


Produs:
;
2
) ( ) (
) ( ) (
) (
2 2
2
2

,
_

+
+ +
t T t T
S t T S Q c
dt
t T d
V c
p a
p P P P
p
p p p

); (
2
) (
2
) (
); (
2
) (
2
) (
: ) 2 (
2 2
2
2 2
2
t T
V c
S
V
Q
t T
V c
S
dt
t T d
t T
V c
S
t T
V c
S
V
Q
dt
t T d
p
p p p p
p
a
p p p
p
a
p p p
p
p p p p
p p

,
_

,
_

[ ]
; ; ) 0 ( 0 ) 0 ( : ) (
;
) (
) (
1 0 ) ( ; ; ;
) (
) (
) ( ) (
) (
); ( ) ( ) (
) (
;
20 2 2
2
2
2
2
2
2 22 2 21
2
1 2 12 2
2
pc a p p p
p
a
T
p
T
p
a
p a
p
a p a u
a
T Q T T T nule initiale conditiile s H
x
t T
t T
c y t T x c y Bu Ax x
t T
t T
x
t T a t T a
dt
t T d
t Q b t T a t T a
dt
t T d
Bu Ax x

1
]
1

+
1
]
1

+ +

b A sI c s H s bU A sI c s Y
s X c s Y s BU s AX s sX t x L s X u
b
x
a a
a a
x
T T
T
1 1
1
22 21
12 11
) ( ) ( ); ( ) ( ) (
); ( ) ( ); ( ) ( ) ( )} ( { ) ( ; *
0
*


+
1
]
1

+
1
]
1


; ) )( (
) det(
1
) (
21 12 22 11
11 21
12 22 1
22 21
12 11
a a a s a s
a s a
a a s
A sI
A sI
a s a
a a s
A sI
1
]
1


1
]
1





14
[ ] [ ]
2
1
2
2
2
2 2
0
2 2
; 0 1 ; ) ( ) (
) (
) (
0 1 ) (
?; ) ( ); ( lim ) ( lim ; int ; * ) ( ) (
a a
T T
p
a
a
a p
s
p
t
a
a
p
T Q c b A sI c s H
t T
t T
t T
t T s sT t T treapta rarea la Q
s
Q
s H s T

1
]
1



Cursul 4 Capitolul 2
15
Modelul unui schimb de caldura cu parametrii distribuiti
S.C: 1)de tip tub in tub; 2)cu autoclave cu serpentine foarte lunga;
-marimile caracteristice depind de coordonatele temporale (variabile in timp) cat si de
coordonate partiale(varabil cu distanta fata de un reper).
-modelele sunt descrise de ecuatii diferentiale cu derivate partiale;
-modelele se obtin prin metoda elementului finit(MEF).
M.E.F: consta in izolarea unei portiuni (element) de dimensiune foarte mica, aflat la
distanta x fata de punctul de referinta si se considera ca pentru acest element , de
dimensiune x , procesul functioneaza cu parametrii concentrati.
Ipoteze de lucru:
-transferul termic are loc numai de la agent la produs;
-nu exista perderi d caldura spre exterior;
-tubul prin care circula produsul are masa neglijaila, nu va avea loc transfer de caldura;
-trasferul termic de la agent la produs se face prin convectie.
) ( *
P a W
T T S
Legea conservarii energiei:
Agent:
; * * ; ; ); , (
, , , , ,
t c m w t x
dt
dT
c V
ae x x a ai x a
a
a a a p a x x a x a
+
+ +

Produs: ; ; ); , (
, , , , , pe x x p pi x p
p
p p p p a x x p x p
t x
dt
dT
c V +
+ +
Agent:
;
) , (
)) , ( ) , ( ( ) , ( ) , (
dt
t x dT
c V t x T t x T S t x x T c Q t x T c Q
a
a a a p a a a p p a a a a
+
Produs:
[ ]
[ ] ; )); , ( ) , ( ( ) , ( ) , (
) , (
; )); , ( ) , ( ( ) , ( ) , (
) , (
;
) , (
)) , ( ) , ( ( ) , ( ) , (
p
p p p
p a
p p p
p p
p
p p
a
a a a
p a
a a a
a a
a
a a
p
p p p p p p p p p p p p p
k
V c
S
t x T t x T
V c
S
t x T t x x T
V
Q
dt
t x dT
k
V c
S
t x T t x T
V c
S
t x T t x x T
V
Q
dt
t x dT
dt
t x dT
c V t x T t x T S t x x T c Q t x T c Q
+ +
+
+ +


x
v
V
Q
x S V v S Q
x
v
V
Q
x S V v S Q
p
p
p
p p p p p
a
a
a
a a a a a

; ; ; ; ;
16
Studiem 2 situatii:
1)
; 0
) ( ) (
0
) ( ) (
; 0 ) (
) ( ) (
; 0
) (
) ( ) (
); (
) (
) ( )) ( ) ( (
) (
)); ( ) ( (
) (
; 0 )) ( ) ( (
) (
; 0 )) ( ) ( (
) (
; 0
) , (
; 0
) , (
) (
2
2
2
2
2
2

,
_

+
1
1
]
1


x
x T
x
x T
v
k
v
k
x
x T
x
x T
v k v k
x
x T
x
x T
v v
x
x Tp
k
v
k
x
x T
x
x T
k
v
v
x T
x
x T
k
v
x T x T x T
v
k
x
x T
x T x T
v
k
x
x T
x T x T k
x
x T
v x T x T k
x
x T
v
t
t x T
t
t x T
stationar regim t
p p
a
a
p
p p p
p a a p
p p
p a
p
p
a
p p
p
p
a
p
p
p
p
a p a
p
p p
p a
a
a a
p a p
p
p p a a
a
a
p
a

Folosind Laplace:
); ( ) (
) (
); ( ) (
) (
)); ( ) ( (
) (
; )); ( ) ( (
) (
x T x T
dx
x dT
x T x T
dx
x dT
v
k
x T x T
v
k
x
x T
v
k
x T x T
v
k
x
x T
a a p a
a
a p p p
p
p
p
p
p a
p
p p
a
a
a
p a
a
a a


+ +
+

[ ]
[ ]; ) (
)) ( (
1
) (
; ) ( ; ) 0 ( ; ) ( ; ) 0 ( ; ) (
) (
) (
1
) ( ; *
) )( (
1
) (
) (
; *
) (
) (
; ) 0 (
var
) (
) (
); 0 ( ) ( ;
) (
) (
) (
) (
;
10 10
20 10 20 10
) (
2 1
10 10
2
10
10
10
10
10
10
1
a p p a
p a
a
a a a a p p p p
x
p
a p p a
p a
p
a
p
p a
p a
p a p a a
p
a
p
p a
p p
a
p
a
p
a
p
a
p
a a
p p
a
p
T s T
s s
s T
T L T T T T L T T T e c c x T
T T s
s s
s T
T
T
s
s
s s s T
s T
T
T
s
s
s T
s T
T
T
x
iabile de vector x
x T
x T
x A sI x
x T
x T
dx
x dT
dx
x dT
Ax x
p a












+ +
+ +

+
+ +
+ +

1
]
1

1
]
1

+
+
+ +

1
]
1

1
]
1

1
]
1

+
+

1
]
1

1
]
1

1
]
1


1
]
1

1
]
1

1
1
1
1
]
1

2) variatia temporala este considerata


17
; ; 0 0 0
) , (
) , ( ); , ( )} , ( {
;
) , ( ) , (
, ;
) , (
) , (
v
s
r
v
s
r F
v
s
dx
dF
dx
s x dF
v s x sF s x F t x f L
x
t x f
v
t
t x f
oarecare functii T T daca
x
t x T
v
t
t x T
a p
p
p

+ + +

Modelarea proceselor cu reactie


Aceste tipuri de procese consta in tranformarea unoi tipuri de reactanti intr-o noua
substanta numita produs de reactie obtinut in urma unor reactii chimice.
Din punct de vedere chimic:
;
; tan ; , tan ,..., ,
; ...
2 1
2 2 1 1
reactie de produs c
ti reac A reactie de produsilor tilor reac ai trici stoichiome i coeficient
C A A A
p
i n
p p n n


+ + +

Produsele cu reactie se desfasoara in reactoare sau in bioractoare daca componentii includ


si materie vie, celule ,organisme.Reactiile chimice pot fi izoterme sau neizoterme iar cele
neizoterme pot fi endoterme daca absorb caldura sau exoterme daca degaja caldura.
Procesele cu reactie sunt foarte complexe si au un carcater puternic neliniar.
Legi de conservare:
1) Legea conservarii maselorapar termeni corespondenti vitezelor de reactie






t
n
i
n
i
i
RT E
i Ri i
RT E
i
n
i
RT E
i
i i i
i i i Ri
e i Ri e i
dt
dc
V
dt
dm
c e k V c e k r
ta cons R reactia desfasoara se care la a temperatur T
e acti de energia E tului reac ia concentrat c e k k c k r
tric stoichiome coeficient reactie de totala viteza r r r
i componente a reactie de viteza r reactie de masei volumul V r V Vr
ia concentrat c volum de debit Q c Q
dt
dm
i i
i
1 1
/
0
/
0
1
/
0
,
; ; ;
; tan ;
var ; tan ; ; *
; ; ;
; ;
; ; ; * ;





2)Legea conservarii energieiapar termeni datorati caldurii de reactie

> <

t t
n
i
i
RT E
WRi
WRi WRi We Wi
endoterme reactii H exoterme reactii H c e k V H
reactie de entalpia H reactie de totala viteza r reactie de masei volumul V
r V H
dt
dT
Vc
dt
dw
mcT w
dt
dw
conventie
i
1
/
0
; 0 ; 0 ; * * ) (
; ;
* * ) ( ; ; ;


EX:Reactor de tip manta; A,B-reactanti; C-produs de reactie;
1
A+
2
B=
3
C
18
1)Legea conservarii masei:
A:
dt
dC
V
A
RA EA iA
2

B:
dt
dC
V
B
RB EB iB
2

C: ; 0 ; +
iC
C
RC EC iC
dt
dC
V
2)Legea conservarii energiei:
Agent: dt
dT
VC
dt
dT
V c
c c WR ac WeC WiB WiA
a
a a a ac ae ai
2 2
; + + + +
dt
dT
c V c c e Vk H T T S QT c T Q c T Q c
dt
dT
V c T T S T Q c T Q c
dt
dC
V C C k V C Q
dt
dC
V C C e k V C Q C Q
dt
dC
V C C e k V C Q C Q
C C B A
RT E
a C c B B B B A A A A
a
a a a a a a a a a a a a
C
B A B C
B
B A
RT E
B B B
A
B A
RT E
A A A
2
2 2
/
0 2 2 2 1 1
2
2 2 2 1
2 2 0 1
2
2 2
/
0 2 2 1
2
2 2
/
0 1 2 1
* ) ( ) (
; ) (
; * * * * * * 0
; * * * * * * * *
; * * * * * * * *
2 1 2
2 1
2 1
2 1 2





+ + + +

+

Caracteristici:
-sunt procese de tip neliniar si instabile, prima etapa fiind stabilizarea lor(mentinerea
stabilitatii);
-solutia analitica este imposibila, prin urmare se aplica termeni de simulare numerica;
-se pot genera anumite rezultate partiale;
19