Argument

Am ales aceasta tema deoarece doresc sa invat cat mai multe lucruri despre presiuni si hidraulica, fiind o orientare de viitor. Presiunea este marimea fizica scalara, care se noteaza cu litera p, si care este egala cu raportul dintre valoarea fortei si aria suprafetei. Enuntul principiului fundamental al hidrostaticii spune ca diferenta presiunilor dintre doua puncte ale unui lichid aflat in echilibru este direct proportionala cu diferenta de nivel la care se afla cele doua puncte. Marimea denivelarii lichidului din tubul manometric este o masura a presiunii exercitate asupra membranei elastice. Blaise Pascal a fost primul care a efectuat studii in hidrostatica, studii care i-au permis sa inventeze seringa, presa hidraulica, s.a.m.d. Pascal s-a nascut pe data de 19 iunie 1623 si a decedat pe data de 19 august 1662, la varsta de 39 de ani. Pentru contributia sa la dezvoltarea mecanicii fluidelor, unitatea de masura pentru presiune este pascal, unitate de masura care i poarta numele. Pentru masurarea presiunilor se intrebuinteaza urmatoarelor instrumente, care difera in raport cu marimea presiunii si natura fluidelor.

Manometru
Manometrele cu mercur sunt folosite pentru masurarea presiunii unui lichid sau a unui gaz in punctul A, intre sectiunile B si D pe aceeasi suprafata de nivel, avand relatia: mh + P0 = h` + PA in care si m sunt greutatile specifice ale fluidului din recipient si mercurului de unde rezulta: PA = mh h` + P0. Densitatea mercurului fiind de 13,6 ori mai mare decat cea a apei, coloana de mercur, h, va fi de atatea ori mai scurta decat coloana unui piezometru cu apa, deci acest tip de manometru poate fi folosit pentru presiuni mai mari. Manometrele metalice sunt de doua tipuri: manometrul cu un arc (Bourdon) care este un tub metalic elastic, de sectiune transversala eliptica, are forma unui arc, insurubat la un capat in recipientul a carui presiune interioara o masuram. Celalalt capat este inchis astfel ca presiunea in tub creste, sectiunea eliptica a tubului tinde a deveni circulara, iar axa tubului tinde a deveni
1

rectilinie. Capatul A a tubului, departandu-se de centrul arcului, deplaseaza un sector dintat, in jurul centrului sau C si, prin intermediul unei rotite O angrenate cu sectorul, un arc se misca in fata unor diviziuni.Acest manometru este etalonat cu ajutorul altui manometru de precizie. Manometrul cu membrana. In locul tubului arcuit se intrebuinteaza uneori o placa flexibila care se deformeaza prin actiunea presiunii, iar defomatiile se transmit la acul indicator sau inregistrator printr-un dispozitiv analog cu cel al manometrului Bourdon. Manometre pentru diferente foarte mici de presiune: micromanometrul diferential. Acesta se compune dintr-un vas continand un lichid mobil insa nevolabil. Pe la partea superioara vasul este in legatura cu presiunea p2, iar in partea inferioara, prin intermediul unui tub de sticla, inclinat cu unghiul fata de orizontala, este in legatura cu presiunea p1. Fie p2 > p1. Lichidul se ridica in tubul inclinat de inaltimea h, deplasandu-se cu cantitatea l = h/sin , care se citeste pe tubul oblic gradat. Pentru a fi siguri ca la unghiul din constructie nu se adauga unghiul de inclinare al instrumentului, se prevede o nivela de precizie cu bula si surub de reglare a nivelului. Manometrul cu doua lichide se compune din doua recipiente R, R`, avand fiecare sectiune mare = , dintr-un tub de sectiune mica = si continand doua lichide ce nu se amesteca, avand densitati foarte putin diferite intre ele.Aparatul serveste la masurarea diferentei, foarte mica, de presiune a fluidelor continute in doua vase. Inainte de a racorda manometrul la vase, suprafetele MN si M`N` din cele doua recipiente sunt supuse la aceeasi presiune p, insa MN este la un nivel mai jos ca M`N`. nivelurile acestor doua suprafete in raport cu suprafata de separatie A a celor doua lichide fie h si h`. Daca presiunea creste cu p in recipientul R`, nivelul M`N` coboara cu , iar nivelul MN urca cu . Consider ca prin realizarea acestui proiect mi-am imbogatit cunostintele de specialitate indeplinind conditiile de standard profesional.

CAPITOLUL I Generalitati Presiunea este marimea fizic egal cu raportul dintre fora si aria suprafeei pe care aceasta se exercit. Relatia de definitie a presiunii, ca marime derivata este:

Unde:

F = forta care se exercit perpendicular pe suprafata masurata in N. A = aria masurata in m

Sunt cunoscute urmatoarele presiuni: Presiunea atmosferic sau barometric, este presiunea exercitat de catre atmosfer. Suprapresiunea, este presiunea mai mare decat presiunea atmosferic. Depresiunea, este presiunea mai mic dect presiunea atmosferic. Uniti de masur In Sistemul International -SI, unitatea de masur a presiunii, derivat din relaia de definitie este pascalul.

CAPITOLUL II Mijloace de masurare Clasificarea mijloacelor de masurare a presiunii:

I MANOMETRUL CU LICHID: Manometrul cu lichid funcioneaz pe baza legii fundamentale a hidrostaticii: diferena de presiune dintre dou puncte aflate la adncimi diferite ntr-un lichid este egal cu produsul dintre greutatea specific a lichidului i diferena de nivel ntre cele dou puncte. Aceste aparate se caracterizeaz prin construcie simpl i precizie ridicat, fiind utilizate n laboratoare i industrie ca aparate etalon. Principiul lor de funcionare se bazeaz pe echilibrarea presiunii de msurat prin presiunea hidrostatic produs de o coloan cu lichid. Domeniul de msurare al acestor aparate este cuprins ntre 0,1 0,15 MN 2 . m Clasificare: dup valoarea presiunii msurate: manometre: msoar presiuni mai mari dect presiunea atmosferic; - vacuummetre: msoar presiuni mai mici dect presiunea atmosferic; - manovacuummetre: msoar presiuni att mai mari ct i mai mici dect presiunea atmosferic. - micromanometre,microvacuummetre, micromanovacuummetre: msoar presiuni de valori mici pn la 500 mm H 2 O . din punct de vedere constructiv sunt aparate cu citire direct i pot fi: - aparate cu tub U; - aparate cu rezervor i tub vertical; - aparate cu rezervor i tub nclinat; - aparate cu plutitor; - aparate cu balan inelar; - aparate cu clopot. 1.1Aparatul de masurat presiunea cu tub in U Presiunea absolut a fluidului fiind mai mare ca presiunea atmosferic lichidul coboar n braul din dreapta si se ridic n braul din stnga. La echilibru se scrie ecuaia:

n figura de mai jos este prezentat un manovacuumetru cu tub U: Acest aparat este cel mai simplu aparat cu lichid. El se compune dintr-un tub de sticl n form de U, fixat pe un suport rigid. ntre cele dou brae ale tubului se gsete o scar gradat, cu reperul o la mijloc. Tubul de sticl este umplut pn la jumtatea scrii gradate, adic pn la reperul o , cu lichid manometric. Lichidul manometric poate fi: ap, mercur. Cu aceste aparate se pot msura att suprapresiuni ct i depresiuni.

Presiunea de msurat ( p a ), se leag la unul din capetele tubului, cellalt capt rmnnd n legtur cu presiunea atmosferic. Cea mai mare dintre presiuni mpinge lichidul din tub n ramura cealalt, iar diferena de nivel aprut ntre cele dou ramuri este direct proporional cu diferena dintre cele dou presiuni. Scara gradat permite citirea direct n uniti ale presiunii. Sensibilitatea aparatelor este invers proporional cu greutatea specific a lichidului manometric. Constructiv, tuburile se realizeaz pn la o nlime de 2 m, iar n cazuri speciale, pentru laboratoare se construiesc i tuburi cu nlimea de 3m. Limita inferioar de msurare pentru acest tip de aparate este 100 mm H 2 O , deoarece sub aceast limit cresc erorile relative de msurare.

1.2Aparat cu rezervor i tub vertical La acest aparat unul din brae se nlocuiete cu un vas de seciune mult mai mare (de 400 de ori mai mare) dect cellalt bra. Ca lichid manometric se utilizeaz mercurul. Deosebirea fa de aparatul cu tub U este aceea c presiunea se afl fcnd o singur citire pentru determinarea diferenei de nivel. Dac rezervorul se racordeaz la instalaia cu presiunea de msurat, captul tubului vertical rmne liber, sub aciunea presiunii atmosferice . Dac tubul vertical se racordeaz la instalaia cu presiunea de msurat, rezervorul rmne sub aciunea presiunii atmosferice.

Aceste aparate se folosesc n laboratoare, ca manometre sau vacuummetre (lichidul utilizat fiind mercurul), sau se folosesc n industrie (caz n care lichidul manometric este apa). Scara aparatelor este etalonat n uniti de presiune, gradarea fcndu-se prin comparare cu un aparat etalon. Domeniul de msurare este limitat la valori cuprinse ntre 0,15-0,3 MN 2 -pentru suprapresiuni i pn la 0,1 MN 2 , pentru depresiuni. m m Erorile de msurare sunt cuprinse n intervalul 1-3 mm coloan de lichid

1.3.Manometru cu rezervor i tub nclinat Se utilizeaz pentru msurarea micropresiunilor de ordinul milimetrilor coloan de ap. Se utilizeaz orice fel de lichid manometric, dar n special alcoolul etilic. Din punct de vedere constructiv, unghiul de nclinare poate fi fix sau variabil, presiunea limit msurat fiind cu att mai mare cu ct unghiul de nclinare este mai mare. Cu toate acestea, valoarea inferioar limit a unghiului este de 15. Scara aparatului este gradat n mm coloan de ap. Domeniul de msurare variaz ntre 10-200 mm (100-200 mm), iar erorile de msurare variaz ntre 0,5-1,5 % din limita superioar de msurare.

Se aseamn, constructiv cu manometrul cu rezervor i tub vertical, deosebirea fiind aceea c tubul este nclinat cu un unghi fa de orizontal, cu scopul de a obine deplasri mari ale lichidului n tub pentru variaii mici de presiune. Domeniul de msurare variaz ntre 10-200 mm H 2 O (100-200 N 2 m ), iar erorile de msurare variaz ntre 0,5-1,5 % din limita superioar de msurare.

II MANOMETRUL CU ELEMENTE ELASTICE (TRADUCTOR ELASTIC): Sunt aparate de msurare a presiunii care au n componena lor, ca traductor de presiune, un element elastic, care afieaz direct valoarea msurat, au construcie simpl i robust, asigur o precizie ridicat i se utilizeaz simplu. Funcionarea lor se bazeaz pe deformarea traductorului elastic sub aciunea presiunii, deformaia elastic fiind proporional cu valoarea presiunii de msurat. Scara gradat a acestor aparate are diviziuni cu valori ale unitilor de presiune. Clasificarea aparatelor cu elemente elastice: cu tub elastic cu tub Bourdon; cu tub elicoidal; cu tub spiral; B. cu membran cu membran; cu capsul; C. cu silfon Toate aceste aparate pot fi folosite ca: manometre, vacuummetre, manovacuummetre i manometre difereniale. Descriere: Eroarea de msurare a acestor aparate este provocat de comportarea elementului elastic: - eroarea de liniaritate a caracteristicii presiune/deformaie; - erori de citire a indicaiilor; - erori de ncadrare a limitei superioare de msurare sub limita de proporionalitate a materialului din care este confecionat elementul elastic. Materialele folosite pentru elementele elastice sunt: aliaje Cu Be, bronz fosforos; aliaje Cu- Ni i oeluri inoxidabile aliate cu Ni, Cr, Ti, Mo. La aparatele care msoar presiunea unor lichide agresive, piesele aparatului, care vin n contact direct cu lichidul trebuie s fie din materiale inerte d.p.d.v. chimic.
9

Aparatele sunt protejate mpotriva prafului, a apei i a umiditii. A aparate cu tub elastic: au elementul elastic sub form de tub curbat (Bourdon) sau tub spiralat. Seciunea tubului este oval.

A.1. aparate cu tub Bourdon (figura de mai jos):

Pri componente: 1 element elastic; 1 arc tubular de deschidere; 2 prghie de legtur; 3 sector dinat; 4 pinion; 5 ac indicator; 6 cadran; 7 cep filetat de legtur; 8 carcas; 9 ram; 10 geam de protecie.

Tubul Bourdon, de form curbat cu seciune oval (1) se deformeaz att in seciune ct i n deschidere. Deformaiile deschiderii sunt transmise printr-un mecanism cu roi dinate la axul acului indicator, acul indicator transform micarea de rotaie a axului n uniti de presiune.Aparatele cu tub spiral sau cele cu tub elicoidal, permit o deplasare mai mare a captului liber, fiind preferate atunci cnd msurarea este nsoit de nregistrare.

10

Domeniul de msurare al aparatelor cu tub este: - la aparatele de tip Bourdon:, domeniul de msurare este 1000 N 1000 MN

m2 -

m2 ; m 2 - 25

- la aparatele cu tub spiral, domeniul de msurare este 1000 N

MN
-

m2 ; m 2 - 60

la aparatele cu tub elicoidal, domeniul de msurare este 10 000 N

MN

m2 .

B. aparate cu membran: funcioneaz pe baza deformrii elastice a membranelor sub influena presiunii. Membranele se pot folosi singure sau combinate dou cte dou, formnd capsule. Astfel exist aparate cu membran i aparate cu capsul. B.1 manometru cu membran : Elementul elastic la aceste aparate este o membran montat ntr-o camer de presiune (figura de mai jos).
Transmiterea presiunii i transformarea ei n indicaie pe cadranul aparatului se face prin acelai mecanism multiplicator ca la manometrele cu tub. Membranele sunt plci metalice subiri, cu fee plane sau ondulate concentric, confecionate din aliaje metalice: bronz fosforos, bronz sau beriliu. Sub aciunea presiunii, membrana se deformeaz, centrul ei se deplaseaz i transmite micarea la mecanismul amplificator. Domeniul de msurare este cuprins ntre 1000

m2

- 4 MN 11

m2

B.2 MANOMETRU CU CAPSUL: elementul elastic este o capsul format din dou membrane lipite pe contur ( figura de mai jos).
Sub aciunea presiunii introduse n capsul, deformaia care apare este transmis prim mecanismul multiplicator la acul indicator. Domeniul de msurare este cuprins ntre 100 N 60 000 MN

m2

m2

C. APARATE CU SILFON( cu burduf): (figura de mai jos) Au construcie asemntoare cu celelalte manometre, cu diferena c elementul elastic este un tub elastic numit silfon. Silfonul (burduful) este un tub cilindric cu perei ondulai , ale crui variaii de lungime, sub aciunea presiunii de msurat, sunt transformate, printr-un mecanism cinematic, n deplasri circulare ale acului indicator. Presiunea de msurat poate aciona att din interior ct i din exterior. Deplasarea captului liber al silfonului este direct proporional cu presiunea aplicat i este transmis la acul indicator. Se utilizeaz, de regul, cu dispozitive de nregistrare sau n sisteme de reglare automat. Domeniul de msurare este cuprins ntre 50 N

m2

i 0,5

MN

m2

12

CAPITOLUL III Masurarea presiunii atmosferice Presiunea atmosferic reprezint fora cu care aerul atmosferic apas pe unitatea de suprafa. Ea se datoreaz efectului gravitaional care atrage atmosfera catre Pmant. Presiunea atmosferic variaz n funcie de temperatur i altitudine, fiind mai mare la nivelul mrii. Pentru presiunea atmosferica se utilizeaza in practica milimetrul coloana de mercur (Hg) 1mm Hg este presiunea exercitata de o coloana de Hg cu inaltimea de 1 mm ... adica 133.28 N/m2 (densitatea Hg x acceleratia gravitationala x inaltimea). In domeniul stiintific se prefera Milibarul care reprezinta un hectopascal adica: 1mb = 100 Pa = 1hPa Presiunea standard la nivelul marii este de 760mm Hg sau 101325 N/m2 sau 1013 hPa sau 1013 mb. Valorile obisnuite de presiune al nivelul marii variaza de la 960 mb in conditii de furtuna pina la 1050mb cand presiunea este foarte ridicata. Variatiile neperiodice ale presiunii atmosferice sunt consecinta variatiilor de temperatura care genereaza procesele dimnamice in atmosfera. Oscilatiile de presiune accidentale variaza in general intre 970mb si 1040 de mb. In cazuri exceptionale in cazul depresiunilor presiunea poate scadea pina la 925 mb iar in cazul anticiclonilor poate creste pina la 1070mb. Presiunea atmosferica variaza si cu starea vremii. Presiunea atmosferica ridicata este asociata cu vremea buna iar cea scazuta cu vremea proasta. Pentru previziunea vremii este mai putin importanta presiunea barometrica in sine, cat tendinta de crestere sau scadere a presiunii. In general, o crestere a presiunii este inseamna o imbunatatire a starii vremii iar o scadere a presiunii inseamna o inrautatire a starii vremii. Prin unirea punctelor de egala presiune pe o harta se obtin curbe care poarta numele de izobare. Repartitia presiunii atmosferice pe suprafata Pamintului se reprezinta cu ajutorul hartilor de izobare. Pentru ca variatia orizontala a presiunii sa nu fie influentata de diferente de altitudine, presiunile diferitelor localitati se reduc la nivelul marii. Regiunile de mare presiune atmosferica se numesc maxime barometrice sau anticicloni.
13

Regiunile de mica presiune atmosferica se numesc depresiuni (la latitudini mari si mijloci), cicloni (in regiunile tropicale), taifuni (in marile Chinei), tornado (Mexic) sau uragane (Antile). Pe harti anticiclonii se noteaza cu M (maxim) iar depresiunile cu D.

Unitatea de masur standard pentru presiune atmosferic barul. S-a stabilit c presiunea medie a atmosferei este de 1,013 bar.

Aparate de masur a presiunii atmosferice Barometru ce mercur Barometrele cu mercur sunt mpartite n doua categorii: barometre cu rezervor si barometre cu sifon. Barometrele cu rezervor Barometrul (diagrama 1 ) lui Torricelli si cel al lui Fortin (diagrama 1,). Cea mai simpla forma de barometru cu rezervor este formata dintr-un tub de sticla lung de aproximativ 85 de cm, avnd o naltime h de mercur care iese dintr-un tub care contine de asemenea mercur. Acest barometru este cunoscut sub numele de Torricelli. De obicei este atasat la un suport a carei parte superioara este o scala gradata indicnd nivelul mediu din bazin. Instrumentul este dispus la o eroare de capacitate: la orice schimbare n greutatea mercurului din tub se schimba nivelul din bazin, astfel nct scala nu indica ntodeauna naltimea corecta a coloanei. Aceasta eroare poate fi evitata reglnd scala. n barometrul lui Fortin, corectia este facuta prin reglarea greutatii suprafetei de mercur din bazin.
14

Baza rezervorului este facuta din piele si poate fi mpinsa mai sus folosind un surub pna ce suprafata mercurului din vas atinge capatul unui indicator fix. Acesta este punctul de pornire al scalei. Coloana de mercur trebuie sa fie perfect verticala pentru ca scala sa arate corect si sa poata fi citita corect. Eroarea capilaritatii din bazinul barometrului poate fi redusa la minim prin folosirea unor tuburi cu un diametru mai mare de 2 cm.

Barometrul sifon: Cea mai simpla forma de barometru sifon o constituie un tub de sticla curba, cu doua brate. Unul din brate este lung de aproximativ 90 cm si este nchis la capat iar celalalt brat este deschis si lung de aproximativ 20 cm. Tubul este umplut cu mercur si asezat cu partea nchisa n sus. Diferena de nivel dintre mercurul din cele dou brae este numit greutate barometric. Deoarece este dificil de lucrat cu el i impuritile pot afecta mercurul prin partea deschis a braului inferior, instrumentul nu este foarte folosit pentru lucrri precise. Barometrul Hooke (sau barometrul scripete) este de fapt o modificare a barometrului sifon. Miscarea suprafeei de mercur este artat de un indicator pe o scal folosind o sticl care pluteste, si care este conectat la un scripete. Mercurul curge n timp ce nivelul din braul nchis este de76 cm deasupra nivelului din braul deschis

15

Barometrul Aneroid (fara lichid) Barometrele care folosesc un indicator si un cadran gradat se numesc barometre aneroid. Acestea nu folosesc coloane de mercur. Scimbarile presiunii din aer actioneza asupra unei cutii din tabla ondulata, care se dilata sau se contracta. Miscarea cutiei este transmisa la indicator cu un sistem de prghii. Utilizari ale barometrului Barometrele pot fi utilizate la prezentarea buletinelor meteo, n multimedia, daca situatia generala a vremii este cunoscuta. Barometrele aneroide sunt de asemenea folosite la radiosonde si radar sonde, pentru masurarea presiunii atmosferice n paturile foarte nalte. Barometrele pot de asemenea fi utilizate ca altimetre care sunt instrumente ce masoara naltimea de la nivelul marii, deoarece presiunea atmosferica descreste cu regularitate, cu naltimea.

Barometrul cu mercur Barometrul cu mercur este alctuit dintr-un tub de sticla asezat deasupra unui vas deschis care contine mercur.Datorita presiunii exercitate de aer,mercurul va urca in tub pana la o inaltime proportionala cu presiunea.Nivelul mercurului se va citi pe o scara gradata. Aceste barometre sunt fragile,greu de manipulat,iar mercurul este foarte toxic.Se utilizeaza doar pentru operatii de etalonare a altor tipuri de barometre.

16

Barometru aneroid

Barometrul aneroid este alctuit dintr-o capsul metalic vidat, etans. Creterea presiunii duce la turtirea capsulei, iar scderea presiunii determin bombarea acesteia. Toate deformaiile capsulei determin deplasarea unui ac indicator pe un cadran gradat.

Statiile metrologice sunt dotate cu Barografe aceste instrumente inregistreaza continuu variatiile presiunii atmosferice

17

Norme de tehnica securitii muncii

Problemele cu caracter organizatoric aferente activitatii de masurare pot influenta hotarator producerea accidentelor de munca sau a imbolnavirilor profesionale,a securitatii personalului si a aparatelor. Datorita acestui lucru se va acorda o atentie deosebita urmatoarelor elemente : -controlul frecvent al conditiilor de munca ; -controlul dotatii instalatiilor i al aparatelor ; -organizarea locurilor de munca ; -asigurarea disciplinei de munca ; -supravegerea permanenta a elevilor ; -lucrarea de loborator se va executa numai dupa verificare montajului de catre profesor ; -nu se va lucra cu mainile ude si nu se vor atinge partile sub tensiune ; -nu se va efectua nici un fel de modificari asupra montajului , atata timp cat acesta se afla sub tensiune ; -se vor utiliza echipamente si materiale de protectie individuala . Este strict interzis orice modificare a destinatiei aparatului sau a utilajului , daca acesta contravin normelor si regulamentelor in vigoare . Existenta si buna functionare a aparatelor de masura si control si a dispozitivelor de protectie a muncii fac parte din buna organizare a locului de munca. La fiecare loc de munca , se vor afisa la loc vizibil instructiunile de protectie a munciisi de lucru , insotite de schemele aparatelor si ale utilajelor si de instructiunile de folosire . Laborantii si profesorii sunt obligati sa asigure organizarea corespunzatoare a activitatii , la fiecare loc de munca prin : - verificarea bunei functionari a aparatelor si a instaloatiilor ; - verificarea modului in care se intretin aparatele,instalatiile si legarea la pamant ; - instruirea corespunzatoare a elevilior - repartizarea sarcinilor , indrumarea si controlul operatiilor ; - asigurarea iluminatului , aincalzirii si a ventilatiei in laborator .
18

Personalul desemnat poate indeplini lucrarile de verificare numai dupa ce sia insusit temenic urmatoarelor cunostinte : - regulamentul de ordine interioara ; - legislatia de protectiea muncii in vigoare , aferenta activitatii respective ; - normele de protectie a munci,generale si cele specifice locului de munca ; - instructiunu de lucru ; - notiuni de prim ajutor ; Niciun elev nu va fi repartizat , respectiv , primit in laborator si nu va fi pus sa m lucreze , decat decat dupa ce i s-a facut instructajul specific de protectie a muncii care trebuie finalizat prin verificarea insusirii cunostintelor necesare , rezultatul consemnandu se in fisa de instructaj. Pentru a completa masurile tehnice , de protectie colectiva ,luate in laborator ul de metrologie , este necesar sa se utilizeze echipamentul si materialele de protectie. Elevii care nu sunt in deplina capacitate de munca sau care nu sunt echipati corespunzator , nu vor fi admisi in laborator .

19

PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR

In tema proiectului meu,fiind vorba despre presiune m-am gandit sa vorbesc despre Incalzirea Globala. nclzirea global reprezint creterea continu a temperaturilor medii nregistrate ale atmosferei n imediata apropiere a solului, precum i a apei oceanelor, constatat n ultimele decenii i se datoreaz polurii excesive. Temperatura medie a aerului n apropierea suprafeei Pmntului a crescut n ultimi ani , Grupul interguvernamental de experi n evoluia climei afirm c cea mai mare parte a creterii temperaturii medii n a doua jumtatea a secolului al XX-lea se datoreaz probabil creterii concentraiei gazelor cu efect de ser, de provenien antropic . Ei consider c fenomenele naturale ca variaiile solare i vulcanismul au avut un mic efect de nclzire pn n anii 1950, dar dup efectul a fost de uoar rcire.

Incalzirea globala este responsabila printre altele si pentru vremea ciudata deja anotimpurile nu mai sunt asa cum le stiam odata. Poza de mai sus este facuta in noiembrie, in Norvegia - frunzele tomnatice asezate pe stratul de zapada ilustreaza foarte bine acest efect. nclzirea global are efecte profunde n cele mai diferite domenii. Ea determin ridicarea nivelului mrii, extreme climatice, topirea ghearilor, extincia a numeroase specii i schimbri privind sntatea oamenilor. mpotriva efectelor

20

nclzirii globale se duce o lupt susinut, al crei aspect central este ratificarea de ctre guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluanilor care influeneaz viteza nclziri secolului cu 0,74 0,18 C .

21

Bibliografie 1.Ion Neagu si Mariana Constantin : Tehnici de masurare in domeniu Editura CD Press 2.Gheorghiu Tatiana si Constantin: Tehnici de Masurare in Domeniu ,Ministeru Educatiei si Cercetarii. 3.Lazarescu Ion : Tolerante si Masurari Tehnice Editura Didactica si Pedagogica. 4.Internet.

1.Ion Neagu si Mariana Constantin : Tehnici de masurare in domeniu Editura CD Press 2.Gheorghiu Tatiana si Constantin: Tehnici de Masurare in Domeniu ,Ministeru Educatiei si Cercetarii. 3.Lazarescu Ion : Tolerante si Masurari Tehnice Editura Didactica si Pedagogica. 4.Internet.

22