Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALĂ

Despre vrăjitorie în 2012

Profesionalizarea ocultismului

Lazăr Gabriela Sociologie, Seria II, Grupa 1

Dintotdeauna oamenii au încercat să găsească explicaţii pentru tot ce îi înconjoară, prin intermediul ştiinţelor exacte, filosofiei, sociologiei, religiei. însă ce se întâmplă atunci când indivizii consideră că nicio sursă nu le poate da satisfacţia cunoaşterii? Atunci când se simt pierduţi şi nu ştiu la cine să găsească răspunsuri? Pentru că încă de la Geneză au fost înzestraţi cu liberul arbitru, oamenii au două căi pe care le pot urma. Aceştia pot alege Binele, cunoaşterea paradisiacă, sau pot alege Răul, obscurul, acea cunoaştere luciferică. De aceea, din cele mai vechi timpuri, vrăjitoarele au fost o categorie aparte a societăţii, acea grupare despre care se ştia că există, dar totuşi se păstra tăcere. De-a lungul anilor au servit regi, împărăţi, conducători, soldaţi, oameni bogaţi dar şi

oameni simpli, oferindu-le bani, putere, fericire

că vor să aibă, spunandu-le ceea ce vor să audă. Pentru că mai presus de fapte, pentru unii sunt vorbele, şi întotdeauna vor dori să se simtă mai puţin vinovaţi, sau să capete speranţă, speranţă pe care aceste vrăjitoare ajung să o vândă, sub forma farmecelor, incantaţiilor, vrăjilor, talismanelor norocoase, şi aşa mai departe. Acest grup, având caracter de breaslă, al celor ce se cred magice, a coexistat dintotdeauna cu noi, făcând faţă Inchiziţiei, arderilor pe rug, deportărilor în Siberia, ţinând pasul cu vremurile, deşi în prezent au din ce în ce mai multe motive de nemulţumire, de la scandalul "Flacăra Violet", la noua iniţiativă de lege aprobată de senatori, privind activităţile "supranaturale" ale acestora. Conform acesteia, vrăjitoria ar urma să fie inclusă în nomenclatorul meseriilor, practicile oculte să fie taxate, iar vrăjitoarele să emită chitanţă şi factură clienţilor. În opinia mea, profesionalizarea vrăjitoriei reprezintă o iniţiativă parlamentară interesantă. Nu doresc să încurajez ocultismul, însă un prim argument ar fi beneficiile

mai bine zis oferindu-le ceea ce ei cred

sau

economice, în ciuda comentariilor batjocoritoare apărute în presa românească şi internaţională. "Un venitul anual de 15.000 euro pe an pentru o vrăjitoare nu este o raritate, venitul anual mediu în România fiind de 3600 euro"( Zimmer, Lukas, Nur die Vampire

bleiben gelassen, disponibil la http://news.orf.at/stories/2034120/2034118/

). Aceste sume

sunt exorbitante pentru nivelul salariilor din ţara noastră. După cum spunea "S-a dezvoltat astfel o întreagă ramură industrială. Se fac afaceri de miliarde din vânzarea cărţilor, a revistelor, a articolelor cum ar fi cărţile de taroţ, pietrele preţioase, substanţele aromatice, esenţele de mirodenii, pendulele, precum şi din organizarea unor seminarii foarte costisitoare. Literatura ezoterică, cea ocultă în ansamblu, reprezintă o sursă deosebit de consistentă de profit pentru edituri şi librării."( R.A. (ethos 2/99), Puterea răului ,disponibil la

http://www.theophilos.3x.ro ) Dacă aceste venituri ar putea participă la salvarea unei economii aflate în derivă, atunci de ce să nu profităm? Pentru aceeaşi cauză se recurge la măsuri mult mai drastice, precum concedieri în masă, desfiinţarea spitalelor, a şcolilor, tăierea veniturilor, mărirea impozitelor, care afectează vizibil viaţa cotidiană a românilor. În al doilea rând, păstrarea unei evidenţe privind aşa zisele activităţi miraculoase ar putea diminua cazurile de înşelăciune, de furt, tâlhărie, ale vrăjitoarelor: "în cazul în care promisiunile făcute clienţilor nu se împlinesc, aceştia se pot adresa instanţei, prezentând ca dovezi chitanţa şi factura primite.Legea stabileşte pedeapsa cu închisoare de la şase luni la trei ani, dar şi amenzi în cazul unor infracţiuni mai mici."(Paleanu, Gabriel, Senatorii au adoptat legea care propune impozitarea vrăjitoarelor, disponibil la http://www.cotidianul.ro/ ). Propunerea legislativă a stârnit controverse nu doar în rândul celor vizate, ci şi printre parlamentari, vedete şi oameni de rând, nu puţini fiind cei care frecventează casele vrăjitoarelor, dar care doresc să îşi păstreze anonimatul. În concluzie, includerea vrăjitoriei în nomenclatorul de meserii ar putea aduce reale beneficii atât economiei, prin impozarea veniturilor magice, cât şi justiţiei, printr-o facilitare a modului de urmărire al escrocilor din breaslă. Paradoxul comic al situaţiei ar fi ca vrăjitoarele să ceară drepturi de autor şi despăgubiri pentru imaginea rău famată pe care autorii le-au dat-o în basme şi poveşti?!

BIBLIOGRAFIE Zimmer, Lukas, Nur die Vampire bleiben gelassen,

R.A., (ethos 2/99), Puterea răului, http://www.theophilos.3x.ro Paleanu, Gabriel, Senatorii au adoptat legea care propune impozitarea vrăjitoarelor, http://www.cotidianul.ro