Sunteți pe pagina 1din 34
Istoria comunicarii Octombrie 2011 Ferdinand Tonnies Walter Lippmann John Dewey
Istoria comunicarii
Octombrie 2011
Ferdinand Tonnies
Walter Lippmann
John Dewey

Ferdinand Tonnies

Ferdinand Tonnies • Comunitate si societate – subcapitol (2 pag) Opinia publica (1887) • Critica opiniei

Comunitate si societate – subcapitol (2 pag) Opinia publica (1887)

Critica opiniei publice (1922)

Comunitate vs. Societate

Comunitatea

- dominante relatiile de ordin emotional, statusuri bine definite,

omogenitate

- existenta laolalta a membrilor, ca intr-o familie

- dominante credintele, aspectele religioase ale vietii, impartasirea unor valori comune

religioase ale vietii, impartasirea unor valori comune Societatea - asociata cu urbanismul, productia industriala,

Societatea

- asociata cu urbanismul, productia industriala, eterogenitatea, impersonalitatea

- individul traieste in societate “ca intr-o tara straina”

- importante domeniile comertului, muncii, stiintei

Comunicare in comunitate si in societate

• In comunitate: asigura transferul traditiilor, credintelor, miturilor etc.

• In societate: devine dominanta comunicarea scrisa, care are in vedere audiente dispersate; are ca scop convingerea, persuadarea, influentarea => batalie pentru opinii => ziarul devine o tribuna care se adreseaza unui mare numar de cititori pentru a-i influenta, pentru a le hrani opiniile sau pentru a-i converti.

care se adreseaza unui mare numar de cititori pentru a-i influenta, pentru a le hrani opiniile

Opinia publica

• opinia publica vs. Opinie Publica

• opinia publica: neunitara, nearticulata, conglomerat de opinii, intamplatoare, opinia exprimata in public

• Opinia Publica: “in mod esential o vointa exprimata prin intermediul unei judecati”, coerenta, asumata de membrii unui public

• Opinia Publica se formeaza pornind de la opinii comune impartasite de mai multi cetateni, fara a fi in legatura directa (persoane dispersate spatial, care nu s-au cunoscut niciodata, dar care sunt legate prin convingerile pe care le au). => agregare a unor judecati independente (vezi publicul la Tarde)

care sunt legate prin convingerile pe care le au). => agregare a unor judecati independente (vezi

Stadiile de agregare ale opiniei publice

• Stadii de agregare

de agregare ale opiniei publice • Stadii de agregare – Solid (acord intre membrii publicului in

– Solid (acord intre membrii publicului in legatura cu un fapt, un proces, o opinie)

– Lichid (probleme controversate, opinia se schimba, evolueaza rapid, nu se sedimenteaza)

– Gazos (opinia publica obisnuita, asa cum se intalneste in viata de zi cu zi) => caracteristici: schimbatoare, pripita, superficiala, nestatornica, plina de prejudecati, capricioasa, sub impresia zilei etc.

Walter Lippmann

- journalist, critic media si filozof (stiinte politice)

- Public Opinion (1922): primul studiu complex despre opinia publica

Opinion (1922): primul studiu complex despre opinia publica - Oamenii construiesc un pseudomediu si actioneaza pe

- Oamenii construiesc un pseudomediu si actioneaza pe baza lui in lumea reala. Acest “mediu de fictiuni” este o imagine subiectiva, biasata a lumii. => “Oamenii traiesc in aceeasi lume, dar gandesc si simt in lumi diferite”

- The Phantom Public (1925): problema democratiei

- Publicul este o “fantoma” incapabila sa influenteze activitatea guvernelor

Imaginile din mintea noastra

• Definitie -> realitate secunda, reflectare individuala a lumii reale

– Harti mentale

realitate secunda, reflectare individuala a lumii reale – Harti mentale • Exemple: Lippmann: I RM, spargerea

• Exemple: Lippmann: I RM, spargerea oglinzii

Propaganda. Opinia publica

Ce este propaganda?

“dar ce este propaganda daca nu efortul de a schimba imaginea la care raspund oamenii, de a inlocui un model social cu un altul?”

oamenii, de a inlocui un model social cu un altul?” Ce este opinia publica? “Imaginile din

Ce este opinia publica?

“Imaginile din mintea fiintelor umane, imagini despre sine, despre altii, despre necesitatile, scopurile si relatiile lor sunt opiniile lor publice. Acele imagini care sunt inraurite de catre grupuri de oameni sau de catre indivizi care actioneaza in numele unor grupuri constituie Opinia Publica cu majuscule”

Stereotipurile

Definitie – structuri mentale care selecteaza si stocheaza informatia, prefigurand raspunsuri

selecteaza si stocheaza informatia, prefigurand raspunsuri “mai intai definim si apoi vedem” – de explicat

“mai intai definim si apoi vedem” – de explicat

Exemple (Lippmann): p. 95 Exemplu: amfiteatru

Exemple actuale:

Stereotipurile si bancurile

• Un american, un neamt, un evreu si un somalez prin padure. Cade o omida pe american. Asta o

arunca pe neamt, asta pe evreu, asta pe somalez. somalezul o ia si o mananca. Cade alta omida pe american. Asta o arunca pe neamt, asta pe evreu, iar evreul spre somalez:

- Va intereseaza o omida?

pe evreu, iar evreul spre somalez: - Va intereseaza o omida? • Un evreu se afla

• Un evreu se afla pe patul de moarte si-i spune singurului sau fiu: Isaac, mai am putin si mor si vreau sa stii ca cele 7 vile, 3 locuri, 30 de taxiuri, fabrica de imbracaminte, cele 2 ferme, 8 magazine, bijuteriile, titlurile bancare, valorile, sculpturile

- Da, tata, mi le lasi?

- Ti le vand ieftin, foarte ieftin

• Un scotian ii scrie fiului sau:

Iti trimit zece dolari, cat ai cerut. Dar tine minte: zece se scrie cu un zero, nu cu doi!

Exemple actuale:

Exemple actuale: Stereotipurile si filmele • Ex: Native Americans

Stereotipurile si filmele

• Ex: Native Americans

Exemple actuale:

Exemple actuale: Stereotipurile si imaginea de tara

Stereotipurile si imaginea de tara

Exemple actuale:

Stereotipurile si publicitatea

Exemple actuale: Stereotipurile si publicitatea

De ce folosim stereotipuri

De ce folosim stereotipuri • Din nevoia de orientare • Din nevoia de economie • Din

• Din nevoia de orientare

• Din nevoia de economie

• Din nevoia de clasificare

Lippmann despre Presa

• Opinie critica: contribuie la aparitia si permanentizarea unor boli ale opiniei publice

la aparitia si permanentizarea unor boli ale opiniei publice • Rolul presei: de a organiza pentru

• Rolul presei: de a organiza pentru societate informatiile, de a orienta perceptia sociala a diverselor fenomene => responsabilitate imensa

• Versiunea reporterului este construita pe baza propriilor imagini din minte si sub presiunea intereselor proprii si a intereselor trusturilor de presa

John Dewey

Unul dintre parintii intemeietori ai pragmatismului american (alaturi de Charles Sanders Peirce si William James)

(alaturi de Charles Sanders Peirce si William James) - Subiecte preferate: democratie, educatie, umanism,

- Subiecte preferate: democratie, educatie, umanism, activism politic si social etc.

- Jurnalism: The Public and Its Problems (1927) - The Eclipse of the Public

Comunitate vs. Societate

Context istoric: Chicago (isi dubla populatia la fiecare zece ani), dezvoltarea tehnologica fara precedent Rolul comunicarii in trecerea de la Marea Societate la Marea Comunitate:

comunicarea ca ritual

tehnologica fara precedent Rolul comunicarii in trecerea de la Marea Societate la Marea Comunitate: comunicarea ca

Experienta emotionala a votului

50% din votanti merg la vot din obisnuinta si/sau din traditie si nu din alegere rationala

obisnuinta si/sau din traditie si nu din alegere rationala De cele mai multe ori publicul voteaza

De cele mai multe ori publicul voteaza impotriva a ceva decat pentru ceva

Candidatii nu sunt alesi pentru merite personale, ci din motive uneori absolut irelevante: sotia si copiii, portretul candidatului cu maxilare proeminente etc. => indiferenta din partea publicului

Lipsa resurselor

• Lipsa resurselor mediatice =>

Lipsa resurselor • Lipsa resurselor mediatice => Nevoia de experti: – Rolul social al expertului: viziune

Nevoia de experti:

– Rolul social al expertului: viziune iluminista

– Optimizarea comunicarii intre experti si public, mai ales prin intermediul presei

Rolul simbolurilor

• Simbolurile controleaza sentimentele si gandurile, iar noua epoca nu are simboluri consonante cu activitatile ei

iar noua epoca nu are simboluri consonante cu activitatile ei • => Importanta comunicarii (legata de

• => Importanta comunicarii (legata de educatie)

Publicul in Eclipsa

Publicul amorf, pasiv, lipsit de substanta

in Eclipsa Publicul amorf, pasiv, lipsit de substanta Publicul in eclipsa: “Till the Great Society is

Publicul in eclipsa: “Till the Great Society is converted into a Great Com-munity, the Public will remain in eclipse. Communication can alone create a great community. Our Babel is not one of tongues but of the signs and symbols without which shared experience is impossible.“

Intrebari

• Despre Comunitate vs. Societate?

Intrebari • Despre Comunitate vs. Societate? • Despre opinia publica? • Despre imaginile din mintea noastra?

• Despre opinia publica?

• Despre imaginile din mintea noastra?

• Despre stereotipuri?