Sunteți pe pagina 1din 99

Cybelo, Statuetd de la Histria

consrruiri pe

gime distrusi., sau

locur fostei capirare a rui Decebal, in intre-

Tropaeum Trqiqni di' Dobrog"

Jr"g"le-."srre inremeiate de romani

^'A",

edificii publice gi din;;;

pl*

,

t_grr

lar, clar,srereodoi-

"t^

localitatea,Adamclisi),

erau formate din mai multe

& Iocuit dispuse dupi un

?At,tor acesr nucleu 6ind incins .u ui zid, dei;;;;.

Printre aqalrileinremeiare de

sunr cjiteva carc meriti si zi.bovim

romani pe teritoriul Daciei

_"i

,nul,

"*prJ;;

peffru ane edificamai

bine asupra aspecrelor .rd;;;-

# 'F-g)

34

$orpele Glycon,Tomis

tistice ale noii civilizagii. in primul rind, cea care ne rerine

mai mult atengia esre capitala fundati in anii

numiti Ulpia Traiana Augusta Sarmtzegetusa.

10g-110;

ul alt orag de rip castru cu

noii provin cii, care va dii'ui

'ci

ni

insemnar in administrarea r,ri,rpi reorganizarea acesteia

gi chiar dupi pirlsirea ei dr L.jirri:

secolele II-III

mari (136,50 x L23,50,ni ), .,

cate de turnuri. in incinra

in jurul cireia se inalgau d.l magazii,locuintele ofigerilo; "

.,.,

;.

.;;,; .

,\ur"hlan b27I:;;;;

de D".ir;;;;;

,_" a*6[1* in

din cele mai

pord flan-

p"rrrro "rr.,

)

., re-ile ,old"iilo"

de provincia Dacia Ripe,,tsi, ,_,,, 1i sr_rd

Drobeta

(Tirrnu Severin). {-.r, ;,, ,r ,,j,r,;freta

e. n. in ju;

,

,',,i,-ri, unul

;u, ziduri

, ;;;;;ffi;;

gi

:,

incf,psri

Printre alte atribu

i.:'11^d::

re

;tre

Fii,

castrui ciy iLt Drobefa o avea gi pe

pesre

bJ.,t"

din

apropiere.

apira.podul de

ci, in vederea celui de al doilea rizboi irnio*i.

va Daciei, Traian poruncise si se construiasci un pod

Dionyscs. Seroprs, /sl-s. Tomis

mentul Tropaeum T,aiani6 era menir si glorifice victoriile

; repurt arc de impirar impotriva coali;iei de armate pe

: czr€ r-au opus -o gxo-dacii in primul rizboi (in anul

192

Monumentul propriu-zis constituit din arme

tI armun ".n.). sculptate in ronde-bosse are ca soclu o bazi

i ,

i circularS. formari dinrr-un peron cu trepte, de 30 m in diametru , pe care se inalgi un tambur masiv previ,zut

cv ecoperig tronconic din plici de piatri dispuse ca nigte

solzi, incoronat, la rlndul lui, cu o prisma hexagonall

erajari. inalt de 42 m, lnonumentul de la Adamclisi era

impodobir cu reliefuri decorative sau istoriate dispuse in

regisrre care acopereau aproape intreg tamburul cilin-

dric, cel mai viu inrere s prezentandu-l cele 54 de metope

grtpate rematic in gase scene in care sunr narate faptele

de arme respective.

La o sintezi originali ajung curtura gi arta antici de

pe rcrftoriul Rom iniei in cei'gile grecetti de la pontul

Euxin care au cunoscur in epoca romani o a doua

peri-

oadi de inforire. La Hisrria, de pildi, s-a consrruit un

nou zid de incinri, cu o mare poitti de intrare flancata de rurnuri, un edificiu termalgi o zona sacri. cu sanctu-

are piga'ne, iar din secorere v-vl, gi cu

Un nou zid de incinra se consrruiegre, in

laziricicregtine.

aceeagi epoca,

cregrine

gi

gi la Tomis, unde apar' de aseme nea, bazirici

un vast edifrciu portuar, cu un emporiucu doua nivele -

d,

.{"

lb

primul boltit, ad5-postind antrepozitele, iar al doilea

sala deschisa spre mare .i " .,:1"nangi de coloane

un splendid mozaic p.tn**

_

o

mere

gi avnnd drept pavimenr

asupra ci.ruia vom reveni.

in cetigile ponrice, ca de altfel gi in alte orage, un avint

deosebir il, capiti, in epoca romani, sculptura. Ind,f.*nt

daci este vorba de relief sau de ronde-bosse,,.olp*r.r,

afli intr-un stri,ns raporr cu cultul mortilor gi cu practicile liturgice legare de curlri-rl ciferitelor divinitigi. in primul caz, rolulprincipal il.r -.r .'1 nortrerul, de reguli bust, alunei

srngure Persoane s; pot aparea pe -st, /"

aceste Categoril i mirate in muz,: ,

Alba lulia, f,)'.-'r,

Nu lipsegre in 1

ter monurneiit

(Alba Iulia), s

Porolissurz (N,r,,

descoperit la Uif,,

,.

i grup familial. Aceste porrrere

', ,iau in medalioane. Din toate

)lse exemplare ce pot fr ad.

, r, Constanra, Cluj-Napoca,

r 'u Severin, Caracaletc.

- ,,a nici sculprura cu carac'

ri,ria lur Zer,rs de ln ,\ulun

: t vt 7t ;11' 115 trlui C ar ncrtlla de la

. ( +1p al impartttulr,ti Traian,

.''r r I irlt i Zcgef uSrt.

ri (, ,, r i ,-'sir reliefurile lirurgice rePro'

pe Dio ttt1, pe Hercule'Pe,

Crr lrtleri i ddnubieni ecc' Y

K-

l4

kr

h

\,

I

l on\.lll-l, .l.rr trrgrtrc|rtc'lr'

Jrrrc tr

cc rtc -.lLl p.lr\ clt t t ltu n!. i ltt.j -

i,rr,,

srru.l'rrc

rqcre

-r unor aolral[r:,r .]e tin,tr,

,rr.u t.rr or.ibll.\ nc .rll.rrn irr iulrosrlntclc Jc:plc nro:.lra

I't .tJcr.ir, p11,.,,r.' rclrnriilc .ll'trsnac .r.ltrsc .]c r\)ln.lnr irl

[).r. r.t. trt.r:.trirrl r'str. Jt ltr.rr irt .1r .li t.l :.ll\l\iha.ltl\

I)orri

rl\():.llatrri 1

rrtst

lcr.ttlr-

i

r

r] F.){lt1.l

.r 1-,.11,,.,

frtr\r.nttt

ltlOllClltclc

I)Lrrr

Jr.

.f

;

rq

1.1

,1a

jr r

qr in L.rr p.rn

Jc

l.r tr r rll,i r.t,rtr.,:

n J \aaua

.lc

I l,,r,i,,r

Jr rr

.l

,rrrn.rrrcr

lrrrpcrrrrlrrr Lr

r11;q.r1111

l.i ngi S.rlrru :a.lc r\ts.t sr r.apl.a:(.lrr.i

!i rr,i.,,rl,t lr,r l),rr,. fl i)r'/,t,r) ir r,lilrJ i,,, .\;1,,1], ,,,r l.r,l ,L,r

/ i,. r,'r ) .ru t(r.lrc i.rlrt inlc

.lc st,l 1r

c\cautr(.

.rlc .rr-t.-r rr.,ii

:l\a.ts.r \'Ltn) O aul)O.lltcnt ilt cplr\.1 l.q liorn.r.

[)c.tsCrrrC

lrc.l , {t .ltnr('t)tc .lc t.n(r:.lla s .ln dasa\\l\ar.rt I.t \ i.r,lr, rr; sr

rrrrrtrrc

l.r / lr,tri,t,.ltal, irr i.rJrul tcr.trrclrrr, tc[\t(.-cltt.ilrJ t.(rr)t(.tllac sr llor.rlt.'

Vi

l,ll,

lI

("'.

,i

;r,

l'.

,ft"

I

\,1

ir"

[}):

\!r

\

t,r

l,

t/

\\

\ r,

l,'

\

. \.

\'.

-

r

':

'r,

.

(

i'

'

'.1

t,

r

''\

).

,,

{i**!

lf r

ry

ce'a irar r€Jus, de luar in co]'rsrJelarre 6rnd aporrul cres,

cur Fre care-i are in rcesl,e cOlrdrUr ele nre nru.l aurohton,

e rnoge 1e ze l p.rproruiur

Eero-dac, cieopornt i irr

ron.en ".i in ace ja ole fot-1:re :: culrurir sr e,rre I .,.'l,-,-,a,r.;rr_

;-,r-1'11csuJ

De akfel, ciriar sub aspecc po/rrrco-a.]rlrirrsrracirl J- inperrul

nu renunai dehn rrr' le rcr iror;rle de Ja nord cle Dr-ri-rire.

5ub Consraniin cel \,[ai e, i;rrinse Le(]k)r1i cii,-' olieiria

sr Iiu;rre nla sur-rr ;:cincorFroi-ai:e Irlpe i.-rr,iu t, tJr c,r,tsel e

Jin zoni sunt reirt:csti;rc a', rr(); l(),r-,hatr.,; s;

etjtfriii

Be mat nrulr, irnp)rawi Corir sIrL]r€sie , ::.)2 ct-j,, .:ri1r )i:ir:.,.r,,

un itou 1"c,d peste DtDtirc. l; 5;

,

i,,,.,1 . ( ,l, ,J ,rr ,; r1_ lrqr

decx cel de Ja Drobera, st inreltr (t.-tzi: l,r

confluenra raulut Arges cr_l D 6nirt:,, tji-,.,\r 1. rit (t ;., :.a,:: ,

,1(ji,r ,)r.r,s, i;.,

i

sa Coit:taiiluiru.ro Dai.,l:,,, j,.,,_- r-,t t

;.,

pterdute in Carp)tt, \c l)rrcr-,;111 1;-:

,1

,

structtt,i in Do[-,rog ('2., t)]-td,_ ,;,:: I ),, .,,,

Consranrt rt intiresc s2rJ. l:ecott:>r(r,!as(_ ,

TrOe:miS, Ar:tOpoliS,,t\'ttt,ro(iu.ttr.t

rtj

.t, t,1,

,

.:i,. , r .

.,,

temelat| chtar acunl ,t, Troy,.,,rtttrt I t :t,:,

5t mal ales Tomtsul al ciru

nurfle .,,,,, i,

in ctn:rtea impirau)ui) ir.t (_or-,sr.:11 ct::, (r,,: r-,, ,), ,

.

),i -.r

I

t,, i,t , ,.

atn ztlele rorsrreT

(

,

,

.:

,

Dar mat actlvi decat

prezenta 12s!1;1;1,,t,.,tl

,i-:,, r:.t iil;rr: rt,l ]i

Dacta e\le cea ec()nofi-nci s,j

cuJrll r:rl ,:trrt\(tL:t, ,.;iii,1;1 a;,;., l,-

,,t|

)r(.at(_J.

.lr ,, r.tt.z ,t.,.t.

tnd nurncroare,lc rezitur(. m(\r)(rf,rt

,t oPerele <lc arrj rle pro,r6.11rt_,rlr,i r{)nl;r ,:.1 t,1,, ,1,, ,. ,;,; .';

circr-rle in provrrrcra ebra pirisrra, ri-rte granclLl-se iot mal

orgarric in sinre za. reztrltati.-[rr, .r-r-'e ste c'-rl c,-r e 1e nrentele locale. $i inci uir:rsLrc.f {e i,cbrrr(r li,'Lrr in -'',;ds.e Ne referint la institui- ton^I',2'trrr;r crcttlnisnr.n]rir t: r-cligLr- clo

star, dupS ce o jti-1re rr.rfi- :-,'1 i,

: r,,,:-s.it cl l,ctiilre tri/Lrscljc

loc in f,)actl ilci-, -ip i ,1 , , ir -,- ., -,rilt .rl- arrt ,rit:r1, 1i-3 ,\11 i;-1

<lupi ce iltce 1., 9.: ,:-,- , -,

Fi-r)crlriir

-'.r ,

,i

:.,, ,

,,,,.

,.

.

r

,

r

;

'--, 1".-,

,,

.

.

'- , i), alr :;

:, ,i-, ,'Lr-ii. rioiic

l-,

-. j i:r

r

CCtIOn, Tc-Zatrrrtri

Clc l,r lr,rrIIir,t.,,l

Penrru aceasri perioada (secolelc I\,,-\i

), d.,r fiinrl

rolul crescend al Imperiului de Risirir cu cel.rirrlr l.r

conscanrinopol, caracterul ronr:r' al cLrlrtr.ii 6

-gi

cxcr--

cira influenta Ia Dunirea de

mulr in favoarea colorarurii r.r

-fos se csrorlpe .r:i r.r r

ri

'rer

pro'unrer l-,izr'rirc

duce

,

a acestei culcuri. Acesr proces, aclancr'.lu-sr-, \,J c

la incepurul secolului al \iII-lea, chiar rr i'l.curr-cr Ir'rbii

Iatine cu cea greaci, ulrinrul nr.rrr', ciaci rrrli cr.r 11(.\,()r(-

de el, pentru ca de acunr incolo, in lrrc s:i sc vr-,r[rc.isci .lc

ffi"1ilT#i'T-::3: sa se P.ari rrcc rcrcrt c l'r t rr

Un elemenr imporrJnr

cind vorbim despre arra

de cJre rlu .sr, l-roJrc flcc .r[.srr

r

creari Fre rc.,ronu.l L).rci

i

in scc

rr.

r-

a.'',"rei,sr

.rtl r' rn rs rr.l. c r

lele imedrat urmirc'rare retrag

ii

romane es re conrri b u ;ia p.p

proportii , arta

ulariilc-r

r nri{ra rc) ;r rc,. ir-r .lrf .,1, rc

migrarorir.r 'a

inrra 5i ee i,-, alra j.r ce \,.i

cur ru rir.r ronrJ'o - t,',

,,r.

n.

rezulra din inrrepirrunderea

pigero-daci.

la sinteza esre

a ma'ifesrariror

epoci rulbure, nu

etnogeneza insi$i a

rt'rrul fen onren ul Lr i arris ric din

$i cum aporrur populariikrr ce parricrpi asrfcr

foarre eterogen, o o'ogeniz:rrt- ,rJl e'rdcrlri

arrisrice de pe reriroriur dar, in .rcc

rSr-1

se va prcrduce inainre cle a se h ir_rchcrrr

p.'rpttrului rpnri'. Pi'i aru.ci, cercr,r.i-

respec riva p.r

I

i

ye.{i

1 sccolcle

, .;,r.r.;.; il;;::

ja

,

r.o.r.r,

f V-fX) \/a rrr-blli si se nru1ru,.,.,

.lin cc in cc nrJi consisrcnt.rl arrci .,rurrrlrrt,1

() rllr.i'ri.r

{trtlltrt

.i.r. t.r'rr,.,:r l

.rtt[. ,rllrr.

tt,rti,i.ri

frr

i

;'r

]

.f i)

,,,.

'

frr Llr;r

ti,l,ll:i

Lti)t1r' :

In si.Li i

p.isri.ri .L:

''

I

:

,

I

,lt-e-Sl i.i

tllrlaar,j

cl rL h .i1

1

-

i

.1

\(,

l\irll1

I

li

\i,)l

l

\

Fibule ocviforme

Tezaur ui de la Apahrda

multe dil populagiile migraroare pe reritoriul Rominiei

Aga stau lucru-

a-1 mai degrabi caracterul unor

r rile indeosebi cu produ cgiire gepiziror gi avarilor. De la

gepizi ne-a rimas un inter"r"rr, tezaurcontini.nd britiri

:

'

"rr.l"u".

p.Iate, verigi granulate, fibule,

medalioarr", o ,^;^;:;;

' tt cupe' toete din aur incrustare cu piet re, in tehnica

:lo:t:""n,.dezgropar

la $imleu Silvaniei

gi

afla,t-in pr"""n,

r

de ra

."r.-oniar gi

la Kunsrhistorisches Museum din viena. c" gi

Pietroasa, rczaurulde ra

$imreu sirvaniei"r

nu funerat cum sunt celel alte

tezaure germanicer'. Tot ca

$inrzu aparginestirisdc

"_pr rr"

g,rrrrrl,ri

orfevrariror din

in contacr in

cel de Ia Pietroasa, tezaurur de ta

adei elenistice, purtind, bineingeler,

germanic format in contac, .u op". ele

rran cu care tribu rire germanice veniseri timpul vietuirii lor in ,r"p"l" nord pontice.

Gepiz.ilor-le,a

aparginut, dupa roare aparenrel e, ri tezaurul

aviforme,cu incrusra-

cloisonnd, apoiaplice

de \ Apabida careconsri drn 6bure

,tii de amaldine , executate in rehni ca

Si rozete de harnag ament, catarame ,. a.

o:,,,:::,: :,1::,: 1 i .i n .T r ans i I v a n i a, av ar ii s u n

"

;

;

.

;

;

i

ru tr

e

€I

e

r

i

i

a u p ;

l:;.':::,i:ij : :: ::l:,T,': i:,u.'

" z ; 2,

a, j

':,':::1'^:o'r':el2rdeclliresid.-j^';;;;;;,"r;;::,

?::': :': :,i' A i u d, T,,,,,

I#::i: :'::::':: il'j:|"

s o, o i o, {; ";:';

^',"1o, ""

;'

d^a,"-il

"

;::;::

ff;

i:!::':o:::i':,':1,4'i,uh,.,n.;;;;;;;:';ll

vegminre, paftale gi pandantive decor;r;;;^;;;#.

.:::

zll'ffi'T:,,.,

morfe, veg.etale qi geometrice, inspirate de flora

akeici.a obnrgiilor, gi executate fie prin rurnare.'6^cutll

gi F",

pr"r"r" -.h:: inventarut ""

ot",i^t":{ ;;;;il,ill

care, ut"^.

i.

disdncte ale unei etnii

,,rti d,e ani, a convietuit cu pop,rl"gi" l"io--; nt"'

"-pt"trr"le

o

sfArgind prin ase contopi cu aceasta gi a-gi ot"rl.Tlfii

identitatea'

Picrungi pe tericoriul Romnniei concomitent cu

nici slaviin-au lisar vestigii care si. a"pn9""r.l-,illili

unor modesre contribugii. E drept, prin nurnirul lor

lTff',il-

1""i: Tffiif I iiH1,:li

i";;;:Tl!

au avut un rol important in fhurirea unor ,roi

,,.u.,ori

politice gi chiar in plimidirea insi.gi a poporului romin

cultural-artistic insi, aportul

gi a limbii sale. Sub aspect

lor inigial nu este substantial.

Dar daci aportur slaviror asezagi.in spagiul intra

uniriti

ria triburilor slave dupa eqez^ree lor in sudul

in adevir, acesrora I"i^ reveni un rol in murte

gi extra-

carpatic de la nord de Dunarela,inchegarea aici a unei

culrural-artisrice este mod"rt, ali" va 6 contribu-

Dunirii.

hotiritor penrru orizonrur cultural-ar:tistic rt tril:,"j:

sud-est gi, implicit, inrr-c. arrumira misuri gi sub unere

asPecte, chiar pen[rlr spa.,,,i,J ,, a.r-pato-dunirean. pro6tind

de.slibirea

Imperrul-,,i,-,.1 i'|,.,1i,ir

r

$i

.,,,ia,u,e

ce tulburarile social-

reuresc

inva-

politice din caclr,il i:,

in Peninsuja iJ,,i

ziabulgarutrtrr , :

secole, ,'e

f, inrr-o

crtn

ln

zona

r

irr1.

,a infrengi

.r,,,iL _"rin in anul 602,

-:r,,

,;,eazila679_7g0

' 0i astfel' Pentru multe

,i;iT:r;:ff:Jlil

,rr.r,_-e gi cultural-artisrice

,?rezengabizantinilor

r::rrjenind_o intr-o buna

,

,- ,

.

,-,-:rl.u in echilibrul de pu_

-, i r i,or confrgura mai ales in

cloilea g"Ir", bulgar.

"i

vr€,r.,

,3.r.i',

,

,

]:*t-t:a:',-ar,t Frri j

i_^

lJobro$e a 9r q,.

misuri, ei vor

cc.)r,r;i.i,-r

tere gi in jocul cle r i, il ,,,

timpul primului ;i al eeli,, -

Din

acest momenr insa, i. isroria

rominilor incep. ,n'no

artistici a

dezvoltari

politici

gi culrural-

capitol: acela al unei

de sine stiriroare, ca enritate constiruiri in

cadrul unei epo

'[r.,;k.'J'll'uil,il'trJ,';,';:'ililiii:fi tincdve

$/,if:f,1?'u

I)l

i'''t

:'- ,

friminrari pi ceroasi ce dureazi nr.ai

ti in care decurge

uimiroru.l proces al ernogenezer rominilor, epoci nurniri

de cercetirori premedrevali sau prcfcuda.li, caracrerul de

tranzigie de la Anrichirare la E,'ul N4ediu 6ind una din

rrisirurrle ei ese nriale, dar nu singura, secolul al IX-lea ii

gisepre pe rominr orfanr:an in mici formariuni polirice

adecvare inrru rorul unor relagii de rip feudal incipien-

re. Pe trei dinrre acesrea, Iocalizare in Transrlvania, ni

bine de parru veacuri (sec. \/-\ilit)

le semnaleazi Norarul anonim al

regelui ungur Bela

I\'l vesrirul Anonrmus, in a sa Gc_iftr-Hrugurir.L.ull, ca

rezrsrcnri inarnrirri maehiarilor spre

inreriorul regiunrlor inrracarpa'ce. Avind ln fr,.rrr."lo,

geF mihran. cnezr sr ,,,oi",.ozl (,,duci" le spune cronica),

acesre pnme formarruni polrrico-adminisrrarive pi mili-

tare cunosc sr o cerri actri,rrare culrurali. Ele au centre fortficare unde rrebure si se F dus o t,iafide curre, sunc

secondare de o ierarhre ecleztasrici ce-gi are edificiire

er de culr 5r inrrerrn raporrun, uneon de vasalirate, cu lumea bizanrino-balcanici de unde qr vin moderere celor

mar mu]re realtzirt pe plan arrrsrrc, alrele venind, odaci

cu rnfluen;a pohrrci 5i brsericeasci occrdenrali, din

opunind o dir,i

zonrul arhrrecrurr sl arrel romanice. in cer mai nordrc

vorevodar, in Crt5ana, condus de Menumorur, existau

cerirr Ia I\barra si Satu lVIare

carmuir de Gelu, se srle ci au exlsrar asemenea ceriri la

ori_

, iar in rinurul Some;ului,

Mana5tut (Clu1-Napoca) gi la DAbdca, aici gi un paraclis

al 'oievodului.

insa desrul de

Darele despre acesre nuclee feudale sunt sirace. Pe un teren mai sigur, mai generos

in dare arheologice qi in documente scrise, ne aflim cind

ne ocupam de cel de al treilea voievodar, acela din Banat

ai cirui cirmuirori cunoscuti - Glad la horarul secolelor IX-X gi Ahrum, in jurul anului 1000 - dispuneau de numir mai mare de cetiri,;i anume laOrSoua,IaCuvtn,

la _lupa,la Cenad (Urbs Morisena cum era numiti aceasra

un

din urma), unde se afa probabil gi reqedinr". in plus, Ia

cenad s-au descoperir ;i ruinele a doui manisriri a ciror exisrenti a fosr conFrmari qi de documenre scrise. inainte

de a rrece sub oblidujr:ea bisericii carolice, fapt perrecur la

incepurul secolului al XI-lea, acesre lacaguri (c, hramurile

Ioan Botezatorrl gi, respectw, sJ Gbeorgbe) au fosc zesrrea

gi poare chiar criroriile unor calugiri bizanrino-balcanici.

Din cenadul acelor vremurj ni s-a pisrrar si un sarcofag din piatra, sobru ca infirr;are, sculptat foarre sumar gi

presupus a fr al primu-lui re r:,rl- crrolic rnsralar aici,

me episcopul GerardLrs cle S:ri,,,-:,,:i,-,. 16 ,:rigine venefiani,

Ne-au parvenic, d,l rscn-,l-,,.,,,- .-.1.',,.-.-re de podo"bi, urr.

de ceramica si alce spr, :,r,.-

;i

anu-

,i cle.ryilir"ti To.r.

acestea palesc

i,,s'r, ,r

iasci desprr J ;i .

a tirii, in jur,-i;

monument cl, r

,

. ir;i

jin

(te poafe si gri_

aceasri p'rrr.

splendid

r.i:i unui

r,-xceprionalul, in

ftil fs:

Pff n[!],voo1-l,,0

,

de 6x6 m previzuri cu o absidi circulari

j"ffi*']""xffi ;ffiH:[::;*:,

soriincipere

r!,::;";xll

,lr",nrt de b-oltire,. d::r"".'t"nea bizantin, fiind A;,

o cupoli sp rur nlra, p rrn r nrermedi

rAndul loc de

dintr.

ul pandanrivilor,

* u4 susginute,la

srAlpii plasagi l" .olr*i.

lrtt;ri fr^g^ente de pictura gisite in situ fac douadi

pere;iilicapului erau decorati cu fresce.

-i

Tor afa de minuscula, dar mai bine pisrrati, in ciuda

ransformi.rilor^gi adaugir ilor fi.rzii, esre, din aceeagi

epoci, biserica Sf.

Acanasie de la Niculirel care,

demn de reginur, inaugura, pe cuprinsul Rominiei,

".o".,

seria

edificiilor cu planul aga-zis

,,treflat" (cu rrei abside care,

cruce); varianri a planului

XIV-lea, acesr iip a.hi-

in Evul Mediu, arar

impreun,i, cu na-va,, formeari o

,,triconc", inceplnd cu secolul al

recrural cunoscind o ffrare rispindire

inlara Romineasci., cir;i in Moldova.

1 $i mai vgclri

'

r

din secolul al

fglar

acesre doui edi6cii dobrogene, darind

X-lea, cum rezulra dincr-' inl.-riprie, es[e

ijrl com_

conplextrl ntonastic de Ia Bttsarabi (MutJhtlnr).

ponnra sa intra o bisericugi de ri;r bazilical, cu rrei

'a.ve

despir;ire de srilpi, o alri bisericuci conrpartii'e'rarj

i'

gi alrar despirrire de zidui-i pli,_ru, sri:rp,ii1r.5s

Ironlor,.naos

de goluri

inguste, doua paraclise, cjreva oh,i,,, r;,llf irr r:r

cavouri. Toare acesre incaperi au fosr e s,:a

,

creti,a Dealului Tibigirului, inscrrir-rdu,:;. ,-l

mai interesante complexe monasticc,,, ri-:t:. ,

srirnir de acesr agezamint este mlrli- ,, decoragie a peregilor obcinuca prin :1 _

prin rrasarea desenului cu o cuioa,"

unor metteri populari care acii.t,ea:,,., ,

erta propegari de biserica oficiala ; ,j,:s .

,

ornamente geometrice, Ee imaginr i:r

sau fanrasrice, fie chiar 6guri'unr", .

,

sfint in arirudine de,,orant,,, toare des,:,.,

plini de candoare. Pe alocuri, imagrnrlc ,, , - : ,:

cu litere grecegri, runice,"glr1,,r

lllcrinfii

care

,:,,

.

i.

,.r

,.

.,:r il

,

r-au intrigat pe specialigti deierr

rri

,., .:,-,,1r r ;i.: ,v,t.t.!,.,,

con.;ugateaici,influenredinrrecelenttr',l.;j.r.-rt.r:'1'''t''''r

r

r

')

j,'

llll' lt;ederl

oocta Pi

L:*t,

drurn

----'vqLrL

ScuBra[c, lncepand

grogr,^frr,

inceplnc{

c(.lc dtn

iisarc dtr ,,rregr r

cLl

cu

ct lc

Crp;,,

L3.trJij:t

trtc,

sfbr.pind cu evenrurl. u.-.

din seprenrrionul

european spre Bizanr, igi F

giprin rinururile dobrog*.,

-1w

gi! l{iii:,,,

[*fu;*Jrir::'.; xffi $flx

pro6ra'd cle prrvrlcgiile acordare de srarul

!

pi,jupanii romini din careva ginururr (H",J

Brhor), qi-au consrruir micr casrele qi

ziria cirora consrarim o c.nfluenr, d"

par; ,

::ll::

stllurl

'

b^'

'czulrar interesrntc srntezc.

maghi.rr,

cno.,, I

*o'and,

ln totpo-

a\'ind ca

I

I

. ;'*1

1'

f"r , ,, li

,ri:rd,iir hi-;rrrrini, folosir-r,.1 un plan central in

.1.

.1.

r,,,,r.,,--:,eir_ntente.lesrrucrurasunt ,

I .

.r

e.i csre pi {,r_serir,r ,inr Densu; (.1ud.

i,r loc de rr_rrli edificiul hind rilaiLe.

cunt Sunt lcresfrele

compozir al edi-

i

,.-lcte rul

'' ' 1'r1-',ssl ci, drepr marerial

. i,lc,,,uri de piatri qi chiar

e,lemenre fasonare (fragmenre

al ra re

ve, ., oi.j u.i p."l;;;; 1". l"' .r,r" re agezir

a. l, Sarmrzeger"r" ,Ur"r, in apropiere.

ii

de coloane, d.e arhirravi,

vo ri

daco-roman.

i;::;::::;

*::i::i*

o *o d oxe d in z o n aH u n e do arei,

nenrele goticului

,,-t'nu""t''la un moment 1"^'--;;-

:;::;;i:iri#i'# j:::Fiffi

un sancruar bolrir inrn-cloporniri

i;::1f:itjri

larura

a.

u".agl

.lr.

i.rl.

pe

cruce Pe ogive. Aga ,un, brr

zflfi:,,.,

*';,Y?,':,;,.?i':".;,::l:T;Hil,llll;::l,f

.nu

rare protoripuri penrru arhirectura

din Transiluania de-a rungul u

'"_ uzte, adevi-

a rorninilor

doui secole.

'-"ligio

iro"r"lJ'a

rr

Dar, pe misuri ce purerea

maghiari s

.o.rrorid""ri, activirarea bisericii

construcria licagurilor de culr a"

"rr"i#]:reazi

,."aii"l'.

pt'

$i se

respecriv,

sunt

ror mai mult ingridrre ;i ;;;jte,btzantini

obligate ri ," ,"rle.,gi la zor-rele;;;

a contracara acriunea rorninilor,

; ::::

ir^ o,,

T.?:',

I

:

".

;J:ji:ffi:;.:lj

regali

ff :l'

ili,l

d';l;;

- lgrr;,jud.Timig),

:i::J r *d i " .,;; :; I " il:'".:

;

":::J.ffiJ

,-^1,,

.--

-r_

;;'

'

:'

o' b.

i,,,'ii;;' ;,',',:;t

uneori con6scinclu-lu. ,.,o

fi rui ;**:; ;: :' :I'ffililtT#;:3;:l r

Printre cele 1n31 1,,,.;. ziasrici insprrari,i,

esce qi rotonLld J,., .,

pi incorporar,i irr :,

localirare. Tbr 1,. ,l,l

l

zilica, Si ca drspar.rrr .

de sculpruri r orir .,:,

dinrr-un rimpan a i

,ritente de arhitectura ecle.

.'

.,ltinante in arta apuseani

o.rrand

din secolul al X-lea

', .LIei romano-carolice din

din secolul urmiror o 6n.

i:ri ne-au parvenit elemenre ' : ct Majesttts Domini, rekef

i :inri roare calirarile de sril

ale romanicului pirmns in

hdT-

Transilvania, odari cu cilugirii

aposrolici ,i, ulrerioi, de

prorejap de regalitatea

ftre olon+di sagi, insalap de aceeagi ,"g"lir"r"

in pirgile

Sibiului, de Bistrigei pi Bragovului, in secjul al XIIie".

Pentru secolul al Xrrr'rea, in Transilvania sunr carecte,

risdce mai mufte dpuri de biserici. Cel mai

tipul de beziliciromanici

srilpi gi terminate

rispindt este

scurti, cu rrei nave despircire de

,

*"i,

spre risirir cu o absid.i ,"u .hi"

ryleapusstrijuire de

i f"t: impus de megrerii

ot,bmonumenrele de la

*

unul sau de doui rurnuri.