Sunteți pe pagina 1din 99

$orpele Glycon,Tomis

numiti Ulpia Traiana Augusta

tistice ale noii civilizagii. in primul rind, cea care ne rerine mai mult atengia esre capitala fundati in anii 10g-110; Sarmtzegetusa.

ul alt orag de rip castru cu insemnar in administrarea noii provin cii, care va dii'ui 'ci r,ri,rpi reorganizarea ni acesteia gi chiar dupi pirlsirea ei dr L.jirri: ,\ur"hlan
Cybelo, Statuetd

de la Histria

Dobrog" localitatea,Adamclisi), Jr"g"le-."srre ^'A", inremeiate de romani erau formate din mai multe edificii publice gi & Iocuit dispuse dupi un pl* ,..t_grr lar, clar,srereodoi"t^ ?At,tor acesr nucleu 6ind incins .u zid,

consrruiri pe locur fostei capirare a rui Decebal, in intregime distrusi., sau Tropaeum Trqiqni di'

de provincia Dacia Ripe,,tsi, Drobeta (Tirrnu Severin). {-.r,


secolele

,_,,,
;,,

1i

sr_rd

de

b27I:;;;; D".ir;;;;;

II-III

e. n. in

ju;

mari (136,50 x L23,50,ni ., ),


cate de turnuri.

,r ,,j,r,;freta ,_" a*6[1* in ,',,i,-ri, unul din cele mai ;u, ziduri gi pord , incf,psri p"rrrro

din;;;

in

ui

dei;;;;.

jurul cireia se inalgau d.l ;. .;;,; . magazii,locuintele ofigerilo;

in incinra

.,.,..,
:,

;;;;;ffi;;

flan-

"rr., " ., re-ile ,old"iilo"


)

Printre aqalrileinremeiare de romani pe teritoriul Daciei sunr cjiteva carc meriti si zi.bovim _"i ,nul, peffru ane edificamai bine asupra aspecrelor "*prJ;;

.rd;;;-

va Daciei, Traian poruncise

apira.podul de pesre i.:'11^d:: re ;tre ci, in vederea celui de al

Printre alte atribu Fii, castrui

ciy

iLt

Drobefa o

avea gi pe apropiere.

bJ.,t"

din

doilea rizboi irnio*i.

si

se construiasci un pod

'F-g)

#
34

K-

l4

kr
\,

Dionyscs. Seroprs, /sl-s. Tomis

; :

mentul Tropaeum T,aiani6 era menir si glorifice victoriile repurt arc de impirar impotriva coali;iei de armate pe czr r-au opus -o gxo-dacii in primul rizboi (in anul 192 Monumentul propriu-zis constituit din arme ".n.). armun sculptate in ronde-bosse are ca soclu o bazi tI circularS. formari dinrr-un peron cu trepte, de 30 m in

primul boltit, ad5-postind antrepozitele, iar al doilea _


mere sala deschisa spre mare

, i i

gi avnnd drept pavimenr asupra ci.ruia vom reveni.

" un splendid

.i

.,:1"nangi

de coloane

mozaic

p.tn**

diametru , pe care se inalgi un tambur masiv previ,zut cv ecoperig tronconic din plici de piatri dispuse ca nigte solzi, incoronat, la rlndul lui, cu o prisma hexagonall erajari. inalt de 42 m, lnonumentul de la Adamclisi era impodobir cu reliefuri decorative sau istoriate dispuse in regisrre care acopereau aproape intreg tamburul cilindric, cel mai viu inrere s prezentandu-l cele 54 de metope grtpate rematic in gase scene in care sunr narate faptele

in cetigile ponrice, ca de altfel gi in alte orage, un avint deosebir il, capiti, in epoca romani, sculptura. Ind,f.*nt daci este vorba de relief sau de ronde-bosse,,.olp*r.r, afli intr-un stri,ns raporr cu cultul mortilor gi cu practicile liturgice legare de curlri-rl ciferitelor divinitigi. in primul
caz,

rolulprincipal

il.r

-.r

.'1

srngure Persoane s; pot aparea pe -st, /" aceste Categoril i

nortrerul, de reguli bust, alunei i grup familial. Aceste porrrere

de arme respective.

', ,iau in medalioane. Din toate )lse exemplare ce pot fr ad.


, r,
r

mirate in muz,:

un vast edifrciu portuar, cu un emporiucu doua nivele

La o sintezi originali ajung curtura gi arta antici de pe rcrftoriul Rom iniei in cei'gile grecetti de la pontul Euxin care au cunoscur in epoca romani o a doua perioadi de inforire. La Hisrria, de pildi, s-a consrruit un nou zid de incinri, cu o mare poitti de intrare flancata de rurnuri, un edificiu termalgi o zona sacri. cu sanctuare piga'ne, iar din secorere v-vl, gi cu laziricicregtine. Un nou zid de incinra se consrruiegre, in aceeagi epoca, gi la Tomis, unde apar' de aseme nea, bazirici cregrine
gi

Alba lulia,

f,)'.-'r,

'u

Constanra, Cluj-Napoca, Severin, Caracaletc.

Nu lipsegre in
ter monurneiit

- ,,a nici sculprura cu carac'


ri,ria lur Zer,rs de ln ,\ulun
: t vt 7t

(Alba Iulia), s..,.


Porolissurz
(N,r,,
.''r
r

;11'

115

trlu i

ar ncrtlla de la
Traian,

.
I

+1p

al impartttulr,ti

descoperit la Uif,,
ri

irlt i Zcgef uSrt.

(, ,,

,-'sir

reliefurile lirurgice
Crr

rePro'

pe Dio ttt1, pe Hercule'Pe, lrtleri i ddnubieni ecc' Y

d, .{"
lb

on\.lll-l, .l.rr trrgrtrc|rtc'lr' cc rtc -.lLl p.lr\ clt t t ltu n!. i ltt.j Jrrrc tr..rqcre -r unor aolral[r:,r .]e tin,tr,.. i,rr,,.. srru.l'rrc ,rr.u t.rr or.ibll.\ nc .rll.rrn irr iulrosrlntclc Jc:plc nro:.lra I't .tJcr.ir, p11,.,,r.' rclrnriilc .ll'trsnac .r.ltrsc .]c r\)ln.lnr irl [).r. r.t. trt.r:.trirrl r'str. Jt ltr.rr irt ..rrtst..lcr.ttlr- i..r r] F.){lt1.l .1r .li t.l :.ll\l\iha.ltl\ .r 1-,.11,,., ltlOllClltclc Jr. .f ;..rq..1.1 ..,1a .l..,rrrn.rrrcr lrrrpcrrrrlrrr Lr I)Lrrr jr r qr in L.rr p.rn I)orri rl\():.llatrri 1..r11;q.r1111 frtr\r.nttt Jc l.r tr r rll,i r.t,rtr.,: .lc l.i ngi S.rlrru :a.lc r\ts.t sr r.apl.a:(.lrr.i n J \aaua Jr rr I l,,r,i,,r !i rr,i.,,rl,t lr,r l),rr,. fl i)r'/,t,r) ir r,lilrJ i,,, .\;1,,1], ,,,r l.r,l ,L,r / i,. r,'r ) .ru t(r.lrc i.rlrt inlc .lc st,l c\cautr(. .rlc .rr-t.-r rr.,ii 1r :l\a.ts.r \'Ltn) O aul)O.lltcnt ilt cplr\.1 l.q liorn.r. [)c.tsCrrrC lrc.l , {t .ltnr('t)tc .lc t.n(r:.lla s .ln dasa\\l\ar.rt I.t \ i.r,lr, rr; sr l.r / lr,tri,t,.ltal, irr i.rJrul tcr.trrclrrr, tc[\t(.-cltt.ilrJ rrrrrtrrc
l

t.(rr)t(.tllac sr llor.rlt.'

ry
':

\'. r
'r,

i'

\
\

t, r '.1

' ,,
''\

r,
l,'

\.

Vi ;r, l,ll, l'.


,ft"
I

("'. ,i

).
',.
..

{i**!

lI ir"
\,1

[}):
\\!r t,r

\\

l, t/

r lf

ce'a irar rJus, de luar in co]'rsrJelarre 6rnd aporrul cres, cur Fre care-i are in rcesl,e cOlrdrUr ele nre nru.l aurohton, Eero-dac, cieopornt i irr ;-,r-1'11csuJ e rnoge 1e ze l p.rproruiur ron.en ".i in ace ja ole fot-1:re :: culrurir sr e,rre I .,.'l,-,-,a,r.;rr_ De akfel, ciriar sub aspecc po/rrrco-a.]rlrirrsrracirl inperrul
J-

nu renunai dehn rrr' le rcr iror;rle de Ja nord cle Dr-ri-rire. 5ub Consraniin cel \,[ai e, i;rrinse Le(]k)r1i cii,-' olieiria sr Iiu;rre nla sur-rr ;:cincorFroi-ai:e Irlpe i.-rr,iu t, tJr c,r,tsel e Jin zoni sunt reirt:csti;rc a', rr(); l(),r-,hatr.,; s; etjtfriii Be mat nrulr, irnp)rawi Corir sIrL]rsie , ::.)2 ct-j,, .:ri1r )i:ir:.,.r,, un itou 1"c,d peste DtDtirc. l; 5;.., i,,,.,1 . ( ,l, ,J ,rr ,; r1_ lrqr decx cel de Ja Drobera, st inreltr (t.-tzi: l,r ,1(ji,r ,)r.r,s, i;., confluenra raulut Arges cr_l D 6nirt:,, tji-,.,\r 1. rit (t ;., :.a,:: ,..i
sa

<lupi ce iltce 1., 9.: ,:-,- , -,


Fi-r)crlriir
'--, 1".-, ,, . .

circr-rle in provrrrcra ebra pirisrra, ri-rte granclLl-se iot mal orgarric in sinre za. reztrltati.-[rr, .r-r-'e ste c'-rl c,-r e 1e nrentele locale. $i inci uir:rsLrc.f {e i,cbrrr(r li,'Lrr in -'',;ds.e Ne referint la institui- ton^I',2'trrr;r crcttlnisnr.n]rir t: r-cligLr- clo star, dupS ce o jti-1re rr.rfi- :-,'1 i, : r,,,:-s.it cl l,ctiilre tri/Lrscljc loc in f,)actl ilci-, -ip i ,1 , , ir -,- ., -,rilt .rl- arrt ,rit:r1, 1i-3 ,\11
i;-1

'- , i), alr :; :, ,i-, ,'Lr-ii. rioiic


.. l-, -. j i:r
r

Coit:taiiluiru.ro Dai.,l:,,,

j,.,,_- r-,t

1;-: ,1 I ),, .,,, Consranrt rt intiresc s2rJ. l:ecott:>r(r,!as(_ ,..., .:i,. , r . TrOe:miS, Ar:tOpoliS,,t\'ttt,ro(iu.ttr.t rtj .t, t,1,..
,

pterdute in Carp)tt, \c l)rrcr-,;111 structtt,i in Do[-,rog ('2., t)]-td,_ ,;,::

;.,

.,,

chtar acunl ,t, Troy,.,,rtttrt I t :t,:, 5t mal ales Tomtsul al ciru nurfle .,,,,, i, ),i -.r..I t,, i,t , ,. in ctn:rtea impirau)ui) ir.t (_or-,sr.:11 (r,,: , .
ct::, r-,,

temelat|

(
,

.:

atn ztlele rorsrreT

,),

Dar mat actlvi decat prezenta 12s!1;1;1,,t,.,tl ,i-:,, r:.t iil;rr: rt,l ]i Dacta e\le cea ec()nofi-nci s,j cuJrll r:rl ,:trrt\(tL:t, ,.;iii,1;1 a;,;., l,tnd nurncroare,lc rezitur(. m(\r)(rf,rt_.,,t|
)r(.at(_J.

,t oPerele

<lc

arrj rle pro,r6.11rt_,rlr,i

,t.,.t. r{)nl;r ,:.1 t,1,, ,1,, ,. ,;,; .'; .lr


,,

r.tt.z

, . ,i :.,, , ,,,,.
-'.r
,.

CCtIOn, Tc-Zatrrrtri Clc l,r lr,rrIIir,t.,,l

Penrru aceasri perioada (secolelc I\,,-\i ), d.,r fiinrl rolul crescend al Imperiului de Risirir cu cel.rirrlr l.r
conscanrinopol, caracterul ronr:r' al cLrlrtr.ii 6..-gi cxcr-cira influenta Ia Dunirea de -fos se csrorlpe .r:i r.r r..ri mulr in favoarea colorarurii r.r pro'unrer l-,izr'rirc 'rer a acestei culcuri. Acesr proces, aclancr'.lu-sr-, \,J c..duce la incepurul secolului al \iII-lea, chiar rr i'l.curr-cr Ir'rbii Iatine cu cea greaci, ulrinrul nr.rrr', ciaci rrrli cr.r 11(.\,()r(,
I

\(,

l\irll1

li

de el, pentru ca de acunr incolo, in lrrc s:i sc vr-,r[rc.isci .lc

() rllr.i'ri.r {trtlltrt frr ;'r .i.r. t.r'rr,.,:r .rtt[. ,rllrr. tt,rti,i.ri i


] l

.1

ffi"1ilT#i'T-::3:

sa se

P.ari rrcc rcrcrt c l'r t rr

\i,)l

Un elemenr imporrJnr de cJre rlu .sr, l-roJrc flcc cind vorbim despre arra creari rc.,ronu.l
lele imedrat urmirc'rare retrag..ii a.'',"rei,sr romane es re conrri b u p.p ulariilc-r r nri{ra
;ia
Fre

'

.r[.srr..r..rr.

.f i)..,,,.
l

\
I

L).rci..i in scc..r.rtl

r'

rn rs

rr.l.

frr Llr;r ti,l,ll:i...'' Lti)t1r' : I

la sinteza esre foarre eterogen, o

pigero-daci. $i cum aporrur populariikrr ce parricrpi asrfcr

proportii , arta migrarorir.r inrra 5i ee i,-, alra rezulra din inrrepirrunderea 'a ru rir.r cur ronrJ'o -

rc) ;r

rc,. ir-r .lrf .,1, rc

j.r ce \,.i
_.,,r. n.

In si.Li..i

t,',

p.isri.ri
,lt-e-Sl i.i

.L:..
_.1

rt'rrul fen onren ul Lr i arris ric din respec riva


f

a ma'ifesrariror arrisrice de pe reriroriur dar, in .rcc..rSr-1 epoci rulbure, nu se va prcrduce inainre cle a se h ir_rchcrrr etnogeneza insi$i a p.'rpttrului rpnri'. Pi'i aru.ci, cercr,r.i-

o'ogeniz:rrt- ,rJl e'rdcrlri

tllrlaar,j..cl rL h
.i1..i

nru1ru,.,.,..... , .;,r.r.;.; .lin cc in cc nrJi consisrcnt.rl arrci .,rurrrlrrt,1..ja..,


se

V-fX)

p.r._

\/a rrr-blli

si

i..ye.{i 1 sccolcle

il;;::
r.o.r.r,

zll'ffi'T:,,.,
morfe, veg.etale qi geometrice, inspirate de flora gi F",... akeici.a obnrgiilor, gi executate fie prin rurnare.'6^cutll

disdncte ale unei etnii care, ut"^. i. nt"' "-pt"trr"le o ,,rti d,e ani, a convietuit cu pop,rl"gi" l"io--; sfArgind prin ase contopi cu aceasta gi a-gi ot"rl.Tlfii identitatea' Picrungi pe tericoriul Romnniei concomitent cu nici slaviin-au lisar vestigii care si. a"pn9""r.l-,illili unor modesre contribugii. E drept, prin nurnirul

pr"r"r"

-.h::

inventarut

"" ot",i^t":{

;;;;il,ill

lor

Fibule ocviforme Tezaur ui de la Apahrda

multe
a-1

dil

1""i: I iiH1,:li au avut un rol important in fhurirea unor ,roi ,,.u.,ori politice gi chiar in plimidirea insi.gi a poporului romin gi a limbii sale. Sub aspect cultural-artistic insi, aportul lor inigial nu este substantial. Dar daci aportur slaviror asezagi.in spagiul intra gi extracarpatic de la nord de Dunarela,inchegarea aici a unei uniriti culrural-artisrice este mod"rt, ali" va 6 contriburia triburilor slave dupa eqez^ree lor in sudul Dunirii. in adevir, acesrora I"i^ reveni un rol in murte hotiritor penrru orizonrur cultural-ar:tistic rt tril:,"j: sud-est gi, implicit, inrr-c. arrumira misuri gi sub unere asPecte, chiar pen[rlr spa.,,,i,J ,, a.r-pato-dunirean. pro6tind de.slibirea Imperrul-,,i,-,.1 i'|,.,1i,ir ce tulburarile social$i politice din caclr,il i:, r .,,,ia,u,e

lTff',il- i";;;:Tl!

Tffiif

mai degrabi caracterul unor Aga stau lucru"rr.l"u". r rile indeosebi cu produ cgiire gepiziror gi avarilor. De la : gepizi ne-a rimas un inter"r"rr, ' p.Iate, verigi granulate, fibule, tezaurcontini.nd britiri medalioarr", o ,^;^;:;; ' tt cupe' toete din aur incrustare cu piet re, in tehnica la Kunsrhistorisches Museum din viena. c" gi ..r de ra Pietroasa, rczaurulde ra $imreu sirvaniei"r.. ."r.-oniar gi nu funerat cum sunt celel alte tezaure germanicer'.

populagiile migraroare pe reritoriul Rominiei

:lo:t:""n,.dezgropar la $imleu Silvaniei gi afla,t-in pr"""n,

orfevrariror din rran cu care tribu rire germanice veniseri in contacr in timpul vietuirii lor in ,r"p"l" nord pontice.
Gepiz.ilor-le,a aparginut, dupa roare aparenrel e, tezaurul de Apabida careconsri drn 6bure aviforme,cu ri incrusra,tii de amaldine , executate in rehni ca cloisonnd, apoiaplice Si rozete de harnag ament, catarame ,. a.

adei elenistice, purtind, bineingeler, germanic format in contac, .u op".

cel de Ia Pietroasa, tezaurur de ta

Tot

ca

$inrzu aparginestirisdc

"_pr..rr" g,rrrrrl,ri ele

rezistentabiz-an,:i:,,t,. .

in Peninsuja

iJ,,i...-:r,,
:

.r,,,iL

reuresc ,a infrengi _"rin in anul 602,


inva-

,;,eazila679_7g0

ziabulgarutrtrr , secole, ,'e ,3.r.i',

f,

inrr-o

i_^ r ln lJobro$e

]:*t-t:a:',-ar,t crtn zona Frri

irr1. vr,r., j
,
,

' 0i astfel' Pentru multe

,i;iT:r;:ff:Jlil
,rr.r,_-e

gi cultural-artisrice

,?rezengabizantinilor r::rrjenind_o intr-o buna

o:,,,:::,:

misuri, ei vor cc.)r,r;i.i,-r


tere gi in jocul cle r i, ,,, il .. timpul primului al ;i eeli,,

q,. a 9r ..

vegminre, paftale gi pandantive

i:!::':o:::i':,':1,4'i,uh,.,n.;;;;;;;:';ll decor;r;;;^;;;#.

l:;.':::,i:ij : :: ::l:,T,': i:,u.' " 2, a, j " ; ; . ; ; i a u p ; ':,':::1'^:o'r':el2rdeclliresid.-j^';;;;;;,"r;;::, " A u d, ? ::': :' : :,i' T,,,,, s o, i o, {; ";:'; ;' ;::;:: I#::i: :'::::':: il'j:|" ^',"1o, "" d^a,"-il
z;
i o

:,1::,: 1 .i

.T

ans i I v a n i a, av ar

ii

u nru

r tri
e

I ei

. ,-,-:rl.u in echilibrul de pu_ , ,- , -, i r i,or confrgura mai ales in


-...._"i cloilea g"Ir", bulgar.

ff;
.:::

Din acest momenr insa, i. isroria politici gi culruralartistici a rominilor incep. ,n'no.. capitol: acela al unei dezvoltari de sine stiriroare, ca enritate constiruiri in cadrul
unei epo

'[r.,;k.'J'll'uil,il'trJ,';,';:'ililiii:fi

tincdve

ftil fs:

$/,if:f,1?'u
I)l i'''t
:'-

bine de parru veacuri (sec.

uimiroru.l proces al ernogenezer rominilor, epoci nurniri de cercetirori premedrevali sau prcfcuda.li, caracrerul de tranzigie de la Anrichirare la E,'ul N4ediu 6ind una din rrisirurrle ei ese nriale, dar nu singura, secolul al IX-lea ii gisepre pe rominr orfanr:an in mici formariuni polirice adecvare inrru rorul unor relagii de rip feudal incipienre. Pe trei dinrre acesrea, Iocalizare in Transrlvania, ni le semnaleazi Norarul anonim al regelui ungur Bela I\'l vesrirul Anonrmus, in a sa Gc_iftr-Hrugurir.L.ull, ca opunind o dir,i rezrsrcnri inarnrirri maehiarilor spre inreriorul regiunrlor inrracarpa'ce. Avind ln fr,.rrr."lo, geF mihran. cnezr sr ,,,oi",.ozl (,,duci" le spune cronica), acesre pnme formarruni polrrico-adminisrrarive pi militare cunosc sr o cerri actri,rrare culrurali. Ele au centre

friminrari pi ceroasi ce dureazi nr.ai \/-\ilit) ti in care decurge

Mana5tut (Clu1-Napoca) gi la DAbdca, aici gi un


al

paraclis

Darele despre acesre nuclee feudale sunt 'oievodului. insa desrul de sirace. Pe un teren mai sigur, mai generos in dare arheologice qi in documente scrise, ne aflim cind ne ocupam de cel de al treilea voievodar, acela din Banat ai cirui cirmuirori cunoscuti - Glad la horarul secolelor IX-X gi Ahrum, in jurul anului 1000 - dispuneau de un numir mai mare de cetiri,;i anume laOrSoua,IaCuvtn, la _lupa,la Cenad (Urbs Morisena cum era numiti aceasra

din urma), unde se afa probabil gi reqedinr". in plus, Ia cenad s-au descoperir ;i ruinele a doui manisriri a ciror
exisrenti a fosr conFrmari qi de documenre scrise. inainte de a rrece sub oblidujr:ea bisericii carolice, fapt perrecur la incepurul secolului al XI-lea, acesre lacaguri (c, hramurile
Ioan Botezatorrl gi, respectw, sJ Gbeorgbe) au fosc zesrrea criroriile unor calugiri bizanrino-balcanici. Din cenadul acelor vremurj ni s-a pisrrar si un sarcofag din piatra, sobru ca infirr;are, sculptat foarre sumar gi presupus a fr al primu-lui re r:,rl- crrolic rnsralar aici, ;i anume episcopul GerardLrs cle S:ri,,,-:,,:i,-,. 16 ,:rigine venefiani, Ne-au parvenic, d,l rscn-,l-,,.,,,- .-.1.',,.-.-re de podo"bi, urr. de ceramica si alce spr, :,r,.,i cle.ryilir"ti..To.r. acestea palesc i,,s'r, ,r . ir;i (te poafe
gi poare chiar

zonrul arhrrecrurr sl arrel romanice. in cer mai nordrc in Crt5ana, condus de Menumorur, existau cerirr Ia I\barra si Satu lVIare , iar in rinurul Some;ului, carmuir de Gelu, se srle ci au exlsrar asemenea ceriri
vorevodar,

fortficare unde rrebure si se F dus o t,iafide curre, sunc secondare de o ierarhre ecleztasrici ce-gi are edificiire er de culr 5r inrrerrn raporrun, uneon de vasalirate, cu lumea bizanrino-balcanici de unde qr vin moderere celor mar mu]re realtzirt pe plan arrrsrrc, alrele venind, odaci cu rnfluen;a pohrrci 5i brsericeasci occrdenrali, din ori_

la

iasci desprr J ;i . a tirii, in jur,-i; monument cl, r

si gri_ jin aceasri p'rrr. r.i:i unui splendid


r,-xceprionalul, in

Pff
soriincipere de 6x6 m

n[!],voo1-l,,0

r!,::;";xll
dintr. o

b-oltire,. d::r"".'t"nea bizantin, fiind ,lr",nrt de

j"ffi*']""xffi ;ffiH:[::;*:,
sp rur

previzuri cu o absidi circulari

cupoli

nlra,

rrn r nrermedi ul pandanrivilor,

A;,

-1w

* u4

susginute,la rAndul loc de srAlpii plasagi

de lrtt;ri fr^g^ente

pere;iilicapului

erau decorati cu fresce.

pictura gisite in situ fac douadi

l" .olr*i.
._-i

recrural cunoscind o ffrare

dar mai bine pisrrati, in ciuda ransformi.rilor^gi adaugir ilor fi.rzii, esre, din aceeagi epoci, biserica Sf. Acanasie de la Niculirel care, ".o"., demn de reginur, inaugura, pe cuprinsul Rominiei, seria cu planul aga-zis ,,treflat" (cu rrei abside care, edificiilor impreun,i, cu na-va,, formeari o cruce); varianri a planului ,,triconc", inceplnd cu secolul al XIV-lea, acesr iip a.hiTor afa de minuscula,

inlara Romineasci.,

cir;i in Moldova.

rispindire in Evul Mediu, arar

1 $i mai vgclri fglar acesre doui edi6cii dobrogene, darind ' din secolul al X-lea, cum rezulra dincr-' inl.-riprie, es[e conplextrl ntonastic de Ia Bttsarabi (MutJhtlnr). ijrl com_ ponnra sa intra o bisericugi de ri;r bazilical, cu rrei r

, ,

'a.ve despir;ire de srilpi, o alri bisericuci conrpartii'e'rarj i' gi alrar despirrire de zidui-i pli,_ru, sri:rp,ii1r.5s Ironlor,.naos de goluri inguste, doua paraclise, cjreva oh,i,,, r;,llf irr r:r cavouri. Toare acesre incaperi au fosr e s,:a
creti,a

Dealului Tibigirului, inscrrir-rdu,:;.

,-l
,

mai interesante complexe monasticc,,, ri-:t:. srirnir de acesr agezamint este mlrli- ,, ,
decoragie a peregilor obcinuca prin :1 prin rrasarea desenului cu o cuioa,"
_

unor metteri

populari care acii.t,ea:,,.,


.

erta propegari de biserica oficiala ; ,j,:s

ornamente geometrice, Ee
sau fanrasrice,

imaginr

i:r
.

fie chiar 6guri'unr", sfint in arirudine de,,orant,,, toare des,:,., plini de candoare. Pe alocuri,

imagrnrlc

,, , - :

,:

lllcrinfii care r-au

cu litere grecegri, runice,"glr1,,r..,:,,

con.;ugateaici,influenredinrrecelenttr',l.;j.r.-rt.r:'1'''t''''r
r
r

intrigat pe specialigti deierr._rri

i.

,.r ,. .,:r

,., .:,-,,1r

r ;i.:

,v,t.t.!,.,,

il

u.-. iisarc dtr r._trt , c din seprenrrionul european spre Bizanr, igi F.. L:*t, drurn giprin rinururile dobrog*.,

oocta

----'vqLrL ScuBra[c, inceplnc{ cu ct lc j,' Crp;,, ') grogr,^frr, lncepand cLl c(.lc dtn L3.trJij:t llll' Pilt;ederl cu evenrurl. sfbr.pind ,,rregr

gi! l{iii:,,,

[*fu;*Jrir::'.;
Brhor), qi-au consrruir micr casrele

xffi
,

$flx
. b^'

! pro6ra'd cle prrvrlcgiile acordare de srarul maghi.rr, cno.,, I pi,jupanii romini din careva ginururr (H",J
qi par; totpoziria cirora consrarim o c.nfluenr, d" ::ll:: ln stllurl a\'ind ca interesrntc srntezc. 'czulrar

'

;'*1..1' *o'and,

folosir-r,.1 un plan central f"r .1. . in ,ri:rd,iir .r.. e.i csre pi {,r_serir,r ,inr Densu; I , li r,,,,r.,,--:,eir_ntente.lesrrucrurasunt(.1ud. ,, ,

.1.

hi-;rrrrini,

i,r loc de rr_rrli edificiul hind rilaiLe. cunt Sunt lcresfrele

,.-lcte ''

'

rul compozir al edici, drepr marerial i,lc,,,uri de piatri qi chiar


1'r1-',ssl

zflfi:,,.,

*';,Y?,':,;,.?i':".;,::l:T;Hil,llll;::l,f
rare

.nu..

protoripuri penrru arhirectura

'"_ uzte, adevi-

din Transiluania de-a rungul Dar, pe

rorninilor '-"ligio u..iro"r"lJ'adoui rr


secole.
s

misuri

ror mai mult ingridrre

.o.rrorid""ri, activirarea bisericii $i se pt' respecriv, construcria licagurilor de culr "rr"i#]:reazi a" ,."aii"l'.

ce purerea maghiari

obligate ri ," ,"rle.,gi la zor-rele;;; a contracara acriunea rorninilor, regali

;i ;;;jte,btzantini
.,;; :;

sunt

;J:ji:ffi:;.:lj

; ::::
e,lemenre fasonare (fragmenre de coloane, d.e arhirravi, al ra re vo ri ve, ., oi.j 1". l"' .r,r" re agezir

ir^ o,,

il:'".: ff :l' ili,l " :' o' b. d';l;; ". ;;' uneori con6scinclu-lu. ,.,o":::J.ffiJ ' lgrr;,jud.Timig), ,-^1,, .--..-r_
i

*d

T.?:',

i,,,' ii ;;' ;,',',:;t ;

I : :i::J r

"

daco-roman. a.

l,

u.i p."l;;;;
o

fi

Sarmrzeger"r"

,Ur"r, in apropiere.
un
e

ii

rui

;**:;
.,
l

;:

:'

:I'ffililtT#;:3;:l
,ritente de arhitectura

Printre cele
esce

1n31 1,,,.;.

i;::;::::;

nenrele goticului

*::i::i*

,,-t'nu""t''la

*o d oxe d in z o n aH un moment

ziasrici insprrari,i,
do arei,

1"^'--;;-

qi rotonLld J,.,
1,.

.'

ecle.

pi incorporar,i irr :, localirare. Tbr

arta apuseani .,ltinante o.rrand din secolul al X-lea


', .LIei romano-carolice din din secolul urmiror o 6n.
elemenre rekef

in

:;::;;i:iri#i'# j:::Fiffipe i;::1f:itjri larura a. u".agl un sancruar .lr.


bolrir inrn-cloporniri cruce ogive.
Pe Aga

,l,l
.

zilica, Si ca drspar.rrr

,un, brr..i.rl.

de sculpruri r orir .,:,

i:ri ne-au parvenit


'

dinrr-un rimpan

ai

ct

Majesttts Domini,

:inri

roare calirarile de sril

ale romanicului

hdT-

Sibiului, de Bistrigei pi Bragovului, in secjul al

ftre olon+di

pirmns in Transilvania, odari cu cilugirii prorejap de regalitatea aposrolici ,i, ulrerioi, de


sagi,

insalap de

aceeagi

,"g"lir"r" in pirgile

XIIie".

tipul de beziliciromanici scurti, cu rrei nave despircire de srilpi gi terminate spre risirir cu o absid.i ,"u

Pentru secolul al Xrrr'rea, in Transilvania sunr carecte, risdce mai mufte dpuri de biserici. Cel mai rispindt este

dobnndegre insi un avAnr fira p.".Jd".,. aici. paral"l lu ini.lrarea unor biserici parohiale J" sobru gi modeste "rp"., ca dimensiuni, se deschid gi ganriere ma.i, incepXndu-se

XII gi in primele decenii ale celui de al XIII-lea au fost je_ fuite gi aduse in stare de ruini de citre valul pusdiror al iitalilor. rerragerea acesrora, programul de consrructii P"p;

ryleapusstrijuire

.hi".., *"i,

i f"t: impus de megrerii sagi venigi ot,bmonumenrele de la Cisnddie, Cirradioaro, Herina.La , * din.urmi., gramacicasrilului romanic se a6rmi pl"r,", prin frvc de arcaturisemicircula re, ancadram.,r", j"
rribune
menea, semicirculare, Gresrre bifore "r"sau trifore la rurnuri, arcade ce separd, navele erc.

de unul sau de

doui rurnuri. Acesr rip a din pir,rile Rinului infui-

zidirea unor adevirare caredrale cum esre cea dela Alba Iulia, construiti cu incepere din anul 1246, peremelia unui ediGciu mai vechi ce cizuse pradi invaziei.

Aga cum aflam din operatterari,,Carmen mizerabire,, Rogerius, majoritatei bisericilor consrruire

d,e

in secolele XI,

Prejmer, Eiserica evonghelico, Sec. Xlll

corni$elor, consolele, capitelurile). Spre deosebire de alte licaguri construite in aceasti epoci desrul de agitati sub
aspect policic Ai critici sub aspect economic - ceea ce nu a permis chelruirea de fonduri prea mari pentru o decorare corespunzitoere -, catedrala de la Alba Iulia s-a bucurat de o mare atengie acordati elementelor decorative. Se distinge, printre altele, portalul romanic bogat ornamentat cu vrejuri gi palmete. De asemenea, meriti men;ionati compozigia Majestas domini sculptati in relief in luneta portalului sudic care, impreuni cu alte citeva. reliefuri stingaci executate, intregesc un aparat decorativ minim pentru asemenea edi6cii.

aici odati. cu ci.lugirii cistercieni, de unde gi denumirea de,,gotic burgund" sau,,cistercian", intiln it la mdnastirea ordinului respectiv de la Ci,rga, din Jara Flgiragului, care este cea mai tipici reelizare pe direcgia acestui stil. Este o bazilici cu transept , previzutL cu capele, boltiti cu arce ogivi sprijinite pe nervuri simple. Un efect decorativ
deosebit este asigurat de ferestrele in formi de foare cu gase lobi, element prezent intr-o variantl (ferestre quadrilobate) Iabiserica din Prejmer. Impresionante, degi asti.zi in ruini, sunt aici gi zidurile de incinti, ca gi cele ale construcgiilor anexi, cu ferestre gemene despir;ite de colonete pe care se sprijini. arce ugor ft|,nre, dar incadrate de arcade in plincintru gi arhivolte

$i ascfel, la inceput ezitind in ceea ce privegte structura gi morfologia, arhitectura romanici din Transilvania va
stribate, intr-o pefioadl, scurti, drumul de la primele monumente modeste ca dimensiuni gi confrize, indecr:;c sdlistic, Ia adevirate carcdrale in care stilul apare pe cieplin inchegat. Tot in secolul aIXIII-lea, in tansilvania apar gi edi{icii pur gotice. S-au darcrat mepterilor burgunzi stabiligi

in

sernicer c, cd o reminiscengi. a scilului romanic.

-,.,1,-r.J ai XIII-lea, regatul arpadian a acordac o mare ai-('nr-i! :r,:irii e('r',r:ri civile ;i militare - fortifrcatiilor, in

Tr. .,,-

.,,i.,i;:,j,, r:i:iri,lrr de i:efugiu ale populatiei autohtone,


.-rllir i,:r'- l:r,.r 1ii ;r '1tsad.c,
:;:r,Li .-i--..i '-1iiar

cum este cea de laBartolomeu


Dabacti, aceasta din

.,:riiit-

,1e

urmi

ca 9i

atriu,l,.

,r*

iLr:,r,i

rrt';ire fiirrd fortificate cu ziduri de piatr5.,

tl

(jud. AIba) Si Cheresig fiud. Bihor), acesra din urmi cel mai impunitor prin masivirare.
Un
rol deosebir a rev.eni:in campania de construcgii ordinului cavareriro. reuroni. in scurrur

eu aperut casrre regele, la Ciceu, Odorbei, Deva, Rolul de fortificarie, pe lingd acela de regeding i feudali, revine in aceasri perioadi gi unor rurnuri de refugiu de tipul donjonurilor cum sunr cele de la Gdrbou, CA"lnic, ColieSti

Tdmpa (langi Braqov). Cu rurnuri zid.uri d,'" zl+m grosime, cu capaci,:::T[:iilH;l de folosirea ingenioasi a condigiilor d. ;;.;'fr:,:::l panre) acesre cerigi, ca qi celelatr. au incorporat desigur. gi un sustinut .fo.,

"ain.uffi;.ffiJl:
.";;;;,

popas ficut Birsei, unde au fosr adugi de citre regeleAndrei II Ei de unde au fosr alungarid". _onarh in anur 7225, cavarerii reuroni "..l"gi ,u"in,.-.iar cetiti de piatri la Feldioara,la Crizbau,Ia Codlea Si, probabil, pe

frcate

forti-

si presreze diverse munci pe ganrier.l. d.

partea populaciei aurohtone, chemare

,.,.r-i.l-dil

,i pllr.rr.i [riri t'

inlara

in anul 1211

in primajumirarr: ,,r siri,irrrui al XIII-rea, condiriiprielnice pentru implemenri!i.i.,r: ,.:rr.rli i'ceput de viati dJii;;;;; ce decurgea din a,.,.,., ,, ,,r, j : i rn;,rterie de culruri ,pirirurli, i, arta in speri, conr;i ,..,,.,, .ii in zona cuprinsi intre Dunlre qi Carpagi care, rl,,ir' ;-,...,i,r :ateva decenii, va fi cunoscutl
() (-')

)\,,
t4

Zlililhm"^
$i ll:1;**::.d' *"rJ.".-"r ;;ffi;; "";-" ;";;l"rJ. noicvodetele, se mai afl i inci, 1.i,

:j:f*:tj

Tn,ii Romineeti. pani arunci, "u,

piminruri

mirea celor doui clase _ cea-dominanri., a

IZ4T,cavalerilor din ordinul ioanigilor, in care sunr mengionare, in zona Olteniei, cnq,atele lu1{oa.n 9i Farcag gi voievodatul lui LitovoL iar in stinga_Olrului, in Munrenia, voievodatul Iui Seneslau. Cum din aceeagi diplomi, ."ri."riii" {:^ respecrive ajunseseri Ia un grad de dezvolt"r; .;;;;;:
(maiores terrae.),9i cea a giranilor

atesrarea lor documenrari. a fost ftcuri printr-un act emis de cancela-ria regatului aposrolic. A";;;; dcre diploma dati de Bela al IV-lea, in

l"r$i

stipinilor

de

consrruiasci. cetigi, regedin,rc curgi gi biserici.

A)rrUi _ ,i

Dinrre acesre edi6cii, cel mai lesne de reconsdtuit mental pe baza ruinelor existenre exe complexul
Ia Curtea de ArgeS.

arhiterrrrri-ii

o bisericu[a,evident ".".r"i" paraclis unde se,";";;;;;.1i1ra $ dul - poate Seneslau, poare !n Tihomiq, po"r. chiar amindoi.

Tot Ia Argeg, dar in afara zidului de in Iocul.undZ s-einatgi astizi biserica V ruinele 6ind descoperire chiar sub

i,iii;l'ii)n:::
_
J tt ct, ut)yt rLu Strei, B i seri ca

iardor""t"

Edrficii aseminitoare sub aspecrul dimensiunilor pi mor_ fologiei au mai ex'sya,t unul Ia C_etagenii din Vale,p';;J; Dimbovi,rei, gi doui Ia Turnu-Srrrrin.Ruinele lor indici ffui, echivoc ci avem de-a face cu biserici mononavare compartimenrare in naos gi pronaos, al ciror p";"_;;; preinti aceeagi arternangi de asize din piarri pi cirimidi,

or (oooxo, :ec. Xlll todoxo, 5ec

atit de famihari'e&'ciiror din aria

"rhir".*.ii

bizantine.

ceva mai tirziu decar licagurire de curt menrionace esre datati., totla Curtea de ArgeS, Si birrrico San Nicoara. Ceva mai mare decit cele careau preceda
va elemente

rusegti, cu Europa cenffali, prin inrermediul Ungariei,;i mai ales cu Bizant-ul, intr-o vreme nemijlocite, iar iupi .1d"."" pinirea cruciatilor, prin interm"di,rl ".";r#r;; g..,o vezilor.

paraclise, in ambianga vietii """_1, de la curtea lor fiind l; ^ili ;;;, cosrumele sompruoase gi podoabele scumpe al ci.ror sril dovedegre relagii srrnnse cu cnezatele

acegtia, aveau regedinge fortificate gi, de

Transilvania, Oltenia, Muntenia gi Dobrogea, care, ca

qi

b,rrii

noi arit in plan,

vo, eacontine gi citecir gi in pl"rri." faradetror.


ra_

bloul

de cer de arci nici in Mordova. cetatea de ra Batci Doamnei de Ia piatra Neamr' construiti in secorere pe ruinele uneia mai vechi ce apardnuse gero-dacilor, indica gi aici exisrenta indubitabili a uno. clrriuirori feudari de rangur ceror din

Firi si se connrrez e Ia felde clar ca la sud de Carpari, dwolririi arrisri ce n-adiferit prea
mulr

suprema.trei pe cafe c dobAnclesc acegtia in comerruJ din lllare:i lrleagrj, unc{e au facrorii pi"l i" Crimeea ;i spre vSrsarr-l t,cinsLi_j, se daroregte, cum se 9tie, conslrij'.re ,-, a clr,, i .:.r- it; ,_,irr
ZAna C:lYe ;1; ;ri;g1.r..,.-.'-,,;.. ,! . - .- -

Tocmai

xri-irrr,

XV-lea Srefaro cel N,iar.


rl. /'|
r:I

in Dobrro9.,. l..:,,',,",,' , la coltleii,,ir;.r,, -,,.,.r. i, t,l),,; ,;:-; zisul,,f,:rr ,,.r.,rrr-r-': -t,. ,-,; ,,- "-.1," .l .l'' ,(]:t::''t:'r Alb;)' aqa. ."r i",, . "" ;^,; . .,:',:',;' :::.li',..:",.','J, li:._ f J:;ifi

t*,,,:ri
)

;.:r_.o.lul

al XIII-lea in

;:1::T:;:r:#l:
:i

;,

55

fi.-r:
Ii.i

ffidi??":lu^
vom polirici gi culrurali, deopotrivi' Schimbirilela care asista aici au evut cevze interne, desigur, datorate unei evolurii firegti, unei maturiziri a structurilor anterior creete.Nu sunr de neglijacinsi, cind evaluam din diferite
unghiuri siruaria, nici unele ceuzeexterne care s'au dovedit prielnice evoluriei socierigii romi.neqti. Menrionim dintre acestse reculul pe care-I cunoatte ametintarea permanenra penrru rinururile de risirir ale Rominiei din pertea hanarului raciresc din Crimeea, De asemenea, o slibire accentuati cunoa$re la un moment dat, in prima parte a
secolului al xIV -lea, regalirarca maghiari.Declinuigi apoi sringerea drnasriei arpadtene gi interregnur care i-a urmat au incur aj ac, p e p iminrul rrans ilvani ei, mai vech i ten din re ce, reprezenrarc de acele terrae (tiri)

un ro'it;'-'c, secolul aIXIV'lea a marcat socialmoment de ri.scruce in d'eryolcarealor economici'

pE\TRL' i;nlc

unde vom asista la un adevirat reviriment, cit gi in sisegri, in cele vechi, ca 9i in altele nou create.

oragele

Dar cauzele externe aritate au avut efecte gi mai profunde penrru provinciile extracarpatice. Procesul .rirt.liziril aici a unei ierarhii feudale sub forma cnezatelor gi voievodatelor, inca din secolul preceden t, era incoronat acurn actul hotirAt al intemeierii unor srare independente. Cum grim, actul organizirii polirice sratale implicind respinde

dinge cenynfuge' reglidin

jgir as, Hageg Blrsa, Maram u rep, ca gi d", oi", o zi ;;_ 9rfr sau Borga care domn.r. p.rr. un adevira t repnum Tr ilu n m. Exe dyp t,p.n rru, .";;;;;;;;: ;.r a n
s

llronom!

romAn.gri in

suveraniragii maghiare gi crearea Jarii Romlnegti carpari in anul 1324 6ind consolidat printr-o stralucitl izbindaFle care Basarab I intemeietorul o repurta,in 1330, impotri,;'-'i i;:i-irei maghiare conduse de carol Robert de Anjou, la ii -, ,,,., La vi..," se pistreaza o Cronica pictum cu imagini qraito"r. d.rpre rezis. tenta gi ingenio zitatea v f,,'i.;,,'
gerea
a

avut loc la sud de

primul rind,vor.i.u,..

si.se spryin. po. orrg.,

dinasu..ng.uiu, caror Robert in

i;:;ln':l;lil,i:*i.r;n'i'i[-i-:oi'"
.on
a,

j"Ji;',.r*u

incurajindu-le

intirziat cu trei decenir ,i., Romineasci, actul d.e ino,,,. statului va avea loc gi .
domn al Moldovei.
Bogdan, voievod al de vasalitate fagi d.

ri.5

:nimenrele din Tara qi de intemeiere a

la

,,

.rrpxti, la 1359, clnd


,

eion.il

mettetugurilor, de aparigiauno. .onr, jlttori. cu pretengii sporite, i devenirporiuiu sporite, a derenitposibilj pretentii arar in ;;;::""'ort rra, ?^* ^ _, rrle rurale romine$ti

;;"*Iffi :jl "'ff ::i:ilfi';:


cl)
s5

Maranr,, *g.l;r:rragi

'iLr, denunglnd raportul

se va

impune

ca

primul

rnente teologic gi cum

Cum cultura Evului Mediu avea un caracter

esengial.
avea

(\.

"a-i.,irrratia

nou creata

yf [,?xl'\,i1i.^ a! ftili
I nevoie de spriiinul bisericii, intemeicrea noiror scare a i forr urmari la scurri vreme de inremeierea unor mi_ i rropolii care, liind recunoscure gi_curelace de p"rri"rhi" ] ,au^"nica de la Consranrinopol, au arras irrr"gr"r"" ; deplini a culrurii gi arrei rominegri in sfera celei bizan_ ; tine,firi insi ca sugesriilor 'enire din vesr sa li se bareze i celea. Dimpotrivi', cum o si vedern, prin inrermediul Transil'aniei gi ungariei in T"r" Romi.'easci, prin i'_
romine inrri.nd in combinarii sava're cu cele bizanrlne _ ecefiee modificare adesea de filierele bulgari fi, penrru secolul xIV sirbi - penrru ca, inregr"r! fo,-,d,rl,ri ",_,rohron ancestral, sa conduca la originalele sinteze care rermediul rransilvaniei gi Poloniei in Moldou", conrinua si penerr eze"l^"-".,r" ale artei occidenrale in girile

'or

definesc bogarul_ conginur

de arri, srabilindu-i locul in conrexrul european.

al $colii nario'ale rominegri

ARHITECTURA

UNA dincre primele griji manifesrate de dornnii rarilor romine dupa cucerirea independenrei a fosr si asig're securirarea horarelor, in care scop o ate'ric elr,sdti.d:,
au acordat-o construirii de forti6carri, nii ir-rr_rii,i,, ei s-au multumit si renoveze Si s;i ccrns,.--.i :i
,
,

,,.:),.2r.i,,i

.orlrlul' iL, irL 1r-ipirlr ,le ao:ir:r,:e cluse de moldoveni impo,.,-: -r.,1 ,.,,,,,;,-il,- 7,r,1,.,, ilt ,,,.etnea lui petru

Muqat
vechr,

lui Mircea. Numeroase au fosr CCi-irr,1r: , rarui de nord aI arii Romlne;t,, i,, ,.,, , ! c.etatuia dela Caltataneni,Ia30 k!-r1 cLr,,.,, ;,,,
,

mai vechi , dar in alrele, au rreh'r-rir s i noi. in lara Romaneasci, de pil,J;., :.,,1 t,:,-,.,y Iinia Dun irii Cetatea Seuerinului., , ,: t,t, Giurgiu, acestea doua din urmi, co).r5,, ,,
,
1

,,,.- i,--,'_;] ui-.ror

;;

i, ri,

inririruri mai

io,:rna uinui patruiarer :(, r'i ;,,tlr., 10x45 rn, Cu ziir

:.r -''-e

: r
,,

n u.l accirlentar. ,,.fali, cu rurnuri,

. r,,-i i

,. r_.t L,li

rr:lrcator peste t1e marrle

Argeg, cetatea de sus a Damboviter, tttrt.t,.,,,: ,'t de Ia nord de Ploiegri gi cea mai ,,.r:p.r.
tea

ii ,

,-1.

Poenari,

Argeqului 5i avind in plrn fo.-" ,-,.rui poligor, cu turnuri la colguri in care erau incartirui;i cei de osragi ai

ziditi pe pisc de munre. scrj,U(,).r

garnizoanei.

neregui-t i:r,, .' ," .1,.,r,. ,r -(ii... 1,;,,..r.r.rsi.ltrrior, unde era 30"-40 acliposrir,.L si i,.r.,,,111;1 .lo,n,1L,lui,.,-, *1.".t"',.,"n,", ,ili d"
,c(.pri(,pJ(JClts\-ri Sp,,cJeoschi.cJri..t,ir.,iNi,r,rrrr,1r,r

,'','''',,,,'i..]..tilJj:,1

Faima ne .rre o ari ceritrle Ncarrgr.rlul de pe colturi ,n"1. n "*,r,.ru |i a S'rrevcr ne dispenseazide obligagia de a insisrr asLrpru i"5e"u in rfir:r irr.-inrci.

li :"1,,,:1,:l de cetiti roarre iscusiti s-au aritat ei mes- ] ::::ffilH1:11:J:"1.ilili:::i:j:,:X'l;:ljL:"::i: terii din Moldova.
l"j,;,;rr,.r.,
hccjrcr hrurr

Ctrrtea cle Arqt

Suceava mai era apirari inci dc un bl.sritrn .srr[r firr rrr.t unei ceriti de plan ronrboiclrl,pl.rsrr.r in :orr.r .-lc vc..r .r oragului pe dealul Schc'ia, dc undc 5i ntrrrrclc ci.
L/n puternic accenr dcfbnsiv esre Fus, irr .scc..lul

rl

\ I\

lc.r,

arhirectura dir-r Trlnsil'rri.r. Bcrrchcrrr rr ccr.lnlrr, -rl regedinpelor forrificare sLlnr, cr ,si i. rr..ur, r..irtr.rrlc fcLr dale, regalicacea i'sigi, der rsi corlu11rr.irrIc .ri;.',c5rr rIc sapilor, ba chiar Ei cele sirersri irr rncdrul rorr.ircs(- Frc.-r'e ,r se intilnegre acum rurnul-lc',currrr.i. L.r JI,i/,i,...,,rr, l.r (',,1/. Ia R,ichitou(r' roare i'.jud. Hur-r.iclorr.r, .r gr l.r ()rr,r.,ir (j"d. Maranrure;), arr firsr inilrrrc nr.r.sr\ c prr.rlcir1.rpc.1.. de piarri, al ciror loc de ,"fug,, in c.i:.lc prinrcl.lic,e r.] indeplinir cu eEcienri.
gi pe

('cl nr.l rirrr'rr'. r r' ,,i' tt.tl. :1 .l.l,,r'r',. .l ' :rl,l. Ilr1 l'''L ..

iiri rl r'1 rtr:tur-r rL:lL-lcn. ,1, itrrrtltft,,irr, p.tni rn

ir l:-l r
Lr

Il'tu-]ir)lll

llrr',r,r ri.ainr-J
Ll-i 1

.ir)r it illt lli.li.' _, ) .,

t',,,

.rif l-1J,.)i-

spre deosebire de acesre basrit'rl.e i.,.rr.rrc


ausrerirarea

ciror ruine inrpresi..ea:i ;r rsri:i f

.si

srrrrgrrcrc rlc

l.r

r-rri tr.rr)rr..rr,,l .lrr.rrr...

gi genert'r:irrrea pcis-r.jur'r

c,, /,.,. ;,-'i. 'oie'ozilor 'raran',,,..g.n, sripineau Bogdine;rii, de la Gnr/c.,rr, .-1.. h,L1,s,r s,rp .1c l.r Domnepti, cu inci'rere ror r,.rsrc, ,.lin ,,rl.J,'r. .,rr.,,r, f 'rrri gi palisade, cu casel.. l..r r'ari di'ic'rn, rr.-L,rrre'si sc h itrscris in pei.sa.j .,si cl un elr-rncnr de
.,rc l.r

forrilicare ale

.iln jur, cLrrrilc


PLIII-lfr\t lllf l -lirt r,
.

nr)i\l[ii Ir,
Itri

ht.,,r i,r..i,.
r,t

f.irorcsc.

.J

rr li.r :

; posesia voievodului Mircea, acesr casrel va indeplini un I rol esengial in raporrurile srrl'se ce se vor srabili inrre I tansilvania gi Jhra Romlneasci. , , '
odari. cu doblndirea srarururui de independenta a principatelor la clrmui rea cirora acced, voreuozii din ."1.

citre 1150 iu cr:, din vrernea ll.r!,. ,1 . tic, expre:;ra ,_1i..,,: , realizare a ;1...r;

.rrhirecturii bizanrrne
in plan culrural-artrs-

apiruti

pe ir,rt

zitoare cu imporranra, cu autoritatea nou create.

incemeierii, edi6ci i\e ziditeacum au dimensiuni "n"r"rio".. corespungi

RomAneasci gi Moldova inaugur eazi qi un program de consrrucgii ecleziascice. Spre deosebire d" presdgiul stateror

lara

Putenl adlnii;, raspindir pl,.,i,

.;

t.;r sr posibilitarilor de , polirici ,"i-," "l.iruire p. .rr.-l .\cesr laca;,

imprumuta cit . r

.l)rolpe ,1"..hi*b.r.,
, r. uce

i,,;;;;;,,"i,iT,ii,:i;;Xl:,::";:';:,1'.3::::lt-

Adevirat monr

j
,]
-_)

cu o absrel'i r ,.]ri- ',' :' ur..,r absr.iitrre lprt'rsctrmidia qi diaconicon.rl''. t r,..Si)^1rir.roJ.re rcesrur plan, silueta bisericii se ir.rlLr :\.rr.r .tru -suFrf,Fuse ce permir o lecturi cleri r sp_.,.rrrullrr 'orur11eptrrnrntl
rnre rir)i..

;i i r in variancz 2g;1- ;r.: "9t:t.prelungir-:i.,-,, 1 risirir

,,J.,1 bunarii cel

mar

.,

greaci inscrrsj'
,

....,,-,sralnrinr)polira.ni
,-, r,i-r.rs

ingusr, rrr

spre

Je h

(t rr

bazi at,em, agadar, zidi;i din asize alterninde de piatra gi cirimida,peretii celor Patru laturi din care se degajl mai
inalgi peregii ce inchid bragele crucii terminati prin arce semicirculare ceredetermini boltirea- spatiulul 1)easupra

in Jara Romlneasca

se

impune

gi va cunoa$te o larga r5-s-

pindire tipul de lacag cu plan triconc, avi.nd adicl o absida


pe axul longitudinal, la rasirit, gi alte doua laterale, spre nord gi sud. Frinrele edificiidin aceasta categorie, modeste c,r clinrer'r::iuni, aperrineau mi.nlstirilor nou create - \,'odita,

spagiului central, marcet de parru srilpr sprijina, de asemenea, arcl- rl1:r-: r:" viguroasi acoperita cu o cuPoia. r ' ": pirrat Ia celi rotund al turlei cii: r' ) inrermediul triur-rghiurilo r sferr i,,
care se
,

't '

'Jil're rrr.ici p-,i-.": r ii,rl'r

\-t::
i.

t,tiir.t,
, -,

[j111;i1

;11t,y1r-t.

r.,,

'ilr::r,,':

ciil i,Lina,iva
,'1;:,r,;,'.

Priinele doua - azt disparute - au calug;irr-rlui carturar Nicodim


,u ,''ii;.,e a o-:l

,:

\,r '.',';'', ,
,

,.-

'

I : r:'i., ' : : i-' ' r.


i

r-t-rotlasllci din Tara ROmaneaSCiiuirri.n - a diinuit insa . .;) ci: :ne ;rfi drn plir-r a h semnalat la
r.

Dar oricit a fost de


deosebira

izbutiti

c1r,-,

L
,

cltn :irii'-ur ieii aparenti

prevkut

anistic, deopotriva, acest edificiu

;.

., , r. ,-ri)i. i',:r,;sire t-l;trbe,

terminate sub

infara Romineasca

rli,. a .r i,i.i,--r L arirt,'o-rlri este sr.rbirnrati

dar gi acelea cLl r-i.'" de,,cruce greaci inscrisa'l fiind cL, important licag consrruir in 3crre ):r . ;- ' , '- ' Domneasca din Campulung, situari r , , ., '. vodale qi slujind drept necropoli i.)iiir',,'i'-'r l-i:'rl;:-ri:"''', '';\'') ' planul de dp bazilical, cu trei na're , gi t.r.Li,*.-r-'r! ,\Lsicr.t-lu[ clc bolrire imita tipul de,,c ruce greaci inscrisS', incr-rnurrat cLr' cl rurli pe pandantivi. in schimb, inca drn secolul al XIV-lea,
care au preluat,

.r '-.' 1\ rr-r.,- -: i,',.,,,.ilrct,rr;i


",-,:::t,': ,,-l ,tre i-l'1,,

5t

Brsf ic,t llt,lt-c (l Ill(ll1(l-illl'ii

L1-r1--f

r-)i:rol:l t'oiei't-tdtrlur,

tipul .1dclptar eict

{r,,-,.i

i--i

ic'-rrrcirlcu rurla pc rr.tt}s. Cr l,,lgici a constructle t, c.1

arrncrnie a proporiiilor gi, ntt in r.rltinrul rind, ce pr1355t.i . f;rtadelor, [ti-scric,r ntdrc tl Colici s-a impus c.l un adeviret n-rodel

imirat in diferire variante pin:r cirziu.

acesr ora$ a fost reinnoita in stil gotic biserica manastirii SJ. Maria,in promovarea acestui stil un rol determinant avin-

Ca roate edificiile de acest tip, biseri ce are o singura nava impirtitiin pronaos, naos gi altar, termini.ndu-se spre risarit cu o absidi gi flancatl de alte doua abside in dreptul naosului. Tamburul rurlei este stripuns de douisprezece ferestre inguste gi acoperit cu o cupola in formi de calota. Cele patru bolgi form eazi gi aici o cruce,
dar cu bratele inegale, ce desenea zi pe fagade frontoane semicircul are cere, in dreprul absidelor, se rerrag spre a lasa loc semicalotelor ce le acop eri pe acestea. Remarcabili.,
cum am spus, este plasri ca decorativi a exteriorului. Ca gi Iabiserica Sf.I,licolae din Curtea de Arges,paramenrul este
qi de

du-l doam naCLara,sotia voievodului Nicolae Alexandru, care era catolica gi care, aga cum arati. Alexandru Davilia in piesa Vaicu Wdd, sprijinea tendingele hegemoniste ale Ungariei qi ale papaliragii in Tara Romineasca.

bizantina, legi.,;tni.r '' '. rntemetat Ie m;ll i'. -'


t,

Mult mai viguroase ;i mai irrsistente se dovedesc a fi intruziunile gotice in arhr i3(- t,;i.ra taoldoveneasci. Departerea relativa de arl;.;,,-tri-c,,i,ai'eani unde domina arta

':

,,'.,' ca.re
.

principatul

nou

r.crlvania unde igi aveau

realizar gi aici dinrr-o akernanti de piatri, dar tencuiti., ciramidi (cfue rrei rinduri.)

obirqia prirrulr 1r{-1,.:i tinutului si ri ,-l 'Balc,in sfi,s i L: influente e{,,1 iL'lir
.

'

:'

'; ilelltru independenta ', 'r,ri Dragog, un Sas, un

. t,:i':runderea aici a unor . i: irai ales gotici, col,, ,i.,iesc primele edi6cii.

cu srilul bizandn triumfator in cele d,in urmi infara Romineas ci, aicipatrund totugi gi rimide inriuriri ale arhirecrurii romanice gigorice din Transilvania, Ba,Ia Clmpulun g, inrr-una din capiralele principatului, se consrruiegre un edificiu gotic, gi anume Baratia.Tot in

in .or,.urenr;

portate chi.rr

,:ie ,.,. , ,

$i

Transiival-,

j:,

,,,

,.,i:ii de inspiragie. Din


- -, .J.re casa domnitoa-

Polonia gi Lrru.r,,,, re va inrra ir-r .-r., , ,, odaci cu mc.;r ii! 1i ,,, sugestii de factur;r g,0L-l. i

',,,ririnloniale
.

- \ror veni, rile noilc-rr ctitori, muke

t).,

Radauti, Brserrca

dontneascct

5e

Xl\i

zid ce ni s-a pistrar in Moldova darctzi, dupi toate probabilitatile, de la -ir-rrnitalea secolului al XIVlea. Ea Poarta hramul SJ. 1\icolar gi se
Prrma biserica de

Biserica

Sf Nicolae va 6 prima gi ultima de plan bazilical

in Moldova. Ediftciul care i-a urmat imediat in ordine


crorrologicl, 9i anum e Si. Treime din orasul Siret va adopta ,ic j:, rlarui rriconc (cti tre i abside dispuse pe laturile nord, ririi s s'.'r-1, tr)a'fe:-.rrJp'1rn5,e ci.e ferestre inguste' In privinga ,,1 , , ,'1,1 1 ,-i,: i;,:,liii r, [a;i cle 5j. }i'rolae din Radiuti, - ,.:.'. ,-.t ,,,:iir rLi.ii,;rL t-.rlli,r sn:nti(ilir,,,i,:ice usor frarrte, aici I '' ; r,,ii,; 1;. ;,,, 1, ,r'11 ,1.1, g 6.,1i'tr p'c pandanfivi, spri' , ., -:. . t, , 1ji'i,,.-:- -r,1r,ll ,;,;1 1i5;tt,-iirid C l,e f fgi de tfeCefg

aflilaRadau;i. Din punct de vedere stiffisiic, :':L-r:if liri'ri, de culr, descinat a 6 gi necropoli do'ni-t,- ts,- : ' '-' un adevarat teren de interferengi a ei:ttt.l1-r'-. ,-r, , ) '
'|

bizantine. Planul edii'c,,- t'-' .' ,l acela al unei baZilici cu trei naye, C1,,.r-)j:,,;. _. "-tst ..,,-'i-,r';:'' I ' giruri de stllpi. Pentru a se face deconfesiune ortodoxi, spatiul inter'\.,i ; , cu ajutorul unui perete transversai str..'r. r,rl-r:- '-'' -'
nice, gotice gi
::

ii

:, .'.r .tr',-'..,..r1.ri ,-,,-,,'..,.ie, r\r:ii Sui,t r.rCSi asDect, Cit 9i prin l.iti..i,r:,r Lti,-!,.,-::a-, lrlral-,.,ri*'t,[ialfar;rdelor,previzutcu
iriir-t::'-rr::ilr-e

in ax, in pronaos gi naos, acesta din u,:rri;i Prre ir-iirgr: irL altarul care este terminat cu o absidi. Cele Irci rra','e nu sunt egale. Cea centrali, mai larga esl:e bolirci cu
un semicilindru ugor fri.nt, inri.rit cu arce dublouri, in timp ce navele larcrale, mai inguste gi mai -ioase, sunt bolrite cu semicilindri transversali sprrjinigi pe mici
arce

if if.rli!i21.:
e ur

:,uLr

cornig!, cu arcade semicirculare

iJlsc'lride cei':trr-lica smilquiri, monumenrul ;lr'r-Lln'[e gre de un rip lrrradacinat de;a in Tara Romi.neasci gi care igi avea oblr;ia in arhitectura sirbeasci.
si
ci.e

cor'a,:e

in timp

semicirculare.
r-'

ce in Moldova,la Radaugi gi Siret, abia se inaugura construirea unor edificii religioase din piatri gi caramida,

-).l

{rI

tq d\

,''']

dep

s, e

de uuitate 9i'

- i ii :' :,""?ilf ;:"i:: #?;: intr-u

:l1:*T:illi

de mai

rirziu'

cit

;i#_il".ot,

ura godcl" se Poate. sPune cl in acest al orivegre arhitect tr""silvania este racordati la migcarea eu-

,tr1;:i:".I:;:::::'i:::#::::lT:1,:; "*;t:if care, ne6in d angajagi la noi con:trTcfii in girile


santier pe altul.

-il;;;;; dintr'o gari.in alta' de Pe un i., a" oblrgie, peregrineazi megterl (Jneori' ace$tl
Pletrarl-construccompara;ie ma.r l"; ;;['tr.ctonice provinciale'curgi modeste inalteori, tegale' dar marile cum cu cele promovate de la Sebeg-Alba, Pentru reconstruirea dornus-a inrAmplar ^angajati o familie de meqteri vestrta in Apusul l,ri fort ^ Europei, cireia i se datoresc edifrcii cum sunt si cenrrul .rlorul birrricii Sf. Sebaldus din Niirnberg qi domul SJ. Vitus praga. O asemenea ridicare a gtachetei, o asemenea din .or,..r"-r" la un fenomen general euroPean trebuie pusi in legaturi cu inflo rrrea vietii orlgene;ti, cu dezvoltarea cu organizarea breslelor gi cu avlntul pe care

muraligti l"rt,.airfttori, sculptori saupictor.i

aplicau so-

Sebes-!,lba

Sec )(l\i

peste munti, in Transilvania, care cunoatte o epoca de furrunoasi inflorire a orafelor, se desfhgoari construc;ii
de anvergu

ri,

cum sunt bisericile evanghelice din Sibla 9i

din

Sebep

(Alba).

Formele goticului, ajuns in acesr secol al XIV-lea la deplina maturitate, contamineazi, cel pugin in misura in care o ficuse anterior stilul romanic, gi micile biserici orrodoxe. Sunt mentionate de exemplu ca adoptAnd solutii constructive gi decorarive gotice biserica Sf lJico/ae din RaSnou, ctitorie a voievozilor munreni, edificiu cu o singura nava bolti:ape ogive ;i prezentind contraforgi gi
ancadramenre la feresrre gi la portal gotice.

-"qr""g,rg,trilor, il ia schimbul de produse, negogul. Aliate ale regilor din dinastia angevinS., oraqele capata anumite privilegii, cum ar 6 scutirile de imp ozir-e, dreptul de a organiza tirguri etc. AspirAnd la statutul de civitas pe care-l obgin rlnd pe rind localitagi ca Sibiul, Clulul, SebeSul, Bistrita, BraSovtl, Sigbi;onra | .1, acesrca intra intr-o adevarati competigie, ir-rtr-o adeirener;r febra constructiva. $i cum goticul matur es're st'1,-ii :iir-r'ii,-,1r-li, arhitectii nu se sfresc t'v' t ' , ,l .,';.-estui stil unor vechi sa aduci mc.clifrc 21'.

edi6cii romanici.
de cc,nstrLr.{:tre :r
r

r i.l '-j

augureaza qantiere

'',e

flte de arhitectura.

De regur li i,r, ' marile cartcir r unor per:r,raci,


secol,

h1{orr:

'

,L;indeni in Europa, ,'rsrruite de-a lungul ,.-lu-se hotarul unui , ir-rcepute in secolul
--olui urmi,ror. Doar

alXtrV-lea aLi

,..

jinul culrural primit de romlnii din Transilvania de la cei

Cazul bisericii din RaSnoll nu esre unic aga cum inrervenda in calirate de ctitori in Transilvania a voievozilor din principatele extracarpatice nu esre nici ea izolati. Dimpotrivi,in funcrie de natura relatiilor economice qi politice cu reganl maghiar, cand acesrea sunr bune, spri-

clreva dinr:e .', .:. piau de sfirql, 1.

: - ; llllflilte
:

SaU Se aPrO-

,,.rlului al X\'-lea.
.

Primii care s-all rea bisericii lor


ln

j:

itrcl sr nr.-'r.lernt:a-

Io.i'.rr.tL' rr t'',rasului Alba ]u[a.


qr, .1c

fapr, s-r sr incheiar cu

Zlf

oiiil",l'n,,',

Pentru incepurul secolului al XIV-lea nu asistim la prea multe realiziri. Trecerea de la edificiile din secolul XIII, atit de austere sub aspecrul decorariei, Ia cele fasruos ornamenrate din secolul al XV-lea, se face rreprat. Fenomenul se consrati. nu numai sub aspecr candradv ci gi in privinra caliti.gii, elemenrele sculprurale fiind adesea nu opera unor sculptori experimenrati, ci a aceloragi pierrari-cioplirori care au faserar pererii gi coloanele edificiilor.

Cu rimpul insi se elaboreazl programe iconogra.Gce coerenre sau se adapreazi la cerinrele locale cele srabilite in zonele de mare cradirie ale goricului.

Monumentul asupra ciruia activitarea sculprurali s-a revirsat din belgug inci din secolul al XIVlea, inzesrrArndu-l cu reliefuri gi srarui, este corul gotic al bisericii din Sebe 1-AIba. De o calirace tt". rop.rio".i celei care car acter izeazi sculprura edi6ciilor anrerioare, decoragia consolelor cu 6guri umane gi a cheilor de bolri cu elemente iconograGce era, f;.ri indoiali, opera unor megreri de primi mirime. ci insupi Perer parler - consmrctorul ed.ificiului - poare 6 autorul unor sculpruri. Ceea ce recine indeosebi arenria in corrl goric rrl biiericii evc.tttgltelice clin SelreS esce ansamblul,sculprural compu, p. b"r"'rr.r- pro_ gram iconogra6c judicios gindir. Dupi sistemul familiar edi{iciilor gorice, aici Fo., pl"r"r", pe socluri special "r, adosare la peregi gi avind d.".op." capului loy1.",
Se presupune

baldachine in sril gocic, rnai muke stecui.

SCUL,IJ

I,.]i

srie

ci

era de

rip hali, cu r nave rrer

aota4rr e?r s( egale ca

iniJ;ime,

cu

C,
66

l'

(rPCri.,{Cc.l:rr

cs[. (\ \lrl

L]11 r r

.alirri mdiq.. ir dom.n,u. Dlr r.bloul pr.z.nr1r ' u.er .onirmpian J. rur infr.ldr Ir nu corsotuj. d. frpr d<ir ui 6iid:l- poa.. rrm pa- prfecu int.te8er., rnir('nr.,.riIid - pt arc * ptolilazi, uihiloar., .divir.!.. : doi rpros. cr in momeorul crbr.:rl rin,.
d. fngu

rolului.l XIll.:..-rr

lisr d.siglr idpr.si. uror

3rulprurxin@,,/.-l,..ir..on.rf!r: -

r.r!,( ,.,.i..!
t(,r

rr

!r :

\', , { ,, , pn,, ,

,r,; ,,,,,, ltzvokJ,(, r li lr nrdiri. b,

ru2r c\,..un,Dcula ,(ol,)g,., bbcn.r de

() Jczv()ltar{: pr()drgioas.r, in specral in sccc,ltlc X\/lt 1i XV ttl, i.lrr dupi cc, rdaptindu-sc [:] srtuattr, ,rdici grnind \c-:lrni d(;.rcccptcle rcologice, sc va rstringr lr cerlrul unr)r:UtLlnlirc grnr.rn ;i rchnicr :;pccihcc. [)r(pr urmlr(, in r(nf()nilc crre nc rntr[cscazi, s-:l .]tzvtrlr.rt prclunrpinItor \{,rrlptura dccr,rltrvi, in piarri ca tr in lcmn, cicr poporul r(,rnirr c.rrc l l,rcutr drn rrmpuri strrr'cclrr o t.rri .rcopcrrt.i dt ;,idrrri, arc bogrre rrxdlrir in cr,rplrrc.r )r in( rust.rrci l.nrnului, currr \t:lu r-nlrrurit il Jst.lzl trlrrcttrlr: iir:rt.r ririncesci. $i rt-tru;r, n-.i lipsrr cu Jrriv:rr'yrrc drn i)r,r(tl(.r croprl116r1[i,v rnedicv;rlr rrrr]| sLulPtur3 irgurerrvi. rrurnar ci cJ n-:r rrprczrntlt drvinrt.rtc.r, cr cel nr,rlr ulr sl.rnt, un

MrmiJ'
lor' dz.

Ch.o.gh?d'n CIuj.6n

nM. Nrcoire. C.' do, sulpton ru r.al,,:r op.R n! ru,n1i ci,dson z:i r..drlnod.$t
drn

unu,p,crorp rc.omrndlp;rurc.,.,mJ..r,,r,.... Gr tuc," de k, d. .l,f.t. . ,

.. .,.Io,. .,i..,n,,.o ,"": l, l

le

Por

i.sri.

cr

rc:idn

J. v,irfchi:r

'oltr

h
,+)
5E

inscrip;ie care

,lrpunnum.lpc!.LrLte,rutL. -r..,,.
iuprinde
9r

1.... ..,nd rr,,.r rrLmJn,,rr ,udJr. U r.(dk\Jlr , ,'p'".Lp.r1le.'lor'ir(n,rr,."


ea

anulrre.ur,., i,:;.

rnpodobrj.i ed,6.![ h]ce rr brtnce*r,

v: cunoaxe

prrot \au imlgrnre dc tip grsJnt i Lut.irrl p(r\()n;ilrt;tr lstorlcc, iar,'cl nrar ai-lcr..r, .rnrnr.rle rt.rlc :.ru f,rnrisr:cc Chier cind pc lctpczilr .1,' ntorrrrir',r sculpr;irc )r :r( (r( gcn cstrr dcsrLrl ilc lr<cr,rrrr -;r[):u tl trr)rgtnr hgur:rr

Dimpotrivi., intr-un fagrant contrast cu


tot din secolul al XIVIea
gi

ve, ele sunt obginute prin tehnica miplat, mai rat pri'n cea numiti, champlevi, aga incit relieful inalt, specific sculprurii fu.r.r"r" din aria girilor carolice, este aproaPe necunoscut in principacele dunirene, Cind, cum a fost cazul presupusului gisant al lui Negru Voda, s-a prectic^t un relief mai inalt, am vizur ci megterii carel-au cioplit ficeau parte din ambian ra gotici iin Transilvania. Tot x$3, o piatrd de mormdnt a lui Voislav, pe care esre cioplit un scur heraldic, trideazi o cerri infuengi. occidentali.
acestea, datnnd

(caapeteasmi) care desparre, 62

q1

{i::'ffi :::;::,?*fi ff '*..i1;3;iil,".'...[:


rigtilor romini
acesre rrei specii, erta zugrevilor, iconar",t,;::. --'
a atins adevirate

t;:::::i:;"xi;ffi)::';':'):+lTJ,:::::l':;::H tl
culmi.
r

,or,,

lr nhiatu-

i :#;;;;;

I Primele manifesriri de aceasri


primere biserici

;:':J.1'u'',
n
:

desisur,

pisrrat ror la Curtea de Argeg, avem sarcofagul uoieuodului Vlaicu Vladislau, mai eclectic in ceea ce privegte provenienga motivelor care ne trimit in Balcani, in Orienrul Apropiat, in fran, in Caucazgi rrarar inrr-un relief plat care indici aceleagi surse de inspiragie. Atit pe suprafecele laterale, cit gi pe faga de d""r,rpr", blocul de piarri esce sculprar, mai ti.," zi, ,g."6t"r, .,, morive vegetaler pe lar,rri esre reperar ." lricmoriv un pom grarios srilizat sub formi de palmeci, iar pe capac, pomul vietii incununat cu o rozeci,simbolizini ,o"..1., incadrati de o stea in douisprezece colruri.

ilil3;3'

;?ff "i' i:1:

i; 1::*';

gi ele, Find ugor de rransporrar, desrui

lt j :

::,: : i;.:,1

a.'i"".ljtl.yh,

5::ffJ::'lll'"li,l"i,!illll';*i:iil**i:,t$T si ne ingiduie si judec,m proglra_:, ililil:l caliragile de execurie, nu pure--uo,


care

secolului al XIV-lea. Un asrfel

conscarim clreva opere exceptionale ce ilusrr""=; g.r_rr.rl respectiv. Nici in plasrica decorarivi a monumenrelor de

gisrici gi lucrace in aceeapi cehnici a reliefului fo"rr" pl", au fosr realizarc gi lespezile funerare din Moldova. Dar din secolul al XIV-lea rrr., .,.-" p"."""r, nici un exemplar, aga incir va rrebui si privim ,.c, ,".olului urmaro, ; ,;

In acelapi scil simbolic-decorariq cultivind

orlea;i el darea zi, cum pr"ri."^r)'::::S.o'taMqrie r31r. Desi nu s-1 pisrrl roari o':,'J,T:'j,l[iri'ilil: din analiza celor doui cicluri
tema

penrru prima dari in Transilvan,", t,

d."l"lii1la

inctPurul

illltblu

intilnirn

aceeaqi ima-

=ug.i, Patirnilor lutCrisrc,s, t",

-*::::l=nl,d"!tr'.,r, Romlneas cd. biserica mqre a

exemple, afa cum avem

din duecenro.
l

in faga u,.'o. oi.,-e Li1rc, .ieparre o" parrunse de spirirLri ,s,,_rir"i .enaqreri paleologe de la Bizanr, conrinan.l ,,;f ,.ii ri:i ecouri .f. pi.,"rl;ffi:

viata Mariei, ca gi a cornpoziriei reprezenci de apoide pe perere le surdic, ne dan

;;i::: JrTi;iJ:,;;
nd.Judecata

l;T:i,:il::ltil

mdnastiriiz::ri:.'^

rn rara in Jhra
La doi arri dc Orleo, un llr,,
Pe nume

i;.

,rntblului de Ia Sdnta

PICTURA
I

secolul ei X.ll_

rcorir
i
i
,.1

Mane

,:T.i::'"H,.:T,rJ,,,Tl
';1eorgit.r.(-l."1 Hunedoara),

iaruneori;;.;l'.T,rJi::i,ii,:t,t:;!:::;i*:**:i
asemenea panouri picrare

ffi;n:ff,:::i::l'r R";;;'l^l" a"""g'-'" :"';r *;:";t * il:1l:*ii d".:i:,,.,:ru;1 *:,T:'"rT


alciruind
"g._zirul iconosras

CA PRETUTINDENIin zonaaflatisub influenca

arrei

i
1

monumencalirace.

i t, ,t.,,, ,etle cti unele siruarii locale, in injusriria socrr:-i. c,rre, in ,,;;;;;lu!,ffi,,;;; ::._Ft de,;u,_{ccito*l ,;p;;; Car p',.iu.qre sritul, :Tl:.:::|i trc url carac[er frusr, arhaic se disring. p.in concizie qi

: llPttlt Din I ptcruri' ::cctrt ;'r' reprezinri un t'., dola' arenria .-t--. episcup ll.f esterludecttttt ' cum lttt"t,

donator hinci

nsamblul de aici

a fost re.

.--ca

srrarurilor mai cirzii.je

le onografic, picrura de arci al unor modele din Cappa.

acordari sfinrilor

milirari
scene

'

,. . ..l N4are

qi Nicolae, dar

Ansambluri sau resruri din vechea picturi originali inralnim la mulre biserici din secolul .l xlv,l"a tl",-rsilvinean. Asrfel, la Crigcior (1ud. Hunedoara), restaurari recente au dar la iveali mai multe scene cu reme din Nor.r/ Testament (Cina cea de taina, Spalarea picioareror, sftintrl Gheorghe in lupta cu baldurul, Purtaren crucii, Arlor*,"e ,t Maicii Domnului) deosebir de 6re;ri ca mitcire 1i ;riir-L ),,,r,. gi vidind un interes deosebit penrru ti.itrjit::sLii:i,..,,.,,, i, personajelor. Tor aici se afl; gi on portrt.i r,1)tr1. i r, ,, ordine cronologici din pictura rom:lr-ir:;:r sc ;:, i :r-, r.l cneazul Balea, sotia sa, Vi;a SiJtit lor 4:a;:i,.Lb , ,, de individu alizarc ca si putem presr_rpLrr.r ,..
i
, ,

humuri pi alb, zugravul punind accentul pe contrasrul


de inchis-deschis.

O notl

lrso',: ecle

crici sub aspecrul srilului contaminat de


,--1,,,-

i^iil.ir' si ia lriserlca mincistirii R6met ( r,,''i ,.t !11 r'J ,;r{ r:ri-i , . l,J7'i ,ugravul Mihul de la Crigul r ':' j , , I ,i ,- r,..i ,:,.i,t,i..:t o11S r-ttrUi Stfat de ZUgfiveala
i,r.isir,t,i r :Io'] i.e
-r

, , i. i ,,rrlc. IVliiestria
,

. ,i tri r. r1lrJafe, este invede_


, .,-ilkri.
"1rn Frronaos $i

acestui

gi costumele,

multe aseminari cu

l-n,;,,li,.lLi/

Observatia esre valabila gi penrru iffrrq,r,r,ii ,.-,.i regi s6nti ai lJngariei, $teJan, Emerrc qt L.ir;1,s|,i,., i-,::1r iconografic, pictura de la Crigcior cinc de sfe i.:i :rrrc, bizantine, ftararea mai liberi a formei prcsr:pr-rne gi cr influengi a picrurii gorice. Elemenrul gr^fic yt'rev:.leazi
asupra celui cromaric redus la rogurile de

'' -. , , .. : ,; . -r ,. .1.,-r,i..;-tnL11. A;a cUnf a afatat iStOficl,. rri:,t ,,'.'r.;ir l,u,i,.aLrrL,,l),ltrLe 6recut1oscutiaiciafirmarea '-ui Lllttri purer rrrc,;iirrt :ri istoric carc, frrrtand
r.

Lr..t,,

1_.rrs7g1y[srlui

canoa-

paminr,

la

rco'ograhei rredrriorr;rle, aducea in picrr-rra rerigi.asi chipul vierii pinrinrene: reali qi plina cie zbu.-ium,,rr.
'_ele

Siserica din Strei, Sf. Nedeteo 5i Maria cu pruncul

ra scaunurjudegului suprem figura unui ostat ."r. du".. in spate corpul neinsuflegir al unui camarad.ripus i; *_, stri'punsese pieprul. s"-r,ih. agia polkici cu rosi educativ a aces rui epis o d es re.rimp e d", ri..r, Jui p.rri o ri. gi ar e o orienar. arrdoto,n",u "'xalier.n

de apoi, siruari pe pererele vesric i; ;.*rt imple gi patetici sceni, megterur "l'r,"orului. zugrav areza, in mod cu totul insolit in rindurd repgilor ,""^"rg^u

ceea ce aveain vedere criticur citat eraprincipara compozitje aansamblului de Ia Le-gnic, gi anumeJudecqta

tare gi indivizi din diverse c').regorii profesionale care au pacatuit: ci.rciuma rul, n.,;,., . r it"
g' a., infagigagi

f.*"i"

prinrre

d.rfrenrti,

,-i.,,,,,

,, r,r

popa

in flicirile iadului.

Dintre bisericile orrt,,,l,.,


caracteristice picrurij
:,,,,,

r , '
._,

hp;;t;"ffiru

Ansamblul murai d.
Plctura romine cor; ar
:I.lP--:rtan
r pri n I n ce

.
,

,, p,ictura ci.rora apar note


;

,,::ntioni mbiserica din Strei,


este
p

",.r

i.
;-

,-riat zugravului Grozie,

rt_-,r

.,i

moldoveneasci

conotagii de ordin poriric ne vom


a secoruru

n.Jiriffi

.ongin. gi unele accenlede satiri sociali .u'rost moralizator, vizi,nd

meneacu doui secore un artlaitmodv neqti, compozigia cuJudeco?.d,

i alxvr-lea. Devansind
)poi

intilni fr".u"nl l,ipi.rur.

;;]illl"..rr..
de ase_

c :,r iop o rr r etizar e_

rima in

d"f,

arpi*urii mordove-

fq.*

: ::Tffi Ti acoperi zona infrio.ali.1 p.r.relui. Du i, decorada cu picturi murale a bisericii cri, strei,in afara de Grozie, a mai participat un zugrav poate chiar unul cle origine italiani, ltllecand-t"pi "itut;""* ;i; compozigii. caci daci in scene ca: Alapfe rea, Baia prrnrulni,

"il; ;;,":a;,h :ir iil

H,,il;:

Juclecctttt de apoi, Buna

74

Z|i'fii':,,,,

[l''
^ frescelor d.in Transilvania.
cee^ ce a inse

mnar in indepirtarul secol al XIV-lea arra

Comenratorii n-au ezirat si asemuiasci aceasci vasri


ga.lerie de picruri cu moza-icuri gi fresce ca cele consranrinop_olitane sau sirbegri de la Kahrie Djami respecriv,
de la Lesnova, 9i,

Deiani Gracani.",.".. fi.rrr fairrra artei ",, din epoca Paleologilor.

lrl_lirl oesruSlm

ansamblurilor din biserici.le gocice, alrc.ornporirii .u_ sunt Sji n t u I N i c ol a e, M a i aD o m, tt u L i, M ; ;i ;: ;;i ;; 40 de mucenki g.a.crideezi,conrribugia ", harizzr cupicrura lui Giono. ""ri |Jr".'fr_i_
c

lttt_ilglorie, aceascadin urmi pe bolra a.lrarului, rrisirurile aga-zisului sril liniar-narariv,


speci6c

-..__ ^ bisericitc;;:;,;-;;;;;;';;:;:;'i;#,:A,,*,i::

$i inlluenye ialienizanrenu sunr.^n*.r..a


de

l.ri",.rtdo rdirii rcliehce avolumelo,.


lir;'jii,ne duc imcdiar
incep
cu

*:

rcforman din Sanrana

Mury
cu

semindresc cu ansamblun

Sr personajelor, p ri"
al;.

si

gindulla

mijascascrnnetJinconfu

g"t ;; ; ;;' ;r". J";; ;rrdilffi ,.*;;;;;,::r. ;uril" olr."ll,ir,.


a?
76

zlffi:,,,,
a
ceee ce a

%i,tl?,t'^t'^'^
insemnat in indepirrarul secol al

XIVIea

arra

frescelor din Transilvania'

intre rimp, o evolugie rapidi spre constituirea unei qcoli nagionale cu parricularititi distincte, manifestate in producAii pe misura rezultatelor obrinute in arhirecruril are loc Ai in Tara Romineasci, iar cu o intirziere mici, ce-i drepr, rapid recuperati, 9i in Moldova.
a fost chiar din primii ani de dupi intemeierea stacului independent, in mediul monasdc al unei biserici rupestre de la Corbii de Piatt'd (jud. Argeg). Scena-cheie a ansamblului o constiruie o imagine esengiali a iconografiei bizantine, gi anume Deisis (rugiciune), remi care va fr, dezvohari gi investiti cu un profund mesaj politic mai ales in picrura moldoveneasci din secolul al XVI-lea.
reafi.zat, se crede,

Comentatorii n-au ezitar si asemuiasci aceasti vasti galerie de picruri cu mozaicuri 9i fresce ca cele constanrinopolitane sau sirbegti de la Kahrie Djami 9i, respectiv, de la Lesnova, Deiani Gracanicz, ca;eau ftLcut faima artei
din epoca Paleologilor.
Ce ne regine in mod special atengia la picrura de la Curtea de Argeg este, desigur, in primul rind, programul ico-

inlata Romineasci, primul ansamblu de fresci

nografrc, pe cit de complex 9i de bogar, pe atit de cler, de unitar 9i de coerent in ordonanga lui riguroasi, aseminitoare cu un adevirar egafodaj format &n scene grele de inclrci.turi simbolici, menite si ilustreze ideea cenrrali a dogmei cregtine - aceea a comuniunii dinrre lumea
cereasci gi cea

terestri.
jos, compozigiile sunt ordonare

Cirite de

sus in

dupi cum

oQhillttdddtil

urmeazi: lsus ca Pantocraf or (atotriitor, atotcermuitor) figureazi in cupola edificiului incununind gi dominind inrregul ansamblu; inconjurac de ingeri, de apostoli gi profegi, zugrivigi in regisrre suprapuse pe peregii urlei. Lor le urmeazi imaginile de pe pandantivi ale celor patru evangheligri, penffu ca mai jos, conca alarului si.6e ocupati de o compozirie cu MaicaDomnulai, de dpul Platiterc tronind, flancati de SJ Nicolae, parronul bisericii, deloan Gura de Aur qi de arhangbelii Mibail 5i Gouril Sub acesre imagini, pe peregii altarului se desftgoari., in regisue orizontale, o mulcime de scene consacrare faprelor gi parimilor lui Cristos (inalsarea, Coborilrea Sl Dub, Mionosigele h mormdnt, Petru Si Ioan la mormdntul gol,Isus in drum spre Emmaus, Cina din Enmaus, Necredinla lui Toma, Pilda
bunului samaritean, Isus binecuvdnteazd copiii, ImportaSirea apostolilor, Epkodul femeii adultere, Pilda celor zece fecioatc etc.). Tot aici se discing prin gragia migcirilor ca de dans ale personajelor, scene insolite cu caracrer simbolic mai sofrsricat cum ar 6 Cortul ndrturiei gi OJrandele reprezentanlrbr celor 72 senintii ale lsraelului. De alcfel, asemenea scene rar intAlnire in iconografia bizancini mai sunr la,bkenca din Cru'tea de Argeg. Mengioni.m dinre ele Recen-srimrintullui Quirinus 5i Isas plins de cdtre ingeri. La fel de bogar decoragi sunt gi peregii naosului, acoperigi

4in urmipe bolta alarului, stil liniar-narativ, specific

dte compozigii, cum Doilnulq i, Mar tiriul celor


contribugia unui pictor fami-

Aproape in contrast cu aceasti viziune prin :,.elenri picturali, in cele mai mulre ansamblu.i ie ;,r,., uri din bisericile gorice domini un stil in care linia esre .,i.menrul primordial, culorii revenindu-i un rol secunda,.. O asemenea viziune se poare indlni la biserica evangltelica din Homorod (jud. Bragov) ,Ia cea din Mdldngrav gla. SiUirr; gi Ia alte cireva biserici modesre

ousunrconsaate

numai la Strei.
ei cea cu ansarnbluri

Qh4fup fiud. Covasna)

gajaarinti de pidor vintea ridimensionaparinsulari ln


care

alc Prcrenagterii

Taroo^ uminiile bizanrine srabileau o precisi ordine iconografici, picrurile gorice sunt foane libere din puncr l" u-"Lr. "t puti.nd 6 srabilire anumire reguli de 1,119f:1*,1greu cr-stnbugie"ra. Desigur ci ansamblurile de picruri m"engionate de noi nu epuizeazi nici pe deparre iabloul compler

fragmcnte de fresci. Cum observa V"rit" deosebire de bisericile orrodoxe, in inreriorul

dir, .".J n"-)',l p".u.ni,

O.ffi,,Sp*

Dar acesr Srrriir, i. .,l)icnr va fi rapid depigit gi Jara Romineasci \,;, Lrin,-)rgre, intr-o formi gi de o manieri spectaculari, frr.rura de facturi aulici specifici marilor centre de bogara rradirie. Un prim exemplu 9i totodati o culme a genului o reprezinri ansamblul de fresce care decoreazi peretii bisericii domnegti din Curtea de Argeg. Din fericire, acesc ansamblu s-a conservat desrul de bine incit si ne ingiduiejudecarea lui sub roare aspecrele firi a 6 nevoie si recurgem prea des la supozigii, Un adevi.rat moment de referinti nu numai penrru picrura romineasci, dar gi pentru cea bizantini in general, ansamblul
resPectiv s.a bucurac de elogii unanime la care au subscris savanti de talie mondiali ca Charles Diehl, Henri Focillon,

Gabriele

Mill6t.

cu scene din ciclul hagiografic: Via;a Sf Ncolae, Viaja SJ Ioan, ViaSa Mariei. Fari de compozigiile din ciclul Fecioarei prezenre la Kahrie Djami gi la dte bisedci &n epoca bogari in picruri murali, Ia Sf Mcolac Doanacsc

& *a)
76

4\
77

dc rigoarc dogrnarrci. - aproximariv in .rcelelgi $i .oo.dunr,ij srilisri.l igrrh,,n,, exacerbare a expresiei, sobric,r.rre .r"",.r;;;, .t.-1",r, ," conrr,rsre) se incadre:r Si Vizruttta Iut pttru ,lin A.lt.x,t,t,lri,r. Dr. .".,, asiguri o,tsd,,,l,lLtlht dt lt Cozra un to.i J".rrli,, .r,. penrru prima o.rrj ;n p,.ru., l"rnr".rr..r, :p.1r,r,".ricr, a unor imporranre renre ce vor h il".u.n,rra,]r'u,,,o. , daroriri unor semnilic.rrii ce dcpiperu cedrulsrricr reologel, incircindu-sr
cc
I nrce, ca

creeazi o ermosferi sunrbri

'l

r,,1,

r,,,;" ;:;:::: J:i

ril,

11

;:1..f, :,,,:i:,,
de uz casnic; spre fasr gi srr

1.,

ii
,

unui sclntprutr.s

. , irlurilor socieririi fiudelc ',t.rL rlc ctrlrului, bene6ci.rr rl


lrrrrrgic; irrrt,rfcr.-nr.r unor ..sr, drr.r sut1, din nor.-l .l. rrr.r n.\.rreri.llului prenos, drci

ui, a,,,..

;.:;";.

dr.r s

cu maximum de sensuri

de 24 de.sce ne cc ilrr,r..r=i ,,.rr,,ri',".,","1"r,r, l_a Bizan;.yi in c.rre esrc prosljr,rri f,f.nrro si vedem, Fecro.rrr. Lum .Jezvolr.rrel ,r,.rl;;;;;;:;,,;",r.

un ciclu

::,: ;

:;l;i;,:;;;:,ilI;;,
l')'
in

ARTELE DECORATI\/E

inriurrri .srilisri.-,

' ,iic .'lin

',

$I

APLICA

gi
I

din vesr;;i, in

sf..

esre vorlr:i de rrliir,. era

vestiri incri .1.

'r r .l r rt., rrr i.trc Trr nsrlr .r n i.t . I .llctltrr si r r.rm.rnrlor.

i.

sau alrul, ini;rare inrr_o or

pictura;;;;;;r;::rr . r,r.1,,"g, ;i::

Pc

d'lrc le inrplc'i vr avc't

l:;T,::*',1;l

Il, f ;,Tl

;:;

::o::,,,,; ei, s-.r inrinrplar tn rnrregul {:cva.lser)tinjror.

;i;; ;;;;;;. llzl'rll:

Jlj:::i:::: jj:iJ::

itlt)i ): ti.1 i,. ,,i,)rr,,rr,il

Epitnhilul dc la manistirea Tistrritn,t, rcrir.:r .Lr pesre 600 de ani in urma, reprezinri o supL ri:ri., decorari abundenr cu morive geomerrice, un fe I ,-i,- r rIescuri, ce incadreazi 80 de medalioane dis;rus. , Ii, in care apar chipuri de s6n;i, reologi, monahi r ,. , , i,.,rarerialul folosir esre lirul de aur gi de arginr ,-, luporr de mitase a.lbasrri. Tor de mirase albasr,., , r.o$ie sunr
reaJiZate COnfUfele.

sunr: epirrahilul, omoforul, bederniga gi alrele, iar lor srebuie si le adaugim gi acoperimanrele de morminr, acesce piese de arri sompruari realizare in lir de aur, de argrnr gi de mirase, se disring prin caliriri de compozirie, de colorir 5i de execune care le conferi o valoare arrisrici
de

nerigiduir.

Din aceeapi perioadi, Bederttita de lr o compozirie mai complexi, qi anunr (Anast'tsis), fondul 6ind gr aici bog.rc vegerale, iar chenarul liind formar cir,. pi semipalmace. Pe nimburi sunr lixarr r ce va cipica amploare mai ales in pc, acesrei arre, adici in secolele X\/II_)(,,

,, prezinti trca la iad

.u motive
,

v ftA' {,I,...u
'{h't

I I

neandrice
p

rocedeu
a

l,: declin

-;::.'

.i; l

tff;
*J

val:rud din celddte zonc rom5ncAa ( l'l,,T-^-.."orr, J n ro" cizeJzcit tici *11:'-":::

fffi#:t:ru::ffi;4ffi
ffi;.1"'.r s"0.,

puse dc'6rr.cie - simboluri carc au fosc medjevzl lirctanrre czrralcrcasci din Occidcnnrl ua .lc
9i dc

;;'"d;;
h
Apus.

zp*in belcone;a ua avrl'I l;'J#'"T,r',1:';p?; de s m d9 & ala e unci ar czdc in care, pe' un fond l-t:: :r.: q]1b-'-*,:!.1f ni,6 aaai'J*e:'

:x,t;;in:i{t*:;T\:;;T;#!"jiii **
T

-"

in legituraru

Argcs sc inscrie incr-un

culeltlrasric

Palta'

p.od*.poifi inrilnite prcturindeni

in Europa

-el1;]1; Lenrraa SECO LU L

sunt De zccczlisorginte 9i dc aceea9i viziune gotici gi citcva eplice gi inele impodobire cu pierre PreFoase germani ii ,.rnipr.glo"to purrind inscrip/i in latini 9i

AL XV-LEA

l)'(

I iir

cruciale ca irrremeierea celor

l, afostmarcardeevenimenre doui srare independence:

ca

lara Romineasci
nrre

urmiror va insemna penrru poporul romin vremea unor nesfir;ire lupre me5i IVIoldova, secolul

si-i asigurc dezvolraree de sine sricirroare, precum gi unor mrjore irnplrnrri pe plan arrisric. Eforrurile pe care dotnni: c: insrirune suL)re mi in srac, sunr dirijare in doui ditrct,, iL-r .,ricr'l a consolidirri auroriririi cencrale
a

Munrenia lui Nlircea cel Birrin, in lupra de Ia Rovine (drn pragul secolului al XV-lea), ca Transilvania lui Ioan de Hunedoara, in luprele de la \/arna (14+4) qi .-a Moldova Iui $refan cel Mare in mulrele rizboaie purrare dinrre care se disrinqe insi srralucira izbindi ob;inuri in biralia de la \hslui drn l0 ianuarie 1475, rominii au inscris in istoria europeani a rizboaielor de apirare pagini de nepieriroare glorie milirari care au sri.rnir admiragia elogos exprimari a contemporanilor.

le Face

fari de

te

n.1r.,..'1. .cr.rL, ,,t-rq.ll. ,n.rnrfesr:re de urarii

feudrli,

., , ,r ..,r \ 'rc Jc.rr:i inrcrn.r, si, pe de elri , ,i lt.rr.ircl6r 1r [.it:r pericolului de aOlrOl,,(.., \ .-_..r{.rLr pr.rteiile *c-crne. C-.icr incj ,-.r ii , ,t -:lu .r[1, ]r(r 1l.'plin si s.r srlvileasc.r I .r r,r1!rrSt-..rle ,..trt.'|,r. t-n:lghlil[ sr dclirtirit ,. ''r ;. .i.'11,.115p t1c prr15sj16...,,.alc ilcr_rr, ;-.ttlot,, it ' r sruuirrL,i' r . ,i, ir.,r rit su.-1, rrrilc r..rrn.ilte s-.rr.r , i, , ,l,rr- r. :ir 1l.l! dc tar.tlut, atl t'if ut aorir ' f.ttfre.]e cOtropl.L :t, | .. .a,.r 1.,. .)i,rtunlcctr lrn1,.,riul L)rtrrtr.rn in p.l11i1 :t\ai,,)r| -,, r ;.lirr.r l.r:.l dc' crrcr'riri. Accst.r .-src, ;r dc rlrfil, [.rct.,rL,l t].irnr trcl rlrri irnpp1.s311r in hrrrtEic teri 5i de c:rrc sa \,\)r !'l.hnl -rrrrrrrrrlc p.rliricc i;i, c: r.rrr acou nrcsa, ;i celc crrlrtrr.rl,:r'rrs(irc,.rlc r.rrrlr-rr lonrint r-ru nurr.r.u irr scc.rlul el X\',lc:r, ci 1i irr Lrlrnir.r.rrclc rrci. Ctr dctrsel.rircr. irrsi, c:i efblrurrlc ce lr. nr.ri susrirrurr, ci rciiuniIe cele ruei c(')nscc\/e11tc, ci trrergiilc chclruitc ccle rn,ri rn.rri .ru tirst pusc in.jo!' ro.nl.li irr .rcc.rsri pcnoJd.i. L-u virturi dc l:rncr
de undc:r ,)1" parre, in 'l r,.

Eil$,tl?,.r,m'^

[''

penrru a rlmine in Moldova, vom semnala, ca 6ind cu torul excepgionali, campania de constructii defensive purrari, paralel cu numeroasele rizboaie de aplrare, de

aI | |
I

'rm
se

iniltau cetiti' curti voievodale'

n::.t1ilffi:r[:"'e
Importance

lucriri de extindere gi de renovare au fosr I [,t

i l,
I

rffi
' ,''
'-

"Ji:::;: :;;;:::*:lx

i:i:{#,!'! : ;# i: :: ::::

acest bastion inexpugnabil devenind cea mai

puternici I

# \W
:i:; I
i

f::iliil::'ffiH 5::l;txi:,i:Txffi:ffi I [**,** $f


ffi:";ffT
se

3;;3L:

mentioneezi enul amenajarilor hotarAte de el;

Ultima lui interventie

l'476. I F=*:'-' -.. pentru consolidarea cetitii este din i 1.. .'. ..'."* '"-.*tn'r "::':J;T:ilff:it":'iff
ambele r',revizute cu turnuri circulare, capabile sa faca t%ri al;.rcuii.ilo, cu arrileria'
\

mw
' ,,

7479,pencru ca pesre cinci ani truda sa si se dovedeasci zadarnrci intruclt marea forrireagi de la gura Nistrului cid.eapenrru multa vreme sub stipAnirea turceasci2o. La
fel de subsrantiale au

fost operagiile de extindere

;i ,-'1.e

renovare Sil,a Cetatea de scaun ct Suceve i. \"echir-rl c:rsre I ridicat de Perru Mugat 6ind cransformar i'-' i:s"'tj''rij

i'

r'1-rr-rr

' fond, ceea ce s-a facut la Suceava ec]nt,,,.:1,,,' cetatepenrruca,injurulcasreluiuir.i,Jrci,' ;. in secolul XIV gi Jeu".tir regedin;i dc,,,,,,,,- , perinrer,:r.. i, . . scruit sCruit un Zid poligonal cu un peritlrer,:r.. ir , ... zid marime.,.."iu"&i. i.r plus, turnuriir::.., ),i,adaptatela noile condigii de asedtu, Cjt

domneasci,afosrnevoiedeonouapin.-),1 ". .'

in Moldova 9i curti 'onsiruite .'-.,-i-t.,-ntenajateinacelaqitimpcu


r''.',,jiLire i'oievodale,Asemenea ' ,' ,"ril'-ri Scefan, au existat

r, ,
,: ,'i
gl

,'tiiet't, roate indeplinind, f.:lec-l:ii1ti ocazionala a ' 'l'.r f.:lec-l:iiltioca'zi


--r'i! iLr:p'r125;ti1or

in diverse

', '

-r

pline cu apa transformau

intr-o ade t'aL; :

;'

capitalaMoldovei,
Dar

.r

,:'il, I i"ri'; ;

^. ..,i'i --i,r1r.ct,:uc'riilc cu rol 4agat't5itr, ce t ,r.' i'i -:tLt'r iucepr-lti inCa din SeCOlUl

in

gi consrruirea altora

afara extinderii vechilor cetirr, $refarr :r j-)clr Lrr)Lir' noi cum este cea a Romanuluri de la
cea

GAdingi;i cea a Orheiului,prima in 1466, de plan dreprtrn-

ghiulaa iar

de a

doua,in 1470, de plan romboidal,

;rl .,{.1\"' Ie :,.. vc,itl Loirsr:..i.lJ .itci consrrucria unor incinte fortificare nrcirii,e sa giuni la adi;'rost nu doar repedinrele seniori;rle, ci gi cesele propulatiei urbane care se vor ingl-resui unele in altele intr-un spagiu cit mai restrins

:
;

incercirile ,u..:l^:. d.1 .ir.ir1 aici.in faganu mai putin "rri.f . Asediatorii au avur de 4 kmj;;;-. ,_i:::::t

asemenea sisrem defen siv 9i - a d ovedi r e fitc acirarea la Si biu, ;;;;;."; :": : :,:::: ma jumaare a s ecolut ui

cu drumuri de srraji, cu feresrre d. ,r"g.r" g;;;; ;. , loc, cu porgi d" ".1", pe".ir"- i" iarbacane in care erau pr act,icare.gangu

prea mulr perimerrul intirit in derri m en rul caliu*ii i i nvuln era bili ia gii zidur ilo rr.rf I Consrruire din piarri gi .irimidi, ".riu". acesrea erau

penrru

a nu se exrinde

previzute

sibiu,dar 'q atrurrllt l;3::,:?:::,j: r:"* trisituri specifice, in funcrie de mir'lmea cu anurnire wrd)utut $t ""v4 oragului gi de configuragia ro,-n,,r,.: au fosr confisr,.rr it rerenului, ^.. r ..";; rice 9i Ia clu1, Brasov, Sigbisoara, S ebe h[e,l o D Sisbisoara. \"ho, A,r..t:.-S, tr, B t r i.t,t
cerei ,re ra
i is

ri bolri re. un

Cel mai frunros tsurg

si,rd;J::"*u ;

l",ilt

:#iJ:;
"

isi;',i',,,, *h,,i fu'}:fj:t#ljire,


di;;i;, lo.uli.gor".t rJ*'].. p'incipaft;;;;;i;; ,;
dinrre "1.

nalas;,;;;;rioane

$i 39

ff:,:1[:::,:t
unde denu

:|:u:r'

cu1 in"""g" povari a consrruirii

d;;;#ffi::::T.:::i:;

ii:;iid*I
exemph-rl

1..;L.,1r,

;rr din Transilvania

..

;";,;,;;,

esre

:ie gesarlri li cojocari, :'{asrica fagadelor, prin


r-'tlS qibarbacanaportii

i:i'''!:,.t'j;:r*j

lin lidli ,n ,urr,,i" ^rr"^n^ aI,, ar ch eb u z i ar,,archebu"i"rrlol|.")'.' ji' jl.:lliitorilor',ar,,a"rgrr..ti"r,; e r il o r',,,


dispuneau oraqele

*ax *t;j r"t: i:i q iryiiT;l ;T:::'; porriune


srare o
d

;i' :: " transilvane,"r..jr,

t;,

Dupi
cegci

fl, I *l.".lt
XVlea.

al

pri primei expeditii cur' '' ' in inima T.;;:,.'-,, ,, cetjti Ao_^C__: .,J.rrvi.ti_ii. ! .1t_r !rL{t-ces la construireaunor o'., asemenea :"i::-t l' I ",-,',,, . ; i ; ;:ii
):

ol.a,<. i,.,

lDr rorr

lli*ii:

cetari (.1e la

"; n,lr,,r"'ii;"il

ffi'l,l

ffi::,:lffiJ},;

*.-

ffi;

/i<-J)

4,

9o

in zrlele noastre un tur11, cel ',al Tt'z:urului c.rlrsrruir la 1481, ii urmand indeapr.lape proglrrlrr-rl si ot.rltrttetlra arhirecrurii goricc: bolgi pe nervurr' f'rohlc cu [.,rgl-rece, conrraforruri in rrePre. in afari de cerigile consrruire de c..trltrt''lti I sitegri sunt foerte nurneroa-se, in Tr :,r' i forrificate de rip casrel, slu.iind si c:t rc:.'.i feuda-li sau ceriri cu caracrer ntrhrlr, p r: permanenre 6natr;are d.' srar. Din .tc. gorie sunt gi cerigile din Banar, de l.r (. de la Pescarr pi Tnrrrpoar',i, aceasra drr, ,
si

nunrir resrrit'ts, a['ar in Biserici forrihcare, ce-i drcpt' in X\/-lea 5i in lrtloldova Esre vorba de rn:inistiri au 9i un r''-rl ale ciror zrduri de incinri 'lcfinsiv aslgurJt Dupi ce sisrcrt ul fude rurnun, ferestre c1e rragere erc Brstrrta - crirortc din sc'colul sese verihcar la rn,itt,istirt,t al X\/-lea a lui Alexandru cel Bun -. el a fisr -rplicar pi la cel N4ere' De aici se rn'ri p:rsrrr'azi p1n3 Putna lui $refan
secolul al

rrcrlc$ri
.

-lrhtrrle ,r.r rilo r !:o3ne


1r

C3't-

gi

Cetati

l,ndio, ,-l si ca ,rlar Ia .uPrar

Brasor') existau inci din secolul al XI\/-lea, hind insi exrinse 5i consolidare in veacul urmiror. De asemenea, purernice ceriri sitesri au fosr consr.uirch Agnita,Ia A;el, Ia Co,lled,Ia Cristitttt; acesrea din urmi ma.i diinuurd gi asrizi, he in Forma lor originala, 6e modi6care pe alocuri penrru a se adapra unor cerinre pracrice ulrerioare.
.1ud,

regedinri penrru comirele loca.l, Funcrt,un moment dat condorierul iralian Irrl,1 nr.rmir Pippo Spano, un parrener ilt r.l, la lupra rnrrorom.:ni. Cat prit.:t. .,' renor/ate ti adaprare la exigentele secrtl,, I , , consrruire din rernelii acum, ele imbrL-r:, de apirare cu cea rezidenriala, in virrurc:, .'

$tefan, ,,, introdus. a$a Culrl

. in rcpcdinrclc sale c-lin lVloldr:va, 'rl L.r i11"t,.r-i din p.a15c1 locului, a
,,1c :irhirecrura speci6ce goricului, .:.-r|u:i rllntr-o srampi din secolul
Dcr,,r. N'lentionari in secolu.l a]

XIII-le:,

ce.irsc.Ld.rri

in 1-]17

trecut,.,
frag,ne ,,,
,

,
,

nrlor doar
elrele

Dejrr,

i,: .
,

, .r.lrnioeri n-;ru mai rinrrs dccit L \rr nr:r lflari la nruzeul clin orapul , .L: r'i.l insri fcresrrc in arc frinr. l r, t.r,r cel Nlare rre irr -frlnsih,ania ,,r,r lur kr:rn dc Huneclo;rra. Ca pi
L

din porunca impirarului Sigisnrund d.- Lu-re mhurg..c.irc.l Deva a det,cnrr gi ea proprietare.r lur I.rncu d.- Hun.'.l.rrr-r c:rre lr dotat-o cu noi spar-ri de locuir. dc JcF..:rt-rr.-, iL sr .Ll o sala in cere se intrun.-r Drcte Transrlr r,rricr. Dar cel n'r:ri leprezcntlrrv edrhcru, ccl m.l c..mol.-r sr iu rcl.rn:ri muke funcrii, nu nun1.1l din sccolul .rl \\ -lc:. cr .ilr inrrcg Evul i\'ledru rt-rnren!'sa, r'st!'i,t,.tri'i/ L-ol ir).',ii;li, .i. l,l HrI te,1o,t r,t irr crrc rrnbiqr.r d!' con structor' il dc p.r..1.'911111.1 el rrrcl.-tr rl.inifesrlrl .1.'I.rrrcu Jc Hrruc.ltr.rru isr.rf]i.r cx' prr:sic deslviirirti. Nicr :1lal 11u s'.1 ar)11stnr.lt. c.r sl :rccrii .isr pc tere 11 r,irrn. S-.t lu.rr c.r l..r:.1 tr vr-alrr'ccr.rnrrc rcg.rl.r .iin scc.'rltrl .rl XI\''lcr F(-.:rrc r.{(-1. Srqrsnrrrn.l .1c 1 rrrcnri.Lrr; o diruisc, in 14119, cnc.r:ulur ronr.ilr \ or.u - t,rr.jl lr)r lo.rr) Crln'in.lc Htttrc.l.r.rr.t - l.r-tlrru sc|r itrrlc.t.]usc in lt:ptclc tLi nrrcii. i\'loSrcrrin.l nrrc.t iirt.rr.'.rrj,lo.rr ('or\ nr .l urt.r.)fl!)n.li

unatla
i

N{:relt' ,',r

tlftl1;

incorporind toare inlesnirile conccpurt r-,


conforrul unei locurnre senioriale, rtr irr! r' nevoile de reprezenrare, in asemenea a:1:r decorarive 6ind de rigoare.
Castele azi
..,

.rl{urx
pcntru
le

' lr rrcnte

' -' ;lor-ri 6i7[peic, viteazul pnnr rpe glse e ri1 . .r,r r r .rplic.rrc ;i r.r inrens:r caurpJnic ,,.rr ill;lrt P:lrte cu a:lracter definsir', de cr'rnrrr 1,, ,. 6re5tc. In,i' r, r ., 1., Lrrrcu i sc drtorelle, de pild), rc.rttren.tj.tre

un cclrr'' ri .LrnruLrl \ '

in ruini, dar cindva rlinclrja Llnr)r .rrc:r )i vrrievozi, au [osr inil;are la R;u dc ,LIor.r ( jud. I lrn..1,rara), la Dev,t,Ia NlalnieSti (jud. Hunedoara), la C,ic,r (';u.1 Clu.1), acesra din urmi 6ind amena,jar de $refan ccl N,{rre care derinea, cum se ;rie, doui feude in Transilvani:r: Ciceul

pe vrenrc.r

J (,rrr, /rrlrrr., t s,-'rilifrr ,1,: l,r Titlii,,o(l,i'1, con\rruit ,'irr(l !')nure rl ore;ului ere Pippct Sp.rn.r,5i

exige Itrc :rlc vc:rcultri s:1u, lL):rr

in ecriunc,r dc,chccrc fi .rdaprrrc.r vcchilor ceriri lr ntrrle Con,irr s-l octlPitt $i dr'aaf ,1fr,l

in s[i.pit, in secolul al X\/II-lea, in l'' inci o laruri, ' denumirea de aripa Bethlen, in aminttr..
casrelului a fost amenajari
care a

Nu:rccl
mcnir,rl

patronar construirea ei. Toare ecc:,r

'

privtr-rr:r rini si si
'

t' Inirmodi6ciri rirzii,piniin zilele n,.rr,, rurie a modului in care me;reri ca acel (-or',, . i rpricida
cu unele

inrervengii aveau si duci in linal la inche g:r ' . complex - cel mai mare gi mar bogar iu soli,r,, gi decorarive de pe reritoriul Rominier -, , l ;

6ciu
rrt'e

"'

mobile i , venirc.lr,,

in domulr mai consert'atoa.re in r' ,r.:lll()illlc elaborate in sfirr bizan'i r'!'..1 ,.r.rcld,.'rxi, dar toru$i destr-rl de .,. tsirnihree pi prclucrercl firrmelor 1,;niin.tgic el artei goticc.
,

i rlf-rlf, insa, cum vom vedea,


1r

ir'-r.1stice,

la Scl'c.s-Ai[,,r, ir un ctrmprorlis pr.-zcnrrt esc.r:i sub iorme unei bisc'rici rcrmrnicc cu un spltndiJ cor t.'tric in c'ltcve clrlpc rnli rl1:lri 5r ,11i1 b(r!.ltc consrrucrrrlc ru purut 6 tctrnin:rtc confirrrn plenurilc'rr initr:-lt'. A'c'rl in vL-d('rc ll1'lrilc [rr,icrici,lirr Cirr j,,lrrr Br,t,,.t'', Jr rr Srglrr.to,t r',t.

'lr'r-se,

:,Lrlc sirclri .-lin Tr:rrrsilr':rnir igi impre.lin ri,-tt[. .. ,' n,ui,,r., l-,i..,iL,l , , :ti1rrr.t rcdurrbtile, cap:rt-tile si t'rci ta;i

La amenajirile inigiare de Iancu de Hunedoara

s-au

adlugat, in a doua jumirare a secolului al XV-lea, alrele, poruncire de 6ul acesruia, vesrirul rege al Ungarie i, Marei Cowin. Ascfel, pe larura de nord a incinrei forrificare a fost

la Hunedoara, au Transilvaniei.

(,,Pietrarul") din Braqorl presupus a h ct,n.lLis 1,,, ,.rrilc cle goricului f tiur si adapteze princip.ril.

asalrtrnlt,r

r-(

sr'c(-rlltillu'l l)i t.lL( .tli c';r iloL ototllilllc, in orlgc


i
r t

cu cfornr n stl:;t

Lr t

c lLrcltrl l.i rlr,rrile c,rtcdr'rle qorice incc;-ru-

rirziu, iar uneori gi pe cele ale Renagrerii, l.r cttn.lr;iile

te ir-rc:i.1in scc.rlLrl .Ll Xl\'-lee.

$idrci

IrLl Peste

tot s'J lcuiit


c'r

ca:lcestc lr,rcriri s:r {rc.lr-rsc l,r bun sf,ir;it, l.jtlrrg:indu-sc'

Brscric.i S/. ,\lil',rrl ,llr (.ir,; r inc.'pttr si hc t.rtrsrrtttti irr jurul :rrrului 1l5ii, hirrd tcrnrirrlt.r rl'ri.r irr I dc'ru.r lutlrt.rtc .t scctrlului J X\'-lc'r' Srr-uctr'tr'rl' cJ l;r11 rr''tt nltulur"H'rllcrr' kilcl'rc" - hrl.r cu trct lt.lvc.lFr(r.lP. dc rccc.rsr l.rrrrlc sr inilrrnrc, [.rc:.'rttitrd utr ct'rr dt'r'trlt.lt cu trcl tr.lvt-t. irlclltr.rt cu tr .ibsir{.r ;.pnlrgttrt.rli pr inc.lJr.it .lc .t r.rr c:rpcl.' 5.t,-l

riman asfel necunoscute s-au 6cut adaptirile 9i prelucririle pe care Ie videsg inci djntru incepu! difedtele
ce ne

si dem cise cuvine ^T-i:l:lP"l loSon.l cum s'aincbegat i1 rrnterv.alul de tirni acesror edifrciiaga

schigim in linii

categorii d"

"difi.ii

de cult ale secolului

aIXVI'lei"

Mult mai fecundi decAt in "fara RomAneasci este actrvitatea in domeniul arhitecturii religioase din secolul al
XV-lea in Moldova. E drept, dupi primele inceputuri
dmide gi ezitante din secolul al XIVlea, a urmat o peri-

ii"""r absidi, gi alrul d9 tip tti.on.i alXIy-lea, cu o singuri i'i" i o' b' t d;il Jl oi ti, Ra"b "t'' B alin ::1,1" "' "' cunoscind d"u"r,i ripic penrru majorita'"i
es i

ff#'il

'""1; *5::"*,;;:;ili*'J.',ff f ;F.j?,T:"i,l,ft..oiil basiiical intilnit la Radaugi in

oadi mai siraci in monumente, corespunzitoare primei jumitigi a secolului al XV-lea. Degi pupine 9i prezentind modificiri ulterioare uneori ndicale, monumentele din aceasti. perioadi consriruie rocugi verigr intermediare de importanti esengiali Fari de care n-am Putea concepe 9i intelege inforirea gi, de fapr, apogeul pe care'l cunoatre dezvokarea arhitecturii moldovenegti in rimpul domniei lui $tefan cel Mare gi a urmagului sau Petru Rareg, adicl in ultimele decenii ale secolului al XV-lea gi in prima jumitate a secolului urmiror.
De numele voievodului $cefan pe care poporul l-a numir pe

p".-"-r"nti a."l9i

Tt:t|el:elor' evolugie, amplthcanou-se 6onttnuu prix

"Tt"i

-odi6.nrile
el, asemenea

aduse succeslv Pronaosulul c_are va cipita qi naosului,la inceput' o calori pe pandanrivi,

"p.i

chiar mai multe'

mai originale, speci6ce penrru Unul dinrre elementele cele esre aga-zisul,,sistem de bolgi moldovenesc,, stilul discurar, suprapuse.Practic, procedeul se rezumi la urmi".."1o, labazaturlei se folosesc Patru arce in plincintru roarele:
care privegre

in mod special turla 9i consti in

folosirea

doui rransversale
buni drept ate,,celMare" este legati una dinrre epocile cele ma-iglorioase ale romlnilor. Pe lingi calitirile de om poliric gi de strateg milirar puse nu o dari in evidenri in timpul alianrelor incheiate gi al rizboaielor purrare, $refan s-a dovedit gi un destoinic promoror al culrurii. Caracterizaci printr-o dinamici viati economici gi prinr-o srabilitate social-politici care, ata cum am mai spus, era cliditi pe
colaborarea cu plrurile de ti.rani liberi, cu rirgovegii gi cu mica boierime,lunga domnie a voievodului (f-457_1504) a fost insogiti gi de o mare inflorire culrural-arristica.

gi

doui longirudinale - pe care se inaigi,


foarte

prin inrermediul pandanrivilor, un rambur cilindric

scurr pesre care zac alte patru arce mai mici, dispuse astfel incir caperele lor si vina in dreptul clreilor arcelor mari. in sfargir, pe aceste mici arce, carc rtu ajutat la srrimtorarea supraferei ce rrebuia bolrira, se inalti, ror prin intermediul pandanrivilor, o rurli ingusti .,si ir-ralta formari dinrr-un rambur cilindric sau proligon:rl gi dirrrr-o cupoli sub formi de calori. in exre .i.',r, acesr sisre m de arce suprapuse
este exprimar prinrr-r-rn
[e

,.1c prc.-{e

sral formar din taze

suprapuse (pirrare , pt-rligorr.',1,' .,r,' ,,ielate) care au un rol srructit, pi decor;rrir', dg1'r1--i-1 , 1', '
,

durate din nou sau numai intarire gi, respecriv, din curgi domnegti (regedinge), ne-au parvenir numai in srare de ruine, in schimb licagurire rerigioase, vreo [reizeci la numir, crirorite de domn sau de sfetnicii sii, scau gi asrazi mirrurie a avantului cunoscur de arra corstrucriiror inrr-o perioadi relativ scurri, gtiur fiind ci, doar.u o ,irrg*i"*ceptie, edificiile in cauziau fosr inilcate numai in ulrimere doui decenii ale domniei lui $refan.

rii consrind, cum am vizut, dinrr-o sumedenie d. ..1;9i

In arhitecturi, acrivirarea s-a desfigurar pe rrei clirecrii: militari, civili gi religioasi. $i daci primeie doui carego-

Acesr sistem inqc


elansare,

lr i,.r.. , .

'rr,lzi o rmpresie
,

amplrfr..ir'

de

rindul siu, una ,:j: rr,


arar de rarion:r[e t ,r de aspri .lin nor.iul '

.rre consriruie, la rc de originale pe

rrre clima

zipadi,

desrul

me$rerr

i ac.r..,
,

rcoperisur i

irr:rl[r_' s:

un singur tor, ,-,o,

'-i abundenre de .t n.l r, in adevir, 'pcrrsul nu forma


r

,,.,.

,'

clidirii

igi avea :rcol)i:

Inainte de a analiza in ami.nunc cireva biserici grefaniene, relevandu-le particurarititile srrucrive gi decorari'e, cre-

prelung, in parru ape c , ca cele de pe :rbsr,_1e :,i de verricahtare :l llcrSirr, prezenta contrafortur rlrr
.

. : rhrrecronici

.1t-,un1, he unul

'i.
.
.

hr' unul

c.'tnrc

r:irslt,

ln'lF\resrJ
de

stf Sf.olri ir

parre din sarcrniie ile SLISi

r,

:r.rti tl crre preiru .r -.: plas;re de c.brcer

sceni plini I ^Caiala / personaje impirgire in doui,.lrr, a. ",lilg^. ."Iij'trFi.,,.u mui,, / cu imaginile izolare , lui Ir,-,r-qi alrernanre "i;;'a;;f":re , pe fundalul arhirecrurii folosrre d..o, .'^".,P.oi".,.ri .ir, Expresivirarea misciril.., i;;";;iJ":::.' at acriunii. nald.,
v ar iet area ari ru di asemenea, diferire

I l:^o:"* ; ;;;::;;:ln::: i; i' ;:;: o


,a

i In sfirpir,

exceori

::::

b,src

:fjt :

fiz

a,

cornpoziFia

it. r

nil.,- i i

specracol al

;":1!: Popiusi., un d.,,,,,,:i::.1 ' ;' I:;f 'rr()s'ator


lu'rii.
rJrr

"l un soi de reatralirarr


r

a"."."

;;:l: |jJi ;:

;;. J r,,;'l "^ :""r0

ozi

gi o _

mil

l[T! ri",l.'1.1,ti

;Ii;ilii::;
al fascinanfului

Enumerind
srilisrice

rr
,

;;;;,,::
,..

'

ficur alrceva .1e,_.1,,_ fenomcn rrtistr,.


increaga sa pure,.,:

,..i.
--

'are pi-ar dezvilui

rle iconografice si l.rn cel Mare n-am r desrul de vagi


un

rnulriplelor sJe frr

ri-ra.lizi deraliati a ,'sirarea limbajelor

in cimp ce ;coala moldoveneasci de picruri dobendea o fizionomje proprie, ajunqind la rnaturirate, noi opere infipruiesc ai zugravii din Jara Ron-rf,neasci. Din pacate, insi, drionia care domne$re in gari, luptele dintre dife rirele facgiuni policice qi nepucinga dornnului de a instaura linigreainrerniarraedupisinedisrrugereanronumenrelor,
care

irr aproape, etapele inrermediare reprezentandu-le

cocmai

ansamblurile care au dispirur.

Nici in privinta r-nanuscriselor cu miniaruri,[ara Romlneasci nu se poare colnpara, in secolul al XV-lea, cu


Moldova. Ca ea va h cunoscur aceasti specie de arta inci din secolul al XIV-lea esre o presupunere cir se poate de logici de vrerne ce mari brserici ca !f Nicol,ie Dortrtc,sc ai Cozl,i erau zugravite cu atera mliestrie qi manuscrisele it-rrrau cleacurn in inventa.rul curent al licasurri,-.tr .1e culr. De altfel, inc:l d.ri.r prin-rir arrt:r secolulLir a1 X\''-Lc, 'tis-:t tr-rr,rsnrts utt

oricum, in compara;ie cu cele din Moldova, erau

puti-

Chiar cind bisericile cum sunt Dorrrneasr.i nrica din Targovrste sau cea a foscului scltit Br,i,1e t au rirnas in picioare, frescele lor originale nu s-aLr pisrlar. A6a se face ci penrru o perioada de pesre un \/eac, inrre ,ir-,,llrl,/rrl dela Cozia (circa 1390) gi cel care decora l,r,,L;'',,r lt,iil,i.{ne si modesre.

inlaraRomjneascanici
caleaei de evolugie.

6picrr-trir'(\,)..i

i-,,',

sterecaresinepermititragere;.tr- ,
De I'reme, insr, Argr',',

r "

l'l'-,j,:,

!rr'il-!l;!-l-li',i.1 ) 1,, ''

,1,''

', ':1'1''r'rl,lrL;i.Cutr-t r;" ''--1 ,1' (l'rt;rl

Cozia Si cea de la ntatttistired deosebiri, nu incape indoiali

ci

1., Llll l.l

conceprie;i de sril nu Putea si se ;,'ir

nairc mrnr* ertu-tnD

pE

toi

.+.att d.-t

can er-&nrl O

F'.ct ngr.c

d'rrrrnrcnnrtut'

1-P"""

insu5iri mai ales in tebloulvotiv d ctitorilor: c-ere o.l1ri intr-un C1n.lfti fr rdlr.r r" Nrstorl 8e$s; Ari em6zi, der 9i Ari umilingi seu "ul"l;; ir.... De remarc-rt' ca elemente ds u; modelul bisenc-ii.
e^-estc

;:ffi :f: :;;'sfi'Jil l:ffi i:il:''J.:Hl'H

con\,!crlirr-r.jc srilurr se pr.)atc constata s, in 1,,-,., Snt"' \[,rrrc ( )rlc,r, undc ap,.tstoliltrr ,irn alrar, cu h.ron,'t" tt" rride a:j ascminirr .tr ,ramcnir drn partea lo.,rluj.lo*ii in nao-s. rmaqrnr carc nu.puteau h decir;;;::ff.
drn ambranqa gorrculur. Avem. in

ui.'*ifaneln in dt{ ;.r; ,^rul l.,,i,,rurc ,/rtr R'rtctcrr "n,r"n..l".fi ij;i.;1ilj:)fr: atrrbutti dc \ asilc Drigur'- u f\rrrurr Jrn ah.rJi tnu' amhr.rrrr,r rrroicz), dtsronc.r:i n.Frr''::; .'n* Jrn''..n ru'nti' ,",- pro, rncral .Jc pe pcrc'rri p.i,Ju..ru1u,a At^ttt$i Jf

:;;;;

.arc sc inrilncsc laol;rlri prcru. dc .."u6" goflcc, scmn ci la zugrivire:r lor au fo.,

[)in

acc.r-sri

pcrtoadi exisri 5i catcva bisencr rorr.

Spr, JeoseL'rrr dc Tare Romaneasci. Transrl,'anra nu cunoaSi nrcr un,,hiarus' in e.'oluFra plctunl monumentale Jrr, scc,rlui ai X\/-lea. Arcr ne inrilnrm, rn sch,mb, cu un "rit fcnomcn, ir anum cu o drfercnrrer.. desrul de neri rnIre p'ciura brsencrlor dc rradrrrc orrodoxi, drn medrul romancs(, sr cca gorrc j pracitcari in brse rrcile cJroIlcc dln
rncdrul siscsc
5r

rrera de r..alrzare

care lc

sect-lulur

rlaghrar.

in,:i drn prrnru/ deccniu el sccoluJr.u al X\,-lca, un frurnc.s ansarr,blu clt.prcrur5 murali r.e inrimprna in nra.r vcchca lrt'tr,,a r/c 1,,r 5trc,,,n,rl,ioryr, (-;ud Huncdoara). Tradr;ra
Fr(rur!r d,n secr'lul prrccdcnr, reprczcnr:ari in chip arir de srraluc,r,-lr zugravul Niilrul dr ir Cr-rsul Alb, e-src conrrnulri atct in tor c. rl,r-i mal aicnri;.tcrtrd:lri
;Lrr, noblerc.t fi!unlcrr, c,:,lc,ntul fcflltur, ltpsa di gr;pl1l1;,.1,, nr.r .r{c.,runi(r,., r,,r-,pl,rar",, pr.crcc.lcclor prctlrtrlr 5r .).rr)LrTnrr.r 1-l.,si,,rf;rt ,, ,nr;gtnrlOr. SUn,: p1626ng,1
,

tin,rnJ cu ca mantir ce-i lasi d un-,;.uldr.p,:. Ce,'a Jrn pt z.r pc c.rre o rau, in r,r*ti:til|il: anncc, frocrll tt (rrJt()ru i-rtrnt nc sugr.rca;i acea-sri t6agln, brnc clidrr.l Llnn cr'r( r!-r.. ir-ii11ius1 .1t ;.6.pru11. Sccnele din nros, I.tcobtsnur[c pr'irf i r] r( l.ari(lr'rul ptcrt-rnl61 drn brscn_ cilc or-rocl,.rxc \c .l\( i: , r.L i{-,1 I irrrtitrr pr infigrpeaza pr ,r , :r \ Io.rr-lc,r s,i,iic,i,r,.fu; Sf. E1r,,rl,cr,r ntrt',tti ,
gcst rerorrc la 1.r.'pi. Itricr-ra,i Srrri/,r .\
yr

care s-;tu pisrrat lmprL-\ronea;i cca.r lur lIrfc,, in'finl* inrr-o arrrudtnc scrneari,.cu rnana dreapti rdusi intr-un

"l

{l\'-Jca. D,nt.. ,-rqrnil. ."1o,

'ederc picrusil. di" a:-; complcteazi pe cele dc la i

,r.;T:lH

i,i ,.,

l. r -frtL1t. pc rand, OnodOC5ilor

crt olrr'rl'

,r

()r)1r(

rr drn

frcr,o\:

re;lrrirrlor

ccro,

lr.rii

,, ,

. 'l:'l::.::*cc

'rparlnand

lc.i, rcsruri dinrr.un r 'li,rrvcnlr pi pc permir

Eilr,'iiil',1:r
I'i-i( rr( rr P.,ir.rln,r \-lud. F{uncJoJril). Prrn(rc.rJr.-lc, sc p.r.rrc dr-irrnq"- 6tura trnur cilirtg c:re Jucc pc .ru[r.l c.llului un ostJt rif trs in lupra, rmrnrinJ rl(- sdctlJ cu scrld.rrul rinir .lc ir .s:ic.r r.l dr n./r,,lri,r i,r,lc .l;'..1 l.- l: L.';n rc. i,,,.-..,,." nrc'canJ ra:borLrl inrperrrjr,.r otom.lnllor ficc.r P.rrrc din vt-t1,t,1,-:r au:r .t ine.=ilrrr rOrrtint, lsCnlL'r.trj.:t SaCnc JpJl

rr li'lrrc

6rc,str-

[t.rrrlc] cu su..r'scl(..rhtrnurr.Je :ugr.rvrr ronlini in biscnciJc Jt- rrr i'rroJirr, irrrc.grstrc.tz.i rcrli;irr rcnrlrc;trilc Sl fl.r!)ril c.rrc rcrrIc::i in [.iscricrlc ronlJno-CJtolicc- it.l ra.sr nrrLlru sr- aor)onu.i J(-srfur rr:drrr.r sccoluIui:rrtcrrtrr J.rtt rrrj Lrnor.frrllrr drn p.rrrt.r loculur, [.]r.j..r sc rcu$r s.i \c.\tol11[\(':c insj .rspt-crui cclccrrc.Jrc st.irutc drrr c.tuz: a()ntlucnt.t unrrr inr'.lurtrr \,(.nitc Jt.it drrr n,rrd-r,csrul {crm.lnra, c.ir sr .ilrr Jt.rli.r. Ct nrPrrncnt;r ittlljn.t cstc to.trrc prt:cnrj rnrj clc l;r inccpurul .sccolrrlur l.r ()t.,r,Jc,r, Jc prl.1i' , Jc.rrcr hrrd rccolr.rr un fi;rqnrcrrr rcprczcrlrjnd .11,pul unur cF,sa()f , d.trt rtr f-ir.i in.J.-r.rI.l Lrrrui;.rg,16n15, tcrtrr.r rcrl,.rrr. $r Jc cc rrc,Jr nrir,t c.ilrtl in.lccst trmp p()1.u1.rrr.r c.rrc.lii.i Jc.-rrcr cr.r p)srorrr,) dc un ir.rlran, Andrc.a Scol.rri. r ud.i .rprr-pr.rrj .) .ondorrcrrrlur Filr1.1.o Scol.rn ,.;15 5' Prppo,Sl..ruo), c.rrc rlcrrnca inalra firncgic.lc [r;rn.rl Trnrr5r..trcr. $rrnr, Jc Jscmcl.lc.l, cj l.t curtcJ accsrui.r din urrli sc.rH.l la urr rn(rrrlcnt drr, crr ins.rrcinin p6 611-" n,, lc ctrnr,esrcnr in dcraliu, drr crrc nu putc3u h strjinc de prcruri. rralianul l\l.rsolrno da Panic,rlc (llSl-lrl40 sau i -l-.1 , ), :rurorul. rljcun dc discipolul siu Nlasaccio, al frescclor.lin .,rl,rl,r Brrrrirli'tt, Lllt Florcntt Nu p.ut6,1 ,"*ra,,, rnJcr,luns fiprul c) nu nc-au rirnas lucriri dc Ia marclc rnJe.irru d..rcnrrn. Cum insi J .srat Ia Trnri;oara aproap Jt r ;nr rincre I scprcrn[rrrc 1425 gi rulic Il27) Sicum srinr ci; losr un arrisr fi..rrrc producri\,, csr(- dc p.16.511rrr',.r.r,, lucrar rnre ns. Nu e sre exclus ca, prrnrrc alrelc, s:l 6 ficur un porrrcr ri lui Pr1r1,o.51,,rno. Cicr intcdrar duPi i6s1.13r..r."

stilizar, ,grtlr - e src dc consrarrr () rnarc difirenri 5r, rrr rrrrc in sintezi, cclc doua dirccrii conduc in Tr:rnsilualria la olrcrc originelc, carc pisrrcazi cUmpr1111 clrcapti rnrre cclc .ltrrri rnriurl l \r Jli\tr(1.

prrrul rclur urntiror o prronun!ar:i corrrarnitrarc gotici. Firc;rc, ins.r, irrrrc gorrcul ireli:rn m:i prcrural, nrai celd, mai aproaPc dc rcallratc pi ccl gcrrnan - qrafrc, purcrnt.

Dec:i picttrra dc rrrdiric bizanrrni cra concc'nrrara cu prcciclcrc in pilrile de sud-r,csr ale Transilvanici (in ,jud. Huncdoara sc elli cele m.rr rnulrc crrrorii cnezralc), picrura de rradiric gorrci s-a pisrrar nr;u alcs in esrul pr1-1nciprl1ulrl, $i anume in_judercle FIrrghrra, (lor',rsna. Bra5o.,. Asrlil, in [1t:cri(d rc.t'()rtlitrr,i,irrr i,lriglr (,1ud. Harghira), picrurjlor din scctrlul :rl XI\'-lea pe rcrl.rr lcgcr;,lci Sl. L,idr-,/,rrr

in ]ralr:, prrnlesrr'o r-narc conrandi la Roma - F,-esccle crplej 5^/. F,t,ttr'rtn,t,/,rr l,r-.crr,,r Sa; Clerlcrrfc un.le, in p.31.5,.",.', ccnruriorruiuj rrecur la cre$rinism, din scena R,i,11171,,-,,, l-a infirrpar pe condcrrierul de la Tirnipoarare.

Cind r orbrm de sprc influenra rraliani nu nr: girrclrr.rr desrgur la caracreriSfrcrle spccrFce Ren:1i;rarl ,r,rrcr ,t,,rcar le ceic alc prp16t",.rrrrerii drn scccrlrrl rl )illl-1,-.,, cli,r rrnrpul lur Grorro. $i accasra lirjntr,l i.r i,., irr al.S norJUI Ll, ( uJ)r)J)[( Ur .(.,,1il1 ,, ', ; j

li sc adaug;r, in vcrcuJ .rl X\'-lel, o r.nof)urlrcnrul:r-/,r,1cc,rr,i ,ic ,r1'or in crre prco.uF.lrc.l pcrrrr rr l-c(lrrea pl.istitirjcri r olunrelor ne duce inrtclj:rr.1' g,1n.ii,ll.r:rrr.r rr:rli.rnj l cpr1r1y1. ir, ra"arts rc{iuna r'J-, .,,,.,,1,.)ilrcr s-.}Lr f..r\{r.rI picrurr l.r I'r.,,r, /, rr. ,i,r .i ,r, s1li , :., , i . I,rr1l, r. ,.,rrr,t i.tc(ste :tLi-.rr ,it rl,r::r,;1,.,;1/ yq,r,1.r,,1,i,r /,r]1-q/ r,,111 111-5
p'1.t-,1',1 ;-r'.r

-i,- ,riiiLr. ,,,,

,,,, r-,rrr

'l'"'

,l

i ' l.,i

;.,ir rni a\lrtatLj nt rrl.r.r'r.r,rr-

Arri;ci r.rhnari, j.,,, din nordul Ir.r/,,


,

.'le procedee ce provin ir cer care lucreazi


spre

Dar aspecrul c"-l mai -st,mnificariv pe calea unxari dc pic_ rura din nrediul carolic r.arrsiluinear_r.1rr. gi eliberare din arcanelc scola.sricii nl.diiu.l. "n_r,n.,1_r... il consriruic picrura pe suForc moF,il, pe panc.ruri de [enrrr, cu alre cu_ yinre. rabloul. Spre deo.sebire de T"." Ro,rJne asci pi de Aloldova unde nu ni s rere Xr\/ ei X\4 in ,,,;i;,Ll]'j'il::;.''..:'r::l:,.jo1';

si inlocuiasci picrura rnurali,g"-.i.r"I.


sau rerabluri. Origrne a acesrui

il:;

cipicand o largi dezvolrlre in p,lru.a ,Jrr.r Apr115Lrl Europrei. La incepur, inarr.rre de desc.rie.ir., fri.,oiii in ulei, dar pr mulri.r,reme dupi acee.l, panour.ile
icoanele bizanrine sau de inspir.gi. b,r".,,i,.,'i se e,xecurau in rehnica remperei care collstJ in ap-,licarea pc suportul uscar - de ccle rnai rrulre o, iJe lcnrrr _,,p"rJ.i preg)rire
cre

alrare poli;_rrice ger_r de arri esre srriveche,

poliprricelor, ca gi

din arnesrecul pigmengrr.r cu

i, .'-, .-.,.,-.lrl".-u caser.na.


aga-zisele alrare .le ciil:jroric, porrebilc, :rlcirlrire ,Jin mici panouri care se arriculcazi irrrre eie cLr a,jrLrorul unor balarnale ce pe16i1 SLlfrrafrurci-el s, r,rcl.rJerc, ara*a.r"" unei

In afari de rnarilc alrere polip.rice rnonumenrale, exisra

gi

cirtr.

.-u

'tatt proragoniqrii sccnelor. Expor.re nt al u'u. n.p,in i, .-nnd srilul go ric .edeazt ror,rr.l'"1,1^T:tl

rtistignire ;i Irtvierea tr-d. '-^" crt{rii vi;iune contanrirtrri de Ren:rqrere, acelasi,,rr",i-"t.,ti viegii .{irr jur, pciseyului nerural, r.n,,."n,.ln.').".1tr,,, -.-' Prcgitirea
pe

Scena R,i,ilEttrrtr nu este singura care s_a priuderca,r,tt.trxt, sapre roarc pe rema parimilor: i rt c r', r o n a r e d c u 1t i n i, B a t_l o c o r i r e o, l a s t,i l 1t,

altele
t

iltru

.s

n-u,. r),,1'-",

r,

de

a,

poLprice decir picrurii murale. Tocmai de aceea se i;i crede ci deciderea acesreia din urma s-ar darora ir-r buna parre

ier o.cid".rr"le ce va F

nrariltrr irr n oi ri r lc Ren.r 5reri i, .r rrisru I d. h picrura rrar-rsilvana pe-o linie ascendenci a pi

dil;

ilr:i::

co'ri'uat"

qi ir.,

,..olt,'i':ij!il

rnrnulririi ajr.rrelor polrprice.

Alrare poliprrice seu pis5s i:izlere s_au mai sericile forri hcare .1 i. pr-.1,,,., ( ud. il;;;;; (jud. Sibiu). Pr.irrrtrl cs[c .() j]).rr-r.rr :rceleiaqi ,.rn. a;;;; milor ca qi cel Jirr ,\/, ,1i,,- .i.rr l.r AI,,1.,,,,.,, picrorului a fos r solc r,. r i.:,,--1,: c,cl ul .\4o
1

iilil:ll;

cenrral, apare inconlLrr ,,:

.'-

r,.,.::J[H:I

,rr,Jeri.

Nici panor,rrile
nu
Se

c.lt

POt cOrtt|Jr
,

de canoanclc qc).r

Influenra Lrc.rli, pictura nru(.irli i.I


prra

. t,ulof
r

, ni.-i cele de Ia prejrrrrr , t edere al .man.ii;,,,


picrac la
Aledrap in

:rdiriei inridicinare

, rrtf,

prttgr;rnrulLrr

ma

purernicaasu.

au obArqra in l',,

'.lrrlui
,t

de trarare care.;i

inspir:i, dilr B0irlr/,


se

;rr

lt,
,

' ).n aceasri ulrimizoni

ui bisericii evtngbelite
Dar

frii::

I.

rnrhal din Sibiu.

Altorul din Boian (Muzeul Brukentlral din Sibiu), Relief policrom, Sec.

XV

nu ca operi de picruri, in primul rnnd, ci ca sculpruri ffebuie apreciar acesr polipcic cu imagini in relief sculptate in lemn gi apoi policromare.

cu rol de habitaclu al unei starui din lemn. S-au pistrar citeva asemenea srarui. Doui, reprezenrand Madona cu pruncul, provenind una din abarul bisericii din Cisnadioara

SCULPTURA

(aflata azilaMuzeul Brukenthal din Sibiu) gi alta din foxa bisericd a mandstirii franciscane, se inscriu perfect unui grup ripologrc de lucr5.ri caracrerisrice penrru goticul din Ausrria gi Boernia. Aparrenenca lor la stilul godc este probara rrrai ales de faidunle, savanre ale imbrici.mincei, ca ;l,1e gracri i i:ac,,-2 acl,:r1,.,: rr ii ii)i : rnodelelor care jusrifrc5. pa: ti.S l,,.t', -f r op:tlt), \.;.i, ( l . ir,,:,.,.r !nfre ele ;i categoria aga-

;iiL'lr,r.,,,r.rr,:r:,,,,: 1,.,'ilrr iil lem,nnis-apisrraf gio


, ,.r, ,
,

4l4rs^uf

tehnicasculpruriiinlemn.Cum,rr.',.:,.,-,,- ,.1' ,'' , \. uluicentralpictar,unelealtarer.,inlj:i'...',

PuuPLrL,

rll

rransllvallla

;r.i-

: ii L i't,'.r:i

:1 l,

I.Lrl -.

r,

tl

Dar nu lucririle e,,iccr-r sculprorilor tran.sr r,. r,


J

lor de miiesrr.it,. N,. episodul cu ccr' tlo, lunde\'.r (.J ull (..i:

al XIV-lea,.1c,1,,,,.

misura impozantului monumenr de arhirecturi care Biserica Neagrri din BraSov, in acesr edificiu se eraleezi pe console pi contraforri un mare numir de srarui. Le semnalim, ca liind caracreriscice penrru aga-zisa,,fazi molateca" a srilului goric, pe cele care-i reprezinri pe Ioan Botezatorul, pe Isus,Salvator tnundi, pe Apostoltrl petru Sipe l\4aria cu pruncul. In adevjr, spre deosebire de alre faze ale goricului caracrerizare prin rigidirare a formelor, prin angulozirigi in redarea faldurilor, coace rrisirurile dobindesc aici mai mulri suplere, rrecerile de la plinuri la goluri sunr mai purin abrupce, cu alre cuvinre, formele reliefare sunt mai indulcire, mai moi. Spre deosebire de acesre srarui plasare in inrerior, cele de pe concrlforri, a$ezete pe console sub baldachine, su.nr rnuk mai ba,roce ca incircirura a deraliiloa mai agicare ca plasricrc.r_r,: .., li.rrmelor. Iacob cel Mare, Sfnntul Nrco1.rc, E,,.,t 14,,;1,:t,,1 L,tr;, SJantut Sebastian sunt cele rnai izburire , A1r. il,-,,1 din aceeagi serie prezinri trasaruri :-,r.rr.i: ,r r,, r._'. i, ,-,,,, inclr s-a ajuns la concluzia ci urr., .-j ,, : preotului TTcomas - ctitorul bisericrr - ,,. a,,Plebanului". Deparce de faza asJl-z;: PrerinsuluipreorThomasprezrnri ,,.;:.. ,,
Pe
esrc
,

nervos desenare, ale goticului tirziu, ugor manierist, aflat pierrarilor slovaci de la Kosice, anrrenaci, cum se gtie, in faza de sfirgir a consrruirii Bisericii Negre.
pe gusrul

De o calirare exceprionali sunr gi cele parru statui (trei reprezenrend ,ndgi li una pe Mttria) care formeazi laolalri compoziria Inchinarca ntagilor, de la biserica ,,Din Deal" de la Sighiqoara. Ele gravireazi sirlisric cirre,,fazamolareca' a goriculur, caracrerizincl,u,sc frrin sr-rple ce, rorunjimi ale for'rtelCi
Si dr:sp',-i6,-11=;,1'.1

-cail!( ;i;

irl

,-,r1n.-,r!.-:

.'lrrrI Iu,lItr..ilt;. rrtronotniZare,Spre | - ,, i11-,_1,;1.- .rl,iisrului Je a


1-,,

. .,
,,;:, :,,,

,i

, . ,)-r;. u srarui ,,:,,i,.;iir.;i;rrri...:ilte din ,r,, t:!,tit


o
;1

rreia

"

1't

urttti

c:rDtJDd trtt clvalcr in ;rrnrur.i birruindLr-.sc c:l .rr li

ca'l/truI d."pr;g,i

i.Je

nrifie:rr .u

s'7,

R,,i,,ui.

r , I

'lLr'{t'll)u'\(")r'leltrs'rtcPerr'rclur.i.,l.i:lc.lrliciului,pcnrr-u 3l jr
.r.rlc.irtrr int
...^;,:,J;t

X:1,

j:iirff
.;:;:i

ti;:i: .::j:i lU,3 :;l:::::i::::'#,:l;T i;::::;:;;',i*iti


;rff
rrn

l.ililJ*;*:i:i;illrffi:il:f :fil lir l :l:';,:: ;:l,m ;m; *:' :;:;T:l il ;lf ; l;;f
;.Jil l,

-*ffii*'
""1,.,,-

Sirrriolr crrc r f:icur un invept, :rnirn:rlicre ." ,ripu.r,i in'::;iJ;::: jo,nplet rl,,Dccorul zr-rorrrorf csrc ilr toa.. .-^"^'-'u.,trtaa b;J' loti.

t..;$i'i;l

.'t1l,';.# t'T si,rrlroli:in.i,,t.tt

;li*,** ;.* :; *H i lliiitT ,illltfiffi


;,:
;

;:;.,

1,

lj

;i:, :: fi:,X

:;:j;,:r:;.Jiliii"

::fJilt1l:i:l:" n"ti er,.Jp;,';'t''"tp'rr'incosraruiccur.rui cxccrrfro-

inrrcg

:i:i.fi',;j.**+,,: ;*;*i|t l;*ifi;hlil,'] : ililxi:::*l; o.,,1,.,,',:.lr.s,tir pirnr,J.


roma'icurui
u,

{+*[ffi
;li$:rufTl::
in!r.

"n.,,"1,...,.n:;:,il:;:;:i:H,lHim;iim

aproarre i,.,c."aglforgiprvrgoare"*;_,.".;u;rr,"epuiza1

,.,,...i,lit"fl,j:;il

_ru purern-/uJ..c,t

.,r,, ;r.:;il;i[
m jicsrr.tc.

:;::,,:.vesrirLrl rl,r,c csre r.,.l.)i:I'llli;]i;:i::il \icic'rrr llr canjri, in p.res;.J

c., sarl{ur.',,,,,,.',1,.r,, l'll.'..'.'"' a,ll* lllli;,Jl;ljlt""' r.cr_.r.sr rcrni .qrup pc niil.l.,,;*:

5.r,l,,l,

murre cazuri, ascm ,':.,T:],::l_zuri,.rscmr.'ca animare rerro ^inrri in.on.,p.,un"n9, i,. crre irnp,,d.h.,.

in

CJ .urrrgrele,ri,j,,,.-.i'','n',p,'Jop.,,l,l;ffi:tll::i::J:

mJr.(

;:c

F.nrru,-i rr.ul,ul,.,l',::.'t"tt.rl lucrarea ie la B, u'-*"..",),. c ,ru/

ii:ti*inj[:n;T: **it*fii:il1;]:1;li,l':ft***,:'l ukench.rl, ii,i ;:il;l:'::'I,"i]:;,:l?Jll".l,:,',";ju ;; j::;:i ;,11'j::i:3" ', M'"r'bnrl''ti';t'u'


Di
par venl

".iiri.iit1tt,..'ui''.i"',ii;,4".,',.-

dacj ,,.c lur crrsros,,r-,.Ji1. Pe c11.d statuia..,

l,'tir,rrr.rtr.cl.jnr sr :''1";

; H**l::.l;i';,.ffiilffi
i,'r.""g;,;;
if

,1";"'':'cuvre',,;,'""rbl:':::1';

;:;;iili:fnii;i1[*:i*Hiil:ii11 o,)()r(r-j r.,, u*i.'-tl'ic.i',ot


., capu/ur

,rr. J..ror.1r..l::,1"

s,

hr.rui noll,.lrlur. specia/

i.Uf;;"th'f

t,;

\iPl]' :;n.''u' c*' irr ttf'tiitt';enea'ii ;;;:::""ttfuttt't'ttc:;'; '':'''l: l''"t':'";tJ"*tttn' 71t1t1("11'i""

]il:-:

,,:,;::!!^,.i, marnruri

i:::;;1,;":,ii;lllll,:;jffiiltr
rosrarica r;;,.r;;;:)ta.drnurrnasiplsl

#1::"1:""-';'i'

;;f:a

Ortr,,itt:4'"'!t''r

':'"*""''''

(J rJ

o!':-:,:acesrei c'6'.,.,,',,,,.J.,"1:l;,r:ru;::n:,;:*:;

,)rr mar vorslln

,or,n"rllt'ot

t"t

;;;Jt
jtalrani.

ci im;si,c L;

ill*i:,11'',',1
C.r rr:i

':

't'tt1t''

'li" ora'le'n'ilt:

r I llnure.-cn f :rir r r , ti tu fb.sr .rl,,rl,i , r' acesreia ,slr,)r. . ,.r.,, *rlr,

,,ginea,episc;r;l;.:: .-'r:latiile rr.anr. rrr.. r


'r: CeZ

il:lJ:j*;;:
sPune

,rr", *lLPutem sPrrirul

'

,',rlifttitt'In nclzare

dupi

un

din Ridiuri, unde

,Srcf

44ornontul

tut Stefon

clMore (Fragmenr din lespedea laterala)

Pulna, Marmontul

lrri 5tet'ttn cr,l i\.lare

(Laspedeade

deasupra)

$r

de ce?

Sarmlzegetusa roman6. Ruinele unui amfiteatru

invadatori spre Sarmizegerusa, iiDecebal, situati. in mungii Sebegului, in localitigi Gridiqtea, gituat pe coasta munrelui, locuirorii lui pe care au organizat aga-zisa incinri -acropole unde se inilgau sancruarele; re, iar altele circulare, cu acestea din de citre cercetitori ideea existengei civilizaqiei dacice. de arhitecruri, sculprura nu s'a atentie din partea gero-dacilor.

ln schimb, accivitarea din domeniul roreucicii, documenrati arir de abundenr de rezaurele princiare din secolul al IV-lea i. e. n.9i inrrerupri in secolele III 9i II, a fost reluari in secolul I i. e. n., sipirurile scogind la iveali penrru aceasri perioadi mai mulre rezaure dacice de podoabe, execu[are ca reguli din arginr.

despre rezultarul confr.urrririi celor ranre a


,lngeles,

doui culruri

9i

in vedere uu nunrai r.spccrul nlilir.. o, 0"j,,r., pc cel culrural-arrisric, cici irr 1,1.ilngl ,inJ .r-,f'.'r..., ct victoria.ronrar.rilor gi, .esp,"ciiu, infi.:irrqcre r a.,.it.. gep:r mai depline. ln adevir, din ,...,r.,l'1.,t-,r.,'r.,"rgrov1l5ie ronra'I, Floi:lti eduiti. Rapidicarca
i-n

tloui !.urcri civilizrrii .ltf..;,;;::;.;,,.

romelrizarea, qi r.ru

cu

ridicini

ancesrralc

irr
.

I'creturitate gi dcparrc .1.. 'bcneficiul propriu sugcsri, l,


r

itntrigat cel mai mulr pe 6lologi,.1:rr ;ii c:r rrr.,.1 .j j ,,.,,.1 manifestare culrural-arrisricil rrLr po.,. .,,.., .,,'l ,f ,,a,. r do.ar in pr.ocesul lrcrrecur .1up;11,,r..,,..., , ,.,,,, ..'., iunilor aceloragi cuccrirori irr (l:rli.r r in [)(.r)rr]\rrl.r f ici. Firi si dispari rorll, rrra, olliccirr'r,ilc. p,,r rtrl J.r se vor refugia in nrce{iul rur:rl i;i [r,,rci,rrcl.. irr :.,nil,

.soarr:r :1rrci g.,u-.1.,.i.. nrodul,.,,.,.i,,i.-ilu ..u.1,-. nurrrli cl lrrrr[ri,..jci .,...,r,.

pi

cu care vin in cr.rnt.re dat in situagia dc ,r ,,,, asalturile cele nrai ile fnf.runt"t. Sosire la granilcl, tot mai des in conHicr Pul lui Burebisra, cirrtl l.r

'eflr

Iuliu

Cezar,

r.izl'oiui

nUmaj disparigia ccl,.'' ietoriei, la anul 4.1


onJuragii, a

flcur s.r direcri s, 6ocol gi jumir:rrt' prinrul in :rnir


$l CU o lrrt'c oilea in rnii

Ntt.lltcgice gl econonricc. I.trrrc{ar ,r,. nrrrryi .,..,,ri.lrri;i;-, ru'gur surclor de a'i, de ra [)i'o;rssius ra Mir.rr (].srirr,;rc*{r pod consrruir clc arlrirecrtrl APolor{or r{in [);rrrr;rsc rrecc drepr una r'linrr.e cele ,.,,ri .,.,.,lrifioanc ()pcr.c ."1"'.."*, g*,, ale Arrrichirlyii' st' grie c:I, sc'corur ,r'rV-r.i,, .. ,,, .,r,,.r l'rprrarul t:cr M;rr.c va c()r.r,tirr.ri ,,si cr rrrr 1r1rfl peste DunIre, ra Sucicr;rvrr (( )crci), v;r r.:r ..,, ,rr,,,r.r lrotrur Iui Apolodor' I-ung dc r rrq,q0 nr, po.rrrr :rvc:r r:r ccrc cr.rr;I caPete frunloasc lrorrlltrri prcvizrrrc crr rcliclirr.i i'fIgipAnd trofce gi srarui elc inrp,trr.lrului.

pentru trecerea arnlarc.i $i

1renrr.rr nlre necctirtrqi

c''sra'ri'

i'

1rc nralul drept al olrului, i' :rPr'picr.c rlc c;rr.;r,.;rl, r..rrr;r'ii au consrruir o agr.zat.c dc rip rrrl.ran nunrir:-r llontt.rht.

Tor ln cinrpri;1 olrca':I, c:r gi i. c;rztrr I)r.rrcrci,,rrc.rcva

local, printre acc.src.r, i' :rfar-i clc zcii .licilli, .fIi,.,.-1,,,,r. divinitigi alc alror rcligii, prccu'r Isis, scr;rpi.s, (Jyl>crc, Mirhras, de originc oricnr;rl:i."
gi

populagia pesrrif;i .sub as1rc,;r crnic;r lpc:rliri1i;. 1,., :rcc:rsri privingi, rrebuic s:i prccizinr c:-r [rr"ove rrit.r.,1,, l,r,,rr. cJivcr..s;i a colonigtilor - un acJcv;ir;tr n.t()zeic crnic * sc r.cllccri :rtit in caracrcrul si.r-rcrisric :rl c'cc'lir1cr.r., cit .,si ir-r rrrrrrirrrl extrem de marc ai clc clivcrs :rl clivinirililor.cJirr 1r,111sgrurul

Despre gradul avars:lr .lc .lczvtrlr:rr.c t.t-.rl.rrlit-i ,si ctrrruraltr a acc.srci agtziiri st:rtr rrrir.rrrrit. .,si rrct.nrPt,lclc tlirr apropiclg, cu invcnrartrl lor blrg;11, c;t .,si ,.,,,,.,r,,,ru1 nt;rr.c .lc reliefuri gi srarui infirgigi,rd diu",.s"l.j z"ir:-r1i ;rtl.r.:rrc tlc

Am insisrat asupra

prinrul rirrd pc'rrLt ci c:r cra rilric;i intr-un fel nu numai petrtru vie;r-rirc:r r-.rrr:rrr:i in I);rci;r Inferioari, ci^pcnrru inrrcgul rcrit.r-iu gcrr-tJ:rc .sLrPrs romanizirii. l' plus, ,...rri,, localirrrc ci, r.rir.rrul cli' jur a reinrrar sub sripi'irca Irrrpcpillluri ir rir'ptll lsi Constantin ccl Mare. l,', ,..n.rr:i privi'gir , c, llttrrtcrla p.,1,11r,
riv aliza doar mu

ruri

prezente aici

i'

:rcc.srci :r$cz:-rri pi ;r

firr'rcl.r

clc cul-

nicipi ul'l

ro7t a t, u

tyt

-l'rs
i

an

c{ i

n I )u lr,:,,g.,,,
(:r forLrltri) ctr rrci rr:rvt.tlcs1rir.lirc..lt..-,,lt,.rrrc it,rutt., lrr t^ cu lrotnsrpt, buzilicu cistcrrti.i, [,,rzilit,t ,lr trt,tt-t,r/,i, ,\. .r.

care era integrat

provincici Moesi:r Infcrior.


tlt,,r

De altfel, degi fondari i.cir de la i'ccpurul scc.lr-rlLri


-l'roytacum

II-lea . n., a$ezarea romani comuna Adamclisi, jud. oon.sr;rn;a) s-a con.srituit ca .,,rr1 infloritor abia i' .secolele IV-vl dc ci'ci datc;rz:i cclc r-rr;ri importanre ve.srigii, in ma.jorirare bazilici cc fl;rrrchcaz:i urr

'r'raiani(li'gi

:rl

mare drum u<ial, Mengionim dinrrc acc.srca bazilicLt fttrt.rrsis


t*) ) i

'l ' Portr nc:r lu i t':ti;tn,si rlctlit':rr zt.ultri M.rr.s [

[):u' lttn)ctr.rl dc ;rtr':rclic. ;rl :rt'e s(t'i :r,st.zir i il ( ()r.\rr rr(., f:iri irrrloiili, M(ttu,t,ttctttt.rl lrttunl,tl irr.ilr.rr l,r I lirrr dcpi rr:r rc rlc cct:trc. l(itlit'.rr in.rrrii l0l{ 109 t..rr. tlrrr ]lr,,r, tt,tt,tu

{\

YlliBJ'u'li[Y'i;,'

Fibule, Tezaurul de la pietroasa

Majoritatea pieselor sunr bogat ornamenrare.

geto-dacilor. Inigial, din tezeur au frcut parre 22 depiese din care se mai pisrreazi doar 12, anume: un rarer, o si pateri, doui cupe (una do.decagonala gi alra octogonala), o oenohoe, o 6buli mare, doua 6b,rl. mai mici, idJ'ri.", o fibuli mici., un colan plat gi doua colane din bari cilindrica.

in cloison sunt de pildi Fbulele ornare cu cabugoane pi 'ri avind forma unor pisiri de pradi. Cupele, avnnd ;i .i" incrustate grenarc, au roartele sub fo.-; de panteri. Cel mai frecvent esre insi decorul veger al stilizat prezent

li.:

ligonale (rurcoaze, lapis-la zuli, granate) in aj,i.,rl ,r,ro, precum gi o componenri ,ilto-grmanican. Lucrare

tr o componenti. nord-pontici exprimara prin reh'ica incastririi (procedeul numi r cloiso)nd) a urro, geme
po_

gi caracterul istori at al unora dinrre piese, execurate in tehnica au repousse (talerul, oenoho.", p"r"ra), exisra

Apartenenga srilisdci a acesror obiecte nu este unitari. In afara de componenra elenistic i, prezenra in forma

Vas

Oenoltoe, Tezar-rrul cJe la pielro.rs.r

intarind aceasri inrpresie,

rehnic:r iu ,rlrurr_sd gi hguri trnrrrnc reprezentind diferite divinir:iri p_,",_,r.on.ii,,i scrnl:r"1. nic interpretate insa prin prir,-r.," grecr)-rc-rnr;rni. Cici, si retinem, in ciuda fr.r.rrii ,"1. .,si rcspccri' "L,.,isricc nord-pon tice, tezaurr-rl prczi.rri i.c{'birebirc :l'rprc'rc ale gustului celto-g.r,rr",",i., lire rclc .lc p.,c trnrrl .{in col.rnc

urmi sunt infirigare in

pe colanul plar, pe oenohoe gi pe pareri. pe ecel.sr:r c{i.

Departe de a inrra in nrod .{irect qi susrinrrr in .sirrrc:i clr arta localnicilor, nranifest:irilc errisricc llc cclor nr:ri

fl.,
41

L
-

trr.ltc [rrivirrfclc, f t'--,1rn' ,]t'/,r


.1in .rp'tro1''icrc.r .l.clrr i.rrsi
It',,sir l.r

S,i trtttittltrrr ,\ l,tr.t, _ I.t..llit.rtc (-crr.rJ [..,.irr.lrc.rrr.

i'c.rl.i

i'

.rrrrrl

t;99

.,si

.rtl.rr .rsr.i:i l.r Krrr.srlri.sr.r.i.st.lrc.s


_

Jc.lif.'rirc f.rrnrc 1c.irri, [rl.rrrru,]i),..r,.,.,[..,r,,...,.. rlc'etrt'.ltt'Pl'ilt citrc.rnir.c,si {t'.tt'.t'c. El .t f.rctrr irrc.i,..lirr scc. NIN o[.iccrrrl urol' rc.rcirricc .srrrr-lii, f.ir..r c.r irr p'i'irrr.r prrtvc.nicnrci ,si .l .rp.11.s.rrcrrrci .s.rlc sr sc h
yJSt'dc'.lur

.rl.l .-lirrr.c r.clc r..ri r,.r lofo.lsc su[r.rs[.c.-r.rr.risric,,si isror.re. c.\rc .()nl[rss tlirr ] I ,.lc
Nltt.s.'rtltt

.lirr Victt.t. .lccst rc-.r.r..

ntice,

.li' ur'r.r, ccrccr.irr.rrii .trrrr.i'ir r irrcli..i s.i -l r,.r,.l.i r.':rurultri in chi.rr. 1.cr...r.lll.l rrrlltlrrc.itrrr.trlui fornrrriunii [roliricc tu r-c,sc.r,{i,.,r. 1., NIoriscrr.r L]r[..,.s lCened), frrl'ts 1'... :lr tvc.t .lrrul si ct-rnft r.. [-,,rcrii ccono'rcnrr'lr
Pe Pt'lscst'rrul

ctlnclu:ii d.'hnirivc. ,\u ft-,sr crrrisc ,.,r.,i ,,.,,,j,c il.r1.rg(.;., .1.,. nici p;in:r.rsr.i:i rr-.r f.'tsr ticp.lSis sr.rrlirrl corrrr.,.ryc,.scl..r,-. irr

1..r11rr.rr.rjtrpgc l.r

rdiei ptrLricc

q;i

ele ar aprrri^c, cu'n crr'srlr.r Ri-r'r. Tl',..-,,.j,.-,,-csc', 'rcr arii,,... de conHucnrc rr.risricc un.lc crJr.l ropirc elco1.r6rr-ir..r

nuri presranri pi srrilucirc. C:ir lrrivc$rc

gusrtrlrri rrrisric .rl .rccsr'il

..,

rrc.r[rif

trr.igirrcr lricsclor.,

.sc trglin.{cptc c:r inrr-o p-ricirtrr.i .{c .rpi irrs.\5r lt.lrLrr..t cclccrici .r culrtrrii ,.lin :lccst Ev N,Ic.{i,, ri,.,.,;-,,,r ru, r]ri ir nrrrn.ri dc pc rcrirorirrl Ronrinici, ci .ic p'crurrrrtlcr.lr ii-,

pi fornrc [.i::rnrirrc rsi t'rricnrrIc'. Prinrrc cclc.-lirr urnti sunt dr' nrt'r'rtiorrJt .sccnclc .u .lnirrr.rlc f.rrrr.rsrir-c sau reale (cilircr r':inind .-, p.,rnrcr-.j, gr.if..,n .rrrcjne.l trn alr aninral, r,ulrur r:rp-rin.l o fcrrrcic;..,.). Ir. trn .rlr \,.rs, apar cilireri lu[.r,1rd cg ccur:lLlri, irr [.c .rlrclc .r1.,.11', i11 medalioanr., nro rivul h iptlcr rnl-,,11 11 i, prc.-tr rrr i p.i5 j r.i s.r rr i; planre srili:rrrr-. E.src un fip.,r.ir.. Po:rrc.lc cvi.lcrrr ci in caracrerul cclccric el nrtrrivcl.',,r ,.'lcc,.'rrrrivc .rlc rc:.rtrru ltri,
tl1o1j1rs
1

Err.trl',,.r. i,'r .r.lar'.ir, cil'rc

scr.tc:r:i trri:rr.t.r.rlc

.lin

rrlrrrr.rlc

.rccsrc irr.{cp'tirt:ltc tirrrpllli lu.l [.r1.r.1tq. s.j rrtr r.lirr.irr.t rrirrrir .Jc rurrlrirrrc.t f.rcr,.rr iltrr politicr, cc.rrrt)l.nlr-r.\ sr.)r-i.iir

in partc s:t.sanicjc, irr [ri:rnrirrc, crr in.-{c1'.'.irr.rrc c('()r.llr 1-.,;11.sc elcnisrict', cu sLlq(.sri i vcrr irc,.{ i n tr nclc cc n rrc .'l i n l}.r le.r rr i,

in .lcplirr.i .lcs[.irsrrr.rr.c, c.in.l, .lcp.rrrc .lc .r sc {i ;.1...,1.\ri..rr ;i c.isr.rli:.rt irr .\t..t'rrrr r .srili.sriec trrlr)Se ,e t.1..r....rr.,. cclc ttr.ti .1is1't.11'.1tc, 1'r1'1r1,1.1irr,.{ ,.1rrr .*1.,.1g1r r rrlrrrr.tlr. .lirr, i.. cclc nr.ti irrdcp.ilr.ltc, sc rrr.ri p.,1....-1rrr.r irr.-.\ qe rt)[.rrc . rirr]e rrc.tsirnil.rrc, irrrr rrrr c()ltgl()nrcr..lr.. pr.rtl.r.rrr.rlr.Sr.r. sL,.{e ac lu.l, cxplie .rri.t irr irrstr;r .lSl.r..,.-,rrl t.rIcr.]rrs..t\f.rr. .tl ;]..q..t.lcrllttltrr tilll.ln - irr |rrrlr.llt-ul ctnlt' nrcre rr in t.rt-..rt.,
f\le

iii ctrlrtrrrli c:rlc p:rrricip.i l.r l.rroccsq[ .lc s11rr.:r,

[\r r\r.r.:

lsTORIA

l5ffl*'s''
de e 6 un Deparrc, deci,

fenomln de conjuncrur'
ttp' gtn'

'!t :l
'1r

oin
acste

de o mare anverguri - "ttla si de 1; ctun se $ne.' lracurno arat Sprt 'esr' cat ^continennrlui. ASa 'r si

rcritorii;i*;l'

l^u po,"di. r"u trecitor, inriurir." ".-t.i bi;.t' Lpt' P;;;;^'ln'

.6'i

nl *

$"::"1 al Afiltetlii'nil

.JC;ri.;i'-':::l:]?,':ll l^'"n ;::i


gi artei bizanrinJ

sau sud-slave,
sens

ani intilnire la Dunirea deJos, 6e ele bizanrine, rominein imbraci o haini comuni. S-a pr-rruc in acesr
chiar vorbi despre o,,internagionalizare" a morir.eior,

J. ,,ord ei ..nr.*L, i,l",l; nar importanr" peninsuli Balcanici, iar in nord-est s-a ProPagn, pi^ri, nd inrreaga lume ruseasci. Novgorod gi Madimir, anprrnz cu conscinrirea unor gcoli nagionale, operelr $i di.n, odati rrisaruri disri creare in cadrul acestora dobindesc singulari zeazA,rrad'igia bizanrina aparind 0". ::T ;il: le dal i; primele .i*pld modelele venite de la Bizanr erru urrnate cu desruli obediengi, aga incit monumenrele de

spre nord,

o"digiil. culrurii

H;;ili;

Cri;ce engcipron Cr';ce engcipran de

ol,r atr Dinooetja

limbajului arrisdc. De aceea, arribuirile se qi fac, in gene:il, foane anevoie, ele 6.ind ingreunate gi de indrgenca m:rrerialului documentar redus de cele mai mulre ori la ruine, ,r
rearltatele sipirurilor arheologice gi la unele rrre rrreairL.rr in izvoarele scrise. Aga srau lucrurile cu ceragile de pe i,i,rr Dunirii $i din Dobrogea, unde procesul de feudali_.r;c populagiei 6ind mai rapid, unde prezenra bizanrinilci ,r; totdeauna o realitate, deti penrru o vreme a inrrar in :c irsi, s-a purur desfigura o vie acdvitare pe roare pl,u,.,. :
.r _i

mereu in Eerbere ci,ci, si nu se uite, nu rrebuie considerat


ca schirar

in inregime cadrul isroric din primele

secole

ale artei feudale rominegri

frri

a se menciona

in rreacir

sripinirea, daci nu efectivi, oricum nominali, pe care


o inscaureazi asupra unor piry din teritoriul Rominiei ulcimii migrarori - pecenegii gi cumanii - 9i firi a aminti devastaro erea invazie ti.caro -mongoli..

, ir ' -dl ; '

ne vin din lumeabizanani sau prin 6.riera acesteia. Dobroge a, depildi, ca gi in celelalre gi"";;idjn afara carpaac,culrura gi arra de orientare bizanrini pirrund in voie, Fareaindmpina vreo rezistengi. Vehicurate d" biserica ri.si.rireani (onodoxa) care-gi u, o.r.ita in mod oficial funcgia ideologici in acest e zone,formele de manifestare arrisrica bizananesunr prop

tiri,

Desigur ca pe acesr fundal friminrat gi turbure, ci.nd inci. nu s-au decanrat, bine conrurare, directiile scilisrice, majoritetee sugesriilor, p o buni parte a teritoriului

Vasile II vor da un nou impuls viegii oragenes,n sau renovind vechile ceti.gi romane

de bazilei impotriva bulgarilor. Reinsraraci c,, . in tinururile dobrogene, impirari ca Ioan T;ir.rLs,
--:,

Pentru perioada care ne intereseazi., revirimenrui -. ,. pus in legaturi cu succesele milirare gi polirice ri: r

precum
u u

r__-.

!'-": i:im3ut lgxr-xrr),


d"
secol

stipinirii

egate,6e

freprin intermediur primurui


burgar in secorele
-rea, fie,

baziteitor h^ d;,r;; (secole-

in mod

4doilea
ul al

garar-

xril

lui sirb in secolul aIXIy-Iea..

in sfirgit, p rin interm"diul f araru-

ii*;t ar celui IX-x; ;;..tiv in

1i'" chilii, uneori,rp;;;;;;;.il" ?,,,,i,-, bisericuga cliditi in secolele XI_XII nu avee dc;_,:

arheologice JJil iveali ruinerc ur., laca;url de cult. Sunt constructii modesre : c:rpci..

invesrigagiile

stri.ini, ca gi cronicire rusepri n-r:.--. tor pe Dunlrg ..rrr." ir,floriro";.;;., . ,, "!:!oi, giVicina,iar la Garvan-Dinogeg,ia,la Nicu/irc/, l..r i:

Bizang'

Dunirii, unde sipi.turile au dar la iveali :idu -. construite in cea mai buni tradirie romani flrr_rSic
al

a, C ar sium, D ino ge::;i a, N ov i o cl rt ind gi altele noi, cum esre pria riul lui
C api dav

tt

t,i'

i,.
r
,

So,r.e ,

pe _, .

.,

cilitorii

'*+'^-

-'*'**

sa

'-

gr

ffi%^f

Zlt:i,i\'^I:'^
iIJot
fti
rrtcl
cc a

insemnat in indepirrarul secol al Xl\z-lea arra din Transil'ania'

galerie de

Comentatorii n-au ezirat si asemuiasci aceasti vasti picruri cu mozaicuri qi fresce ca cele constanrinopolitane sau si.rbeqri de la Kahrie Djami 9i, respecrir', de la Lesno'a, Detani Gracanic a, care au ficut faima arter din epoca Paleoiogilor.
Ce ne rerine in mod special arencia la picrura de la Curtea de Argeg este, desigur, in primul ri-nd, Programul iconogra6c, pe cat de complex gi de bogat, pe atat de clar'

evolurie rapida sPre constiruirea unei gcoli Inrc rimp, o disrincte, manifestate in G"nA. cu parriculariragi obtinute in arhitecrurS.,proare misura rezulratelor pe

J"ryn,

iar cu o intirziere mici, ce-i 1"";i in T-ara Romineasci, rapid recuPerati' 9i in Moldova'

ansamblu de fresca a fbsr in T"m Romineasci., primul

in mediul tnonastic al unei 1,,-,61.16, Ia Corbii de Piatrtt (j"d. Arses). Scena-cheie ruws;6e de , L*rnblului o consriruie o imagine esentiaii a iconc-rgn6ei bizancine, gi anume De isi-t (ruqiciune), temi care va Eda,olr^ti gi invesriri cu un profi.rnd rnesa-j poliric mai
s'arului independenr,
ales

,oiiot,se

crede, chiar din

primii ani de dupa inremeierea

unitar ;i de coerent in ordonanta lui riguroasa, aseminitoare cu un ade'irat e;afodaj format din scene grele de incircaruri simbolici, menite sa ilustreze ideea centrali a dogrnei creqtine - aceea a comuniunii dintre lumea
de

cereasci gi cea teresrri.. Cicite de sus inios, compozi;iile sunt ordonate dupi cum urmeazi: f-.u-, ct1 PclntL)crdror' (atotciitor, atotcirmuiror' hzureazi in cupola edrhciului incununind si domrnand

in picnrra moldoveneasci din secolul

a-l

XVI-lea.

, ' , I

Corbii de Piacri, scena De i-.i-s esre plasati pe peretele deesrdeasupra absidelor alcarului- Scene din ciclul cristo-

f.

se disring, prinrr-un caracter kust, usor oBuna \lutire,o AIci.ire re ;i o iti t,irrtT'111,1ve la tentPlu, -L"i., gi 4podobesc peretele sudic o parte din bold, in resr fres6ind asrazi dispirute. Straruri de zugriteala de pe la cele jurrlarea secolulur al Xl\"-lea se mai pisrreazi, laolalti cu $ranrri mai noi, ;i ia -ic/riruI Cet,itur,i, pe i'alea Darnbovitei. lJn portret uotitt al t,oiet'odului \ricoltte Alexan,lru se disnnge ca lucrarea cea ma-i inreresanti printre fragmenrele unui ansamblu redevabil, ca ;i cel de Ia Corbii de Piacri, unor tradipii provinciale mai vechi.

logcprinrre care

intregul ansamblu, incory'urar de ingeri, de apostoh si profeti, zuqriviri in regisrre supraPuse Pe pere;li rurletLor le urmeazi imagrnile de pe pandanrivi ale celor Patru evangheligri, pentru ca mai jos, conca altarului si 6e ocupata de o compoTide cu \'[aica Donutulur, de ripul Pl;rrter.i
tron,ind, fi.ancati de !/. Nicolae, patronul bisericri, de frr,;t; Gura de Aur si de c-trbanghelii \Iil:ail..i Galr'rl. Sub acesle imag'ini, pe pereqii alrarului se desfaqoari, in regisire trii-

'ontale, o mul;ime de scene consacrate fiptelor 5r padmrlor Col'ot'.'tl'ro l[ Dtrl , Jlirorrer-i:it/e i.; 11101'r11titit, Petru -ri fo,lrl lo fl1o1'll1tilrrulgol, I-.u-. itt ..tr,'-.1111 -i1'1': Emntaus, Cinc't ,lin Entntrius, Nect'e,Jint,t lui Tott;,i, P,.,i.;

lui Cristos ilr,iIt.tre,t,

Lrulrlrt:,zt1t,trt'ile,?rt, f-ru-. bine;ut',lrtlc.?l,i r0llri;. f,r:r'.;r';.;-i;";..

Dar acest sradiu incipient va fi rapid depi5ir ;i Jara Romineasci va cunoa$re, intr-o iormi ;i de o maniera
specaculara,
o crrlme a

,r1''0.ro/i/rrr, E1,i56rlul-ie,nerr adultere, erc.). Tor arci se disring,

PrlJ,l .elo'' --c;;_t.''..'.t'.. prin grana miscinlor ca,.le ljl r :

c-

picrura de facrura aulici specihci marilor

person:1-jelor, scene insohte cu caracter sirnbe-rlic


celor 72

mt, s.ilsi: i
...
.

tcspectiv s-a bucurar de elogli unanime la care au subscrts

rradicie. Un prim exemplu 5i totodati genului o repre'inre ansamblul de fresce care dqoreazaperegii bisericu domne;ri din Currea de Arges. Din fericire, acesr ansamblu s-a conservat desrul de bine incfu si ne ingiduie judecarea iui sub roate aspecrele iira a 6 nevoie si recurgem prea des la supozi;ii. Un adevirat moment de referingi nu numai penrru picrura romaDcasci, dar gi Pentru cea bizanrini in qenerai, ansamblul
cencre de bogara ca

ticat cum ar 6 Corrul n,irtut'ie i si Ofr',1'r.l'clc 'i^L'1'.--.'::.:'.:...''


:ernintti ale Isr,telulur. De

ildil,

r,Se rr1c-nc-.r. SJc'i',c'

intalnire in iconograha bi:anrrni mai sunt


Cu rt c,t .ie .{r'ge.,. N lenric'lnim

l.:. r'',,.",.-., .,.,'


:-i.;,' ;.i,
r

dinrre ele

c;l'

. .,

Qun'ing-i

-si f-ru-i 1'1,i1-.

,Jc;,it1c irrgcrr.
Sr pc-rc'trr

La fel de br-lgat de c..rari sunt Sl. Io,ril,


eF(rc.1

rr.r.rSUI.ll

cu scene d,r, c,clul hegro{r"ahc: \-;.;:.; S' \,..'..,,'


Fc-cic-rarei prerc-ntc-

rit\rirril -'i-.:r.r

soutti de alie mondiaii Gbriele Millet.

Charles Diehl, Henrr Focii'lon,

\'t,ll,l -\l,irrl. Fati dc' Crrtlll.trltittli :rn .-:;,;. Ir Kehri.' D-leirrr sl I.l -:-il.- blsc:r;: :,-r bt'r{.rri itr p-'1;1t.r.j rrrurrl-r l: S' \.,'.',.;; l;1':r,i.,i-

'-

j
Zlr$ii^:,,,,

Biserica domneasca drn Curtea de Arge


Po r r re t u I I u

-<

I'l

co

x o n d r u - \/ o I e

\'/

Scenele vasrului ansamblu acoperi pererii monurr' cu o vaditS. senzatie de horror uctctri. Numirul e;i zugrdvrre sunt in jur de 300 gi chiar daci nu s-.r,-r

inracte declt cca 60%o, resrul suferind rerusuri

..i

tirzn
aper in plus episo ade ca: Ingerul

(cele mai multe din 1827), execurare culc culoare, tot se cheami ca ni se oferi aici un bogar ,
,-1e -

rematic ce va fi srudiat gi frucdficat de cirre zugruesteSte

Fecioarei mourtea,
S. a.

lor urmatoare in beneficiul gcolii romanesri

Fecioara rugandu-se, Wghea apostolilor Ia mormant

Tor in naos se desfig oari in zeci de scene episoade din vian lui Isus: pilde gi minuni, parimil e, aparkiLle dupi risrignire. Menrionim dinrre cele mai izburire: Sarutullui Iuda,Judecata lui Pilat, Batlocorit'ea lui Isus, Drumul crucii,
Lepadarea lui Petru, i,tuierea lui Lazar, Fuga in Egiptg. i., ". sfirsit, in naos mai inralnim s6nri, mucenici, pusrni cr, tar daci trecem in pronaos, ne intampina o de ^^pliJudecata apor si o sceni Deists (rugiciun e) infigiqindu-l pe cristos

mulgi zugravL.Nota definitorie a ansamblulur. .. confera un adevirar certificar de marurirlrc, r, aulic, cristalizat in forme ajunse la o adevirac.r .-

riului temaric, se afa gi caracrerui inche{:1r viziunii gi stilului - in po6da faprului ci ai:

in deplini. concordanra cu bogaria ;i diversrr:rr:


_r

in urma unui proces de selectie gi de declrr,,-, I-a stabilit piciura bizanrirro-b^l.anici in i--,_.
Ci.r de experimenrari ;i de f,rnrrLr.r megterii acestor fresce cu marea arri a Rcnrsi. loge ne dim foarte bine seama din f-elul CUnl .,. . foloseasca peretii suport, speculin.l irr rrr...,..{ .r.-. formele gi concavirigile acesrora, .{c Lr c.rlt.i..
conca de evolutie.

incadrar de Maica Domnului gi de sf. Nicotae c-a intercesori - rugandu'se penrru ierrareapicarelor omeneqti. Tor in pronaos se afl,iportrerele ale critorilor: vlqicu 'orive si Doamn, s6, precum si portretul funerar al uoieuodului Nicolae Alexandru cu coroana princiari, impodobira cu flori de crin, pe cap.

altarului

gi de Ia

la patrulaterele de cele ^"il,".i.,rc fornrc \rr.r;.. dreprunghiulare, romboidale).

rriunghiul

co,rc.1\,

rl p..111.-

/<\-)

Qt
76

-FF

In contrast cu picrura solemni, luminoasi gi sirbatoreasci, am spune, de la SJ'. Nico/a e Donlnesc, atat de

in pictura romaneasci, conceptia crestini formr-rl"rri


de pirintii bisericii, potrivit careia corpul omenesc n.l esre altceva decit un netrebnic vas cu picere, nu :-.r manifestat cu atata franchete ca aici. Aceasri S-11r', r. de anahoreti redati frontal in poze hieratic.-, inc,.'nr.-nite, total opuse dinamismului constar.rr 1.r ht-'c.trr- i.tS in ansamblul pictural analizac anterror, .rirnir;r iLrr-:. p r inc ip-r i Lr I i zc-rcl-r e f al ie i, c Ll co r pu r i .1c s c i r n.It r' .i L. I rr .r p i fantomatice , cu chipuri famelicc Frc c.rrc .lorr rr. hu L-,i.r,i ac-lev;irare fe resrre ele suflctLrlui, .rrtl r-lc l.'rcul cL.e lrnrci
r

spirirual ;i formal traditiei elenistice preluate de picrura epocii Paleologilor, avem la nuredevabili sub aspect
mai clreva decenii

diferenri, darAnd deci de la sfargitul

secolului al XIV-lea, un alr ansamblu de picturi pe celdin pronaosulbisericii martastirii Cozitt, in care asceza

monahali inrrerinuri de curenrul isichasr imprimi imaginilor o noti aparre de sobrietate qi de asprime chiar, viditi deoporriv i in linie gi colorir. Edillcaror in ace st
sens este

regisrrul inferior al pusrnicilor. Poare niciie ri

aclinciti in ttrbirc,

gi

birbr ltrcr;rlrncrltc p'r.in.\ in

L.-r.n.,-rnr

ISTORIA

tSfl*'s''
via, inc:gi pinit le Mty ca al Mate sdpinfuot

Poduna
ad

rizefi, Pe sy rij i n uf ,b; '-: :: tact incro peascl'cu mult si le


qi p e

t' :', l, I l-^]t T diplomaric'

e c a r'd -re

s:

cerigiiDirstoruluir6- Si nte,.'",,gia-

minis rra dv rcriroriare succesele diplomtdce

^o ^u,'i6^;:':::ffl) e pnltr; car


in a'-x"ti N"*dru elBun sulinsernnat de ^'o"edomnie medievalle, dt" istoria
a

f.;;;;;

Moldova gi sprijinul ecord,er'^"' tanilor gi vom ingelege de ce


departe cea

p7*"a*'9i

la cronul

meifi#;;:;-t"dt t;;

TlniRornenegri?a.Jop."mijbzcelefolositein*ingerea .; ; ir r*dainr-o siniroasi pobdcit acestor geluri, ,.


interni, de incurajere emettetugarilor 9i a come4ului'
de
ecestore a"oastei t[rgovep- gi de crurr* "jr'rao*l l'a aflat voievodul in je sprijin mari" a girii.Un alr Punct emii' b iserici, cea maii rnpo rt- te in s riru gie culnrral i.a u.r la rindul siu, o deosebitL grijl' faga de care a-"r,if.rt"t,

:,:i va ob;ine Pacea, Ia fel """;;::: ca it;:: coplegitoar e, va cluta 9i independengei' in condigiile pistririi
viegii, se va vedea singur in fa;a
penrru

,l-i i" ,fargitui

el de contra uneltir,r. Tot ceMircea, ve ave^ 9i l:?t"t boieri, va rrebui si consoLid.eze purerea ...r"_]i., oro, .idi." prestigiul cu ajutorul culrurii gi artei, t;,

sprijin actl

peclasele produciro

^re

gLrani

liberi

9i

celei

d,e

nzestrAnd-o, cum amvizut,cu ediGcii de cult, cu obiecte artisompruari gi cu generoase danii. Iar daci, in cele

din urmi, gisindu-s einfuaunor forledisproporgionat de in compere1ie cu de sde,lipsit de sprijinul altor state cregtine, va ajunge Ia ingelegere cu rurcii, plednd o sumi anuali,in schimbul asiguririi indepen dentei,este pentru ci numai ete potee salva, in conjuncrura istorici dati,, fiinla starului gi a poporului siu.
mari

siunea otomani spre Euro pa Centrald,,

Am insisrat asupra aspectelor politice ale siruagiei din lara Romin ea s ci La incep urul s ecolului aI XY -lea, deoar ece aici au fosr elaborare principii gi formule strategice gi ractice pe cere gi le vor insugi roti voievozii dornici si-gi eperc piminrul mogtenir dela stribuni gi rosturile poporului lor. Aga vaproceda, in Muntenia, un Dan alli-Liagi tot ata un_ Mad T.p"l. in Transilvania, o asemen " po[iriri, amendati insi de relagiile speciale ale voievodatului cu regatul maghiar, avea si duci Ioan de Hunedoa re care, prin victoriile sale impotriva rurciror, in special cea de [a Belgrad,a reugir siintxrziecu ojumir"r. i. secol expan-

,r"gri cu ceebizandna clreiaii fusese atAt de redevabili in trecur. Culrura bizantini va continua si. preocupe ;i si fascineze inci multi vreme popoarele care r. .diprr.r; in trecur la sursele ei, dar in noile conditii perperuarea sr prop^gerea complexului de-idei care o caracteriz.rri,n avealocin forme noi ce vor fi incadrate de istoricul ,o^in Nicolae Iorgain conceprul de ,,Bizant dupa Bizanr'iCuni constati marele invigat, garile romi.ne se considerau ,mar ales dupi disparigia Bizangului gi a statelor slave sud-duni. r ene, mo gtenitoare legitime ale C ezar tIo r O r ie n rulu-i, p urtind pe peregii bisericilor coroana gi vegmlntul sa ceicorai al acestor a.,i'17 .i-pr.t-rtind fastul de la curtea baz-ieilor, voievozii romini nu eziti si se considere,,adevira.r- -,. i;ei",r.i
ai

^t", " Lizandnl. Cider eaConstantinopolului sub rurci, l. 1ll ; dinrr-o datl in algi termeni relada civilizari.i ,oni. pune

Un aspec t c^r^cteristic pentru secolul al XV-lea, ir ilrep rezinta relari a . .tl,:ff a doua lui j umit

::i

impiraglLorbizantini". Referindu-se la sinreza :,

,rirari
pe

din grefarea infuentelor bizantini gi vest-eufl,-,:.ia

trunchiul strivechi il, civilizatiei romlnegti, N. _: ,.:,. -r_-ri1statr pe buni dreptate ci,,energia qi inigiativa -,r i-.li a gtiut si contopeasci. intr-un tot armonic, potrivir:'::,- : - - -,:.ria
gi

aptitudinile noastre, caracterele civilizqtiei occi;: ,,, i: ,ri


celei
rr

orienteleai crrei mogtenitori legitimi 9i-,:, ._.. i. rni prstrind in versiunea aceasta romi.neasca :,s .:. i i'.ie 9i legi care nu se mai pot glsi in forme anre :-,,: r ::pi
fost,

ale

cfuprivegte Moldova, situati mai la distangi de Imperiur otoman in ascensi t)ne, eava cunoa$te in primajumitate
de relativi linigie ,^r"-iu, ,'rig-,r.., ,ub indelunga siingeleapta domnie a lui Alexanaru.?inun, o vieinfl,orire
a

spulberarea arhivelor Biz"rigului gi ale tarilor :,t :

rcPrezenti.nd,,Bizanrul

. D:r
li,-r:i
ir,-1c

secolului o perioad

curturari. Abia in timpul lui $t.fnn ..r Mare (1457-1504) sratur mordove an vaajunge pe linia intii a fronrului anrioroman. ca akidatilurir..i,
sabia ruptei penrru independ

engibizui"a"]* p. rargou.gi

$'r;fr;;

ridica

;_. - , . principal l. are cu cenrrul r.rlJ. ,.. ,,';'t Athos gi daniile ficure r.' de voievozii munreni sr --; :t'.r
griitoare legaruril. .r.lr,r.rle pc ',:nt, din :un,
cele d-oul de acolo.
r

ci manifesti gi o deosebiti griji penrru soarr.,. :. l ' , ir lt. zantine din teritoriile afat.;b , , ,csi

din;irile romine nu emic numai pretenrii d:,.-:,


sriplnire
oroi:..:__

dupi Bizang'l facto:i, .,: :

minisdrilor

.re)
86

'#

fi

I
f

%!
Tradigia acordi.rii unor ajuroare in bani gi in obiecte de culr maniscirilor de la muncele Achos era desigur anrerioari ciderii Conscancinopolului. Inci de pe vremea primilor Basarabi, mani.srirea athonira Cudum,r= d"r,".ris" o adevirati,,mare lavri." a J5.rii Rominegri, egumenul ei ajungind micropolir aI Ungrovlahiei. Asemenea legiruri iau insi o mare amploare in a douajumacare a secolului in special daroriti munificentei lui $refan cel Vlare, cu roare ci relagiile canonice ale bisericii moldovenegti cu parriarhia ecumenici slabesc simriror in urma gesrurilor de independenga manifestare gi pe aceasrl linie ecieziasrica de cirre voievod. Principalul obiectiv spre care se indreapri. arenria voievodului este mi.ni.srireaZografu p" care o considera, la un momenr dat, ca fiind,,a sa'l Nu numa-i danii banegri despre care pomene$te un hrisov din 1466, nu numai odajdii, nu numai prapure si icoane (una reprezentlndu'l pe Sf. Gbeorghe), nu numa-i manuscrise (un Praxiu,in 1463, un MiscelurTeu din rexte hagiografice gi apocrife, in I47 5, doui Tetraevangheliare, in 1492 gi 1502) crimite el aici, dar, in 1475, consrruiegre ;i un Turn, asa cum, la 1500, va reconstrui din temelii mcinastirea Gregorian. S-ar parea ci. in condidile vitre-ge c6.nd munca pagnica a locuicorilor era inrrerupti, de at6.tea razboaie in care agezi.rile erau pirjolice, avuruijefuic ;i multe monumente aduse in stare de ruini., si. nu mai 6e posibila o viati. culrurala clr de c6.t normala. Or, tocmai contrariul s-a inr6.mplat. Necesitagile de api.rare au dat un impuls fira precedent constructiilor cu caraccer militar - cetarilor, fortifica;iilor -,iar nevoia de a incari auroritatea Puterii centrale a stimulat aparida unei complexe vieci de curte cu tor fasrul pe cere eceasta il PresuPune : case domne;ti bine amenajate, obiecte de lux, vegminte scumpe, toate menire sa ridice presrigiul voievodului ;i al anrurajului sauPe de alra parte, biserica , organizati intr-o ierarhie din ce in ce mai clar constituiti, cu func;ii rot mai precise din care nu lipsea aceea de a moblliza pe credinciogi penrru lupta cu cotropitorii pagini, simtea, la rindul ei, nevoia de a-gi impune prestigiul gi de a-qi propaga ideile, ceea ce, iarigi, n-ar 6 fosr posibil fira aporrul inestimabil al artei, manifestar in formele ei cele mai reprezentative: edificii monumentale decorare cu ansambluri de fresca, icoane, inventar lirurgic bogat ornamenrat, manuscrise miniate etc. $i cum roata aceasri accivitare febrila nu mai era la
, \_r

l,?l'it,'^r'^'^
inceput pentru
ca

! I
girile romi.ne stribaruseri deja un drum

1""g, receptit d experience, selectind 9i incorporlnd in ,'"rric" din diverse spagii culrurale' fo.,irol" ,roi "l"rrr"nt" esre de mirare cl ajungeau acum, in acesc al XV-lea nu maj
secol,la sinceze propriJ, originale, ce r'5'desc o deplina maruricate arciscici. Iar aceastS. realicate este cu atac mai grea de sensuri cu c6.r, in condigiile cand Imperiul Bizancin si scarele slave din Balcani sucombau sub lovinrrile armarelor rurce;ri, garile rom6.ne iqi asumau, ali.ruri de Rusia, sarcina de a perperua cradigiile culrurii bizancine, in formula deja mencionaci, arir de fericit exprimari de Nicolae Iorga prin sincagma,,Bizant dupa Bizanc'1

ARHITECTURA

iX IXCERCAREA de a face faqa aracurilor incegite


rurce;ti asupra Jarii Romane;ti, r'oievodul iVlircea conrinua, dupa anul 1400, cu si ma-i mulra inrensitate campania de conscrucrii foniFcate de pe Lrnia DunarLlEl reface sau consolideaza ceta;ile de la Turnrr .\I.'igirre le ;i de la Giurp'iu, de la Celei gi Br,iiln, inconjurindu-le cu gan;uri umplure cu apa din Duni.re, intirindu-ie de la
ale armatelor

cazla caz cu ziduri de contraescarpi sPre a nu se surPa, suprapunandu-le cu drumuri de srraji. consrruire din lemn gi suspendate in consol5.1e. lvloidova iui Alexandru cel Bun nu ajr-rnqe inci la ctrnfruntare direcra cu ostile otomane, dar,,uraga-nul riJicat de semiluni" se anunti deja la ori:onr, iar incursiunile taclresci nu contenesc, ceea ce-l determini pe vt-ri.-r'od s-r inrreprinda mari lucrari defensive. Una Jinrre 3cc-Ste r e f.rsc reconsrruccia, in anul 1421, a cer,irii Horiirrr/rri, ecriunc' Jc' amploare dusa la bun sfarpit cu ajutorul :id.arilor trrnrisi de ruda sa, cneazul \/itold al Liruaniei. Ac.-rsti perncip:.re
se oglindeste, de

airtll, in apareielul fitedeitrr dc'ct'rrr.re cu mod\/e $egrnsgr-ice din cirimidi, procc.deu ttrltrsic in m..j curenr de carre consructc-rrii Jin ronl N lirii BJnce. i,. ..-,,, cetstet Hotitut/rri, cu :iduri gror.sc .{e pin.r l,r cincr r1'rc'tir.
inchizand o incinti vag tr.lpe:oidili, cu Lln dt'rn_it'rn vr{ur\-\s, se inscrie in vasrul sistc-rn de fbnsir' il N l.rldovci spre risirrr. alanrri de figirIrrr, t1c Soroc,t, dc Clri:ci si dc Ccr,iic,r -L/i',;.

j.)..'
'

,ia\

.Si

ts'l'r )lllA

trrlMAtql;N'l

Al.l

tt,l
I

ln .le phlrul irri;i,rl, trt)n$rfrrr'Ii;r ;r srrJi'rir ttllclc nrtldilic'lri' tpa.i.l l,r col'prrl pl'inl''ip;rl (';lt'('il filst lrt;ll'it'

27 n't l)rirr .lirrrcrrsiurrilc sllc ..xcc'gion;rlc (tl9 rrr ttrnginrc Si rrcc(' dl-*p'. ccl nrai lllrgirrrc), Iliscrira Nr,rgr,i ili, ttruSu'l ,liit Clu.i,t'stt'rlt'ti1r,,l ir,,lii ctl tr('i lr;tvt'9i rre6tti:l' ctutltrrlrt plr,,,,li,i irrili;rl, *i ti. sr'i.jtrirl l)c l:rtur:r 'lt' vest cic dou:i t,,r,rr,,'i, .1.',tsttpl',t rrrrtri vciri[rtrl. N"'r ftlsr llrzcsrr:ttji iltsll' llr irr ec.lc rlirr rl'rr:I, .lccir .lc t'r 1rr' ilt colgtrl .{c strd'vcsr. sclrilrr[r, sc [)();ttc lrrirtdl'i ctr ciltci 1',orr,tl.' tll()lltllllctrf'tlc: .l.nrjl pc l:rrirr:r .lc su.l, c|r,i [)('(.c:t .1.: n.r'd gi ulrtll Pc cc:l rlc vcst, t();lt('tt':l(;lrc ill cc;t ltt;ti prll';i ltt;tllicri;r gorictrltti ll;trrrltoy:urt. (jtr ,tlt,, cttviltf(', sttt)f ,lIrltlr.l.'ltf .Jcctll'lftl ctt cl(.nl(.ntc zvcltt.cc cl;ttt scltz;tgi;t tlltci [rr.r.lel'ii ilr pi:lrri, llnrczi;r pir.rl';u'ilor';rtilrgirtd ;tcL'vil':trc crrlltriilt lrtot{ctt;tfur:t lrorr,tltrlui .lc vcsr tut.lc;t1):u'e un dtlllltl prcllil 1'tolil.l[l c;tl'.:
'll';rrrsilv:.rlti;r, Crr 9i biscricu ,..1i...r*,rr,rriv c.lificiu g.,ri. cJilr

nr:ri stllrrI c:l structt.rr:i ;i re Pcrl oritt ,)rtl;llt]r'r)r;rl r.,,1r rtrr l;r SighiSoara, bise l'ic:l ;rp:l-zisi :t tnuncislirii, , ,rrr,rr,ir:l dc ordilt uI c:ilugirilor tlolrrilt ic:t rr i'
.,Si

irt t:;t,.lrc;t zi .r in clt i.lcrc rr';rpcz()id;r li. (l;t r':tcrcl'istici prtlplrii prczirrr:i gi port;rlclc rlc nrlrc'|, r.cl cru'rtlscur su[r rtttltt.'lc ..l.: Potrta ,lr' ,tut' liirrd prccccl;rr rlc o rrigi lrolrit:i, i:tr urtttl .{intrc cclt'strtlict'c ['rt'('ic(l;tt r'lc ttlt fclde pl'i.:lvor;t cirtticollsfruc[ic st'irdrL'ci s-;rr tl;rtclr;t ini;i:rrivti lui M:trci Ctll'vin.

'['ipul .lc biscrici lt ali :lPro:lPc gencr:tlize r ir r' l' r :t n :,il,t ;y,i,, 'l scclrrlultri ;rl XV-lc,r nt;ti P():tte fi Ct)l)St;rf:tt itr or;r:1r,1,: r,rr,.l,.t nt;ri ntici. I)c,;i rrr,r pr(,:t ttt:,( Si Aiud,prccurl-r i;iin l.rc;rlitili [tiscrica din MoSna (lurL Sibirr), dc pilcii, ()pcr;r r)rr:qrr:rrrlrr; sibian Arrdrc;ts,:rsintilcazi ttlt:tlf :rbcrr-rl .l,r firrnrc :;i 1,r,,lt), :rlc goricului tArziu: tip de lr:rli tr:in,rv:tt:i, stil;;i lt,t,4:tr- l-',,,. ciculeli pc c:trc rcfc:lu:r .'lc ttcrvur-i :rlc [r,ilrilor crc;r,1,]1s, , y, fiir;i inrcrrrccliul capirclcl.rr, fLrcsrrc cu Ir;]lirr Lrr-i,
,

F;iri sJ sc Pu;rri ('()r'np;U';l [)r'in sot)lptrroZit:rfc cu pr(.lrtalclc, l:r irrcltcg:rre:t ;tp;tr';trulrri rlct'tll.:rriv ll nlonunlctrtului br:agovr';l n corr rr-i llu ic ir r cx rc rio r'.,si con r r:r filrrru'i lc cl rc prczi n ti rcrr:rgcl'i in rrcPrc, li:rl.', Pin;rcli, i;rr p;tfru clilrrrc ci, cle pc llrtrr,t ntlrclici, sunr incrurrur;r;i crr strrui.

llr ,rnuI I(rtl9, cizin.l


bisc'ric,t

lin

Pr':r.{ri

untri inccn,liu

.Jcv:rsr:rror.,

llrlsou:r cip:'rr;rr o crrlcl:u.c rrt';rgri clc un,Jc;i

dc lriscrict hali cu trci r"r:rvc, -fr:rnsilv,rr t]:i :t t-l lroscur q;i veri:rnt:r.Jc hali nur.n:ri cu cloui n;lvc, (_jr)-, 't. c{c fapt trcce rc:r sprc tiptrl dc bise r:ic;i s:rli, r.}i(.),r(r.;r1,,.r Arit biscr:ic:r-h:rl:r cir r;i bise ric:r-.sll:l corstirrric L),.t,,,, .,., in cvolu;i:r lrhitccrur:ii,:rlc rruci sclrinrbiri dc,r,,r tt;,tt :t, intcrvorirc in orclince soci:rli ,r sccolclor XIV yi )(_,,,.,, , clcoscbirc de biscricile dc rip bazilicrlin c,rrc rr;rv.:lc l;,, gi nr:ri scundc, nrai ;'rr.sr lunri.:rtc clccit r:rv;r c/-ir. ,,

lrlrhr:r

,rcru,rl,r c{r:nrrnri.e

.'lilt

;rr

rurci s-:rrr pr..l.ltrs .lcr.:ri.lr.:jr.i c:lrc,,

Prcsupu

r"rc:l

u o icra rlr ie irr privirr

q,r

cond i rii

l,r

r-

..l,: i, i t.t,
r

'crrrc.li;rr.., .spcci;rl l;r sisrcrrrul .lc ,rcr'rpcrirc.


Prirr

fiirr.l

;1.

:rr r-;rs

dulli

gi :rucligic

sirre :urr_rrrirc rrrocJificiri,

l slujbci, co.cspLrlz:ircurc

in

icr:rrhici

st,ci,rl,:
l

pr.p.r;ii, prirr irov;rgiilc


9i

ruri

nr.dt'rr;rrrr'i,

pri'

[li.scrici P:rr.rri:rrc .Ji' si6ir.r, s,,7,f, ctry 'r;rrile si Bra5ov;rrr ctlrrrri[luir r;r crc:rrc:r urrrri crrrcr)t ir] c:rrc, cr.r r';ri ;lLr i'ct'r-c;rr si sc i'scr.ic gi c.rrrrrri_ 'rijloacc 'r..ft.stc, '[-:r'silvarri:r ri;ilc elr.r .r':rge .lirr c. cl.rirrgi .J. rti,.nr.r., donrcliul dc pre.srigiu :rr c.'srruir.ii sau r.ccorsrr.uirii in c{c biserici. un l.s.rrcrrc;r cfirrr esrc vizilrir r,, s,grrip.,rr,i,,,r.r., mulrc cr:rpc, i'ccpirrd de r:r.i,rrrir.ti. sec.lurui :rr li-T."j XlV-lca,.se cor)sr^ri.grc biscrirrt cvai,nghcric; .v: rui.,,L. rr,,

chcicrrrc,

de lir'b;rj irrrr...lusc irr struc;rPlic:r.c:r ,,,r.r, solulii inge

'i.:rsc,

sc dcnrrrcr'ttizc:tzit L:r accest;i'sclri,",iLr.rc .lc .ricr,r, col)curtt pe .-{c o partc mi;c:irilc, srtci:tlc c;rr.c ;rLr ir..lr Itsl'tcctul rcfbrrrrcl.r rcligi.:rsc, i:rr ;-'rc .{c :rrr,r ,lr ,ri,,, l.r,U.t;.+1i propovi.luiro:r"rc :rle cgrI iri;ii crccl i)r.i(, :,,
I:rg:r

scricilc-h:rl:i gi rrrei alcs i'r ccle .lc rip srli, s1-r:rriurl i.r.,, i-r, , tr rr ilornr iz c,'zir,rpi con cl igiilc .lc p:r rricipe,," l. r.,-,, i c i i, i .
,

,,

au prcftrlt editiciul clc rip r'r,rl,i, fi-,r,rcisc,rrii cu prccirdcrc tipul .{c

divinirigii. $i d:rci,

i,.,

g.,.,.r:rl, corrrrrrririLil,

csrc iltrstrar clc biscrica-lttstci ntiytiistiri.lr,trtl.\(.(t,r(, , /r, -lhrgu

biscrici-slri. Ccr r*i[ri..

;r, rrr,.r,

.,,,
,

]'

fti?'::tlt \r) nl lLu)gurrc gi l(r,5


d;)t

Murr's,o corsrrLrcgic clc cirri'rir.li, r.c;rli:;rri i . :r s.ccrlulr-r i,rr XVr.=,l,,'.r,',.rc rrsi u' r i rri r r,,,,
.

;,,

rrr

li;irrrc).

;.{-r

q()

Eilttlr,r,iti'o
Transilvania, sdlul gotic nu esre stivilit in culmilernungilor Carpagi nici spre sud, in Iprrtriutr"a $l cu atat mar purin spre est, in Moldova. Tara Romaneasca n^li^lui lenta, in paralel cu cenrarivele de carolicizare irn relagiile, uneori matrimoniale pe care le au cu inl.rnir. de maghiar domnii prii Rominegri, ir,."pr,se, cum ]rp*l ,iui"ur, in secolul al XIII-lea. Manastirea franciscana de aga-zisul Cloapter - nu ,,i s-a pisrrar, dar LCa*putung 'trheologlc s-a punrt dovedi ci degi inigial fo., consrruita " rril romanic, influen;a goticului se fhcea simgita din plin LeeJacasiin
sa de

ir,

ici,dupl, rransformarea ei in secolul al XIV-lea.

Goacl,gi inci de la inceput, a fost, tot la CAmpulung, bicoloniei sasegti care, in secoluid XV-lea, seicaparohiali a perieltransformati gi amplificati cu un cor spatios afosr vechea absidi poligonali ;i cu o sacristie. ce inlocuia
ouiSte. Una din drept ctitor chiar pe Mirce a cere, spre a satisface eleilare doringa sogiei sale catolice, ridici. o mica biserici gi chilii penrru cilugirii ordinului franciscan. Nu ni s-a pastrat insi nici acest lacag, a$a cum n-a ajuns plnl la noi nici

Clidtriin stil godc s-au construit gi la ?iiry

biserica Sf. Francisc,

construita in a doua jumi.tate a seco-

lului, aceasta de mari dimensiuni (28 m lungime), de tip sali gi 6ind previzuti cu un masiv turn-clopotnita. Cit privegte aparatul decorariv care o impodobea, despre el ne purem face o idee daca examinlm Cregulescu din TdrgoviSte.2a Acest
foarte bogat
de o

un portal de la biserica portal dreptunghiular,


lr ,t.r\

profilat cu baghete incrucigate intersectate


a

acoladi, provine de la biserica Sf. Francisc de unde

fost transferat

in secolul al XVII-lea.

politica de prozelitism catolic ai, camuflata de aceasta, politica hegemonista a regatului apostolic maghiar. De altfel, din cauza instabilitagii politice, secolul al XV-lea n-a prea fost propice, in lara RomAneasci, pentru multe gi mari constructii religioase. $i, de unde numarul unor astfel de edificii a fost destul de mic, nici aceslea n-au
r ezrstat

Firi si

se

poata compara cu biserica romano-catolica

tirgovigteani nici ca dimensiuni, nici ca ornamentatte, darcontemp orani ctr ea,biserica Sf. Dunitru din Ramnicu Vibea, inigial de rit romano- carcIic, ar incheia, in arta |irii Romine;ti, seria ediFciilor construite sub semnul
cdlului goric.

vicisitudinilor istoriei.

0prezengi atAt de timidl a acestui stil in arhitecturalirll Rominegti, mai ales daci o compari.m cu substanriala iduen,ti exercitatl,in cea a Moldovei, nu este deloc intlmfllto.t . Daci mediul romlnesc a opus o dirzi rezisrenga ,tdltragiei i, aceasta nu era
gorice in arhirecrura voievodarulu
a -CQfrto

Cum

aratd,qi autorii lucrarii Istoria artelor pltt-sflce irt Rorrt,irtt,t (Bucuregti, 1968, p. 102),,...aProaPe intregul secol al X\r-lea reprezintl un adevarat hiarus in cunoEtingele noastre lsLlPra dezvoltarii arhitecturii din T"t" Romineasci, fep-rr cu erir

f-.crare

horarlrii

respingea cu care acelaqimediu

mai regretabil cu cit rocmai in aceasti vre nle prin desrul de pufin numeroasele gi probabil mai modesrelc nlonLlmentr-

Zlttlhv'ot'o'o
arcdor pencru a primi descircarea acesrora. De proveniengi evidenr gorici, conrrafomrrile nu constituie singurul element inspirat din acest stil. Pilagcrii fuciculagi gi nervurile de pe bolm pronaosului, ancadramentde ferescrelor, chenarele ugilor dinme naos 9i pnonaos, porralurile - toate din piacri ingrijit ciopliti, de formi &eprunghiulari gi decorate cu baghete incrucigate, de cele mai multe ori, dar 9i in arc frint, adesea, cu muluri in reragere (porcalurile) cu menouri gi cimpane ajurate
la colguri sau

in

d".p*l

a inceput zidit.eeminastirii nu existi, un dubiu t,,it tl zecilea an al Domniei sale' ori.i.rrr, nici in anii 697 4 (1466) , iulie 10, au incepu t t zidr mi.nS.stirea purna'l ne asigura ureche25. Construirea complexului a durar rrei ani gi i" parrulea, in 1470, avea loc ti.rnosirea, "t abia la un deceniu dupi tcee^fund terminate insa zidurile

Asupra anului cind

imprejmuitoare gi rurnurile de apararez''

bLancino-bdcanice a determinat o mai staruitoa-re inria formelor venite din aceasti lume gi, in consecinti, o capacitate sporici de conrracarare a influengei gocice de peste munF, Moldova, gi mai cu seami nordul ei, caci aici s-a produs eflorescenga de care arn vorbit, 6.ind mai dep5.rrari de cenrele de iradiere bizanrini., a suportat o forgi gravicagionali mai slabi din parrea acestora, aga incit s-a punrr deschide mai larg c5.rre curentele ce bat din direcgia Occidennrlui.In plus, sub cirmuirea arir de energici a lui $refan cel Mare, Moldova nici nu era ex?usi, pe clt era Jara Romineasci, prozelirismului cacolic si rendinrei de hegemonie a Ungariei, mai ales dupi ce Marei Corvin, incercind ,in I#6,ft.ri succes si-5i impuna nlanu militari voinp in Moldova, a convenir sa aibi relagu pagnice cu para vecini. Asdel ci, grarie relariilor de buni vecinirare cu Ungaria, cu Polonia 5i mai ales cu Transilvania, mescerii pierrari accivi in Moldova s-au pumr adresa nu o daci penmr sugesrii in acesre sEare unde cercecicorii fenomenului moldovenesc au punrr urmiri filiere ;i idenriEca modele mai mult sau mai pugln indepanare dinrre care pe unele le vom menriona la locul porrir.iit.
urire

(feresrrele) sunt rot atitea elemente imprumutare din arhirecnrra gotici gi in mod magisrral integrate noului sril aurohron. Este, de aldel, momennrl si constari.m ci, spre deosebire de Tara Romi.neasci unde proximitatea lumii

mS.nisrirea trebuia si inrreaci, in mi.regie 9i fast tot ce se consrruise pini arunci. or, in afari de cele doua biserici pomenite de noi in capitolul precedent (de la Radaugi 1i

Desrinati dinrru inceput a 6 licagul de veci al ctitorului,

Sirrr), in nordul Moldovei fuseseri inilgate, in secolul al XV-lea, agezi.minte religioase la Nea mt,la Moldoviga,Ia Bistri;a,laProbota, critorite de Petru gi $tefan Mu;at, ca gi de Alexandru cel Bun. Mai toate acestea, ca qi Putna, cum ne asigura letopisetele, fuseseri precedare de licaguri din lemn, pentru ca gi ele si 6e inlocuite mai ti,rziu de alte edi6cii. Din aceastS, cauzinu grim cum aritau ca infatigare. Avem motive sa presupunem insa ci, posterioare bisericii Sf. Treinre din Sirer ;i precedi.nd Putna, ele rrebuie si 6 reprezentar verigi de rrecere intre cele doua ;i si 6 continut, in buni parte, elemenrele de srrucrurS. gi de decor

intllnite laPutns. Nici ctitoria lui $tefan nu a fost scurici de avararuriie isroriei. Doui mari incendii dinrre care unul in rimpul
domniei critorului, cutremure gi invazii au adus'o nu o dari in stare de ruina; s-au gasir insi rordeauna oameni
cu respecr penrru valorile rradiriei qi pentru farma acesrui monumenr de exceprie care I-au resraurar, ba l-au clidii gi ,,de isnoavi', ca in secolul al X\,/II-lea, cu pisrrarea,

insi, in linii mari


rative iniriale,

planului, srrucrurii si plascicii deco-

Firqte ci in cadrul srri"mr de care dispunem, nu ne \/om putea opri in decaliu decar asupra ci.ron,a dinrre monumentele de arhirecruri. grefaniene. Iar prinrre acesrea,

Firi sa-l calchieze pe cel original, acrualul edilicru

al

bisericii de la manastirea Ptrf,rrl, consrruir de la remehe

meriti desigur cu prisosinra stradania noasrra

biserica

manastirii Putna, unde esre adaposrit mormanrul voievodului. it ainr. de a descrie mon,rmennrl, se cu'ine insi si zibovim puFrn asupra istoricului manasririi care, pe lingi caliatea de necropola a celui mai popular om poliric al Evului Mediu rominesc, se bucuri gi de celebriratea unui rure gi puternic cenrru de culruri medievala.

in anii 1654-1662, respecri indeaproape planul m..crhci.nd insa srrucrura, in special a sisremulur de b,.--rlrrre. ca gi paramenrul- De menrionar in aceasri prr'inri esce
braul din rrei ciubuce rasucire din loc in ioc. care incrnge biserica la nivelul a doui rreimi din inilnrrr, pt-rr.,r,-,i de la 6azi, precum si unele elemenre t.-rarre bar..ce Je tamburului rurlei, prevLur cu coloane rtrrsitrnare. capirele
compozire erc.

,{-r

*
99

Bdr

tg obrervi o
1,,

r'o;11j;,,

ln hrnglme,,D.

,1;;;;;;;;i
,

fnglmc elce cloar clc 16,5


1615

mrlar biserh tttt:tnn\tn tl ,dlnne blsericlle Erelan i"rr., ilr, Aceargl terrclingi .,rr" u.,
.ln lndlgtme a nlonLrnlcnrrlrlr

g$nobgl:a,'.li.i ii;: ; ;':,

do a re

miri

capacir;rrr.1

1,,

unui numir cir urlr rrr.rri. lcafle co r-a dar lerronrcrrrrlrri


mf,cl drrtarrga clinrre cl, i11,1.11 t pronaosr.rl, aL-e asr.r i .r

I rale pe misurj tr. .,. tnt[rlro a caracrerului rrrrr r.r

lirgirii

sp;rgirrlrrr,,

.,

Vom rrece perr.

1,,,., , ,, ,,

mri

aus. Ea se in.scri.

,1,

Noutigi clemrre cle renrrrc;.rr inLcrvirr pi in corrsrr.rrir.r.r 1,i,,.ricii clln Borzesti(1454).ltenrrrr;intlLr-sr l;r rrrr.l.r ,1.- s1,1.,*, 1,c acearra esre lnlocuiri cu et crrpcrli scrrrirlcr.ici,.rlrc.lorli a.!emenea cupole clispLrsc pe axrrl lorrgirrr.lirr,rl, l.,,lrirr.l prouaosul, Dar acearri rcvcnirc l.r l,rogr.,rrrrrrI lrisrr.icilor. bizanrine eere viguros cerrrrllcururir .lr 1,r"1,.;1,.1 , l.r.,,lil.rti lrr rtil goric a lllerf rclor lriPar.rirr ( u rr.:rlor.rrr.i,.r l,,,r.r.rlrrltri ctt mrtluri irr rerr.agere clesl.iinel Lrrr :r,.c lr.rirrr, lix1,e 1is;11,, Hcnri la BorzcStivl li rcPcr;rr;t, iu .rt,r t.r 1'r.iys;1q, r1*1s mrrl cle bolrire, la lrrsrrir:rr litt lhzl,oirtti, l,r 1,r,,,.r.i, rr lrrl.,rr lr\ St, Ioan Bptezilorrl clr pc lirrgl crrr.rc;r ,lorrrrrr:rsr ,r tlirr Piarla Nearl;1i clriirl lr l)1rf,1.1,1,,11, r.rrr;r ,lirrr r.r ,-r irt,r.iilr t-cle nral iubite ale voievor-lLrlLri, lrrt-cl,lrr.l t.rr l(r):lrrrrr,rr, irrsl, l,r blrerlcile abia anrirrrirc s-;r r.cnunlrt rrrr rrrrrrr,ri l.r rrrl.r ,1,, Pe naos, cl pi la planrrl tricone , inloitrir t rr 1r1,111111 ,,,.,,,,,
-

PICTURA

CAZ oarecum neobignuit, din pricina disparigiei primelor picturi murale din Moldova, sunrem nevoiri ca studierea artei supraferelor colorate din aceasri zoni s-o incepem cu o remarcabili operi de miniaruri. Avem in vedere Tetraevangbeliarul doamnei Marina ilusrrar de Gavril Uric in arr.;J 1429 9i aflar asrlzi la Biblioreca Bodleiani din Oxford. in perroan" monahului Gavril, care gi-a desfigurar acrivitacea rimp de clreva decenii la mdndstirea Neamgului2e, pictura moldoveneasci are pe unul dintre cei mai descoinici gi mai ralenrari reprezenranti ai ei.

in anii 1492-7493, Accsr


i triconc aproape generali:.rr, ivat, constatat de noi la Borz,.,,, eltcle De asemenea, aici s-a . adoptat bolrirea in semicr| i. i ficindu-9i apari ,
:

tetraevangheliarc care reproduc mai mult sau mai pugin 6del prototipurile creare de Gavril Uric' Dintre acestea, o -"r,gi,rn" ,peciali meriri cel din 1473, miniac rot de un monah, p" n,rrn" Nicodim care iqi ficuse ucenicia la manastirea Neam;, in ambian;a descendenrei lui Uric, dar care gi-a impodobit manuscrisulla Putna. Cunoscur sub numele de Tetraeuattgbeliarul de Ia Humor, acest manuscris a fost realizar din doringa lui $refan cel Mare care I-a diruic mandstirii Hunor. Firi si 6e o copie a manuscrisului de la Oxford, dar reperind schemele compozigionale ale acestuia, opera lui Nicodim se distinge prin rolul important acordac foi;ei de aur in acoperire a unor suprafege destul de mari. in afari de fundalurile pe care se profrIeazi arhirecturile, tot cu aur sunt acoperire gi chenarele, motivele vegetale desenare pesre ele dobindind o mare sompcuozrcate. Foarre apropiare ca desen (aceleagi ciborium-uri, aceleagi vellum'uri, aceleagi,jilruri qi chiar acelea;i pozicii ale evanghelipcilor) de cele ale lui Uric, miniaturile lui Nicodim se deosebesc roru;i prrn cromarici, aceasra 6ind deparre de ra6namenrul arins de miniarurisrul nemrean.

ico.nsole, ce

formeazi un rrl nou 9i nemaiinrilnir la 'este, insi, un alt elemen


ca un foigor cu o silr

ri de sud al pronaos,
ce

peretele vesric are

Cenrrul de interes aI Tetrr'evougbeliarului ,ic 1,r Hr,,r,,r. nu-l prezinri cele parru 6guri ale evanghelisrilor, ci tr r cincea, reprezenrindu-l pe $r,'fir ce I .\Lrrc in pcr:rrre dc prosrernare la picioarele Nlaicii Donrnului cu prurrcul in brare, cireia ii inchini manuscrisul. Esre un pLrrrrcr vociv, primul din seria celor care r,or 6 zugr.rvirc pe pcrcnr numeroase[or biserici ale voic-vodului, i.rr rcromonrhul Nicodim se afirmi ca primul care inrroduc.. p..,rrrcrul isroric in manuscrise.

iligonale. lene de

Turnuri clopo rr la BotoSani-Pop,

(L498) 9i de la pr,,

tr armonle a P lor zvelte, o.,, f,olosite la consrrui, Mare inci nu ne 'despre nu ne-am adr. :au decorat perel

mentalitit

urmator.

I
E

Alte retraevanghele din vremea lui $tefan, gi anume cel executat de ieromonahul Spiridon de la Putna, in 1502, in prezent la Muzeul de istorie al Rominiei; cel realizat de monahul Filip, rot in 1502 (afat ascizi la ivluzeul de Stat din Viena) sau cel din 1504, executat la porunca din Miinchen un.
voievodului pentru biserica de la Hdrlau, de asemenea de citre un miniarurist anonim, rimln intru torul redevabile tradigiei instaurate de Gavril Uric.

Pornindu-se de la acest document, s-r emis rpot!-:.] potrivir cireia rocmai cei dc'ri zugravi ar h picrrt I: l''..cni.i S/. Par-nscbilo dirr Rorrrar ciclul scenelor din vi.rte Sf. Io,r,r cel Nou, repicret mai tirziu de zugrevii lr.ri Pcrru Rrres''.
Aceiagi zuqravi puteeu si h ilustr.rt in fi.'sci pc p(-r.!u [..r hrului don'rnesc el lui Alexendru ccl Burr rr)n1.urlrl lcligr... de inspiragie budisri \4trLlrtrtr .ii lo,r-i,i/. Sc pric ci (\ rlu:tr.rrc

Bacdu gi

delaZograi api de ordin icon de laBodleiana m''


simple licenge, cu Unele inovagii ;, piesi de mobili, ,evanghelisrul Io,,,
L

lui $tefan cel Mare a excelar nu numai prin miniaturi de o inalti calicate artistici, ci pi prin mlri ansambluri de picruri murali. Desigur ci lipsa unor
Epoca
asemenea ansambluri care

dituri

de pers,

ucenicul Proho' unel scrlert.

si se h pisrrar din epoca anterioari nu inseamni ci acescea nu au existar. Ele sunr atestate in primul rXnd documencar, Faprul ci, in 1415, cancelaria lui Alexandru cel Bun emitea un documenr in cate se stipula ci, in schimbul unor sare, zugravii Derbre 9i Nichita,,ne vor zugrivi pentru aceste doui srce doui
biserici, una din

intr-c'r redactare rt'strinsi e lccstui ronl.llr sa [i:rsrl ..1 :.r din vremea lui $te[an cel N'Irrc, .]rr rctfcr.rti c!rlo.rr'. f .\r. culoare in sccolul el XIX-lcl, irr g.rnErl ,nrrr]{r.irr ir \{,ir)rl Sc crede insi c;r iconcl{r.rhl ricstcl rcnrc -l torr cl.rtr.rr.rr.r in rimpul lui Alexl-rdru ccl Burr prrrtlu .r inr1.1r.l,1l.1 11,-, edi6ciu civil s:ru s,rla de rcccprlr.'.r nr.rrr.rstrlir

Tirgul

deJos Roman

gi

noastri sau o casi sau un pridvor'rr lasi sI

alt,r cere ve [i voia se ingele:rgl

Numri

moldt'
aparigia lui

il

ci nu numai bisericile, ci chiar gi casele voicvodale crrru ftnpodobite cu picturi.

zecc rlri nr.ri t.ir:ir.r (irr 1{25.l. rtrt .-\lcr,irrJr rr .,'l Bun risplrrter pc un $re t,rn Zugr'.rr rrl, Iicrrrr r) .lrc.rr.r.r . crcditrcit'resrr sr slujbi', innobilirr.lu.l sr J.\rrrrn.iLr ) lr.iriLr

sltc

q;i t'r

rttoltriii,

trcc.rst.'t r'lc'trscbrt.\

ntullli(aL)r.i .[.ii

,,',..,

BAlinetti, Poftret votiv ol logofotului Toutu

Lultn Sitrtt

Despre picrura Voronetului


les, doar pe cea

- o avem in vedere, bineintedin alrar pi naos, resrul, inclusiv cea exre-

czhtl1 de sril ce videaza


ztrrgn v c^re a

sivi.rgir-o cu celc

rioari, aparrinind secolului urmiror - se poare a6rma ci intrunegte in cea mai mare masuri caracrerisricile unei opere clasice. Iari cum rezumi, de pildi, auroarea unur
srudiu monograFc considerariile privind ansamblul vechrr picruri:,,Concenrrari pini la limirele esenriale elc rcma, ricii iconografice rradirionale, de o sobrrerr[e crre cxcluJc orice amanunr piroresc, orice sugesrie de sompru..s, prc-

cu srmFre Poflc2 2ur/,


'; ,,ctttoete ci,vremea aincer ismbetelecclor chipuri $i sj

maipuremdeslugiinci |lbe umbrite gilbui clrim t : ln cirliongii pletelo r" 16.


r

rura din alrarul ;i naosul \'bronerului esrc rorusr rnrcrl\ expresivi, comunicind privirorului :ilclor noasrr.- ir.ir sentimenrul sacrului, specrlic spirrrurlrrirrr nrcJrcr.rlc. cir gi un paros al rriirii [...], ecou al vrfir .ror.c p.'..r.. vremile o impuneau Tirii Nloldovci. pr rcnrcrul :..:.r,.r coordonate, picrura \,'orr-rnerulur in-rbrnj ijr: .trrJcr-,rt srilisrice, ci cumpinir ca un pro{rf,nr prcsr:brlrr. rrr.lrir,. gi acrualirare, simbol 5i rerlirerc'. in 4".., schema icr.'rnr.lg13f16i,.iiJ curlr : f.r.r sr.rru;t.j l.r l.r. sericile mo[dovenegri din .iccsr :flrsrt .-lc . c,rc \\ . ur]r..r:., descul de rigurt'rs ur.l progrJn.l ur.nc. lnr.rqrrrc.r a.rra J..,rri.,.r ansamblul esre, bincirrre'1.'s, cc.r .lcrrul .lc
lrt-L-r

cni.r

.r

l,

I
.:::

Feglsrre unu_

;irinpamr s:.
4|tfea
c.,
-

ior cu par-

t&ePruncl,. glrtlJfaescrt

i,f
daprepicrfl a5u:
dl caf, ci

fW"ilusfiului

miniarurisc Teo.ir':

\[i;-.ses--rri
:li\r:iJ

.,...'si. Io.,. isic .i]..-<.rrr

::

G-:,..:. .i:-.::---

-:

ire de monumencele preceJenic. J.e nF


L

unor m, inovagii c.

biserica are o sinqurj ntrr'r. a..mclrr:n.,e;r:-iii Pnonaos, cu o absidi po[ig..nrli sr rrr.: c.i:l-: J-ir bscbimb un rurn-clopornlci d.e.lsuF,:r unur cnihrun de sud. De ai.i, necesir.rce.r rmpcn..r-ii Je .:

Din ferierr
I

IJlGa, a un.

.*

ln aceasteprivingi exisri pirerr


la BdlineSti, pentru prima

siu Maxengius. Cortegiul, avind in frunre pe arhanshelul Mihail, gi din care face parre Consrantin *l M"." i._"r de sfingii_milirari,.inainteazi in grup compact, cu o aluri de incredere cotali in biruinga prezisi di scmnul crucii aritac pe cer,inafarr de semniFc"gia p.op.re, alrJr", a"r. de cregtini imporriva pigAnilor in general, Cnv)lcorla de la Pitriugi mai are una stricr locala, inspirara de analogia luptei duse. de Jvloldova lui $refan ."i M.." impotriva cotropitorilor. Tocmai cu acesr rosr poliric .r, pi.r"r" scena respecrivi: de a sugera mobi[izarea creqrinilor inrr-o cruciada in care, pentru rolul lui Consrantin, Moldova propunea un erou la fel de desroinic, adica pe marele $tefan. Anume la aceasri semnificagie s" gind"a, inca d jn lgS0,bizanrinologul And16 Grabar com-entind fresco clc
Ia Pdt,rdu.gia2.^Da.r pe

clldregi ilustreazi o legendi .. :u:T in u.9-int'r"l,gio, tn fapt istoric: lupta impiratului Constantin .u .iunlul

Aceasti sceni care infigipeazi un cortcgiu de unsprezcce

,duccrea

gapte sinoade ecumenice, rema iditi in picnra si.rbeasci gi prezen rd


-.

Caualcada sfingilor

Iba gi in

Jira Romineasci,

,fli,

la Coz,n amplasace sub form,

in miiesr arrisric. il ^Rlrn rn Frescul arirudinilor r;H:;i[;:.,..

lingi profundul .onrinui de idei, milirari ne reveli gi"iun bogar conrinur

mai multe scene vereroresra


\i4con, Cina din

Mamuri, Ridicnrt

i;idtele).
b;'este ;oli de
cd,,

in procesul de crepre,
moldoveneasc
,

picturi

'.-

hqugtivireaciruia

au parricip dovadlunele diferenge srrl,

gi capodopere,

buni calirare al picrur Iucriri ct


sau coloristic, picrar talenrului, de arri;'

desacraltza o sceni religioasi rransfo.mind-o inrr-un eveniment foarte reresrru. Daci facem abstractie clc au_ reole,clliretiine par in adevir nigre cavaleri medievali in marg forgat. Spre deosebire de scene aseminirorrc unclc caii par a pluti, aici se simre foarrc binc pinr jnrul sub picioare, cai gi ciliregi avind o ponder. purin obiynLrrr:r penrru imaginile medievale in care zborul ltvrr.rrr.r sunr ;i de rigoare. A se compara, de asemenee, Jccsre rmrgrnr de.ciliregi cu cele pictare de un artisr prerenr\.rnr,\r c:r iralianul Uccello, in celebra lui Luptci dt h,S,rr /iorrr,rrir, rLr cai ca de lemn incremenitj in salru ri spccrlc ul,,;r r., 1rr n r ru a se ingelege 9i mai bine cu cit simr al rrrlrr.rrrr 1i cu cc putere de observarie era inzestrar cxperinrrnr rrul zu{r.rv moldovean de la Pirriu;i. De remarcat - au ficur-o, de alrfel, nruln irr,rrrrr...r nr,.rrtrii - sunt solidele compozrrii din ,r1l,rr,,l \irr,rr,lrrlrrr lePre?r;nEand,apostolii, exemplare unlrnr c:rrr', pnn ( ,rlrr.iFlc

cabrarea nervoasi a cailor, in senzaria de invincibilitare pc c re o corterl ercisrul acesrei inainriri ordonare, horirire, sigure. Admirabili indeosebi esre reugira picrorului in r

:illi:f:i:

grrvi csrc

pale r..r in c:lrc sunr rtpr(r(lu\r, .r, (.,tr (, rr,, ),, in.lttttcezi hrrt.1pj11, f:rr.r urmi dc ,,,,,r,,1r,,1,,,,,,) .: r , l r) nl.lr( ( ncrLt( .llqrpofrrr.i lr:r,.r ;r .l,rr r.., rl
,

cu pasiune operei p. lntr-o epoci in fuL Chier in primu 9i anume in mic: capodoperi
tn Pronaos

nt(),r

re

.l

\.r

lor pilduiroare, reprezen rau i n

vi zr u n e:r zu

gr.r'

rr

r'

feldeexponengi ai ace'lo, rizegi nroldovc,,i 1.. .1r,. \,- prr( ,l bizuidomnul girii. Sobri, solemni, r,ig..,r,,;,, gr,rvr, Ir.( ( unr

desigur gi in Jara Romineasci, de vreme ce statat lnci din veacul anrerior, lespezile a. ^ordin secolul al XV-lea nu piscrat' ere pierind

BRODERIA

il;#:il;;

i:

dffi;

ih alte genuri nu deginem vestigii bogare. Ce poare 6 ii sunt doui s[eme: una alilVlad Dracul iniasrrari domnitor pe rurnul vechii mdnastiri de la Curtea
58 demolate, gi una datari 1499, pusi d,e Radu pe turnul clopotniSd al mdndstirii Dealuts

iNfOCirAru

ca in cazul picurii gi sculprurii, ca si constarim nivelul maxim la care ajunge delicara arri a broderiei in secolul al XVlea, t.eb,ri" Ia poposim din nou in

cel

Moldova. Aga cum se consriruie isroricul acesrei arte aici, incepind inci din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, Putem spune ci asisrim la o adevirari erupgie, nu arir prin cantitarea pieselor, cic prin calirarea lor, excepgionali inci.de la primele exemplare. Nici nu esre de mirare. Cu mlnlarura, cum am vizur, nu s-au perrecur alrfel lucrurile. $i nici cu picrura. Oc adevirari,,plru.i cu acul,i cum i s-a spus., avind la origine un carron cu imagini desenare, daci nu chiar gi colorare, dupi care ." ,."...1, rranspunerea in material rexril, broderia a beneFciar desigur je inr.e.ga experienri a zugravilor gi miniarurigcilor. Acesr lucru apare convingiror in epitrabiltil apa-zis,,de sirbirori,, datind din anit 1427 -1,431 9i diruir de Alexandru cel Buno,,, in care, pe lingi cele 16 medalioane ce iluscrea"i scene .lin Noul Tesrament (Bunrt Vestire, Nrr;terea, prezentarea ln tcnt|.ltr, Botezu,l, Rri-srigrirea $.a. m.d.), sunr brodate Fzurile ,1..-

se leagi

in ordint
.,
'

potrivit cirei
in sculpturi,
i. Acesra apa' zidit din pl
de la Arho,
i

pe buni

drep,

parvenit gi alrt
care doua
acestea, zl-

baleurilor incoliciri, ce gi inscripria in limba gr(.rr j sr n rr , in slavoni - curenri in cancc-llrre) ce ins.rtciic frorrrcrci. don3161-11.-t. sunc indicii cr.rrrvir.rgirorrc dcsprc lc.q.iru rr lc pc clre brr.rderir rnol.lovencasci lr- nrei pisrrcr:.i, in t.,_., .1. incepur, cu producrie rtc.litrcl.rr din Irnpcnul Br:.rrrrrn [ )c :rltfil, escminiri izbrrorrt' cu .l.:cst .1r,t,.,, /r,/, c.r rc l _.r Lr I r .i 1.,r ir.- Gal'rriel N[illt-r, prt':inr:i un cl,rf r..]i,rl ,ic l,r 1r,:r;,r.rri,.i \/,rd,1t3,/1 (Athtrs), firpt cc l-r dcrcrrlrn.rr pc )srt)r r!ul .1. erri frencc: si-l c(.rrrsrdtr-c pc ccl drn unrri t..t (\ d(rr.,.li). e lui Alexerrdru ct'l Bun,'r.
a
1

narorilor: t, o i e t, od ul gi rio,r rrr rr,r I,f ,i riu,i. Arir ."ed "cra.ca scenelor, incadrarea lor in cerc operarie di6cilj .laca ne gindim cir de liudare sunr picrurile in rondo din arra .rcrrdenrala rocmar penrru gisirer soluriilor cekrr r-nai :rdr-e-r,lrc LlnL)r.lsemenea compo:irii _, cir;i hn.,rer cxccurrcl sunt dovezi ale maruriricii h care e,junseseri ere licr.-lc dc br.-, derie de pe lingi currea domn.,asci sau ,le Ia rn,ir,r,,lr.rlc Blstriai ,si Nc,lrlJ. Frecvente, prinrre morivclt- ornlnrcnrllr,

heraldice care sunr de bour

a!

vr-orrvnr

de la noui.la numai cinci, Eivegheazi,cu ripide in miini

sirnte

pimintul

tare sub picioare


savanre, ca qi

ffiiU.", in prima jumicace a secolului al XV-lea, in ami6idnt" .olt"t"l i. de la c ur te a lui Alex a n d r u cel Br.lI pi de la 'frarr'art;ril,- Bistriga Si Nean;,broderia a srribirur t', labo'd9a5i etapi de acumulare gi de crisralizare a principalelor tip i de piese lirurgice, a ajuns, in a doua jumatate a veaetlhi,lao maruritate srilistici ce ne indrituiegre si vorbirrr
,d-e,,i.pt"

formar din palmere gi semipalmete este 5i aici un .'1.'menr de baza. De o frumuseqe grava, in care dramacismul, senrint.-nrul d.' durere se concilieza perfect cu ideea de tisr, de s.'tmp't1.,..;1lrre sunr cele,lou,i cpit,y'i pisrrete din vremea lui $rcfin ccl Nlare: unul lucrer chiar la Prrtrr,t, cum preci:.'a:e ltls.rlL\tr.r brodata, in I'190, qi alrul d.- la i'Iol,lolr9,r, drtrt f -i9-1. Cu epir,rfel"'concureezi nu tiri un .rnunrit sutics J, c.clc. Lr Prrrrr,t se ,rHi prrru :lsematlea piese, rr'.rnd cl sttl-tctr rl crrml.trziriiltrr: irr,il1,rrc,r - 1+8+ ; ,{,lot-rrrrri,t J I,rr. r, Dorrrrrrrlrrr - din rct-l.r;i ,ttt; Btttt,t \','-irilc 1t.iri.l.tt.t irttr... cLrri) pi R,i,ift-(rtrlc,t - I500. Sutrt.'nr ditt tr,..tt itt l.tt.t tttt.rt o[r('rc !'lc
r-r

formind falduri

adevirati gcoali moldoveneasci in materie.

deosebite calitigi sub aspecr decoS:au pi.strat insemnele celor parru it6, de asemenea, de o mi.Lni mulr

Maria,este cel aga-zis cu proroci' daruit de vtriedin Bucuregti. Donatorii sunt redari irr Picir-rare, cu o'cruce in mini, incadrari de ercrde cu :lr{:e i11 6gir':r' imp ce prorocii, 12 la numlr, ocupi fiecare cire ur.t
ce

llucr et ep itaJul lui Ma


rL

ar i e.

P e

i in imaginile ingerilor sunt culorile bogat valoratc p-fect de superb rafinametrr igi de argint. Prin calitigile 'fud Siluan inaugureazi seri:r ind torodati prorotiPul de mai tirzia, ce(e vor in sensul bun, cicl piesa in discugie se va prea multe Personaje'

desir':irpiri cxPrt'sic rrrisrrci.

orneazi fondul.
t-) picsi trrrici,
p.1111 Jcsrirr.tqic, ['tirt totr.c]'trc .lr Ir:trr.r .r !rrilr urclt('iu{trl crccutici c.tt'c itrttct.'tot a('i.r irrl.tp rrrir in dtrrncniul t'rrodcricr ntol.lovcr-rt'ltr, J.tr nrr ltrrrrr.tr rtrold.\'.'rrc5tt, tstc,{io}'cr',i rtt,i rt f rr l, lr' rlttrr.rtt,t t l,r / \ I,l r, i
r

,ic

lrl rlt(ri).

rla

O filnroasi colonadi formari dinrr-un .r, .,s!4jinit pe colonete inminunch eare in cr rj r, .dcfuUci sporind gi mai mulr impresia .1. ;{iscdqgall din hierarismul arirudinii. I;, rrc o inscripgie in slavonegre: .,Ar,

dcmormint

lui Dunrn. lui Io $refan vt,,r., Maria, care a trecur in 1.r.., (l4n),luna decembrie, la ce,r,,, b-rodcriei, inscripgia prezinri .1, [i rulturul bicefal, insemn l.rer., l,
al roabei
a

Hristos, sotie

O rlrrt.rrc irr

.1or111.111111

1.1,,,j,
1

1500, dcer .lrn

rrltlr.r

dd s se ailtivesi decit

d@lnlirilc

romjlne de la sud in medi u I

Un produs foarte tispindit pe care atelierele transilc1;6eneTl execrtcL prin combinarea cu miiesrrie a mai rnulror rchnici (rurnare, ciocinire, gravere, emailare) il
constituie podrele- Este absolut impresionanri mii esrria c! c2re sunt ciz*late morivele decorarive ce impodobesc 26Xt :dtlpile de obicei polilobate, piciorul cit pi cupa. Cu rcndinw de a se complica rot mai mult, apararul ornamenral al acesror piese de argintirie ajunge in secolul alXJr/-lea la un nivel de exuberanti gi preriozirare ce rivahzazi cu bijureriile. Atelierele transilvane llucreazi gi piese folosire numai

:,1" ' tt:' illtq ,


:

'OhnpeCl tu tfrilttcclrin mod deosebit broderiile, ln*.uif,itLtrth:rrr,c|apropda gi la figurat piesele

Alneleloslc" mqtegugal prducriii err;ixic a m e ta lilqt ihrfi, h *crllal zl XV'la, un mare av int, arelierel e 'at dnlqrcci pri'cepry frclndu'$ aparigia in multe orage $i$t ota Mcdi^r,Bralov, Sibiu etc.).
tnn

&,: izrgjntkierpreciare,ctoperedeexporr,;i dl.fufifi;ztide patshotare,inspqi de cei din lara fu.filaod lilvfolAwz-Beneficiind 9i dr metalul preyi os

in biserica ortodoxi (cidelnige, anafornire, panaghiare,


candele, chivoruri, cir.ui, vase de aghiasmi, ripide, ralere gi ferecituri istoriate cu scene din Noul Tesrament in re&c-

tiri tradigionale penrru ana artei

de tradigie

bizanrini).

(Jnul dkve vqhfle mc4tegugun care prosperi esre cel al ainfuiilnbronz tclopotelor qi a cristelnigelo r,Ia care, pe lkgl fornz eleganti, zvehl, apreciem decorul in reliel ,ciniifurt din modve geornetrice sau figurarive. Istorja itarluli mql.rtag l.-lnscrk nume de bronzieri ca Leon, IWdtu dia Sibiu carc turn e,le 7438, o crisrelnigi penrru
8berice din lo calia:rc,
placAnd,- o

Dinrre ferecAruri, cea mai veche care s-a pistrar esre a tetraevangheliarului caligrafiat de Nicodim Je la Tismana, dadnd din anii 1404-1405.in afari de orice infuenri goricl, imitind, dimpotrivi, modele bizanrino-balcanice, aceast| piesi esre bogat ornamentati cu scene figurarive 9i cu morive vegetale.

228 de mi

i' rel

ie

fu r i
rr

'

Oa ah melccr, Hutos, turna,

74 73,

un clop o r

pe n

lirnttrfuazCotmrarradintan Romineasci, iar un


grztele w
^^sihv ene.

aI

';:iuificzrlohirn:tesWertheim,tatunsibian,execuriclopott
,p gloEnt

Dinrre cele rrei fereciruri menrionare, una a fosr diruiri Neamg de cirre un rransilvinean - pircilabul Cnndea Lagcu, refi.rgiat in Moldova. imbinarea concepriei moldovenegri cu unele ecouri de plasrici gorici consratari la aceasti piesi a dus la conclu zia ci ea esre operl unui argincar din Transilvania gi ci acesrr a rvur irr figl un model pe care n-a iztrurir si-l realizeze aidorna,','.

minisririi

r'rtorsvrrA

de argint

ciocinir

repre:c-nr inJ

ripide erc.), indrt. r.,rr atelierelor din Transrlr .,, r.r sau din Moldova, gi nu nunr.rr .,','r Inqfirzru sa sPunem cJ nt, t suPorti compararia cu ,,i
r
^l'

dct

Nor. Operi

nepereche

lceasti lucrare este alciru


r

.i r
r .

'

sfinrului eu firsr aduse cu nllre ptrnrpi la Suceava gi insralare ma.i intli la bisericr N,liriugi, rpoi la vechea mitropolie, ecruala biserici sf. Ght't.rrqh.', unde au fosr puse in racla cu pricinr.
cel Bun, moagtele

noui c,\ rrrLilo. $i rrc'buic'si spr.rncnr.l t r.'usrt ,'.,';

{'1..'

argint aurit, care, dispusc , ' prin benzi de 6ligran, con -' lbmn. Cu un excepgionrl i :.povestegrc in imagini de .,

hlE=pezu"t care, cilir.rrr stipinit de titari, cadr


pentru
credrr',
c.r
,

iintehtric.a u

repottssi,

Jt,

.l '

Sunr mai multe aspecre cxre ne crezt'sc ,rdmir,rgi.r pi incintarea la aceasri splendidi operl de rrginriric. Nl.ri inr:ii, aperenra pentru naragiune a megterului c:rre, pe prrcursul a douisprezece episoade, urnrerr'pre 5i rt'.{i crr nrultrr cursivitate 9i coerengi rrxgicele incinrpli ri, \)Prinrlu -sr' asupra momentelc'rr celor mri exprcsive. Spr.' .leoscbire de alre subiecce gi cicluri renrltice .rlc crrt r schctnc

Canonizar

Nou, a fost foarre t ,:, prin gttja lui Alexir

iconografice au fost de mulri vrcntt' r'l'lb!)rJt(', .lutorul raclei sf. Ioan cel Nou a rrebuit si grindersci - sitrgttr s.rtt Poate cu ajutorul unor prehti insrruili - tr ictrtrtrgt.tht'

Nr-consrrins de nici un c.rnr)n,.-l 5t-.r c..n..-pr.lt:.(11.1. ginin.{ s.'arni in primul rirrJ .'1.' l.'qrlc kurrr..:r,rlur. (-cic douispr.-:ec.' ctrmpo:igii surrt tl.r rc sr c't h I rl. r.-, t.' ir :r purilc prr-rtrgtrnipr'iL-rr st mi;ci lih.-r: .. gril.t Jc..scl.ri.i c.r. .rrlrrt:i rittrr.rlui. Far.r sl .rih: ric.'s l: ltrrlc r.r:ti('-i i J: dr'scopcrire in scc.rlul rl \\''lc.r ..i. dor.nnnr i.irrr :.',.., recl.'i rine setm.r Je sp.rriul trrJrrnc,rsr.,n.il :r r-., \\\r'.il\ L( crrt cepic:i crtrrsistcnqr tl \'olrlr\, sLrrrt i.l.r..rti rr .].1.,1..,rr . Esrc drepr, cr 5i l.r Gi.-rt....li.st sf .)tl11 rLl iir. l'r( r .,.', r -.. Z..nr dc .rcriunc ('sta .u[innsi irrtr.' .1..1r.r cl.r':.,. .:, .1. d.'f1-r,.'r1.i11;,.lrr in rrrcr r,I1 a.t: ll .r\cl\r sar'r:.it .r ir ,- : spcci6ce pitturii. [.r...]crrcr 1r lclrctrrnl..r ur r'rli , .. 5i nrcr.rl din .'r'trl nr.Jlu. l)rnrl.-rrrr .r rlrf i ('\r r i. ! rl cc sc dc'gr.ji l.r 1.11, taa., .litstil lll\.1{rr'.1 a'ta ..: rr. ,' '
r l

lli

riul sfinrului (in paraclisul de la ministi rea Bixrica, la Voroner, labiserica Sf. Gheorghe din Suceava, la minisrirea Slarina sau la Sucevi:al, tebuie si spunem ci nici unui nu se ridici Ia gradul de perfecdune pe care,l
aringe racla de argint de la Suceava.

riir
iz.'i i

$l

i,De un efecr dec,,, tceneleln c?(t t(tr i, amintind lui Iuda picrar,,
1

Un ah elert', fuSaceavade sc,.,,

lnsiqi amodel.,
scenek,r

etc, Prezlt'

reliefurik

iGtede, ftar:t; fiirld redust ) '


'

z.unui fal,l,

tirili,:
?tf:i,

Z*ii;ii:,,n't^
dar 7i pemru a-1i detnonsrr^purerea li mireciz, incuk2nA sentimenrul de increderc in iindul czlor 1avaielnicL pe de zlci parrc,in garile rom|.ne gisesc ^A^potr gi cond,ljii s2-1i conrinue activirerea mulgiiameni i ,ultura qr meErcri in dive.rselebrany arrtsricc, fugigi din r^rii.i", catropire., uneori nu inzinte de a zsimilz procedee sri {rrrrrrre dz ani de origine orienral-klzmici cz nu ,", ,iio-r)_ si-qi f^r: ap.arig,b ca o componen c5, printre aheIe, a sinrezrLor ce te

iiMn^iVire;rzul, cu care seT.ncheie- , secolul al XVIIAronr1nesc n-z fost nr^Tl . ?:c,a de supunere qi de tasnnare an situegiz Erll ineusa a. ^gruil;,.'Brpur" dca ee scinge, spiritul lup,rei penrru i"aip""i"^7a, lmp ov ir,ico ar ei suzer pa'fi'" rc.tatr ^aira in ir rgi,"Ji f er ^rea hima romXnilor in seco xIV qi XY' a izbucnic r, " din cAo;lncxndcu sfanceri\"

lorspdiflomzn"o;"r;:':!;:i::;::;';:::;jlT'j:

c.rlnttmpbrtn timpul domrri-ito. tui ti"ig";"";:;."u petruRareq, a lui Radu dela ei Afumzyt li cclV.lraz (cel Cumplit cum l-au p"rJrtir[.".,, "j"i ilr, V.aa .r-, taginse cenrrifuge Ie- a repdmai f"^ "a ^-"r_:^^"r" I.

crlstalizrazi in acest veac in artz romAnezsci.

un preg din

nrl Europei.r,;.".";; larrA, arar o?i!e? ei, r:,, ruinetoare. Cici p"nrr,
ce

i milicare rurcesri r.

.._

in r" o,r,
sirte ,1t,
:

1.,*" rurcii ii pun irr :lf,;rafldupA


1;zllrpirilor

nari

Si

mazilir

1,,

aveti acumulart ,, Tnlspresc frscalicarc. tttat9de mercenart t,,.

^,"tor tmagna, unai srar ro mi.nrara unrrar, imagine ce va insufleri Ls ya'Dulrerl M"nt 6..t>: -._-,, , penrnrmultivremelupra romin P"n r'-u'n i * r' it

t*:::y,

r;.;;.;:",,0"",h sffu,iruil secolul ui, ac u n e ful gu n i' d p i otd-oo' u^t r t i*J, ii' t";**i;;;"r^,,;:i;',';:::^:;:;,:Trfi ,]i:f ^Y?
ce,
gi
r

st!arii Rom:ine9d Esre gi aceasrao f..^i p;l; .r."1. ,,.r"r.r" lcgintfle poticice, se dezvotca-"fi;;;;;;;iraeii de oigine, 4e nam, de limt e d" ..1igi;, ;; ;ri. rr'r,'0" r,,..' fre romtnascl., se exrindeaui"n;^;;"
a
c

;;; ro ar e, iI constirttie inrervengiile une.ie dincr"", rza" ;;;)r? o.uu_ rtb 4t "i.t, mer gi,ndu.- s e p i n al, _ ; ; ;" r; ; ;Z' )"o'in n,, r, ajungsZ oanpe ascfel suc.eriu rronu.il; ^ M"ld;;,
t

Un fenomen ce-qi face aparigia in inrervalul d,e rimp la c*e ne refer im, dev enit fi e*.nt, ;;;i";

acezsrA

mulre acgiuni polirice, socizle, rtltgtr,z:.a st cuku.al'anldce, aki impredndu-sx rnreres< dir,rre .-z.re mei diverse, acumuhnduse o bogatA ,lrp."ir,* tt 6v,c eleborare incereszmesolurii inrr-o ,i"f rr*ir,. L c.,"rr,erat, Dupice6rsese rearru.l unei mari riscoafe i;;,:rr, .()r.du:rt de Gh.eorghe Doja (r5r41 ,^," gari rctmaneasci era cupnr.s i, in au.u lurrj-_z-.r de vasra mLrc.are ,eirgo^se , ^ i.frlr'o,r, ,,.',*,mari spagii ,1. .on.i^L.Jr,.

in conrexrul evenimentelor cz se utnsumA in Eurctpa de Apus ;i Centrala, un importanr ror revineTrarrsirvarrtei care, ce principar autonom, va deveni o adevirari pLaci
rurnanri penrru

o;;;{^J'i,"

,"o,.i,,,

a secolului,

sceprru

*J'ei,,,"r,!"iiilo *u"

:f,::

dsebincursiuni d,

ffi ;;ffi

;";;ri:, k.e7zr -\, i,:, ,,i::r-, ir:r::,.:. . carolicismului. Aceasra a iil.rn,, _;1, ;;.';;J :rc. .<,,,:, melor reltgl<,ase.in afari d., 1r,.._,;;. ,:l;;r, ,,i,:..^ :: )550 y imbrirriar
11lsrolrc sa he oarecum

?o^r",r. maghiar.era

" izoleri gtograE. d"."r,,:r.1.


cu artcidqe ir. rr,.dtLl.

des6rnrar,

fuu,,-:"'

,,

:t#*"rului

de calvrnrsm.

L^

*engalDunir
complrceesfu

capece de p,

descregcerea d,,,

repidlo

cor,

ereca,a drepr cecolului, :-

in generzl rer:rele sacre in mod

n.gi"a.;."I,;ffi j."{;ffi':Ii :i1."


.;,., culru -

J: I :: ::'.: ::; unul drnrre cele", mar radicztlecurnre ,.l. H.l"_ . : - -,, -. insisr dogrna fr.rn&menta.Li .r"rr;;;:i::, ,r:.: r--:-. nl tnnlrare a "
r

,ilo, -.gh i"rJ";.; i: an ri r'n larism r,; ;;::::;:

,^r, i,

;ar(i::
c

::.

con" rresc o.a)o .rr2'rx 2

r::_;
I

t
J;:

:r' ! :'

.,

.-

dtvrntrirr

.- . .'.;,,,--r,,.- , , rt _t. -' : "- .,,..:

lioacailce s, Mihai-nefa

h:ilT"%'":.""*Hil:iilr;:;".."
l erau oamrrt de

hPt
de
isr,,'

majmurre

,r",;;;;:;il::j:;J:--!i.

'(i .: ,

cel \4,,

ai

domniet ;'tt

prin consens de

n1"i

anului 1800, problea-purur pirea fixarea in ; adici a momenrului " gi la orizonr se ivelp de-alungul unui sfem ietatea romineasci igi vx i-o impun condigiile isrode

informatii 9i modele

ci original de civilizagie, dg

iipotrivit ci.rora, cu incepere


se pot decela, izola g semnele de innoire a gi morfologiei anis ri ce acstea le-a semnalac inci

Asupra alrora ne arrage "d"r"".,

din care vom cira

6lrmelor, imprejurare pe care o va consra[a orice iscoric alculturii ca.e voiegte si. nu denatureze sensul unui fenomen precis, bine conturar filoso6c gi istoric, al civilizatiei pr"ao- la ror pasul invocara Renagte re'7z.Ceez "*of"ro ce nu tnseamni ci, necunoscind Renagrerea in ceea ce specific (,antropocenrrism'i ,,emulari e burghezi', {iaa .fundamentale risturniri ale perspecrivei grii n9i6ce"), Europa de Risirit gi, in cadrul ei, ririle romine au,,zibovit,secole inci, in medievalirare'l Nicidecum. Dimporrivi, in veacul al XVI-lea,,,ceasul nouririi biruse gi penrru civiliz4ia rominilor. Cu un sunet insi ce i-a fosr, o dari mai muk, specific ai inconfundabil"73. Cici chiar daci nu ya fi Rena.gtere de rip clasic, precum in ftalia, nici Ev Mediuincremenit in vechile lui forme nu se va mai purea aurni epoca ariror relevanre murarii ce au loc in ,tirile romane incepind cu a doua jumicare a secolului al XVIlc54.rdat mai des in urmicoarele doui veacuri. Congriinga de neam, contriinta de aparrenenti la romanicare, moda genelogiilor, aparigia primelor cipariruri in limba romini, intr. oducerea acesceia in unele cancelarii, afrrmarea purernici a individualiririlor, predileccia penrru narariune, abundenga elemenrelor morfologice de Rena5rere - iari tot atatea semne ci. ceva se misca inrr-o direcrie noui, ci frt4lumii cipira o noui infigi;are.

ARHITECTI,'RA

if

Sf COlt

al

X\-I-lea,

ca

;i in cele pr..ejen:., s. .!.r-

ring rrei direcrii in de='oliarea arhire;rum: ril:::::, ;r.. -.. si reliiroasi. Dar in prom.'xarf,,licSrrri niur. ir;:.-:_. unele deplasiri de accenr- De unde in ire.*ri. ;n:...:-_..,

eforr ct'rnsrrucriv hisese lacur in ltra-rerlul ,....,|.._.. iclrri6care, inreresul penrru emenrlir:ic Jc--,.1-,s.. ( f ._:i simcicor, mai ales dupi ce Pur.lrt.l rmFu:.c ::.:-.1i. :.-::..-unele inrerdicni drrscice r-u rrir-rre I.i irJriit: ::i-.: i: :l apirare. Chiar dinrre r..'chile cereti ..i;c ri-,rir.a.::: :;:r --.- .. cenruru t.rm6a.rr. multe rrJ sut irici:,rr.. .1,..,-- .- . ,..,ca-ul in primul rind al celor Jc, pe .ilr:,r:;:-,c:.:_. l.:-,.-._

tori acegria, in capirolele in care le vom .ercera

hptele de culruri, programele de promo\,ere

sccol dcc.it

lrrlrtt lrtrlrrrc ct{ilicir .lc accst ltl. l-,rirrrrc cclc rrr.ti binc conscrvJtc rrrcnliolrJrrtr ttrrrt Ilrllcr ,lirr Sl[,lrr. [);rtcaz.'i drrr .r .lou.r.jurnitatc .r vclcului .rl X\/l,lc;r rr arc dorr.l rrivclc. [).rrtcrtrl. str.'rbitut dc trn g.rrrg lrolrrr in scr.rricilintlnr, arc tlou:'t c.lttcrc rrrlr.i;la ct.r.j rtrrJc sc .1lt-u.ltc pc o scJri cc rli sprc cultc.r intcrit'.rr.i, surrt .1r*1-11.. u,, srlorr, tlci clornritoarc Ai,.lc,.r lurrgul urrr.rr [r.rlcorr spr rlrnr( 1.C COtrstrlc, cc cl.i tot sl)rc curtr - rrt.ti trtultc (.tnlcrc lntr L (--cca cc atlil-uic indu['rr.rbrl .rcc;rsri cl)dirc [tcrr.r5tclrr cstc {.r1rrd.r rlirrsl:,r'c srra.l.i. Cu cxccpli.r .rcr.l.crrFultrr lir.rrrc irrelt, cg.rl.irrtl cclc clou.i rrivclc, 5i ((rr)srr urt .lcsrgru nr,rr t.ir:iu, t()tul rnrirrtcsrc eici dc trlrclc vrlc .lrrr t,r,r$clc rr.r licnc: tlrs[rtrrrcrc.r sirrrctrici .r li'rcst rclt r,,urc;ld r .lnrcnl c l(] Ittt'st.t.r'c pi rrr.ri.rlcs Irtrt.rlul cc irrc.rrlrer;.r nr(r.lrc.r rr g.trrg, fir1111.11 dirr dtru.\ ct-lr.rrctc 51r[.1rrr pc c.rlc sc \prllrn.r .lnt.rbl.lt)lctlrrrl ;r rrrr li t-r.tttrrr tr.iurrglrrul.rr ,
.

este continuari irr sccolul tnnsilvane. Aici se construicsc lr ,lurnuri, curtine, basrioanc, l, !fezultet adaptarea celor vechi Cu erme dc foc. [Jn accr..,,, fl$ff.Utrca de bastioane dupi nro,l
I

-l'r se afirmi in mod .r.1 i1r i lc g()r r(.c \u n r Plcrrrr. ca in lreli.r. lnci puternicc, iar corrscr.vurisrrr rrl nobi I i.r r. pi ct.lc:i,rsr it constituic o stavili nu totrlc:rurr.r u$()r-rl(.rr(.rur, (l.rr,r nu pentru rTrorfolt-rgia rcrrlscentisti, [)cnrr u \r r u( rrlr.r edificiilor sigur, acesrca prczcrrrirr.l v.l. lril. ( ()nrl,{}.:rlrr 9i strucfuri, Estc cecr cc rle rnonsrre ,r;) ,rrlrir,., tur,r rlr.

$i rnai f'recvente sun( c[crrrcntclc clc ll.cn.riircr.c irr .rrlrrtt.c_ rura civili a castclelt-tr pi cascl.r tlirr .r.;r.sc. I(ci;ctlirrqcle .lc rip casrcl ale episcopilor Sigisnrurrd l}ur.zti (1506_ l5 I J) dinOraclca gi Francisc Vardei (15 lZ_1524),lin z\ll,,r lrrlr,i aufostputcrnic afecrart dc irrliucrrl.r l{e rr.r1t,.r ri srrl,.r.[,,.. tul co'rpozigiei arhitcctur.:rlc, c:r 5r strl, ccl .rl e lt rrcrrrtl.r decorative. Nu tre buie si rrc irrchi[rtrirrr irrs.r ci Ii,.rr.rpr,.r,..r

('Lrccl

1.1r11;1

.l,rrr.rc.trclrirre

l{crl.tlterc lrun .l(ccntc \[-t.t rlr, r. 1.,. l.rl.r.l, \( l\(\.lt(. t]r yl .lrt ,.r'.t$Lrl tr.trrstlr,.trrr..rrr [\rstrr1.r. Llrr.r errc .,,,, a,.., , ,., .t ,,r\r1,rl,rrrrlril'. (-rr ,ltrtr.r ..rttrrt, rt1,1lr.qqUt.l (l(. 1ilr t,.Irf pr cltrrrq,l,rl'tsr .,.',,ra, r rr rlt.,rst.r rl.rt.r, t,r,,r ... \ r 1.rrrt,rr,,lr,, l.r.'t.r; t.rt 1i l.r 1..rrtcr, lr.r.\rlr l\ll,ltl1r.i1 [rlc:ttll,t,.rt.it ,ttl(.r(lr,lnr( r'il(' \,ifur (r.lsc. a.l \t |(\r t,rlrrl l,., rt.rt .lrrrl r,, .ll(.1(l,t lr) I'lrrr trnttlt \!1rtl1)rt.t 1r1.11r1111r11.\r yr, r\lr rt ,l, ,l,tr f.il.q111r (.ulcl.l1 (u pr(.(l(.\t,rle rrr.rlr,.\r (1, rl,1(l (()llll)(1,tll( l'(' (,lte \c slrt tltn.l trtr,tnl.tl.l,trr,. t,t

I'irrr.ltr. lr.l(.yccl,-r,r,.at,l,,l.

locuit a oraqclor. Pisrrirrci tlirr lrrrnct,l,. r,e,l,.,,. u, l.,r rrr r, alcituirea stradali me tiicv:rli, .-,, p,,,,.1. irrqrrsrt. 1r .rlrrn gite, ora$ul 11-a putut ofi'ri rr-hrtc,.1il,,, .1,,,1,, rr) (,u(. s.l desfigoare conrpozi;ii l,rr.gi, o,.,1,,,.,.,,. ,1,,1,., rrrr rl,rrlr.
r r
, r

care

lnci dirr

secol

u I .,
,

crea unor edificii de api r;r , witQtalatul lui Matci Con,,,,


ia (Gradul din Praga), i,, ln Rusia (modcrrrizar.,, gi la zidirea unor

^tsfj"fi

defereasrri gi, ntrntai din cin.l irr cirr*1, rrrr,.l,.l,,,llr ,,.,,,,, lindricesau unele favanc cilscr.rte . l),r.rrc .l,r ,r.r, 1.r,,,. 'orrr .,, ieama de nivclul dc corttlrrrrinru.c cu (.1(,nlr.nr(. r (.n.r\( (.rr rsr pCbaza citorva cxcrnplc. Dc f rpr, nu s .ru ,lur .rr r.\r
r r

Renagterii. De accc:r, suL.,t-,r:dorr.j,,,l,, .. .1,.,1,, 1,,, (.(. \ r\ |,r tente, introducerca e lcrncrrtclor. ,lc l(e rr.rpr..rr. .r rr,.lrrrrl s.r cc limiteze la plastica l;r;.rr-lclor: lror.r.rlrrri, ,rrr .r(lr.urr.rr(.

l)r

fr .r\'.ilr(l rr

lr,1lq111

t,l(lj

(lilt

l\l,ll LI { tr It(\t r\ l.rr.r .r \r l,r(

i\l,r.lrlr,.ll('tntrr.tlnll\,,l.rr

[].rsrr.u

a!
ilimegci

r,leorevelA

dinpiari

cu

Flvnip vasrepesre care se inilga


aJ'gngind la o s.upr{agi de circa --;,-o_..1d"." palanrlui in rimpui alesln vremea lui Consralrin secolului al XVIII-lea. in afari domneasci mai cuprindea o tn ZtJeIe noastre sub numele tla,diferite atenanse Ei o gridini
r

laruri de 30,
cu

i::: T.'*blu ir {ui {X}/.f-ba, ur"^""

era amplhcar

do,ol

roe sus, deasupra ci.reia se inilra nempi'i gi,,Poarta de jos.i

mirginit de ziduri .. for.* itrari, Inrrarea in incinri se ficea


ara

in incinta curgii domnegri, complexul rezidenrial de la Tirgo-vigre a fosr, ca gi cel din Bucuregri, reconsrruir gi amplificar de Marei Basarab care l-a inzest.ar cu o baie rurceasci, apoi de Consrantin Brincoveanu care l-a exrins.

Acelagi Sivori relareazi ci dupi mutarea lui peru Cercel la Tirgovigre, ! anul ).584,,,to,ti boierii cei mari s-au apucar apoi, urmind pilda principelui, si. ridice o clidire. Asrfel ci iute, iure, s-a mirir mulr oragul care este capitala lirii,,ez . Sivori mai relareazi. ci la Tirgovigre se giseau,,locuinte mult mai bune gi mai mindre" decir la Buc-uresri, fapr inririt de un alt cilitoc Petru Pellerdi, care arita ci aici se aflau ,,mulre case frumoase de piatri,, incendiare mai apoi de turci88. Ocupat de Sinan paga care a instalar

complex arhitecrural dovedegre,,mireria gi rangul pe care il gine acesr du ce"ez.Dar momennrl de maximi scilucire, curtea domneasca din lasi ilva acinge in secolul urmitot

in timpul domniei lui Vasile Lupu, asupra ciruia vom


insista la momenrul potrivir. in afari de cur,rile domnegri, voievozii igi mai construiau regedinre gi pe lingi minisriri. $tim de pildi ci la cdtoria sa de la Probota, Perru Rarep putea rezida inrr-o casi cu doui nivele, a5a-zisa clisiarnigi, construiti de megreri chemagi din Transilvania, care au introdus in compozigia faradelor elemenre de Renaqrere: ancadramenre din piarri fagetaci gi rencuieli colorare in albasrru 9i ocru, decorare prin sgrafirare asrfel incir si imire bosajele edificiilor iraliene ale vremii.

tunuri

ru

mOnumenfele respcl
de Renagrere.

I r\ (
1,,
,

Lr

pildi, terminari in I'l i


" are drepr coronar)r
r
l

tracli gitr rr ll t' I oc.r

l.

emisari inci din se . ,, .l .h ce mai largpenrru , , rrba de elemente izol.,, .ln care stilul Renr.tr, ,i .qranifestare plenrr , ecleziasrici o e,,, dimensiuni re,l,, , de canonicul I,,,"'
g[
' , r
,

'

ralei rotrrarr,t

cuPiatri flgurrii

rr.rnrrJ, rr , . r lr .-llrr.rrlrirt.rrrr-.1 (.\rr-.r(.lrl\.lrr..l .lrn \1,,1.1.,, r.l, ;.r ,,;,r 'lP'lr$rl'llrl-'r'rrr,r,i,rr \,r,r.r.11rrrqr.1lr1r1,,,i,l.,,, ir,.ir, i i tncrsrcrii loc.rli .r eci Jrrr \i,r1.1,,,.,, 1.,, .,i,,. , .,,.,. r ,1,,,.r,

|t.rrt.rq,rr1.1l.1, r)(.rl\r r, l, t)Olttt.l dtt un \tstCnl or rqtn.rl .|1)rr.rrrn.i l]. I , r r, \ ,,, rL r\ccl.rlr srsrcrrr Jc l.,rlrr...l l.\.r l,)l()\lr .r I li'lc,tc, eonsidcr..rri e.r () ( r rr()r rt. 1.r.rlr 1lr1l.1 r 1,,, \i, i,,,, ]\4.rrc.-litt o silttc:r irrtrc tt..r.lrl.t
.

rlrtt[.ttr. [)c ltrl lrri

ripul cr-ucc glc.rr..i irrse rrsj, ( u I\.rr I rr :r rl1.r ( ( .i .L crpctclc:lP.lft-U[.ol1i sertrr.ilrn.j,,...rr, ,,,.,,,,, .'j,,,,-, ,,,,,, dorrr, t'sr-r.csr. [)c. ' ' diur p.r..1.,'rr,,,,.",.,,,.,, l.'li];r;];lii,'. .,.",, 't;
Esrc
su.1 ;;i

, ,,

murarii ce se produc gi aI comandirarilor, Inutnente cafe nu pot lipst Je e&6cii de epoci medielrli,

gi

briul, prin roruri. in

L.lu5,

rurlclc ocrt,g,,nrl,., ..,

..r

,,1,
,

cfuorali se adaugi insi daA din arra Imperrului


,debitoare multor zortc
de

gadigiei, arhicec

ru ra

T;

dXVIlea

veac, cerJ.e

ansamblu de proc.Jee

iniovagii in mi:ura

munrenesc
unet

lXnglTdrgovtYe'
condigiile

corropind inrrcaga suprafrri r f:rtrd.l,,, l, 1,, , , ,.,r L, Itrarbi dtn /rrpl. Sorginrcr uncr .rrrf.l J. .]..,,r.rrr r)r I r,, ciutafi - asuprf, ece sf ut 1.uncr ,1. r r.lt.rt r )| \l , l t, r i, i,, rare de pircri in rindul ccrccr.irorrl,,r jr., ( ,r,.,: precisinArmcnre,darir-rflu.nr., nu \,r iir,,.l,r r,,, ci prin inrcrnrcdiul IsrenbulL,lLrr, rn.l, 1r, rr.jr , !i{ dupiei,gi ccrdrn-frr:r ltr,rljr,..]\{.rr rj n-,r jr.ri ,,,,,i ,it , , morfblogic punindu-l de-.,,ur.ri rr,,r I,r rr, ,i , r, , .lL citc ori dorinra dc f :rsr;rdt :pl, r-,,1,,.jrr .r i r., .l ,, t, ., ccrc. D.'alrfcl, rrr,lr,t,l trtt !)t,rirr , .r lr ir1 r rr r ,l: r , r ,, lnonumcnt dc rclcrrnri J. 1., ,.,rt i,,; ], { r ,. .r .: ., 1 6re5rc de ficcrrc d.rt.i.(\,j nirr l( r,,\,.!r.1., scrici drn vc:tcurrl. urnt.rro.rr, ( ltr.,r l< ,,: r , , ,., rcrminrt brttc [rr.iorr,r /),,,lrr rr l.r.,i;., ,, ,, ].r i, la Buziu, dcsrrrr:lrJ.o r.r lrr .t,ir,,i ,,r , ; , ,i.
t
r

doua arcade mari cc flenchcrz:r port"rlul, irnt 1.,,g.,, .1,.,, rate cu morivc geometrrcc (e nrrcl.rcurr (.rrt 1,rqi1a11p, ,.' danreliria in piarri cc sc \,:r rxrincle in ...,,1r1 rrrrr rr,, j

.'l'lsr trlrll lrt'r,llI lr'irtlrtrrl"l lll r.lrlr rrl,l,';,r.llllilllilr'l 'lr lltltrl ,1,',,tp,.1ilt,'.ltr'l,tr,'lr,r.,ttir,l ,ltr.trrr,r.il,t l(r,tl{,lr'llll(llllr' ttttlt, l'r\t't,rr, i'/r,\rrrltt(', ,l,t lllt rlt,,tt'r',1 li,l llr' lr'l)t ttt'l rlr' [\l'rt,'r ll,ts.tt.rlt irr 1,,1s1,,, r r rrttql,tl,i, l .r ttttttt.ti..ilrr'.t Ltlntnlll l r l,'ttt,ill,tnlttttt lltrlltlli l,r f rrl lr'l llll .llttrltlr'lt'nl.l ,,tr r'l,tq, l ll,r,lu,,'l Nl.rrr'r nllill,lll,l,lrf llllll J llt nultolrrrl;,1 f ,ilrr lt,rrrr.i1r,,,.ilt,.r 11l111Jlo,tl,'l,llt,'tl, r 'lt(' lllr'Ilr'l ll yr',t{',til . il ilrrt Iililt'.lltl, r t',1 lll,l, lllllrrlt l'ltll;1 Itilr.l llttltt.tt ut tr', utrl,lr' llrtlr',,yi .rrruntr' r lltr t, rlltlllr. I 'l'r' l,.tlltt ln.u rtttr i,.'.r'irr,rl;.rrr rlr',rrirl,r.t l,l.rl,'l,rt lrrtllt.tlr rlr' r t ttr r',t ,tlt r'.tr .) itrl, l lll.r , .' r .rr.lr lrt i,:,t l,l.rlllll r',ltll, irrlrli, I )irr lr.'rr.rlr-, .rr r..r,..t.t lrl,.ir.r,rr.r ,r ,,t,tll \rtr tirrr,i,,;l'htlni" I'r' r,1I tll ,.;t.ntt,rt,u .rl.ulritr.r rllrlr lr,ut( r.,., l,.,,,tltr.rlt1 \oll,,r ll,'l.tst.'r.rr tivit.tlr-.t,tlr.r l,rl,iilr11, ril.lliiilrrlrir.r,rlllui \ lX,,r,1.r . lllll (t,",t vcrlr'tn, ilt .tlt,' lnottllrtll{' ntt'(ll,'v.rl,', ll,r .tlt ntonlntrnt ..tr.. itr. f rr.tlr. r o1tlr,u.t I ll r r'l .l,. l,r ttt,nt,ttln(tt ll,',lltt ,.:Jr l,t\t.t tttt utrnlttrlit tt ,\tt,l,ltttlr rlr lJi lr1i,i I lfilr iltr'r\lr, I),' .rst.r ,l.rt.r, un.'r l)utrnrir r. ll',rni;lol,rt.it i r'r;lr' : srr;tus l,l.urtrl llr ,,t tut.' ri,. ,l,. l,r fll'r'.rr.r lni;. l il;.r'1 l,,nrrr,lr ' :

tl''i t tttttrt, ltt,ttlrv.it, ltt'tlt,,lt'irt'itrtt l{l lrrlllr',t, 'tti'tt tlrrr 'r r1"""'r lt 11 lr r,rrr'lr y,,it,tttl llllltll"'lllrrtl '111,,,,,1,,1,',t, ll I'r lt,1l lll'l' l1 t ltltttt 'lttt t'r',1,,,,,1r,,,,,,, .lll ,rll'rt llt rtllll'lll'l l;'rt t tl't 'l' ,,'I llrrr I tt tt,,t lr.lt( r r'rl
I
,

| , ' J ' ' 1

Itr'.r;r'h'rrrniilrirr.llr,,lrir,.,rr,.rl,rrr..irrr.i orrrt.l,i,nunrjirrrl
cslrrl;t ,rjtntlt,.t,,,l l.r ;).rt1r, irr, r1tttttr..t,,,,.i l,t1lr.rr 1itl, t;1.t, l.r ,,'tyt,i1r('('r.r ,1,'1,, lrir,.rr,,-rlr(.rrf..r ,rr,i ;,iirl,tt,,:;|t,ijitil Ititl,l y,,' ,,,1,,,urr. or lrt7r,t11t,J,.,:,,ttt ttt l.,r,i;,r( l:i, t',1,
.tr

,'it,,r.r..\rrlrriir; .ur nr.ri.r.l.rrr1i,rr ,l,,rr.r,rll;irlr., itr titn lr. (.ir .r ,5i .rlrr,l,li,rl,'1,. ,,nr. . ll.rrr, ll(..r:r.i r..r .r .rll,r t.tillti, lr.rstl.rt l,(.( .rrli, 'r lrt,,';r,,lnr,li.r ii .lr.r,,,lri, r,lrrl rl,ur;,1,r, rrl.rr r ,li, i'ltt lrtir i ilr(.rl){', i irr,,rlrrn.rr(.r rr r.llr.(,ll ttl:i,ll,rltir,..r ,r,roll1l1, f't,r'rlc ti;,ul :;irn;,111, . rr r, :;irr1,rtr.i trrrl.i, t;1,.liilt.,lilrtl.,,

l.t Milil,r I )rt,1ttlr'l ''l t lttt 't 'lt ''l"ttrtltrt l','r ,tr l',i ,,,, ( l,l'Xt ltill ,'),'l',t, rtt.tt l,t trt,,r 1,'1l, ,1, ',t t ttt l, r,r, r r,,, I r,ti .r ,tr rttt,'i .tltttt1,', 1 tr,"ti',,,,' i,t ltttlt '1 t t,tt',t,l, r , , ,,, Ittrrl ttttliJtt'i t,nl,r', r.,1,' Itt',',,tnlntt 'l',,, t,r , r, ,tr f iil.tl .ti;trltrll'ttlt', t'l, r'tr'.r :,.t It, lttl.tt,t'.. rt tt, lt ,\llrt,yttlt,t u vtllllll ttll,t,,'l.tl , tt:,ut lt. ttt.urrl r lrrr.1. I)tr,l'l tn,ri'ltti;r', rrr.rl lut ttt lt r .rtt I1.,,, ttt /tt ,tt'.i l,rl t't''t',lt',,i,'l ln rlr,rrn.r ril t ttt,u,,.t I'ntr ttrtr ttt rr,rlrtlri r illtul.rl :rt .trtti,ttt Lr .,rr,l ,1, l rlr, ,r,
t

1,rivt,:itt, l,,1.r.lr.l,.,,.l,.r,urrr .lirr,.il.irrrj,l,r.rl).u,.r tl.itt.!otttrt.:t,t,.i,1tt.itr ,\ul),'.rlrusr'. (',,.lr


;ril;r,pl

l'r't t';trt,t't't',,l,rrr;i tt.1t,ii;11,, ,1,. ,tt.t,tt 1,. ,,.r t.lr,. :;r.ttti,

it, til;tt.t., rlin tr.y,ii;1trl:,rt1trtilt i,r.rtt 1tyt.y';i,7,1rt1r tf ri t:rtr',1:t r,1r,ltll,,t,, i,(. i,l,riiir.t lr. .1t,,,1,,,1,,,
l*J,.;r1,,

A, r.;rsl iil>ix,ri,;i r.i,li,;rrii ,lr.

rrt i^s1tit':rr:i

lr .trlit,',1r,;r

r.r lt',t,i:t:,ti, ;i

t,.1,,;t:;;tt:tlt(l,tl,), ltil,l ) ,h.l,t t,trttttt.l,. Atlrtt,.

lt ,i ,t ,litl,nn;tl,tt. ,1,. t,tv,.l ,.,11 (,1,. .1r ( tr,, rti, rl ltti,ui,).url(,, ,J Itntrtlttlut tl,,r ,,ttt, 1t,,, Itlr';r1,, r(' i, ;Ltlttt u.rl r.r ttrt l,,.tL,,llt,rr [,,11111, 'lttgt'lr1l r lit rnttllrtt,'!tr llrr t t ,l,r rrr , , ttt | lr r,lit:t t ltt,t tri'ltt :,1,,., t.il 1,t utt,r,rr.,l, 11,, 1,, lr lrt ( )urlt,rt,l,. Ay,q,.,.i,,,i,,,,rn.r 1,r ,l1r 1,r ,, lil(,,ilt,il..ttt ;rl, r t.i,tttt.it.it,tt t.i,,.r,,,, ,, t rt r, ttltrl,l:ltt:','tii rl t t ltl lr .rr I ,t..,,t t,,t,trrl ,,,Ir ,,,
:

tt'uitrntl'ltt It-ttl .tt tv.t ,..t,,lt ,/t tttt,,l , , l ot .rl, rrll r r r it tl,. I r .r, ll l,tt. 1,1,,,,.,r rl rr r.r, I r,, I lltlltu,l .ri,;,it t lt t ;1tlt,trl,l,. .r, 1,,v.,,.rt 1,,,.rr, r, rrtlrtrlox,',lt,.ttltu .t(..,t:,1 .t .t lttl11111 ,..r rlr,l, rrtt,'1,.,,,lllili y lr .r'tt1,l, l,lttttr lrl ., ,, ,, t, l,ilt,,tl,i:t t.r.,trtrttti, .'t, lttlttl( .t :,,, r,rllt.rr.r r ,lrvitt,i
i,ri rlr rl cr I
r
r

Illrri

tt,.:t],,t:,1.;,,,irr.i

,ttr1111

l,l ,ttitt:tti'ttt l,tl,/,1,,1,,,,


/
(,),,

ll,':ili,t,:tt

i'lttt.i,llrr

rrrrl,rrrr,1,,1,,,,,,,,,
rr ltr.,r.ttr

rt

rlr 1,,

( ,,

-),
| ,,,

ZI i,tl'?tl,'^tl'^ I i ;;.r,s de substangl" Clci' cum i penrru a a1unge insa la inovagii gi'ndit' in desivirgica bine s-a erirat,,monumentul I .*;"rtanti incre Program 9i scruccuri' cu o logici a cu ;;;.*cgiei ." se videqte in ceie ma'i mici ami'nunce 9i nu a procedeelor tehnice ale vremii ,l"pfi"a scapinire ale vreunui
condirii locale mai esre o srmpli adaprare la
ci cu

dincr-un vast comPlex monascic ce nu ni s-a Hcea Parte ia ca baza de pornire ripul criconc cradigional

i ;p rnt vechi d" rno"ttrnent'


;;;"g"l.noui':rm

folosir:"

lnovatll, o creatle de mult cunoscute gi a unor insemnate perfect realtzarl' pe de'a' unirari, rarional proieccari 9i Ona dincre inovagii const1 in racordarea

t":,: "l"TT:

9i exoticul decor 6ind sti'rnit de obicei de sompcuosul originall"ca 9i cea excerior. ir, "d"ul"-o '".zolu^'eiafeldeciparar-o'decoragia 9i volumelor a a strucrurii Dealu' 'p"giioi d" bog"'i" i"fa"ft'' 9" sila mandstirea extrem aici in intregime din piarrifarccard"Tor paramencul esce 9i atengia implrgire a pe orizon' cala Dealn, ne ^trage gi aici registre cu ajutorul unur brau de tali a fagad'elor in ioul pucernic rehefat Cele doui patru toruri ri'sucice fon'i" ele: cel inferior in panouri regisrre sunc Partigionate 9i d'e chenare 9i stri'punse de fe'

dreprunghiulare

alta inova;ie 9i h"u".ri.e clasice, ci prin rrompe de colg. O in larmai consistenrl o lonsriruie supradimensionarea ceea ce s'a experimentat 9i in cazul gime a Pronaosului renuntat, Srogouilui, dar prin solugia la care ulterior s-a suprimarea perecilor ina de"schiderii in afari,adica prin locuip cu coloan e-La ArgeS, din capul locului' pronaosul destinat a a fosr inchis, concepuc 6ind ca un vast sPatiu c6.teva sluji drepr necropolS.. Fosta gropnigi constarati la creac anume inrre naos ca un comPartimenr cu mulr cot resrul bisericii. Dar nu numai ca suprafacS.. Pentru a i se sublinia caracterul de mausoi.,r, p-rr"osul dobi.ndea gi ca structurl spa;ial1un cerecrer apafie-in primul ri.nd, in mrjlocul lui se degaja cu ajutorul rdouaspr ezececoloane un careu deasupra caruia
gi pronaos se extindea asrfel asupra

de pe naos la planul pi'trar al compartimenrului edificiile "rd.i p" ,^r"'fincorona, nt' ptin pandancivi ca 1a

ancadramente sculptate' resrre geminate cu frumoase cores punzind cite cel superior - in arcad'esemicirculare din regiscrul inferio-r;i avand doua Pentru A"t"'" Panou cu motive vegetale' in centru rozele cu entrelacs-uri saLt geometrice de.ordinul Sculpturi d'ecorativS' cu motive ca Sibazele prismatice etrtrelacs-urilor acopera 9i turlele' decorati' cu acestea se sp'ginl' Deosebit de bogat pe care deasupra c|reia se af i'' un fel de stalaccite, este 9i cornl$a se el cu motive vegetale' un atic Peste care

it"td'"t"

iar

ornamentat 9i mod nou rasfrlnge ca o,,poal i.' acoperts"l th&tii' intr-un .rr",r"?"t gi r*l.tl ed-ificiului: inalt 9i proemilent' placat masive de piatrl, conrribuind 9i el la impresia
cu lespezi d.e stabili t^re, aceasta

in contrast cu iipsa regretabili

-orrt.-ente

unui Pronaos care'

." r,rpr.f"ti.,intrecea

se inalga o

rurll aproape

egali,ca m5.rime cu cea de pe naos.

soclului Iabiserica Snagov, ceea ce creeazi acolo impresia amintind d.e d,ezechilibru. ir-, sfatgit, de un aspect oriental incadrat cu de moscheile din iumea islamici. este Portalul un chenar d.reprunghiular mai inalt declt registrul inferior din care cauzl briui a fost supraini'l;at pe Portiunea lui. in cadrul chenarului dreprunghiular se af.;" un ak semicirculara previzuri 9i aceasta cu chenar ca o
fl.euro ane, as emenea uno

Alte doui rurle mai mici au fosr inlirare pe col;urile de sud-vest gi de nord-vesr ale pronaosului, In felui acesta, numirul rurlelor il, egalape cel de la Snagou numai ca cele doui rurle Larcral,e aflareaici deasupra naosulut rntgreazi,
in cazulbisericii episcopale de la Arget, spre extrema opusa.

r stalacrite, Ciutlndu' s e analo gii decorativ, n-a fost anevoie de a-flat. acesrui bogat repertoriu Arhitecrura rranscaucazian'"(gruzina gi armeana), le prezintS.din abundenta. $i totugi, despre o inriurire directi fi vorba. Mai int6'i, aceste motive au intrat in sintezi cu altele de sorginte musulmana, hind
a acesteia nu poate

^rcedl

in plus, acestea ,,r.,t-d" o formi neobignuita' Ele sunt torsionare inspre interior produclnd un efect care ne duce cu gi.ndul la rurnul din Pisa.
Privir din exrerior, edificiul di impresia unei mari stabiliragi pe care i-o conferiLarimea 9i proportiile armonios

glndke.itt cottclu zie, caplan gi organizare sPatiala, acest licag original, exe fira echivalen t in alte zone ale lumii ortodoxe. Despre acest lucru, cum arri-gea arentia un cercetfutor,lor s-a vorbir mai putin, interesul vizitatorilor

folosite in ornamentarea edificiilor din Istanbul. Nlulte din motivele de la ArgeS au gi fost idencificate la geamia construita de Baiazid aI Il-lea in anii 1504-1505. Ot, tocmai in aceasta perioada, Neagoe Basarab se alla ca ostatic la Istanbul gi, cum pretinde legenda, a ;i slujit ca ispravnic la construirea unei geamii care nu putea h alta decAt cea mentionati mai sus. O asemenea coincidenta ar explica in mod plauzibil prezentalaCtrtert de Arqe,. a unor motive arat de familiare arhirecrurii oromane. Cici pina

?'<

cp
r5r

t\scrrrirrt.iri scrlsibilc ctl I'i.tt't'it',r t'f ri.it'1r|,1/,'t ,/r' /,r /\ r'qt'5 r)r(.:i1r.i. ,."lrrp.i rcroll.\tt'uc;i;r ci .lirr sccrtlrrl .rl X\/ [-lc:r. qi
i,is,.ri.',r lrrirtr).sf iri lJttrtlrc,'fi.

-l'isttt,ttt,l,

c.t rsi {'i.tt'r'it',t

/i,r,/rt \/orlir ,litt

Dip rinrprrl ,.lottrrrici ltri Nc:rgtrc (cire:r 152()) rrr:ri .l:ttc:t:.i ttt,rtt,\stirii O.srrrrt'rrLlitt (-.ilirlrr),tt'.s/i, ['r'6lr:r[ril o ,si I,i-,cric,r crirtlric :r DcsP i 11(' i -.1tt:t
ttr Ir:t.

lnrrrrcir tlul''l"r nro:u't(':r lui Nclqrlc Il:rs:r1';1[r [:u':r rcintr':l ip virrr'jul cvcrtirtre ttrclot'gl':t\/c cc c:u';rctcli:c:t;:i ;;i y1cnrurilc rul[ruri .lc tiinrtirrrc:t ltri ,si :r ltri l{:r.1rr ccl N4:rrc, inrrucir c:llusclLrl d(rrlrniiltrr scLu.rc prirrrJc clirr rrr.,u .s:j sc rccclcrczc, rtici tttrttl ,.lin vtricvtt:ii irtscir-rrr:rri irr tn'rrrirorrc:l srrt:i dc:uli 11-:l t\/ut ni{:rrrrlrsi rrrijlo:rcclc lrccc.s:rrc consrruirii unor cdilicii .lc r:tli:r cclor dc l:r L)ctltt, ,'\r-qt'.s cor)srr'uiri irr :rrrii 1589 -l,591 clc c:irrc Vlilr;ri Virc:r:itrl irutirrrc clc :l sc stti Pc ('r'otttrl'l'it'ii l(trrrrirrcq;ti'
clc corrrl''lcxitltrc.si cotl.st:lt:ltc l:r criror-iilc ltri l(;r,-ltr ccl M:rre ;i Nc:rgoc l-]:rs:r1';1[r, ttrrclc [riscrici clc l:r sl'lit'.sirttlscct'tltrltri:rl XVI-lc:r, cunl cstc t'ti(ot'itr lrri Pctr-rl (lt'r'ct'/ ,lc lt'liit-qtttrt,slt', curlr cstc l,l-st'ric,l lui [vlirct',1 (]roltrntul,,,(ltr'lt', r Vtcl:c" ,lttt Rt.rcurc,sfi ,si, tot .-lc rici, ctitrrri:t:rbi:r urrrirrriti:r lLri Vlilrrri Vircazul, i;;i rnli rcdol',:irrdcsc ccrr,t clirr.strlrlrrl clc rrrircric picrdur.lc rrlritccrrrrr cclczi:rsricir inrccli:rt clrrpri.lr.-,'','rr'r',t lLri Nc:rqoc, lii-so'ic, r ,lotru lt'rr-srri ,/irr Tiirqtrri.slt' r'cc:r1'rit:r, c[c pild:i, irrsp'rir-iint'ltr-sc .-lirr I,i-st'r"ic tt uttittJs(irii l)t',rlrr, .-lorr."r rtrrlc pc prenilos, c:l iii rrn pritlvor".{csclris 1-tc l:lrur'.1 dc \/cst cu:rrc:rdc sprijirritc 1'tc colt'r:rrrc clc cirirrritl.r, [)r'of''orrii itnpoz:rrrrc q;i irrci clrrrr:i rtrrlc t-:rpit:"r ,si lri-st'r'ict lVIl/r,rr V,,,/,r, rrrt't.lclul irrrit:rt liirrrl ccl t-lc lu Sr,,1,,r,.
clc sortt;',rrttozit;trc

tlir.i:r rrr:ri:rrirrqc pro[)orriilc.si gll.ltrl

rurtrrit:ttc:tr. li corrccntr':lt ir) miinile Ior, ttici rrr:rrilc [:rrrrilii boicrcq;ti rrrr :lu nlijlo:rcc ca si consrrlli:lsci :rlrcct,:t dccir nrici lic:rrsrrri crr :lS['rcrg
pi Srlrrgor,.

Oriciri:l\/crc

pi

ufor Patrierhal,.{c.,si :rdol'tri tr:r trlrlt, [r:t:lltr riirr sqltrriilc construcrivc inrilnirc Ie nl:lrilc ctirorii c{c l:r irrccprrrrrl veacului. Aminrinr prirrrrc rIrcIc lri-st'r'ic,r tnirttirstirii Caluiu, critorie e Frrrilor Brrzc;ri cilrc \/or r\/cl Lln rnlr-c rol dejucar in ie rarhi:r pLrtcrii c-lin rimp''ul lui Milrri \/irc:rzr-rl. Tot Buzegrilor li sc derorc$rc consrrLrircl biscricilrrr din Celtturooio (jud. Olr) .,si :r cclci clin Drrigocifi. Anrinrirn apoi biserico boict'ilttr Croiouc.ifi rcfricur:i irr 7519, r['rr-ri
bisericu

ministirii

Bucctyrir,

crirrrril

Lrenu

lui $rcfln.

Alre ctirorii ale voicvozilor .lin eccsr \/c:1c sur-rr [ri-so-icrr manctstiriiTutana (ju.{. Argc,s) a lui Mihncr -ftrrcirul, I'imantistiriiValca (jLr.{. Argcrs) qii bi-scricrr l,olrtitt,i ,lc lo Cozia, ambele crirorire dc voicvc-r.1ul li.ac{u P:risic, l,i-st,r"ic,r manastirii Carnu (jud. Buz;rr-r), consrrLrir:i dirr irririariv:r Iui Mircea Ciobanrr gi a dt-,amrrci Chie,jnr, xl-rc'ri l,ist'ricrt
serica

lliscrici irr stil rlrLlrjrcrlcsc sc con.str.Lric.sc prr.in qr-i.j.r \,()r(.\,(\ zilor' .-lirr ller:r Rorninc:rsci ..si pcstc n'luntc, irr 'l'r..r rr.silr,.l rr r.r. Lui Nc:rqtrc,.lc pilcli, ii strnr:rr'ibrrirc [riscr.icilc ..lirr f . /,, ir
[ir,r.s1,

vrrlui;i

c{irr

manastirii Cobio, biscricct curtii dontrtcSti

lt' It

-l,irg,rli,s1g,

cxonrlrtcx Pct'rr Ccrccl, i:rr'll


.lt-r:rt':t, sc

Zirttt'1ti, pc pr ir"nil :lrrr1.,lilie .irr.l -t. crr rnr /)r'i_s/trl,, irr jrr,.{crrrl l-lLrrrcllr)lrri-s tit'it

ziclcl l,i-so'lc,r
I 564,

consrruiti din porunca Ir-ri Pctrr-r Ccrccl, [,ist,t-ic,r rttirtistirii Marcufa din Bctcurcsti, 1tnroclisuI nttirttistirii Cioltnu
Jud. Buzau) inal;ar dc Mih.i Vir..rul, gi L,iscricn ,,Cur(c,r )ecbe" aparginirrd r:c.,scdinrci dorrr rrcfri cJ in [JLrcLrrc$Ii. 'ncheiem,

F.u'rc rcr iv c.l crirr-r' irr 'l'r..r rrsilr,.r rr i.r .i Ibsr pi Milrri Vitcrzrrl, iii irrci .'lc pc ci..l rrrr sc ir)c()r,\)r.lsc irrci cionrn l:r Alb:r Itrli:r. (.lrilr irr .rccsr Ztnt.l)rt, t'
tt t

- t'/r/trl'rt' ,l

t/tr

nttnt\.r

in sfirgir, acc:lsri lisri cu

l,i-scric

h4iltti

Vtttl,'t

tr.prlrli:r Art-lc:rlrrlrri cc Lr..r;r si i.r liirrri .ri.. ti t t ti s ( i r(',,, (./ r-()/ l(,l i (,r t t,i.{ i, r .r r r s.r r r [. l r r l . i r.c i.r
r

t',' i

rsl

lh acest ediGciu vor p urn4ii lui $refan , LL:


vor inilga bisericrle
Moldoviga si R. i5i are modeluJ sr r ile*iloc uhima ,,
,

de a gregi ci

XVf-leanu s-au ; au sdnrri. Dimp.

iri

negistrind in dor ul doarinovarii ni: . ic'.


Itutatea ln

. ,, : ,.. rsq.nrrn.ir....,.,,;;...r:;';j,. ,.i_1'._a-,r*.'^rcnrii ", .,, ,,. '... t\dnlJnc.lsff pc rl circr Jrrrtrn
Po.lt('.lFJrc.t lipsir.i dc r(.nt(.i r(.r.ncr(.., tr'r,-iot,n,., , f i ,a,,, haul. J(.sFrc f.rrc r(,[Jt(..r:] fror.lli.trul.a,,.,,...' f ('; . \ .. . ..to:lt(-.lc('stc giri si sc u11c..lSi.l irtrprcun.i sr ...r .r. .,..,.. .\5r.-u.t .u nr s(. ntJl -1"; FJr(. tr.rc:r"r.i ,,.. a. ...'.', r.prrli6;i1 rr.r.sin.i'..nc . R:,;:.'..;':, ;.' l:',:
,

r si lc_ h._ ^:,,-' ._ rcr u'l\rr nrri rtrirorii d,rcj-nu.h,.,..,,^rr-.Oi; ^Jc.

= conslL{.r Ft.rsesiunile nr.f r!.nir. J.. l.r Srctrn ;s1 Lc'trrc.r d.'Brlri\;ii er..,nrurl

spre Prr.ltrnir d.. l.r crrc rcr.rndrt j p".r';1,.-ai .irr. c:rti .rleceri, pr.r1s1rl3 dc l,.rprclc f ..rn.,, rnr.rn(. jc Jrrrrltr, J i nr..rr...ni r r rbirrin.l," .... rf ,.,.Lf

trr.lcriunilc srJe. Spr., rurci crrrrrr ;;..,a.i. .-;, inJrcp_ r ina.r..,. .,,h Jrr cr... ntijlrrrce, inrlusiv nriIirrre. sr lc_ srrr.rl<..rs.:

face o

nilisrer desnr.li indri:n.,rlj ;r spirir Jc rnrrrrnr.: l(.nriu prrlioci rcrir..j. in *"i .1,r..:F;

-:

.*fn.,rn.-,
f.

vrni.r in rle

r..

.ii:.,:,:,

si-l t.aa O,.,.r.

pr ;fl
.rn,

urmatii lui $'.


udesivirgir n,.

:u-

Bisericile \ i,r ',it. ibvif, ctitorii rli lur

rl fipr.-i lui \lihri \-ir..r:ul.

1,, :

l:

.i ..:

lui. P..-,r,r'ul

trftpruirilc 'rlc

onal sc dczvt,lr.r
U-Se

ilt

r,c

ln sistenrul de bolrir.,ri ,,, tntervin unelc sclrinrl,ir i. Lisnnd la o parrc dinrcnsiurrilc, lici rurri rcclrrsc, l,i.so.it.,r mdndstirii Humor critoriti dc logol:'rtrrl .l-eoclor llubrriog planul de tip rr.iconc cu conrpur.rinrcnr:rrr,:r sr;rbiliri l.r Ncaml gireluati la probo,trt clcv;r gic, .,ln lnsi. citeva inovagii ca re-l singulrr rizc;rzri"..liti.i,,l'.,,,.l,pu.,,i i,'r .,*J." f rr rlr i rcc turii_raregicne. Mai incii, in rrit.1 st,,.p.i,,z,itn,. j,.,'r,,,, ,,..., tip dc monurnent, aici disp.,111, t,,,.1,, ,1. p; :;;"i.i;, loe rrl ci, boltirea sc face prinrr-o .nio,l rp.4i,,i,.i',,.,,,..'.,,,,,,,r,,,.., imprcsia produsi 6ind accc:r ;r rrrrci r.lr,rtivc :rrrr:rit-iri1i. Lipsa unei mase arir clc ruprimarea u,.,o, .i.,,.,.n,;:::j::IJi;':i;li
reia
l
]

,r,,n.r, g,.,,1,,

i2e

console gi pihgrri f ,r,, mei bogare. O rrrorJili,,r

[ir';r itr.eclopr.r.re:r solrrlicr .lc l.r I 1r,i,,,, i,1r1.t,,.,,,:r., .rsp1.rlr(.1 rtr:urili.st,rtr tlc corrstr.rretor.i _ cer .lir.,-l.rr.r ltrrrr1.1;1,..,.,.,, sittr.rqi rrr:ri l.r srrtl, er.c.rscr.r p'r(l\,().'.(. .lcs. lrrs,., r.rr l.r Slt,l.q,,t, ,'lrr.rl trrr .1eael.,i" rrr.rr irr.rrril l)l.or,r,l()s

lrl-crc.rl..:r.lrrrrl,,r,rlr)lrll,u - eite rrrr.r I't.l-rtrrr.rlt..l..rrtrr.l 5r str.l pr.l,rtri 1.1 .c.t elc.vcsr - clcs;ivir.Sirrtltr-sc .rstlcl ,,,, 1ar.r,... i,,'..1_,,, ,,,.,, tlcttrtrlt, f)1-1r1r1r111, ctul .ull v.izrrt, Pr.(.ltg1rr..irr.l .r,cst lrrr.rl.
tlt'P.11111

lct'cstteltrr',.rp.1rs11.11r1111ger.i

pridvorul faj:i

,1.

,.1

PercAii circ.l,,tr,j faga de vest - r().rrc i gi prezcrrr,irrtl

inovafe.csrc ap"rigia .1crsu1.,1.r1 g,l rpuil.l ., ,,,,.i ,9-*1 nc{Peri cu rol dc rainili pcntru, ...i,,.,.{.1r.,,'l.r,lo;rr.clor

i:il

Ji];i:
irr

ta ca[c sPir.;rli ,,,i]l_l.f..t,tcJcuc, lacar.c urc:i o scuri irr spir.;rli cc ptrre;r li ptrre ;r ff_t*^-p.^tt^.Jdic, *camorari. O ascrncncr irrcrjlre r.c rrtr nr:ri lir.scse ir,}Lal]t^o

ie fac fcrcsrr.l,: golurile clpiri de pe ac,,"t


1

ln arhiceccura moldovcrrc;rscri cle pc vr.t.rrrcrr ltrr ,dru cel Bun a cirui ctilorit ,lt l,r llir,J;rtr1i1r,....,,,,, dCaeuot, navclor 1..,...^ t.uPra rrrvol^. larcralc,
.

[)r()'l()\'(..r-.r lir.r r.t;,'',.,..",,1rr(.r r'r,l eivrli lcrr.rset.ntisr.r.

.1riri,,,"l'.,t', |(), rr l.r I{.rreii,.rr.ir .1,' r.cecl.riv l.r1,r tle .,,g.r,,i1. ,,,1,.'-,',.",.,rrr lrlr, ,., tr'.rrr.silr,.rni, lirciitc, tlirr lrrrrrc.r ltcrr.rlr,.r rr r.rlr,.r,,. lrr .r, r :r scrrs, p1'i1-l1,.1t.trl .lesclris .rr. li rrrr .,1,,,.,1.,,, \lrL !,( n( r r\ .rl lt1s51.i l)t't-.tte ()

8tlr.l () ('()r'nr.ltie .rtt' f)ir..'r olrr(.11;1 1 i1tt.(.(.\te t r.r t ,rtt.r r.r rrl f crlilieiilor.. irr.rc..,rst.-r.,r1,q,. s.r vi:rrr 1.. i,;,;.,.1r,.1,1.,1, tttr.t ,lrntrc ,-orrsceinlelc cli,,t.,t,,lr,,

.1,. ,r ,rrr

il
f

zia

si'li

Lrci

idement nou $i poflrc cel ru:ri inrptrl.11s11 il r.cpr.c. |.fU'tmor,conpozigia pritlvorului .lc l;r c;rr.c, irr loe trl
i:ri
,,,

Vlli:);!l),";,',; '
a plnra catuqi .turl'a tl, 1,,, tr:,,,t",, lt r r,1,,1,1 " 7 x,,.,,1,., n*xittAncl clccitt tttt Itrct nIr t n : l,i,rt.r i, ;r t rtt trIrr;t /.r phc1labului Nicotrtr I I 7r t,, l, h Zaba rr i t r, ( ) il t :tr tl,t t,. t, -dcla regula tcceptn 7 h rnaril, l,ir,"r t, t ,1, r \,,t1 ,1,.2.y,,1 .,t
cL
I 1

Solugii

{cn olgarc, Nu mai cl t t ui r.r li I r, n t, a t e I tl,t, t |,t t t |,t:/t..t | .. I *fiai canttruiawla p'ttni It tJiir,ritril ,.rr,,111111 ( ,r.tlr.ttu lt fui $ bircrica milnallirii .r,ut " u r1a / y t,1,,,t r,,.,./., r I, r t t,,,1 il zgc ctkor Pe l.'etr u $ch t,1, l,,i r :r, tz.:,, 1,,,,,,,, 1,,, 1,, 1,. t, l, I crciz domnii a acefi u i a I I 5? 1 1. ( ) r r7.i r,,. t t t t; t r t, r :,..t ) I cgfuorului n'a ftnt firi ttrrrtlri l)r.tt I tt ,rt tlt tltt , rl,tr,., r,,r tt
t t r i t I t I t

tr|t t .r.r :rtr 1||r rt l gcxrt.:bdubltru.ln urr,r, lnl,itt::,iij ,i,",,r,,, ( trtt tt.^t,t,t t, hbiterka Slatina xt rr,;rlia, abtlrl qril,y.t , ,.1,,r ,l,,tr:,, t tl,t tr t. Uicnncsilongjtuclinal,f 11,t ,,, v:, ittll,t'1,1,a ,1", 1,,17 xy1111,., Wt feligloala <Jin rcrt,lril t!rtt,t'ttt,r. l)r irl t,,,,1,1,,.r,,,,.,., k tPtoPia, era evidcnt, clr n[ :,r, t t I t. t 11,,. t :.:l r t,, tt,t,. t l,
t r

@ntlituie rcnunlxreil h t r, r.l, t r t I t h M debolgire a pronar,^ului, (.;lt t rl. r,l,r 4ir t jr

1 1

1.

11 1 i t

t ;.t,),

t t

rl

( ,tt t,\1r1y,71,.1 l,,r,.,llt, trl ,lr,l,itt,lra tut rlrtt,, ttt t.ttitt, trl'ltllttltti t, t/t,ttIt.,t/.,ttrr t;.tltI t1,,1,1,,.t,.Itr.:.. I,tcr,,r,t.l ,r'tt,ltt,Ittll ,t|,.:rxtrr,tIl,t.illt,tnt,tt,lr.,rrr.r.,r'11,:;, 11111,1r1 t.r t ;t ttt, ytl,,t, it,lt1,t l, r.i',, t,,, r,t ty,t tt t 1t, ttt, t..,tt t t ttttl l 1 1,'11r.1,1ry,1t l,rtl I lrt,r,/, ut,.,t.:.t/ttttttt .,1 u7t,1 1,,1,1 11rt,l,l,,,tt.11r'r1i',t.rt,,rt,,,l,l.,rrtirlt.rt,,r.tl,,it,,l.t,,,.l,,,l.,t l'lt l t t r l tt tl r r tt tJt.; ;l r / t t t lt,,r t,'t a l,t,.t- t tr il, t,t t r. l/ t t t t,t t t !,.r t t. rtt;i',ttr:i'rt,l.,l,t rrltttt.,tru,t t,t.rtt.t t,t,,rrl" t,l,tt .,1r,,,, ,t ittt.'l,ttt ,lt rt ( ).1,,11I 7r,1,t lr,:.tJ,, t,tt!tjtt,l "1,tr,),,1

l,ll

.'1 t;11

moldwcneqti.

I:

:) /. /l

1 1r tl.t, I, I/.. i,t,


),.,., t,,,t.,1,i,

t,i)t

tt,,.,!t,

/.,), t,.t:
t: .,

-::.,

tr,",,.,,1.,r., .t r .,/,,,

1,,.,)tt..i,,

ir,.i,,t.,i.,,,., t,., ,, ,,

ilpns ,

dt

etAt ambirictrul ,j, angejeazi in cc,n,,t r


,

faccyare un monurr,,

Cltafarflia;
ChES

der qi ur, ,,..,


iar i rt
z

donncatci,

wZintrya$ de

Rena.,,,

futrzntce ziduri dc ,, arhktrcurii dt

'.Avandaigurin v"., lioc2pullocului t4{lttlplanicii" c"


,

P.Sl Gtcorgfte-Suc,,o

Wczrczyarlinez,,

)*zistluidp.rn,,
cK.). Aqadzr

(or.tc, abddele ,.?i drcpt, pr

i*a*5

Jczaliu, c rcrie

pfln zltl2

i-au atras arengia erudirului


cnte David, regele Israelului, pentru gtavul picac de ee, SoFa unuia dinrre geMihail, cu sabia ridica'ci. r G 6cut-o daci un inger nu O Scena care a mai api.rur in nu pnea des, gi Sorin Lllea ii de gapte ori, dinrre care cr gi anume laBdlineSti. Ceea cc citat esre ci niciodaci renr..i pann aici (la Do&rou,ip) prca in cidul/aprelc lr.btn escrmentar. La Dobrovir ,anul est p.on"o.r.'rtui, "l incoroni.nd o consrru{:rrc tegistre unde apar: Prrrttrl aparigiile lui Cr.isro.i

ale

cregrinismului (Sinai, Ierusaliru, Arh..rs). Ac..sri ScaraluiIoan Sil,ritul (Ioan Clinr:rx) in c.rre..sr.. docrrina isichasmului, .4,[rrrrrrc,r Sl. S,rr.,r

ntise, ca gi regele D;rlrJ Cra e[ principele basr.rrJ dlvinirarea si-l ajutc in i siu, el
obgrrrr:.r

rie"

deosebid se acordi la Doltlor,,ir;i, iu confrnurr(. biserici in care esre rrallspus progr.urlul {jndir simbolismului rrinirarisr: Filo-ro i, r lr l,{ r, r, ile zitre, Pogor,ireo Sf Drrb (cer.. csr.' yi hr.rrntrl Crisros in toare ip'rosrezele.
r r., r r r

Alcgr'rer Dol'rirr',irr rLr i penrru iniricrc'.r nerului pr(rErtr11 menifisr n-r i.'tsr inrirrrpliroere, d!'o3.recr sirr.rboli- rdtcr conrirruicerii inrru .tspirrgic 5i ide:Juri inrrc p.rlirrcr lur $i.'fen ;i a('.1 r unlt.rsului. Trrr .rll, nu inr.implirr-rr. c.rnrr, nulrL'J ii dr':r'trlrrrc.r ]fr'srui pro{Ttnt tr-c.r lrrc l.r Fi.,,-1.i,,, -rdici intr-t'r bis.'ricr in.rlr-rr-r rr'rt d1- ps1-11s.-lc s.rr.r sr n it trriundr', ci irr chilr \)rJlul n1.rnt(-i lui R.rrc5. rcr.lr(-l .r.1 f).t\ rJ pi N.rthlrr .rrordindu-i-sc- 1i rici o mJr(. irll.rrrr.rrrii

prograrrrul

gi

-formi etn['r'
la bisericile
ce r

care, de asemeneil, vl ti ulr.'ritrr' .icr'..lr.rti sc la Vadaanr 5i lo,ls,f-(eroii romlnului clc' trliginc

or

care esre vorba despre converrirr'J

unui nr.rn.rrh

citre un anahorer de h Sinr,r (\irl.rrrrr)


din prona os u l Do lr ro r,,i l r ft r i s r' ctr n s ri tu i.r .r s r tr' l ideologic prin crrrc s(' spcri r.r pt'611i.1 Moldova si obgini o victtrrit' rrrrlir.rr.i

centre

n1()-

TE.lrr'tr,rr',

$ilrohc dit

D o.roh oi.

P r op ensi

unea

Fz"diqe concredicorii ce uo, ."......,='i,] rrrEii lui Rareg. Asrfel, in .i.o ."-^'l ihe ls unor elernent. ." ,.aa."=.:' j.

sPrcsoltpru:oilare esre ti aici evide,ir;' 6.r,ueertdectr-la Dorohoi- To,oa",; ,.

sp re

i.

insigi

sr mpla lor exiscenEi, ca ,.5 nu rn2t ,t('rltrl rle ezo.lrrr rele lrt r cr eaEi i Ia m rt n u m enctl e- rr, en r rc, r, a r a, r ep ( tzt n c, u r t aAertirar gr pencru czlitare-a prcturri ,-e irr,pr,clr,be;, (,ilr,()rta

(avorici

dr,mnului.

gfucwecumlaice - negindim la.l"o,_l L hl otnznrrr.el, la manieris m d .;;;; - p & alti pane, asisrim t" o ....uJ". ilcnhi crgriauri prin remele i.o no gp i.

:
_

@ra

e@sti. recnrdesce.t;a in.a d. t, +ielrhmai cS.acolo ne a.flam inrr-un h,:rconradicoriu aminrir ne apar. rr, l

in privince insprrarrtrului prezurr,rrr zl (rt-,r..|,,r dt l; Act,lz ,. rr)(t..u?,)rt. ci a ktsr mirrr,poLrul ()rtgr,re R rt-,r-2, r1 / (.fttx ../,t)((t.rt 2) mini.srini irt dtscutte. Ca ,; |tler,erte lz ,,2r. r,c--or;, r.f ,.,
Probom lucrurile sunr mar :,rrnVl"-.

.u&i cmscarat la Cozia munrenea,,,, ,

rft,Grigc;reRc4ca era unul drr,rr- .,{errtt,:tt 4c r,11.,11. ,, voievodului. Era, dc akfeI,,,t ver,: ) 2..-.r2 ) ..(. i. -1:,-. ci in prrtblerne dt rer,lrrzt. tt l). 2rr2 ;,,:,2 lr .-,, . . un cuvinr greu de vrerAe ce r.ht?ul ltt 2?zr. 7 )ti. .,1 .t. prrdv or, hngA r rrtrar e. ( ) ali rc, z,z,t r,.,, ., .,.- :,- t :,,.. 1,. : : t a^,,ci da6, pt per etele ?,tLer t ) ( ti,r ;, r,,; i :,- t,, :..,.),, -,.,...supus
t t ( l t

Sinaitul" scenele din vtarz

->

:'

.,

foorgrunizaraLuptei de r.z:, ;-, Otomt d,ar $ a spirirulur .- . j


Inceresanti gi cu elemenre nol e-sr. Ie [,rab,;u.;r Dt.rur.a pridvorului, moci\,,ul ftaEaL arct cu mulce .l,nr.. 6ind ceI al.JudecatLL ;le "..,;.,rnrJ 1 7;as,i .tpor. E.ltvzfece

inctpzr,dcu?*ru(.,,r;,'.'ri,...'':'.,.,..''.'1':': -.p rr tn 2t.i rl ? :,,,1r.. ;,-. Irr r,rt,:x:lz..l.t.:,r i;:.,t r, - . .-.: ..;. P(a4rzr(t,(trt,Zr,rt k,,.r,.', -r --:, ., i.:,...-,. t.: .,.. ., 'ol)turt pr,r,tc,,:.i. F-\.r.:o 1,.,.,-t;.. _. 1..,: t.,,,1 :. 'rr,ul dr n f r. fft.,? i rati,
prtlir drepr
11

unde, currr.,e'ttle, :.ctnrrtbur[ . ),] ti,..r: :..-, j,..,.. - .-. adiugAnd, coroilel lut Sref zr, ;cI .,,,1;r-, ,:. t,t: : .- .:. | . ii di...punind zugri,rcz ?.rdt,,,i .:.--- ,:. ,. , . .- ,. ,. . Sur,t ace'le-a rn()rr'....2(. ,--t - J:---:..

i&rrl,din eledeproze[it ccl-i-dcidin Moldcr.,,,,, gro&i buni nici m4care.


Alaseexpltca',,
ecurnenice- Curr'

care unele ptcoreqn


ce

cieta srriluciri in prcrura

m,rlJ,ru.ne-*,,:

),

arc.,a

dc. reiscen,rz efrAndu-se

zrerrcpearrulupu
catervr:bprorcstr.-'

gaveaeiL$ib

p',, Ez[zrcz,cena Stn'' tzoLverc,pictu:. -' '

cuprinde Tronul Hettmd:tet, AJant Ev"r. ,\-.lttn.ir,:r ,rp\.,;. 1L tolilor, Ceteb drepgilor in raL DamturLr in ;L "rpc[. i,tjt,lt i.

pe perercle ext.fi()( ,1e ,,.,.t ,7x Lt Voronet. Ajct b [trobota, scena Jttle;jtLt cstt- a,rnpl;^.ar) V. per aele. a c de o p ene de alraa p., rta I u I u r, (-,o rrr I t
p,, zt
t

gufuilitaraaner'
tnnzrlePitr:ur-

'

ErltrtiIor TLtgti'": :"

MdcbrnanLi"':'i

%f,tlhur'^'^
Chiar 9i cind atribuiau un rol educariv piccurii exrerioare, comentatorii din trecut se gindeau la cel srrict religios. Este drepc, in citeva scene, cum este aceea ct Asediul Constantinopolului, s-au vizur gi unele aluzii la lupta dusi imporriva agresorilor oromani. p. Henry gi A.Grabar au atribuit tocmai asemenea semnificagii de ordin politic unor compozigii desfigurate pe zidurile exrerioare ale Moldovilei Si Humorului, ale Arborei gi Voronetuluitte. Acegtia erau insi gi ei deparre de a da o explicarie logici gi cuprinzitoare valabili pentru ansamblurile de fre ci in inrregul lor. O asemenea explicarie a fosr dati abia in
a.l

deceniul al gaptelea

secolului rrecur. Cel care,

mplu il

,originilor respecrivului procerl(.Lr f di Srrzygowski care gi,clre


pe undeva pe aproape, gi anr,rnre la :pentru acelagi lucru D. l.rlbor n-a fost lisat in afara disc,,,,, ,
ca posibili sursi, deo.,,, , , ,i vizut picruri exrerioare , Un
1i

o
a

gi polirici, lirerari gi arrisrici, coroboragi cu invirirurile bisericii pi privigi in compararie cu siruatia din inrreaqa sferi a arrei bizanrine - a reugit si descifreze semni6carla ideologici a picrurii exrerioare moldovenegri, si giseasci, adica, cl_reia mesajului lransmis a fosr Sorin Ulea-r20. in srudiile sale de

ccrcerare exhausrivi a

rururor facrorilor sociali

dupi

rari erudigie

construit un adevirac egafodaj ..r" n. permire asrizi si programul picturii ,especriue nu o bizarerie, nu ,,un lucru in sine'1 ci un manifesf propagandiscic inchegar
vedem in

gi de o excepgionali bogarie de idei, acesra

lmpodobite cu fresce

1,,

,ri

sevorbeasci pe buni .l

iconografice, Ceea

asemen_ea conjuncruri. Concrer, afa cum s-a arirar, era vorba de mobilizarea spirirelor penrru campania anriotomani in pregitire. Acesra 6ind gelul, r.eLuia,.l alese mijloacele cele mai adecvare. Nu era vorba, 6regre, de a inventa subiecre noi, Biserica elaborase reme gi scheme ce au

purea "rri"l-d" si apari numai inrr-o conjunccuri polirici anume, iar in vremea domniei lui perru Rareg se crease tocmai o

gi coerenr, logic gi sistematic.

U.,

manifesr

.r I '. r,..

rexterioare din

Mol.l'
crrroI

,1t

Pe

Pc

oPere care au fhcur faima incernagionali

moldoveni gi inspirarorii lor inalri p..lrgi qi cirrurari ca Macarie gi c.a Grigore Rogca - " iorr ,i aleaga cemele potrivite, si le dea redaciri noi, adecvere, si [e eniplifice p". unele, si.le inlinguie inrr-o anumici ortline gi sa le rrareze in chipul cel mai expresiv, in fbrmele qi cuk-rrile c-ele nrai armonioase, in maniera cea mai miiesrriri. Nu o dacr ag:t s-a pi intimplar. Ne-au rimas din perru Rare g vrenrea lui
a

ficut cu mulri pricepere zugravii

in (-l.t.n.rr( , forrncazi rdcr'.jr..tt.. .rr.crdr, ." i,.,.s,,.r,,. i rr.l r c 1.r 1 r . 1_,, 1. axul elrarului irr lrirudinc .lc r.uq.icrurrc, ,,,, i,.lrl ..
de
p-re156111-1g

tatrr|Or'-firrtiltlr SIU Clrrr,l, L-unt I Sr ntJl spUnc. a.lt.( .l\.(\F(.r..r absidele. Pe exul llterului, .un, .ug.i,,i,c r.rr.r \u[r .rlr,] diferice iposraze elc divinirrrrii: crci .'ii/r, ,ic --r/.. .Lrr. r.i.r gigarea lui I-.u-, pc lr.ol s:lu J p,r,tt,ri,.,1,rr rririr , .\ J,1r;.i, i;.,,1 et'enrual AlrcLrl lclr/, r stu F.,rr,l,r,r..i rj) ., f){)l/r .rlt,,.r r L Dotttrtulrrt P/,rt-1'rcrir sJu \.r.cur) \l.irrr (;.)r(.(.u.t ()r.r,,.1 .. pe mai nrultc rcgisrre ($.rsr l.r \.orttrtr.r j, .r(
:

nordul Moldovei.
togi peregii, drcP;r de obiccr itt
a

bisericilor ciin

rcprczcrrt.ind .ja.rir,.,,.,r.r rcr.rr

i.,,1..,

lrL

r'\

(.r

r , \.

vizw

romnnilor Pcn'

, I

curn au crezur urrii comentltor"iD: pi rrici l.rinrr-urr lnl_ cronism tipic rnedietal, cur.n eu .r(,:ur Jlri;i:,. cr pr1.i1111_1r adaprare a remei resl.recrile l.r rc.rlir.rtil.. l\krl,lc.rr.ei, cuu.r judicios considere Sonn LIlca. Dcscih-inJ [irrirrlul sinrt_o -

lic medieval, acestJ e r.i:ut irr sce^.r .-i..c.il,,/,,, .r rrrr..;i111 .1 a fbrrnulac-..r i. fllul unnjt".,:..n;;,; Fecioara i-a ajurar odir.rirrari pe L.i:enrini s.i-i inhinq) pc asediacorii per$i, ror epa asri,i si_i ejurc pe nrrrldtrr.c-rrisr_r

divinidgii pe crre

, 1frtngi g
respecdv inceles c.r ;isrdriul Consta n t i o y, r. 1,,
t t

ltcoecud la anul 6)6


iConscancin a Fecioarei

e.

Consancinoprolul, der pi Succl.r, cu inr.,l..sul Jc \ 1..1.1..r..r. ln spri;'inul acesrci i[rorc:e (.sr!. c\.o..lr tr;.6[ cj l.r l,;-,c_ ti nc a ntan i stir i i H u n t ttr, in intenrpin.rree crr..l..ric, l 11.lll1
lcc ogteerr

pe corropitorii rurci r:t, .-",.ri.. .rscJr.rc.r hind

a f.'tsr .

I '

zugravului, griut liind ci isrtrricul rrcr.i sc irrr.ilrrcpr.. Jcs(.on cu.obiceiul picrorilor dc, r-;i .rd.judtcr rtr[q151 _
cele convenabile

recomandi drept.,Tornr :uql.lv din Su*..rr.r. .urr(..ltr .ll slivirului gi mitirului dtrnrri rl\tr[drr\.(..ln pcrru \..cr.oJ.. n-a Crebuic si se tirrte:e dtloC rrrrtl lrcrtrru .l st rtJc.r irr vi teazul og cean di u co mp : i i.r .{,. c, J,,, /,,, u r.l .l ro prr r r rr, r .l l
(.) r.r

semniruri: Torn,r. Or. cunr crist.i r.ln Joaunrcn( crrrrs in capirala Moldovei in l5.l l, ,le c.rrrc un F(.rson.rt i.rr. sc

purrinJ pe c.1[r o cuSrrri ri;.r;j .Sd."e3tl.11 ;.,..11111, boierii moldoterri, cart srrjpullqa.u sulrr.r un sp.rlrru. iui.r din f 922, deasupra cilircr.''rlu,irrolJ.,,.:r,l *-;td.scrh-.rr
o

In plus, bisericile din ccr:rrc Surlr rlt sril rrrolJor cnc.. *; ;.r., bizanrin, ceea ce dov.'de5rc cir :ugrl.rrl .Jclr nr .rr..jr.r. chr_ purile, Consrurcinopolul, nc invir] ..r ,..,.1.,.,., Suc...rr..r. [)r.irr
u.rnnare,
r.r

i,, i,rc.i J,,.,n_.

in cernrlrtr:igiil. cu ,n.ri ,r.,ulrc lrcrson.lic.

9i Suceava

punind senr nul c,g.r I i t.ir qi i i rr rrc (lo rr sr.r n rr (\ p\\ I - prin extindcr(: - i\folJo\..r, rurrrr.ul hcs.-..lor.

l&iEteg,formindun fcl ,1, L,.


filooo6 gi scrirr,,r
r .,,,,

li

vcttitii MAnru,i ro r r I r,, * e, apar a$tfcl , tt


r

cu coroane regale pt, , .,1,

emali abi,rerir tl,,, . Rareg este qi ttttt.r I de vcst al lL r,.,,l Gttederchis,l,r


1,,,

tud. nuPot fi dieculir.

l'1''r,

Ca mici varialii alc unrri l)r()llr;r)l ir, lrrut rrr,rr rrrrt.r .,1 Coefent, la mttnUmcr.ttt'lt' , rr 1,r, ilil.i yl{ r r,).il.r .rl).r ll ' alte teme, altc 1:,crsorr;r.jc s;rr .ur , ;i1,.it.rt r, ,1.,, r.,,r r,,.,, vaste Unele epi.so;rdc (;lrl sr tr( ( {',r ur,or rr i .rznl l)cslr' altor ansamtrluri. []stc c;rzul, l)rinrr,' .rlt,l,, .,1 t, r,,, r 1,1,, moldovenegti, ncrratatc rr ir ;i itri in .r l.r r,r lvl,,l, l,,r', r, .r !'t, l tr

limartiriului

SJ.

Ioun

rrl N()u. l,' u,,',,r,., lrrr l(.rrr''r,,r,,,,rrrr

z[,,,,:

anin:'jire a iosr E*^-,

Rl.lNtd\NliAs('A

tt'l'A

N'llllrlll\.At

- $i ln rremnet
gi
ii ecestui

tor de mecenrt ertistic lnrirttlu rle frrrmelor, r,ltop1.rj1i1,1.

lncl doul porftrm vtrrivc, alc.lrit.r.ilo.

femilie s.a h -lRlree Hurrror cr .sprijiedificiu, [rr. perefii grqprli;..1 *.,

- unul ll repreeind p*Ti.otlor llrrbuiog idjuplnesei Anasmsia, amtri i ln sp rup j1111gsq cucrnonie bnrdane cu fir dc ltu.
Glmcrt mornrintelor ln lrronrltrs. c('eil ce mult rici este decoragia bolgii. Pt un ulh,rsrru
ccrul
se

profileazl imagi

rre.a

Ma ici i f)orrr

n u I tr

.{t ll clrrtitrul din Consnntinopole). ln.jurul ti ('srr. l'icr:rtir hrgeri gi un cortegiu tlt ,.{ourl:tci pi prlrru rlt
iclfissa (numele \rinr.

fturile celor petru


ffta
crepCinl,

desHptrrate, pt'ntru clt 1'rt lrlr1r{:rrrriyi si stirrgi rrrt'lori: Cosrn.r, lorrn


lrr

Teofan gi losif. Citrt:ind tchivrrlcnr rrccsrci

hul Henry e purut rrrirtr.rrisi plni


gi vigoarea

urnri

c:-r

sunt Pulinc Qpr'rt c;rrc plill.jusrcqt

rr

aritudinilor,,si, iruri rr rt dt rorrrt, p1.i 11 tnllnguirilor, prirr frilt'rsircrr rcgisrrt lor pi p1.i11 rursemblului, si pt'r:rt:i ofbri ctvrr nuri srrtish'rcirt,r

bel mai exigent ochi. Dup[ opiniil invi;rrrrrlui ertistul de la Hutttor,,pilrc r ti rcgisir, h'rri cu:n:i,

bizantini

5i sertsul lrrofirnr{ rtl cotn1''r'r:i9ici

[r.' fir[,r.l.r strr{ici, rtltor t{tti :rrgutvi :tP;11';i11in.{tr-lc sct'rtclc -lirqi ,'{in gr,.tpnigi, ,.{in pl't)nrros 5i .lc pc rcsttrl firg.r.lclor'. cci

ce caracterizeazi, dr' de la Ravenna.

pil.li, llrrPgi5i..iul

or-

ca gi la Mol.{ovi[:t, ['rir{r,o:tt'clc 6ind Pcrercle de vest nu ntli ofi'ni o sttl'rr1f;1;ri ct'rttrcum intllninr la Vtrroncg, corrrplr;igi;t./rr,lc.',r1 ii Ji tt
fost plasati in

h Humor,

trci sttttt .rrti5ti t{c 1''f islli ttritri, liccur.' cu pctson:tlit.rrc.t ;i cu rcurpcr':lrucntul lui. Clcl crrrc il [rict:rt irr groprliqi, dc pildi, rrit{t'.r:i o tirrnrrtqit' ru:li srrirrs lcg:rti .lc .rrtr rrris rici:.rnti,.{cscrrrrl ltri tiind rruri ritit{, ctrlorittrl rn.ri ['rrlirr
:lrruonios,lucru c:lrc:l ic'sir cl;rr l:r strl'tr';ql'11gi drrp.i cc, in .rrrii 197 I - I t)71, cu cortcursttl urtor sltt'ci.rli$ri dc l.r ccrrtrtrl .lc rcst;lur:lrc dc 1''(' lrirrgi Ll N tlSCO, ['icrtr lilc .l i rr t'r.r'11 i1', .ttr ftl.sr curig:trc .lc ftrnr pi rcr{:rrc irr ttr.rt) P1'qr5Pqqi11q1'.1

pridvor pc ['crc rcl c .{ i rtsl' r'1' p ro n.l ()s,


nr.r

ii pridvorului tiind zr.rgrirvitc :tltc sccttc c.lrc

colorirtrltri

lor'.

ln dmp (doi ani difcrcnii) 5i ti':rrrc rtsctttidintre toate bisericilt' [rictrtrc, clc rtvintl cclc demente conunr', criroriilc .{c l:r Htttttot' .{c Par a 6 fost zugr:ivirc .lc ,tccc,trsi cchi['i I se atribuie desigur lui -lbnrrr .{in Succ:tr'.t, cu identitate precisi, p1i116i[',r ltrl rol. Astt.'1, l.r ;iudcclnd dupi sril, sc crcc{c cri cl 11'6 ;111g11t'ttl
..si

Llnci rrurnir'rc grlrhcc, r'irlidc cill'c nu Su[r1r1'1.\ r-onr[r.1r'.11i.1 ,.'11 portrctrrl 1,1'11i1, .lc lrr l-{trrrrrrr, ii rl[r.r1'qir',. ccl .{c l.r N lolJovij.r .{itt c;trc :r rlis[''r'irtrt [ricttrr'.rlir.ttc.t [tlin.i .lc vitrr'.rtic .si .lc cil.{trri .lc 1''1 chil''111';1. in.livi,.{tr.rli:.rtc .rlc e rir.''r'ilor. l) .s:int{ loc trnttr inr:r11ini schcrrr.rrirc,si rigirlc. :utr'.lvrrl liirr.l prcocul)llr:rici truti nrrrlt.{c etrstrrrrr.rli.r ['c r'.rlt'.1 vrur (\
nr:r i .srri l rrcitolr rc,,.lc cttt'tr.r

nclc

rr.r i

trot.r tc .r lc

P1 1'5.',1r.r

clor

din naos, din absida :rlr:rrtrltri, t{in pt'irlvor'

..si

dc

Frirttt'c c:ll'c.l[):lt'c iri ecl .lc-.rl .loilc.r tirr.rl r,{trrrrnirtrrrrltri. .titt

t7\