Sunteți pe pagina 1din 130

Rom@nia

Dan ZAMFIRACHEo Elve\ie a estului

ROMANIA

o Elvetie a estului

BERNA 2011
143

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Motivatie
)

Dup` [nt@lnirea cu cele mai mari civiliza\ii de pe p@m@nt, India ]i Egiptul care s-a materializat prin apari\ia la Cairo a c`r\iilor Indiei, Impresii de c`l`torie, o carte ghid descriind peste 45 de \`ri din 4 continente, din Asia p@n` [n America ]i Mirajul civiliza\iilor ]i fascina\ia muzeelor, o descriere a peste 90 de muzee din lume, unele dintre cele mai mari, Ermitaj, Pergamon, Luvru, Versailles, British Museum, Tower of London, Tate Gallery, Musei Vaticani, Borghese, Muzeul de egiptologie din Cairo, Metropolitan ori Brooklyn din New York, era firesc s` m` re[nt@lnesc cu mirajul unei altfel de civiliza\ii, aceea modern` a occidentului pe care o vizitasem [n urm` cu 20 de ani [ntr-un tur al Europei, [n 1990, imediat dup` revolu\ie. Dac` apari\ia [n anul 1997 a primei c`r\i C`lim`ne]ti2000 - Monografie ilustrat`, un studiu cartofilic al c`r\ilor po]tale vechi a [nsemnat un moment de referin\` [n ideea lans`rilor IT, fiind pentru prima dat` [n Rom@nia c@nd limbajul obi]nuit al lans`rilor de carte a fost [nlocuit cu acela al mileniului III, limbajul informatic, cel al calculatorului, cartea Rom@nia - o Elve\ie a estului - [nso\it` de o prezentare pe DVD - se dore]te a fi o continuare a c`r\ilor scrise la Berna, cele dou` edi\ii ale ghidului Vizit@nd Berna ca o premier` [n Rom@nia, [n ideea de a-i ajuta pe viitorii turi]ti rom@ni s` se descurce mult mai u]or [n noianul de informa\ii de pe net ]i Istoria obeliscurilor
4

Rom@nia

o Elve\ie a estului

egiptene, portretele de la Fayoum, f@nt@ni medievale din Berna. Apari\ia ei la Berna [n 2011 este un cadou din partea autorului cu prilejul s`rb`torii centenarului rela\iilor diplomnatice, fiind a treia carte dedicat` unui astfel de jubileu dup` Mirajul civiliza\iilor ]i fascina\ia muzeelor, ap`rut` la Cairo [n 2006 cu prilejul centenarului rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i Egipt, al`turi de Indiei ] i Impresii de c`l`torie, alese [n 2008 drept repere editoriale cu prilejul s`rb`toririi la Bucure]ti [n Sala Gafencu a Ministerului Afacerilor Externe a 60 de ani de rela\ii diplomatice dintre Rom@nia ] i India [n 2009. Mai mult, cartea [ncearc` s` aduc` [n fa\a tinerilor o imagine a ceea ce era Rom@nia interbelic` ]i sper s` redevin` - o Elve\ie a estului! Dan ZAMFIRACHE
Matematician Membru al Societ`\ii Numismatice Rom@ne ]i al Federa\iei Filatelice-Sec\ia Cartofilie

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Anul 2008 a fost anul [nso\irii la post a so\iei la Berna, un post dificil de data asta, consulul Romaniei [n Elve\ia ]i Liechtenstein. Vizitasem Elve\ia la primul tur european din 1990 dar numai partea francez`, cu Geneva un ora] fascinant, diferit de celelalte germanice din centru ori cele italiene din sud. Aveam s` descop`r cur@nd c` de fapt Elve\ia nu [nseamn` numai Geneva, Berna, Basel, Neuchatel, Montreux, Vevey, Zurich, St. Gallen, Lugano, St. Moritz, Davos,... ci o cu totul alt` \ar`, aparte. {\i dai seama de asta parcurg@nd-o prin satele a]ezate mai tot timpul pe v@rfurile [nalte ale mun\ilor, acolo unde ajungi numai pe asfalt ]i e]ti acompaniat de fascina\ia verdelui parc` modelat de o m@n` divin` mai atent` dec@t cu alte popoare. Dup` fascinanta [nt@lnirea cu cele mai mari civiliza\ii de pe p`m@nt, hindu ]i faraonic`, aveam s` re[nt@lnesc dup` 20 de ani mirajul unei altfel de civiliza\ii, aceea modern` ]i totu]i veche a b`tr@nului continent european. Ne afl`m la Berna, [n anul 2011 al celebr`rii centenarului rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i Elve\ia, al doilea s`rb`torit la el acas` dup` cel de la Cairo din 2006 dintre Rom@nia ]i Egipt. Pu\ine state din lume se pot l`uda cu asemenea jubilee, iar decretul semnat de regele Carol I [n 1906 poate fi considerat unul dintre cele mai invidiate de c`tre toate diploma\iile din lume, el consfin\ind [nceputul rela\iilor dintre Rom@nia ]i Egipt. Interesant c` el a fost semnat aici [n Elve\ia, la Lugano, la 19 martie 1906. Am sim\it la Cairo, [n muzeul regal Abdin, [n fa\a panoului cu medalii ]i decora\ii rom@ne]ti rezultate din schimbul dintre cei doi monarhi, rom@n ]i egiptean, o m@ndrie care i-a impresionat p@n` ]i pe turi]tii americani afla\i al`turi de vitrina noastr` admir@nd medaliile
6

Rom@nia

o Elve\ie a estului

americane, de necomparat cu cele rom@ne]ti din perioada Carol I, impresionante prin str`lucire, fine\e ]i execu\ie, av@nd [n centru Marele Colan al regelui Carol I, una din rarele dar ]i cea mai mare distinc\ie interbelic`. Trei evenimente au marcat periplul diplomatic [nceput [n 1997 [n India, la Bombay ]i New Delhi, continuat apoi [n 2002 [n Egipt la Cairo, [n 2004 la New York ]i acum din 2008 [n Elve\ia la Berna: s`rb`torirea [n 2006 la Cairo [n foaierele Institutului de pe l@ng` Ministerul Afacerilor Externe a [mplinirii a 100 de ani de rela\ii diplomatice dintre Rom@nia ]i Egipt delega\ia rom@n` fiind condus` de excelen\a sa, Ambasadorul Rom@niei [n Egipt, domnul Marcel Dinu, prilej de rememorare a [nceputului stabilirii primelor misiuni diplomatice [ntre cele dou` \`ri. Printre exponate, la loc de cinste figura decretul semnat [n 1906 de regele Carol I; [n toamna lui 2008, pe 14 noiembrie, fiind la Berna, am avut marea onoare de a fi invitat de c`tre MAE la s`rb`torirea a 60 de ani de la stabilirea rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i India, pentru a prezenta [n sala Gafencu proiectul IT INDIEI ce preceda lans`rii c`r\ilor scrise la Cairo Indiei ]i Impresii de c`l`torie Misterioasa Indie, alese drept repere editoriale cu acest prilej. Am sim\ it atunci satisfac\ia unei munci de 4 ani [n India care s-a materiliazat prin apari\ia la Cairo a celor dou` c`r\i dedicate Indiei, Monografii Ilustrate un compendiu de 6 monografii bazate pe un studiu cartofilic ce recompunea trecutul ora]elor C`lim`ne]ti, Bucure]ti, Buz`u, Bu] teni, Ada Kaleh ]i litografii rom@-ne]ti pe baza c`r\ilor po]tale vechi, Mirajul civiliza\iilor ]i fascina\ia muzeelor, o carte autobiografic`, [n fapt un periplu prin 90 de muzee din peste 45 de \`ri din 4 continente din Asia p@n` [n nordul Africii, Europa ]i America la New York ce recompensau o munc` de peste 8 ani cu amintiri dintre cele mai pl`cute
7

Rom@nia

o Elve\ie a estului

petrecute [n Ambasadele Rom@niei la New Delhi ]i Cairo; 2011 a fost anul celebr`rii centenarului rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i Elve\ia. Ceremoniile au [nceput [ns` din toamna lui 2010 prin dezvelirea la Vouvry a bustului scriitorului Panait Istrati o dona\ie a primarului Bucure]tiului, domnul doctor Sorin Oprescu ]i au continuat la Lausanne cu aniversarea a 60 de ani de la moartea lui Dinu Lipatti, profesor [n ultimii ani de via\` la Conservatorul din Geneva. Anul 2011 a [nceput [n stil imperial prin primirea corpului diplomatic acreditat [n Elve\ia precedat de un ceremonial fastuos prin sosirea parlamentarilor [n cale]ti medivale de epoc` trase de cai cu [n-so\ itori [n costume de epoc` ]i ofi\eri cu peruci albe, [n uniforme ro]ii, c`lare pe cai albi, urma\i apoi de ma]inile corpului diplomatic. Suntem la peste 200 de ani de la [mplinirea [n 1897 a jubileului celei mai mari regine din istoria Marii Britanii, poate ]i din lume, care, pe vremea aceea de\inea o cincime din suprafa\a p`m@ntului iar Londra era capitala financiar` a lumii, cel mai frumos ora] de pe glob. Regina Victoria! Trebuia s` mai treac` mult timp p@n` c@nd America [i va lua locul, devenind noua Republic` ce avea s` fie noua putere mondial`, dup` cele dou` r`zboaie mondiale! Deschiderea sesiunii parlamentului [n stil medieval de la Berna onor@nd corpul diplomatic la [nceputul fiec`rui an [n ianuarie te face s` te sim\i ca pe vremea reginei Victoria care str`b`tea cei 10 Km [n mijlocul ] irului de landouri ce purtau pe membri familiei regale ]i invita\ii str`ini: nun\iul apostolic, trimisul special al [mp`ratului Chinei ]i mahajarahii Indiei. Cei c@\iva ofi\eri cu peruci albe din cortegiul de la Berna [mbr`ca\i [n costume de epoc` de culoare ro]ie reamintesc regimentele ce [ntruchipau
8

Rom@nia

o Elve\ie a estului

puterea ]i gloria de odinioar` a imperiului britanic: solda\i din toate col\urile lumii, din Canada p@n` [n Jamaica, Malta, Ceylon, Cipru, Australia, poli\i]ti din Hong Kong, c`l`re\i sikh din India urma\i de str`lucitorii ]i sclipitorii l`ncieri din Bengal cu turbane [mpodobite cu c@te o piatr` pre\ioas`. Trebuie s` fi str`lucit grozav pe capul reginei celebrul diamant Khoh-i-Noor - lumina lumii, t`iat din Marele Mugal descoperit [n minele de la Golconda din India, care, dup` un periplu de sute de ani prin m@ini str`ine ori furat de ]ahul Nadir s` fie oferit reginei de lordul Dalhausie.

KOH-I-NOOR

Marele Mugal

Aici la Berna am aflat din mo]tenirea lui Wagner scris` de str`nepotul Gottfried c` este tat`l adoptiv al unui unui orfan din Rom@nia! Deci, printre urma]ii lui Richard Wagner se num`r` acum ]i un rom@n! Tot aici, prietenul ceh Irji mi-a povestit cum familia sa a fost eliberat` de armata rom@n` [ntr-un sat din apropierea capitalei. Elve\ia, \ara cantoanelor, cu prima cart` federal` semnat` [n 1291 de c`tre cei trei confedera\i Werner Stauffacher, Walter Furst ]i Arnold
9

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Melchtal - este \ara celebrului ca]caval, a miraculoasei ciocolate dar ]i p`m@ntul cel mai roditor udat de ape ]i lacuri cristaline, al celor mai multe tuneluri, imposibil de num`rat, dar sigur [ntinse pe 500 de kilometri ]i [n acela]i timp locul cel mai conservator [n materie de tradi\ii! E a]a cum cred c` ar fi ar`tat azi Rom@nia dac` nu i s-ar fi [ntrerupt brusc drumul democratic. Aici nimeni nu se sfie]te cu originea sa pentru c` Elve\ia duce cu ea tradi\ii seculare. Pentru asta [ns` trebuie s-o cuno]ti de la un cap`t la altul. Miracolul se [nt@mpl` dincolo de marile ora]e, [n comune. Pe vremea c@nd la noi acestea se distrugeau de o putere impus` cu brutalitate, aici se consolidau. Mi-a]i dori ca Rom@nia s` redevin` ceea ce era pe vremea copil`riei ]i studen\iei, deschis`, cu oameni harnici ]i primitori care ]tiu s`-]i foloseasc` harul, inteligen\a ]i iscusin\a [n a deveni cu adev`rat o \ar` aleas` [n mirajul noianului de civiliza\ii, fascin@nd prin tradi\iile seculare turi]ti invidio]i c` nu au a]a ceva la ei acas`! }i e adev`rat. Multe de aici din Elve\ia seam`n` cu minunatele locuri din Moldova, Ardeal, Muntenia ]i chiar Oltenia. Dar Rom@nia mai are pe l@ng` toate acestea Banatul, Bucovina, Dobrogea ]i Marea Neagr`, Dun`rea ]i Delta, c@mpii ]i mun\i la un loc. Lipsesc [ns` disciplina ]i ordinea, educa\ia! Firesc s` fie a]a dup` o lung` perioad` de izolare ]i comunism for\at. Ad`uga\i acestora o re\ea de autostr`zi ]i drumuri comunale asfaltate p@n` [n v@rful mun\ilor ]i ve\i ob\ine cel mai invidiat loc din lume: Rom@nia o Elve\ie a estului! Este titlul unui proiect IT pentru c` Rom@nia o merit` din plin, iar locuitorii ei, mai ales tinerii ]i chiar turi]tii str`ini trebuie s` afle c` numai a]a pot aprecia c@te Elve\ii sunt [n Rom@nia! Aici la Berna am avut o perioad` activ` unde am reu]it s`
10

Rom@nia

o Elve\ie a estului

finalizez ]i proiectele IT despre dou` dintre cele mai vechi civiliza\ ii: hindu ]i faraonic` cu subiecte pe m`sura grandorii, mirajului ]i fascina\iei oglindite [n marile muzee ale lumii: muzeul de egiptologie din Cairo, comoara lui Tutankhamon prezentat` pentru prima dat` [n Rom@nia la Bu]teni ]i Muzeul Na\ional George Enescu din Bucure]ti [n vara anului 2010, istoria obeliscurilor egiptene r`mase [nc` [n via\` pentru a [mpodobi cele mai mari capitale ale lumii: Cairo, Paris, Londra, New York ]i Istambul, celebrele portrete de la Fayoum descoperite la Hawara [n Egipt f`r` de care nici un mare muzeu din lume nu se poate situa [n top, Misterioasa Indie, Agra minunea numit` Taj Mahal ]i Khajuraho mit, legend` sau realitate?, Bucure]tiul de alt`dat` cu primele fotografii realizate de celebrul fotograf Angerer la 1856, ghidul marilor metropole ale lumii ]i o a treia edi\ie full colour a C`lim`ne]tiului interbelic. Sper ca la var` s` le prezint ]i publicului rom@nesc dornic s` se minuneze de rare clipe la [nt@lnirea cu dou` dintre cele mai fascinante civiliza\ii dar ]i de Rom@nia o Elve\ie a estului, pe care mi-o doresc mai [nt@i s-o prezint rom@nilor din Elve\ia. M`rturisesc c` am fost surprins s` constat cu pl`cere emo\ia ]i interesul prietenilor rom@ni din Berna la [nt@lnirea cu imagini comparative dintre cele dou` \`ri. Publicarea celei de-a doua edi\ii a ghidului Vizit@nd Berna se constituie ]i el drept un cadou din partea autorului la celebrarea centenarului rela\iilor diplomatice Rom@nia-Elve\ia. Finalmente, edi\ia a doua a Mirajului civiliza\iilor ]i Fascina\ia muzeelor vine s` adauge celor peste 45 de \`ri vizitate [n 4 continente, Elve\ia, o \ar` pe care o descoperi nu [n marile ora]e, pentru c` miracolul se [nt@mpl` dincolo de ele, [n comune. Elve\ia fort`rea\a de ne[nvins, este destina\ia preferat` a
11

Rom@nia

o Elve\ie a estului

celor mai cosmopolite personaje din [ntreaga lume ]i locul celor mai importante sedii ale organiza\iilor mondiale. Dar mai ales este locul reconfortant ]i departe de ochii lumii al oamenilor boga\i din Africa de Sud, America, Anglia, Fran\a ]i Germania, Asia, Australia ]i Noua Zeeland`, mul\i dintre ei cu propriet`\i [n scumpul, exclusivul dar rafinatul Cologny din Geneva ori cabane l@ng` celebrele p@rtii de schi din atractivul Gstaad ori Davos sau [n elegantele St.Moritz ]i Crans Montana, al celor mai sofisticate magazine din Rue du Rhone Geneva, cu pre\uri de neimaginat, pline doar atunci c@nd vin ]eici de s`rb`tori, altfel muzee pentru turi]tii obi]nui\i. C` banul e foarte important o vezi pretutindeni, dar oamenii par a fi cei mai mode]ti de]i aici se str@ng ]i se p`streaz` averile cele mai mari ]i mai secrete din lume! Satele eleve\iene sunt aidoma celor rom@ne]ti, r`sp@ndite pe dealuri, cu oameni cinsti\i ]i harnici care duc [n spate tradi\ii ]i obiceiuri p`strate de milenii. U]or s` consta\i similitudini [n felul de a purta vechile straie dar ]i obiceiul de a transmite mai departe mo]tenirea ]i avu\ia, fiilor. Elve\ia este locul cel mai conservator [n materie de tradi\ii! E a]a cum cred c` ar fi ar`tat azi Rom@nia dac` nu i s-ar fi [ntrerupt brusc drumul democratic. Trebuie s` tr`ie]ti o perioad` de timp mai [ndelungat pentru a o descoperi, dar niciodat` nu po\i s` ajungi vreodat` s` spui c` o cuno]ti [ndeajuns! Mie mi-au trebuit de fiecare dat` c@te 4 ani pentru a putea aduce [n fa\a cititorului rom@n impresii despre trei dintre civiliza\iile lumii: aceea hindu ]i faraonic` descoperite [n trei din marile megapolisuri Bombay, New Delhi ]i Cairo ]i aceea occidental` [ntr-una din cele mai avansate dintre \`rile Europei, Elve\ia! Ce mai, dincolo de ora]e, Elve\ia este toat` plin` de acelea]i sate-ora]e coco\ate p@n` [n creasta mun\ilor, cu ]osele asfaltate p@n` la fiecare cas` a ultimului c`tun. Zilnic sosesc aici de la japonezi ]i
12

Rom@nia

o Elve\ie a estului

chinezi p@n` la tailandezi, americani, englezi, nem\i, ru]i... Este bine c` [ncep s` vin` ]i rom@ni pentru c` numai a]a pot aprecia c@te Elve\ii sunt [n Rom@nia! Elve\ia este o confedera\ie alc`tuit` din 26 de cantoane, ns trei dintre ele sunt compuse din dou semi-cantoane (Basel, Appenzell i Unterwald), fie datorit faptului c cele dou comuniti au fost separate n istorie (Unterwald), fie datorit rzboaielor religioase (Basel i Appenzell). Autorit`\ile federale elve\iene sunt compuse din Executiv(Consiliul Federal), Legislativ(Adunarea Federal`) ]i Justi\ie(Curtea Federal` Suprem`). Consiliul Federal num`r` 7 membri ale]i pe 4 ani, c@te unul fiind anual ales pre]edinte. Pe l@ng` ace]tia mai sunt ale]i un vicepre]edinte ]i un cancelar. Cei 7 sunt mini]tri [n guvern. Partea legislativ`, parlamentul, este alc`tuit din dou` camere cu statut egal, Consiliul Na\ional ]i Consiliul Statelor. }i ele au o mo]tenire de peste 700 de ani! De]i e prima democra\ie din lume cu o cart` federal` semnat` [n 1291, totu]i cantoanele se conduc prin parlamente proprii ]i po\i fi u]or surprins dac` ai tr`it [ntr-un stat unitar c` aici fiecare canton are legile sale care sunt respectate de fiecare cet`\ean elve\ian indiferent c` face parte dintr-unul din cantoanele de limb` francez`, german` sau italian`! Consiliul Na\ional num`r` 200 de membri, ale]i de cantoane, propor\ional cu popula\ia acestora, [n timp ce Consiliul Statelor e format din 46 de membri, reprezentan\i ai cantoanelor, [n general c@te 2 pentru fiecare. Alegerile au loc la 4 ani iar camerele se [nt@lnesc separat de patru ori pe an [n sesiuni de trei s`pt`m@ni. De remarcat c` ale]ii []i men\in [ntre sesiuni profesiile lor uzuale de avoca\i, profesori, fermieri, iar fiecare elve\ian pl`te]te anual doar 13 franci pentru [ntre\inerea lor.
13

Rom@nia

o Elve\ie a estului

De]i este \ara cu prima cart` federal` din lume semnat` [n 1291 Elve\ia nu se [nghesuie s` fac` [nc` parte din Uniunea European`. Ea are azi [n fruntea parlamentului o femeie, socialista Micheline CalmyRay. Modelul federal nu este sofisticat, ci flexibil, [ntr-o \ar` [n care practic [nt@lne]ti toate popula\iile statelor vecine! Cele 26 de cantoane ]i re]edin\ele lor sunt:

Consiliul Federal preg`te]te un proiect dup` consultarea cu Administra\ia Federal`, partidele, cantoanele ]i grupurile interesate, apoi este examinat de un comitet [n prima camer`, Consiliul Na\ional,
14

Rom@nia

o Elve\ie a estului

unde au loc dezbaterile pe fiecare amendament, urmat de vot. Proiectul e examinat apoi de a doua camer`, Consiliul Statelor, unde sunt discutate din nou amendamentele ]i se supune la vot [ntregul pachet. Dac` apar diferen\e se reiau dezbaterile [n camere p@n` c@nd ele sunt eliminate. {n caz c` ele r`m@n ]i dup` trei dezbateri [n urma discu\iilor purtate [n cele dou` camere, se formeaz` un Consiliu de mediere care propune o solu\ie de compromis ambelor camere. Numai dup` aceea camerele voteaz` separat ]i adopt` proiectul cu simpla majoritate. Pachetul de legi aprobat prin votul popular printr-un referendum(cel pu\in 50000 de semn`turi str@nse [n 100 de zile), dac` acesta a fost solicitat de Parlament, devine lege ce va fi publicat` ]i intr` [n vigoare la o dat` stabilit`. Cu toate acestea legisla\ia difer` de la un canton la altul. De]i abia [n 1959 femeile au drept de vot [ntr-unul din cantoane ]i din 1971 la nivel federal, mi]carea cre]te odat` cu alegerea [n sesiunea 1984-1989 a primei femei [n Consiliul Federal, Elisabeth Kopp, urmat` de prima femeie aleas` pre]edinte [n 1999, Ruth Dreifuss, apoi Lothard [n 2010. {n 2011 e aleas` pre]edinte doamna Micheline Calmy-Rey reprezent@nd cantonul Geneva, al c`rei so\ este de origine rom@n`, iar copiii posed` ]i pa]aport rom@nesc. Toat` aceast` structurare []i trage seva dintr-un trecut de peste 700 de ani, Elve\ia fiind primul stat federal bazat pe unirea, la [nceput a trei cantoane Uri, Schwiz ]i Unterwalden la 1 august 1291 pe paji]tea Rutli, aflat` [n inima Elve\iei, pe malul lacului Lucerna. Istoria [ns` [ncepe cu mii de ani [nainte c@nd [n aceast` parte a Europei tr`iau cel\ii. Dintre ei, helve\ii, de unde vine numele \`rii, unul din cele mai importante triburi, locuitori ai meleagurilor elve\iene, au fost [nfr@n\i [n anul 58 [.e.n. de romanii condu]i de Iulius Caesar care
15

Rom@nia

o Elve\ie a estului

construiesc aici una din cele mai vechi a]ez`ri [n anul 44 [.e.n., Augusta Raurica, pe valea Rinului ]i fortifica\ii [mpotriva invadatorilor. {n timpul lui Tiberius I teritoriul e anexat de romani, partea de nord unde locuiau helve\ii [n Gallia Belgica, [n timp ce estul e [nglobat [n provincia roman` Rae\ia. Dup` 400 e.n. sosesc [n nord triburile germane care construiesc mici sate, mai [nt@i [n afara grani\elor romane introduc@nd limba german`, iar [n vest se stabilesc burgunzii unde asimileaz` cultura galoroman` pun@nd bazele limbii franceze, platoul elve\ian [n evul mediu fiind [mp`r\it [ntre regii burgunzi ]i con\ii germani. {n secolele VI, VII ] i VIII teritoriile se afl` sub domina\ia franc` a dinastiilor merovingiene ]i carolingiene. {n jurul anului 800 Carol cel Mare une]te triburile germane, dar dup` moartea sa imperiul e [mp`r\it [n trei p`r\i: Fran\a, Burgundia-Lorena ]i Germania-Italia. Dup` 1200 teritoriul elve\ian este sub domina\ia caselor de Savoia, Zahringen ]i Habsburg. Con\ii de habsburg care mai t@rziu vor deveni faimo]i ca [mp`ra\i germani ]i austrieci provin din nordul Elve\iei. Descoperirea noilor tehnologii din 1230 de s`pare [n st@nc` duce la realizarea trec`torii ce va deschide drumul de la Lucerna spre Germania c`tre Basel ]i Italia, la Milan. Este perioada c@nd habsburgii []i extind drepturile asupra popula\iei elve\iene care se ridic` [n ap`rarea propriei autonomii. Acestea sunt faptele premerg`toare jur`m@ntului din 1291 c@nd ]efii celor trei cantoane Schwitz, Uri ]i Unterwalden, Werner Stauffacher, Walter Furst ]i Arnold Melchtal semneaz` Carta Federal` ce va sta la baza viitoarei confedera\ii. Ea se constituia ca un semnal de unire [mpotriva opresiunii habsburgice ce-]i consolida puterea dup` reunificarea teritoriilor elve\iene ]i [nglobarea lor [n Sf@ntul Imperiu Roman, [n jurul anului 1000. }i a]a cum la elve\ieni au existat cei trei confedera\i [i putem numi la fel ]i noi pe Gelu, Glad ]i Menumorut primii voievozi care
16

Rom@nia

o Elve\ie a estului

au [ncercat dup` modelul elve\ian s` jure unire [n lupta lor pentru independen\` [mpotriva aceluia]i du]man: imperiul habsburgic! Urmeaz` l`rgirea confedera\iei prin aderarea cantoanelor Lucerna [n 1332 ]i Zurich [n 1351. Alipirea celui mai mare ]i puternic canton Berna [n 1353 se va dovedi decisiv` prin preluarea conducerii luptei [mpotriva ocupan\ilor, Berna reu]ind s` determine alipirea r@nd pe r@nd a celorlalte cantoane. Cantoanele ]i anul intr`rii [n Confedera\ie:

{n acela]i timp habsburgii []i vor extinde expansiunea [n sud c`tre Ticino, [n nord la Argau ]i Thurgau - locul lor natal - ]i spre vest
17

Rom@nia

o Elve\ie a estului

[n cantonul Vaud. Istoria celor dou` \`ri seam`n` izbitor, ambele fiind nevoite s` lupte sute de ani p@n` s`-]i ob\in` independen\a. Dac` |ara Rom@neasc` []i cucere]te independen\a prin eroica lupt` de la Posada, un loc ales special de Basarab I la poalele F`g`ra]ilor, [n jude\ul V@lcea de azi, l@ng` satul Peri]ani [n 1330 [n fa\a regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, b`t`lie descris` [n Cronica de la Viena, Elve\ia devine independent` de facto [n 1499, dup` victoria elve\ian` din r`zboiul swab c@nd [mp`ratul Maximilian I este [nvins. Urmeaz` perioada Reformei, [ntre 1523-1525 condus` de Zwingli [n Zurich ]i [n 1536 de Calvin [n Geneva, care [mparte \ara [n dou`: nordul ]i vestul trec la noua credin\` [n timp ce p`r\ile rurale ]i centrale r`m@n catolice. Aceasta duce la izbucnirea celor patru r`zboaie civile religioase din 1529, 1531, 1656 ]i 1712. {n timpul r`zboiului de 30 de ani, Elve\ia r`m@ne neutr`, doar trupele de mercenari recrutate de aici vor juca un rol important. {n final, prin tratatul de la Westphalia din 1648, Elve\ia devine oficial independent` fa\` de Sf@ntul Imperiu Roman, iar dup` revolu\ia francez`, lupt`torii pentru libertate, sus\inu\i de trupele revolu\ionare franceze, [nving vechiul regim ]i proclam` Republica Helvetic` cu un guvern central, care, din cauza problemelor organizatorice [n modernizarea administra\iei, duce la haos. {n 1803 Napoleon restaureaz` structurile federative iar dup` [nfr@ngerea de la Waterlo are loc o contrarevolu\ie prin care vechile regimuri revin la putere [n majoritatea cantoanelor ce devin membri liberi ai confedera\iei, [n timp ce Geneva, Neuchatel ]i Valais, anexate de Napoleon, se re[ntorc ]i ele ca membri cu drepturi depline. R`zboaiele dintre Fran\a ]i Rusia/Austria fac din Elve\ia un aliat al Fran\ei iar dup` Conferin\a de la Viena din 1815, printr-o lege
18

Rom@nia

o Elve\ie a estului

interna\ional` ce nu putea fi schimbat` dec@t prin consensul tuturor puterilor implicate, se declar` neutralitatea ei [ntre puterile europene, Elve\ia fiind ca un tampon [ntre Fran\a ]i Austria. Urmeaz` anii 30 considera\i ai regener`rii c@nd cantoanele []i revizuiesc constitu\iile printr-un proces democratic ce [n final duce la adoptarea noii constitu\ii federale din 1848, dup` modelul S.U.A., cu ambele atribu\ii federale ]i cantonale. Mai mult, se introduce francul elve\ian ca moned` unic`, sistemul metric ]i al greut`\ilor, abolind astfel jungla sistemelor din cantoane. Noua legisla\ie pune [n m@na autorit`\ilor federale serviciul po]tal, c`ile ferate, telecomunica\iile ]i afacerile externe. Interesant c` biblioteca Congresului american are printre autori ]i doi elve\ieni, Emmerich de Vattel ]i Jean Jaques Burlamaqui, autori prefera\i ai pre]edintelui american Thomas Jefferson din lucr`rile c`rora se inspir` [n cele mai multe din frazele din Declara\ia de Independen\`. Mai ales din Burlamaqui. Lucr`rile despre modelul democratic elve\ian [mp`r\it [n cantoane cu guverne democratice sunt studiate de americani care se inspir` [n Declara\ia de Independen\` din multe din frazele lui. Exemplu: [n c`utarea fericirii. Contactele dintre bibliotecile din Elve\ia ]i biblioteca Congresului [ncep [n 1884. Lucr`rile istorice despre Elve\ia devin [ns` interesante din 1880 c@nd americanii sunt interesa\i de instrumentele noii democra\ii, referendumurile! care sunt adoptate dup` 1918 [n 23 de state americane. Prima constitu\ie federal` din 1848 e influen\at` de Constitu\ia SUA din 1787. Aceast` reciprocitate a stat la baza rela\iilor dintre cele dou` \`ri, numite generic ]i republicile surori. {n mai 1991 o expozi\ie numit` Republicile surori a fost deschis` [n biblioteca Congresului american cu prilejul anivers`rii a
19

Rom@nia

o Elve\ie a estului

700 de ani de independen\` ]i libertate a Elve\iei de la semnarea primei Carte Federale din 1291 de la Rutli care a stat la baza statului democratic de mai t@rziu. De la [nceput americanii n`scu\i din cei sosi\i din imperiul britanic ]i-au afirmat la fel ca ]i elve\ienii [nc` din 1291 dorin\a lor de libertate ]i au preluat de la cei trei confedera\i Werner Stauffacher, Walter Furst ]i Arnold Melchtal care au jurat unirea [mpotriva imperiului habsburgic, [ndemnul: Vom fi un singur popor al fr`\iei Niciodat` desp`r\i\i la pericol ]i necaz. }i americanii au urm`rit s` s`deasc` [n constitu\ia lor aceste principii ale vechii democra\ii elve\iene conforme [ns` cu timpurile moderne! {n Elve\ia lumina a venit [ns` din SUA, dup` Declara\ia de Independen\` din 1776 care adopt` constitu\ia din 1787 dar ]i din lucr`rile lui Jean Jacques Rousseau, Jean-Jacques Burlamaqui, Emmerich de Vattel. Prima constitu\ie american` are articolul referitor la confedera\ie construit dup` modelul elve\ian al confedera\iilor de state suverane. {n 1848 elve\ienii se vor inspira [n realizarea Constitu\iei federale din aceea american` din 1787. {n expozi\ie a fost expus un exemplar al picturii anonime reprezent@ndui pe Washington ]i Wilhelm Tell lupt`tori pentru libertate. Contribu\ia Elve\iei e semnificativ` la crearea Americii prin furnizarea de arme, trupe dar ]i intelectuali. Peste 25000 de fii ]i fiice elve\iene au emigrat [n SUA [n secolul XVIII exist@nd chiar o list` la
20

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Zurich cu emigran\ii din perioada 1734-1744. De\in [n colec\ia mea un document vechi cump`rat de la un anticar cu numele unui elve\ian emigrat [n aceast` perioad` [n America. Cu sabia ]i cu creionul elv\ienii au jucat un rol important [n evenimentele din 1776. Burlamaqui, profesor ]i oficial public la Geneva a scris multe c`r\i dar Principiile dreptului natural a fost una mult admirat` de Thomas Jefferson. James Madison, unul din autorii constitu\iei, face ]i el un studiu asupra guvernelor federale vechi ]i moderne, printre ele binen\eles, situ@ndu-se ]i Elve\ia - Confedera\ia Helvetic`. Mai mult, [n cuv@ntul \inut la conven\ia constitu\ional`, Alexander Hamilton, autorul celebrei fraze via\a f`r` libertate e o mizerie citeaz` Elve\ia ca un exemplu de guvernare federal`, cu o autoritate central`. Dup` ce America ]i-a declarat independen\a fa\` de Marea Britanie, 13 state americane au fost puse [n fa\a problemei stabilirii unui guvern federal inspir@ndu-se din exemplele Greciei, Danamarcei ]i Elve\iei. Confedera\ia de state cu guverne separate ca aceea din Elve\ia a fost sus\inut` de congresmanul Witherspoon din New Jersey. Dac` modelul elve\ian a fost o baz` pentru revolu\ionarii americani, Constitu\ia american` din 1787 furnizeaz` ]i ea drept suport pentru elve\ieni [n adoptarea celei din 1848. {nc` din 1798 c@nd francezii invadeaz` Eve\ia ]i o cuceresc rapid impun@ndu-i republica helvetic`, una ]i indivizibil`, elve\ienii s-au opus, iar mai t@rziu au restabilit regulile confederative. Doctorul Troxler este cel care prin articolele sale face campanie pentru adoptarea de c`tre elve\ieni a modelului de republic` federal` american`. B`t`lia decisiv` din r`zboiul civil din 1847 din Gislikon, c@nd for\ele confederale [nving, duce la adoptarea Constitu\iei din 1848 care avea ca suport fondul celei americane din 1787.
21

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Acesta a fost lungul drum istoric al Confedera\iei Helvetice care a avut la baz` semnarea [n 1291 a primei Carte Federale ce a stat la baza statului democratic de azi. Azi, Elve\ia e un stat federativ modern care a aderat la Consiliul Europei [n 1963, din 2002 este membru deplin al Organiza\iei Na\iunilor Unite, dar [nc` nu este ]i membr` a Uniunii Europene. Suntem [n inima Elve\iei, pe lacul Lucerna, m`rginit de 5 cantoane: Lucerna, Zug, Uri, Schwiz ]i Unterwalden, cea mai spectaculoas` zon`, o regiune civilizat` unde nu g`se]ti agita\ia rustic` din cantonul Valais, nici excentricitatea din Graubunden sau rafinamentul ]i farmecul sta\iunilor la mod` Gstaad, Crans Montana, Davos sau St. Moritz, eterogenitatea cosmopolit` din Geneva, Basel ]i Zurich ori extremele spectaculoase din Berner Oberland. Aici casele se [n]ir` ordonat [n jurul centrelor medievale, [n culori pastelate cu acoperi]uri [n pant` cu bolte arcuite, ca desprinse din ilustrate, cu flori la ferestre ]i balcoane. U]or de [n\eles cum Wagner a compus aici Idila lui Siegfried [ntr-un peisaj despre care spunea: nu ]tiu s` existe un loc mai frumos pe lumea asta! Legendarul Wilhelm Tell, eroul na\ional care a reu]it s` redea elve\ienilor m@ndria [n fa\a opresiunii brutale ]i umilin\ei [ndurate [n timpul lui Gessler c@nd acesta [i obliga pe m@ndri munteni s` se plece [n fa\a p`l`riei sale ag`\ate [ntr-un st@lp [n pia\a satului Altdorf a jucat un rol important [n rebeliunea [mpotriva habsburgilor, locul legendei sale fiind plasat [n extremitatea sudic` a lacului Lucerna, o zon` romantic`, dar ]i cea mai s`lbatic` a lacului, acolo unde valurile, pe timp de furtun`, inspir` talgerele ]i armoniile exprimate de Gioacchino Rossini [n opera Wilhelm Tell. {n 1895, [n centrul capitalei cantonului Uri, Aldorf, municipalitatea a ridicat un monument [n`l\`tor ce comemoreaz` amintirea legendarului
22

Rom@nia

o Elve\ie a estului

erou. Exist` chiar un traseu istoric de 35 km pe care fiecare elve\ian [l parcurge m`car o dat` [n via\` cu familia. Am sim\it acelea]i sentimente c@nd am p`]it pe p`m@ntul sf@nt de la Posada, acolo unde rom@nii ]i-au c@]tigat prin lupt` independen\a transmi\@nd mai departe stindardul prin Voievodul Mihai Viteazul care la 1600 reu]e]te s` uneasc` toate teritoriile rom@ne]ti [ntr-un singur stat, deziderat [mplinit abia dup` alte sute de ani - mai [nt@i la 1859 prin Unirea Principatelor, c@nd singurul sus\in`tor al rom@nilor a fost [mp`ratul Napoleon al III care-l va primi [n audin\` pe ambasadorul Vasile Alecsandri(trimis special de primul domnitor [ntregitor Alexandru Ioan Cuza pentru sprijin material ]i finaciar acordat imediat) - definitivat la 1 Decembrie 1918 prin unirea Ardealului cu |ara sub Ferdinand [ntregitorul. Rom@nia urma s`-]i construiasc` propriul s`u destin [n Europa [nc` de pe atunci, destin [ntrerupt brusc pentru o perioad` lung` de 50 de ani cea mai sumbr` din istoria unei \`ri europene de o putere brutal` care avea s` instaureze [n jum`tate din Europa un regim ostil na\iunilor, comunismul! Vizit@nd Elve\ia trebuie neap`rat s` treci pe aici pentru c` la numai 15 kilometri se afl` Rutli, p`m@ntul sf@nt al Elve\iei, de fapt o paji]te cu trei jil\uri din lespezi de piatr` ]i un catarg cu drapelul elve\ian. Jur`m@ntul celor trei confedera\i Werner Stauffacher din Schwiz, Walter Fust din Uri ]i Arnold Melchtal din Unterwald - echivalentul elve\ian al Declara\iei de Independen\` de mult mai t@rziu al Statelor Unite a fost primul act de na]tere al celei mai vechi confedera\ii din lume care consfin\ea o alian\` [ntre state autonome [n ideea de a-]i proteja tradi\iile ]i drepturile [mpotriva puternicului imperiu habsburg. De la unul din aceste cantoane, Schwiz, avea s`-]i ia ]i numele t@n`ra
23

Rom@nia

o Elve\ie a estului

confedera\ie, Elve\ia, Switzerland. Deviza Unul pentru to\i, to\i pentru unul se p`streaz` ]i azi al`turi de crucea alb` pe fond ro]u, preluat` tot de la cantonul Schwiz. Peste ani, [n 1940 sub invazia german`, tot aici generalul Guisan, comandantul suprem al armatei elve\iene, convoac` [n secret 500 de ofi\eri pentru a jura pe acest loc sf@nt reafirmarea devotamentului fa\` de \ar`. Cu siguran\` nu po\i s` spui c` ai vizitat Elve\ia dac` nu ai trecut pe aci! E ca ]i cum ai fost la Roma ]i nu ai vizitat Vaticanul ori la Ierusalim f`r` a trece pe la Morm@ntul Sf@nt! Rutli e men\ionat pentru prima dat` [n 1470 [n Cartea alb` de la Sarnen unde se vorbe]te despre Werner Stauffacher ca lider al b`t`liei de la Morgarten din 1315 [mpotriva habsburgilor (apoi Laupen 1339, c@nd Berna [mpreun` cu cantoanele Uri Schwyz ]i Unterwalden [nving nobilii din Friburg, iar la Sempach [n 1386 [i alung` pe habsburgi) ]i din Cronica elve\ian` a lui Aegidius Tschudi din secolul XVI. Mult mai t@rziu, [n 1804, drama lui Wilhelm Tell care se [mplete]te cu aceste evenimente e descris` de Friedrich Schiller. Din cronica lui Tschudi afl`m c` jur`m@ntul din 1291 e re[nnoit tot la Rutli [n 8 noiembrie 1307.
Wir wollen sein ein einzig Volk von Brdern, in keiner Not uns trennen und Gefahr. Wir wollen frei sein, wie die Vter waren, eher den Tod, als in der Knechtschaft leben. Wir wollen trauen auf den hchsten Gott und uns nicht frchten vor der Macht der Menschen. We shall be a single People of brethren, Never to part in danger nor distress. We shall be free, just as our fathers were, And rather die than live in slavery. We shall trust in the one highest God And never be afraid of human power.

Sunt cuvintele jur`m@ntului semnat de confedera\i [n 1291: Vom fi un singur popor al fr`\iei
24

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Niciodat` desp`r\i\i la pericol ]i necaz. Vom fi liberi a]a cum au fost ]i p`rin\ii no]tri }i mai bine murim dec@t s` tr`im [n sclavie. Vom avea [ncredere [n singurul mare Dumnezeu }i niciodat` nu ne vom teme de vreo putere uman`. Deviza Unul pentru to\i, to\i pentru unul se p`streaz` ]i azi al`turi de crucea alb` pe fond ro]u.

Pactul semnat de cei trei confedera\i la 1291 pe paji]tea Rutli este p`strat la muzeul Federal al Documentelor din ora]ul Schwiz. Numele latin Confoederatio Helvetica avea s` fie introdus abia
25

Rom@nia

o Elve\ie a estului

[n 1848 odat` cu noua constitu\ie federal` c@nd Berna va fi aleas` drept capital`. Vizit@nd locul cel mai [nc`rcat de istorie, Rutli, consta\i c` e neschimbat de secole, elve\ienii neintervenind [n vreo modernizare tocmai pentru a p`stra misterul, s`lb`ticia ]i secretul. Nu po\i ajunge aici dec@t str`b`t@nd 5 Km pe o potec` str@mt` ]i sinuoas` [ntr-o zon` s`lbatic`, singura neasfaltat` [n Elve\ia, urc@nd ]i cobor@nd o diferen\` de nivel de 800 de metri de la Seelisberg p@n` jos la nivelul lacului [ntrun decor amintind de filmele cu Wilhelm Tell p@n` ajungem la celebra paji]te unde s-au [nt@lnit ]efii celor trei cantoane [ntr-o p`dure deas` f`r` s` vezi nimic [n fa\`, iar dac` e]ti singur, sigur ai s` [n\elegi de ce au ales [n secret confedera\ii acest loc ascuns. Ceilal\i, mai pu\in sportivi, pot ajunge aici cu vaporul de la Brunnen. Rutli seam`n` izbitor cu locurile din jude\ul V@lcea, drumul p@n` la Peri]ani fiind ]i el neschimbat parc` de secole iar c@nd p`]e]ti pe locul Posadei, aflat la marginea unor trepte ce te conduc la crucea [n`l\at` [n cinstea eroilor neamului, sim\i aceea]i modestie pe care fiecare familie elve\ian` o are la [nt@lnirea cu istoria aici la Rutli! Am avut un sentiment de satisfac\ie c@nd o familie elve\ian` [nso\indu-]i copiii [n acest loc sf@nt a constatat c` ]tiu at@tea lucruri despre istoria \`rii lor. Acela]i ca [n India unde prietenul indian Manoj m-a admirat pentru cuno]tin\ele istorice spun@ndu-mi c` ]tiu chiar mai mult dec@t el despre \ara lui! Iar la Cairo [n muzeul de egiptologie arabii r`m@neau surprin]i cum de am re\inut at@tea despre faraonii din cele 31 de dinastii! Rutli este singurul drum neasfaltat din Elve\ia, parc` special l`sat a]a pentru a te introduce [n atmosfera timpului. Poteca de alt`dat` este acum un drum [ntortocheat printr-o p`dure [nalt` urm@nd malul
26

Rom@nia

o Elve\ie a estului

lacului, plin de primejdii [nc`, semn c` locul a fost special ales pentru a nu putea fi prin]i de habsburgi. Nici nu se vede paji]tea dec@t c@nd te apropii. La baza unui copac imens sunt trei jil\uri din lespezi mari de piatr`, probabil scaunele unde au stat la tain` ]i au semnat jur`m@ntul! Pe paji]tea de al`turi l@ng` un catarg cu drapelul Confedera\iei, crucea alb` pe fond ro]u, pasc f`r` grij` vaci siemental ]i oi. L@ng` mine e o familie de americani c`reia m@ndru [i dest`inui interesante pasaje din istoria Elve\iei, prima \ar` cu o Cart` Federal` ce a stat la baza statului democratic de mai t@rziu, semnat` cu peste 400 de ani [nainte de Declara\ia de Independen\` a SUA. R`m@n impresiona\i ]i p`rc` nu cred c` e a]a! Avem [n fa\` imaginea idilic` a lacului Lucerna, cu ora]ul Brunnen la un cap`t, mun\ii Mythen, la poalele c`ruia se afl` cantonul Schwitz, apoi paji]tea Rutli ]i la cap`tul opus al lacului, Altdorf, alt`dat` satul lui Wilhelm Tell. Parc` te-ai afla [n fa\a frescei din sala Consiliul Na\ional semnat` de Charles Giron care reprezint` cred-oul federa\iei: regiunea dintre [n`l\imile Mythen ]i Rutli de pe lacul Lucerna, locul unde cei trei au pus bazele confedera\iei: [n centru se afl` micul ora] Schwyz iar [n spate, [n`l\imile Mythen. Numai c` aici lipse]te femeia din pictur` aflat` [n st@nga, [nv`luit` [ntr-un nor cu o ramur` de m`slin [n m@n`, simboliz@nd pacea! Lini]tea de aici te [ndeamn`... S` vizitezi acum superba capital` medieval` a Elve\iei, Berna, una dintre destina\iile preferate ale turi]tilor, locul de unde vom [ncerca s` decoperim Elve\ia printr-o romantic` c`l`torie. Dintre toate capitalele lumii, Berna este poate una dintre cele mai modeste, dar cu siguran\` ]i cel mai frumos ]i [nc@nt`tor dintre ora]ele Elve\iei. Este ]i motivul alc`tuirii ghidului scris [n premier` la Berna [n
27

Rom@nia

o Elve\ie a estului

toamna lui 2008, dup` numai dou` luni de la sosirea [n capitala Elve\iei. Vizit@nd Berna a fost lansat [n Rom@nia printr-o prezentare digital` [n anul urm`tor apari\iei lui [n Elve\ia, [n 2009, la C`lim`ne]ti, R@mnicu V@lcea ]i Bu]teni, unde am s`rb`torit 13 ani de la prima lansare IT din Rom@nia. Sta\iunile C`lim`ne]ti ]i Bu]teni au fost alese special dat fiind realizarea monografiilor ilustrate pe baza studiului c`r\ilor po]tale vechi, urmare a pasiunii mele de cartofil. }i nu [nt@mpl`tor, ci dat fiind asem`narea vilelor ]i pavilioanelor din perioada interbelic` - care mai exist` ]i azi - cu acelea din celebrele sta\iuni din Elve\ia Gstaad, Davos ]i St. Moritz. Cine poate uita inaugurarea Pavilionului balnear Central de la C`lim`ne]ti construit [n stil helvetic [n 1855, cu participarea personalit`\ilor din Bucure]ti [n frac ]i joben, a marilor hoteluri Jantea nr.1 [n 1906, Jantea nr.2 [n 1913, Cozia, vilelor Cosma, Antonescu, Zoe, precum ]i vilele Mary, P`pu]ica, doctor Nicolescu, toate construite [n acela]i stil! Dac` apari\ia [n anul 1997 a primei c`r\i C`lim`ne]ti2000 Monografie ilustrat`, un studiu cartofilic al c`r\ilor po]tale vechi a [nsemnat un moment de referin\` [n ideea lans`rilor IT, fiind pentru prima dat` [n Rom@nia c@nd limbajul obi]nuit al lans`rilor de carte a fost [nlocuit cu acela al mileniului III, limbajul informatic - cel al calculatorului - ghidul scris [n Elve\ia, Vizit@nd Berna - [nso\it de o prezentare pe DVD ]i un CD audio a fost ]i el o premier` [n Rom@nia, [n ideea de a-i ajuta pe viitorii turi]ti rom@ni s` se descurce mult mai u]or [n noianul de informa\ii de pe net. Edi\ia a doua a ghidului ap`rut` chiar [n anul anivers`rii a 100 de ani de rela\ii diplomatice dintre Rom@nia ]i Elve\ia, 2011, a fost un dar al`turi de un alt viitor proiet IT drag, Rom@nia - o Elve\ie a estului, pe care mi-o doresc [ntr-un viitor apropiat ]i ca apari\ie editorial`!
28

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Cantonul Berna este al doilea ca m`rime dup` Graubunden ]i unul din cele care au contribuit la l`rgirea confedera\iei prin preluarea rolului de conduc`tor [n lupta de alipire la confedera\ie a celorlalte cantoane. Tocmai de aceea era firesc ca Berna s` fie aleas` drept capital`! Al patrulea ora] din Elve\ia dup` Zurich, Geneva ]i Basel, Berna este situat` aproape [n centrul \`rii la o altitudine de 542 de metri fiind [nconjurat` de dealurile Gurten [nalte de 858 de metri ]i Bantiger de 947 metri. Ora]ul vechi, Altstadt, se afl` pe o peninsul`, acolo unde r@ul Aare face o bucl` natural` de 180 de grade, loc special ales [n 1191 de [ntemeietor, Berchtold al V-lea, duce de Zahringen, care ridic` aici o fort`rea\` [n ideea ap`r`rii ei din trei p`r\i. Str`zile sale pietruite cu cl`diri [n stil vechi ce par s` nu se fi schimbat deloc [n ultimele secole, dar cu magazine moderne ]i un stil de via\` lini]tit fac din Berna o lume aparte, departe de aglomera\ia sufocant` a marilor capitale ale lumii. Seam`n` cu str`zile comerciale vechi Lipscani, Gabroveni, }elari, existente [nc` [n partea istoric` a Bucure]tiului care pe vremea studen\iei forfoteau de mul\imi [nghesuindu-se s` cumpere cadouri pentru Cr`ciun sau Pa]ti. Bucuresti - micul Paris cum i se spunea [n perioada interbelic`, cu un centru vechi amintind de str`zi comerciale cu nume celebre, al`turi de cl`dirile monumentale ale b`ncilor, Bursei, Bibliotecii, Universit`\ii, hanului lui Manauc este azi o capital` european` cu un centru administrativ av@nd cea mai mare cl`dire dup` Pentagon, cl`direa Parlamentului, [nconjurat` de cl`dirile ministerelor ]i apoi o alee bordat` cu f@nt@ni care ar trebui s` fie pietonal` la fel ca [n marile metropole europene. Ca ]i Berna petru elve\ieni, Bucure]tiul reprezint` pentru rom@ni capitala modern` a Rom@niei chiar dac` C@mpulungul, T@rgovi]tea ]i Alba Iulia r`m@n capitalele de suflet. Aici s-a des`v@r]it formarea
29

Rom@nia

o Elve\ie a estului

statului modern rom@n la 1859. Anii care au urmat aveau s` arate Europei o capital` modern` demn` de titlul atribuit la acea vreme drept Micul Paris. Numai c` str`zile sale medievale frumos decorate cu statui au disp`rut de mult ]i dac` n-ar fi desenele, litografiile, fotografiile ]i ilustratele vechi nu ne-am putea imagina cum ar`ta Bucure]tiul de alt`dat`. Mul\umit` lor putem oric@nd reconstitui imaginea a ceea ce a fost odat` numit Micul Paris! Toate \`rile europene pe care le-am vizitat aprecieaz` ]i au grij` ca centrul vechi al ora]elor s` fie pietonal ca o pre\uire pentru trecut ]i le pun [n valoare ca repere turistice. Remarcabil cum au putut cehii s` p`streze p@n` ]i [n sate acele hrad-uri, cet`\i [n jurul c`rora au dezvoltat noile construc\ii. Mai exist` ]i [n Rom@nia locuri precum Sighi]oara, Bra]ov, pu\inele castele medievale ]i cet`\i dar ca ]i [n celelalte locuri din Europa ele ar trebuie [nscrise pe lista UNESCO a monumentelor protejate, cum am v`zut aici la Berna, unul dintre ora]ele medivale cele mai bine p`strate. Imagina\i-v` Berna ca fiind mai multe Sighi]oare cu str`zi [ntinse pe 6 kilometri. Am str`b`tut Elve\ia timp de patru ani dar m-am sim\it m@ndru cu Pavilionul Central din C`lim`ne]ti, emblem` a sta\iunii, construit [n stil helvetic, neegalat ca propor\ie de niciun edificiu de aici! A] putea spune c` [n el [ncap toate camerele din hotelurile de la Berna! Iar Davos ]i St. Moritz intr` am@ndou` lejer [n Bu]teni! Am vizitat [n Elve\ia o mul\ime de castele vechi, unele din timpul habsburgilor castelul de origine al familiei, aflat [ntr-un sat l@ng` Brugg, numit chiar Habsburg, apoi Chillon, Sion, Gruyere, Burdorf dar nici unul nu se poate compar` cu Pele]ul ori Corvin, Bran sau R@]nov! Avem motive s` ne m@ndrim dar trebuie s` mai [nv`\`m ]i cum s` le p`str`m. La Thun exist` un castel din secolul al XVIII-lea Shadau transformat acum
30

Rom@nia

o Elve\ie a estului

[ntr-un restaurant modern cu o gr`din` frumoas` la malul lacului, iar la Ascona un castel din secolul XIII a fost ]i el transformat [ntr-un modern hotel cu piscin`. Travers@nd Elve\ia nu po\i s` nu realizezi c@t de mode]ti sunt oamenii, c@t` disciplin` ]i ordine asta [nsemn@nd patriotismul lor pe care-l afi]eaz` f`r` cea mai mic` re\inere. O clip` m-am [ntors [n timp pe vremea c@nd familiile rom@ne aveau domeniile lor, casele lor, castele, vile ]i p`duri la fel ca aici. Cu siguran\` a]a ar`ta Rom@nia interbelic`, cu ferme pe paji]tile c`rora p`]teau vaci brune. Aici se spune c` vaca brun` e mai bun`! Am spus ]i o repet: avem [nc` vreo 7 Elve\ii, dar mai mult, avem o mare, unul dintre cele mai mari fluvii din lume care se [mbin` cu marea [n singura delt` din Europa, [ns` ne lipsesc nu tradi\iile care sunt din bel]ug ]i salba de biserici nemai[nt@lnite, ci refacerea leg`turilor cu trecutul ]i restabilirea locului nostru [n noua Europ`, pentru c` acestea au fost [ntrerupte odat` cu cei 50 de ani de cominuzare impus`, niciodat` acceptat`. Se poate acest lucru numai cu ochii la Europa, acolo de unde ne tragem r`d`cinile ]i de unde am fost brusc sco]i ]i mutila\i de o putere impus` vremelmic. Desigur c` este greu s` o lu`m de cap`t dar [ntotdeauna rom@nii au reu]it, dovad` c` pe unde sunt [mpr`]tia\i [n lume izb@ndesc, se acomodeaz`, sunt inventivi, cuceritori, nu [ns` la ei acas`! Dac` socialismul nu a reu]it [n 45 de ani, e greu s` g@ndim c` asta va veni cur@nd. Entuziasmul ]i for\a trebuie s` [nving` [n ciuda problemelor actuale. Oamenii vin ]i pleac`, se schimb` genera\iile, \ara trebuie s` r`m@n`! Iar o modalidatate este ]i aceea a privirii c`tre trecut. Berna, devenit` ora] imperial liber [n 1218 dup` moartea fondatorului s`u, Bertchold al V-lea duce de Zahringen, este cu siguran\` una dintre cele mai modeste capitale ale Europei, cel mai
31

Rom@nia

o Elve\ie a estului

mare sat european, [nt@mpl`tor capital` a Elve\iei a]a cum o descria Ambasadorul Marcel Dinu. C` este a]a o demonstreaz` o vizit` la Parlament, alc`tuit din Consiliul Statelor (cantoanelor) ]i Consiliul Na\ional, dou` s`li modeste cu scaunele puse [n semicerc. {n centru st` pre]edintele, unul din cei 7 ale]i pe 4 ani, apoi cei doi counteri care num`r` voturile de secole, 6 dintre mini]tri asist` aici iar al 7-lea asigur` dezbaterile din Consiliul statelor format din 200 de membri dintre care 60 sunt femei iar Consiliul Statelor are 46 de membri. Berna a fost aleas` capital` a Elve\iei la prima Adunare Federal` din noiembrie 1848. Neav@nd o cl`dire special` pentru autorit`\i, Berna a fost obligat` s` g`seasc` o solu\ie provizorie ]i p@n` [n 1857 ea a func\ionat [n vechea cas` a familiei von Erlach ca loc al Consiliului Federal [n timp ce Consiliul Na\ional se [nt@lnea [n vechiul Casino construit [n 1821. Azi [n casa familiei Erlach func\ioneaz` prefectura Bernei. Consiliul Statelor se reunea ]i la Rathaus - prim`ria, ]i chiar ]i pe locul de azi al hotelului Bellevue. Azi, Palatul Federal este un grup de trei cl`diri cuprinz@nd aripa de vest ]i est iar [n centru, cl`direa Parlamentului, construit [ntre 1852 ]i 1857. {n 1850 a fost o competi\ie a arhitec\ilor pentru construirea noii cl`diri a Parlamentului. Proiectul trebuia s` reflecte demnitatea func\iunilor sale ]i a fost construit dup` planurile lui Hans Wilhelm Auer ]i inaugurat [n 1902. {n dreapta cl`dirii Parlamentului se afl` f@nt@na Bernei, construit` [n 1848, reprezent@nd o femeie st@nd pe o coloan` [nconjurat` de alte patru, la baza c`reia se afl` patru lebede reprezent@nd cele patru r@uri: Rhin, Reuss, Rhone ]i Tessin. Femeia nu reprezint` [ns` Elve\ia a]a cum ar g@ndi mul\i, ci zei\a ap`r`toare a Bernei. {ncoronat`, ea \ine [n
32

Rom@nia

o Elve\ie a estului

m@na dreapt` o lance ]i [n st@nga un scut cu emblema capitalei, ursul coco]at. Figura fetei este a Herminei Kern, o fiic` a unui demnitar, iar lucrarea apar\ine lui Raffael Christen. {n fa\a Parlamentului se afl` Bundesplatz, o pia\` unde de secole vin \`ranii din [mprejurimi s`-]i v@nd` produse [ntre 8 ]i 11 diminea\a f`r` s` li se interzic`, chiar dac` ar fi o vizit` oficial`. Este ]i locul de [nt@lnire al bernezilor la festivaluri vara ]i la patinaj, iarna. Bundesplatz este o pia\` cu o f@nt@n` ale c`rei surprinz`toare jeturi de ap` reprezint` cele 26 de cantoane, prilej de joac` pentru copii. Cl`direa Parlamentului e [nconjurat` de patru sedii monumentale ale principalelor b`nci - semn c` aici e puterea, [n st@nga banca na\ional` a Elve\iei, o cl`dire impresionant`, [n fa\` Credit Suisse ]i Valiant ]i a patra [n dreapta, BEKB/BCBE, cu opt statui medievale pe frontispiciu. Dup` mai multe vizite la Parlament m-am [mprietenit cu ghidul care, pl`cut impresionat de expozeurile mele privind Rom@nia, Bucure]tiul, sta\iunile, mun\ii, marea Neagr`, Delta, m`n`stirile ]i tradi\iile seculare rom@ne]ti duse [n spate de un popor la fel de harnic ]i modest ca cel elve\ian, a r`mas uimit c@nd i-am spus c` Parlamentul Rom@niei este a doua cl`dire dup` Pentagon! Am r`mas prieteni ]i i-am donat cele dou` edi\ii ale ghidului Bernei pentru turi]tii rom@ni dornici s` afle c@t mai multe informa\ii interesante despre parlamentul elve\ian, o cl`dire modest` dar plin` de simboluri. La baza cl`dirii Parlamentului sunt dou` statui, un filozof reprezent@nd cronica trecutului ]i un t@n`r pe aceea a prezentului iar [ntre ele, deasupra intr`rii principale, sunt chipurile semnate de Maurice Hippolyte ale Drept`\ii, {n\elepciunii ]i Curajului. Mai sus, dou` ni]e g`zduiesc statuile lui Andre Vibert, Dreptatea cu un lan\ rupt [n m@na dreapt` ]i Pacea cu sabia [n st@nga ]i lauri [n dreapta. Le [ncununeaz`
33

Rom@nia

o Elve\ie a estului

un grup statuar cu o femeie reprezent@nd Independen\a, situat` [ntre Executiv ]i Legislativ, ap`rate de cei doi paznici, Puterea ]i Inteligen\a. {n v@rful cupolei Domului se afl` simbolul Elve\iei, crucea, de data asta aurit`! Cum intri [n holul principal, treptele te conduc [n holul Domului ce desparte cele dou` camere ale Parlamentului care formeaz` Adunarea Federal` Unit`. Te [nt@mpin` aici o mul\ime de simboluri istorice: statuile colosale ale celor trei [ntemeietori, un grup statuar al celor trei confedera\i Werner Stauffacher, Walter Furst ]i Arnold Melchtal reprezent@nd cantoanele Uri, Schwyz ]i Nidwalden jur@nd pe constitu\ia primei confedera\ii [n 1291, numit ]i grupul Rutli, dup` numele regiunii unde a avut loc [nt@lnirea, o paji]te a lacului Lucerna m`rginit` de [n`l\imile Mythen. Holul e construit cu materiale din toate p`r\ile Elve\iei. La baza sculpturii de 24 de tone p`zesc patru solda\i simboliz@nd grupurile popula\iei vorbitoare de limb` german`, francez`, italian` ]i reto-roman`. {n centrul Domului este un mozaic al Crucii elve\iene [nconjurat de vitralii afi]@nd stemele celor 23 de cantoane ]i motto-ul: unul pentru to\i, to\i pentru unul. Stema cantonului Jura, ultimul intrat [n confedera\ie, desprins din cantonul Berna [n 1978, este separat`. Vitraliile de mai jos ilustreaz` cele patru regiuni ale Elve\iei: Jura, Basel, Berna ]i Elve\ia de Est precum ]i principalele activit`\i economice. Medalionele de aici sunt pictate de Antonio Soldini ]i reprezint` ap`rarea, justi\ia, educa\ia... Camera Consiliului Statelor este decorat` cu o pictur` de Albert Welti reprezent@nd cinci scene ale cet`\enilor [n costume din secolul XVIII. Candelabrul de aici are 208 becuri, iar ferestrele mari au geamuri
34

Rom@nia

o Elve\ie a estului

givrate cu desene preten\ioase. La balcon po\i asista la dezbateri iar jos sunt locuri speciale pentru jurnali]ti ]i televiziuni. Tavanul ]i pere\ii sunt din lemn special sculptat de culoare maro. Camera Consiliului Na\ional este dominat` de o fresc` semnat` Charles Giron ce reprezint` credo-ul federa\iei: regiunea dintre [n`l\imile Mythen ]i Rutli de pe lacul Lucerna, locul unde cei trei [ntemeietori au pus bazele confedera\iei. {n centru, se afl` micul ora] Schwyz iar [n spate, [n`l\imile Mythen. Inspect@nd atent pictura observ`m [n st@nga o femeie [ntr-un nor cu o ramur` de m`slin [n m@n` simboliz@nd pacea. {n dreapta ]i st@nga picturii sunt statuile so\iei lui Stauffacher, care a avut un rol important [n a convinge pe cei trei confedera\i s` semneze jur`m@ntul ]i a legendarului erou na\ional Wilhelm Tell, realizate de fra\ii Giuseppe ]i Antonio Chiattone. A]a ar putea ar`ta ]i Camera deputa\ilor a Parlamentului Rom@niei av@nd [n fa\` copia dup` Cronica de la Viena a luptei rom@nilor condu]i de Basarab I la Posada [n 1330! Tavanul Lobby-ului ceremonial ce [mprejmuie]te sala Consiliului Na\ional este opera lui Antonio Barzachi Cattaneo, ilustr@nd [n medalioane cele ]ase virtu\i majore la care aspir` Confedera\ia: Justi\ia, Bun`voi\a, Fertilitatea, Patriotismul, {n\elepciunea ]i Adev`rul, al`turi de activit`\i din industrie, agricultur`, educa\ie, art` ]i turism. Lobbyul, numit Sala pa]ilor pierdu\i este locul [nt@lnirilor parlamentarilor [n pauzele dintre discu\ii, chiar al definitiv`rii unor demersuri, al primirilor oficiale, al destinderii... {n sala Consiliului Statelor se vorbe]te f`r` microfon, [n german` ]i francez` iar voturile se dau prin simpla ridicare a m@inii, a]a cum apare ]i [n pictura din spate cu scene din primele [nt@lniri, spre deosebire de sala mare a Consiliului Na\ional unde sunt cabine pentru traducere
35

Rom@nia

o Elve\ie a estului

din cele patru limbi ]i se vorbe]te la microfon fix 5 minute, dup` care se taie microfonul!, votul fiind de data aceasta electronic. Cele dou` balcoane laterale sunt sus\inute de atlan\i ]i cariatide de influen\` greac`. Deasupra picturii lui Giron este o fresc` cu un grup [n centrul c`reia se afl` o femeie. De]i femeia e omniprezent` aici, sus pe frontispiciul cl`dirii, [n lateral` sub forma f@nt@nii Bernei, pe monezi etc., totu]i ea nu reprezint` Elve\ia, ci este o alegorie. Totul este la dimensiuni modeste ]i a fost special construit pentru a sensibiliza prin simbolistic` pe oricine intr` [n acest sanctuar al puterii. Intrarea [n holul principal [\i sugereaz` prin cei patru solda\i unitatea [n diversitate, jur`m@ntul celor trei confedera\i te leag` de istorie, s`lile sunt primitoare, singurul, Lobby-ul este ceremonial, fastuos! Cu o popula\ie pu\in peste o sut` de mii de locuitori, Berna are un ]arm medieval, paradisiac, p`strat cu grij` de locuitorii ei, mare parte de sorginte germanic`, apoi francez`, italian` ]i reto-roman`(dialect franco-provensal), spre deosebire de Geneva, [n majoritate vorbitori de limb` francez` ]i Zurich pur germanic. Cu str`zile sale medievale largi, cu pie\ele fermierilor prieteno]i, cu arcadele sale din gresie, cu f@nt@nile pictate ]i vechiul ceas mecanic [nc` [n stare de func\ionare Berna face parte din patrimoniul mondial cultural ]i natural ocrotit de UNESCO. Binen\eles, toate acestea sunt protejate cu tot at@ta ardoare ca ]i neutralitatea \`rii. Berna e [nconjurat` de Emmental o zon` agricol` celebr` prin ca]cavalul pe care-l produce chiar [n fa\a vizitatorilor, dar mai ales este cunoscut` ca locul cel mai bun pentru a observa stilul de via\` tradi\ional rural din casele \`r`ne]ti acoperite cu \igl`, a]ezate [n mici parcele [ngrijite ce etaleaz` [n func\ie de sezon toate nuan\ele de culori posibile,
36

Rom@nia

o Elve\ie a estului

totdeauna cu lemne gata t`iate ]i frumos aranjate l@ng` zid. {n spatele acestor frumuse\i se [nal\` seme\ culmile acoperite cu z`pad` Eiger, Monch ]i Jungfrau care situeaz` zona Berner Oberland printre destina\iile cele mai populare din Elve\ia. Al`turi de mun\i falnici, lacuri ]i cascade cristaline, pante cu cirezi de vite ]i cabane p@rtii de schi, unele dintre cele mai bune din lume fac din cantonul Berna unul din cele mai c`utate locuri ale Elve\ iei. F`r` prea mari preten\ii t@rgul anual celebreaz` umila ceap` iar banalul urs cu cocoa]` este mascota ora]ului. Il vezi pretutindeni, de la podul Nydegg grota ur]ilor, acolo unde este obiectul unui spectacol pentru turi]ti p@n` la pece\ile de pe vechile canale ]i steagurile afi]ate pe str`zi... Berna nu a fost [ns` [ntotdeauna at@t de modest`! Ea ]i-a c@]tigat rolul central datorit` unei lungi istorii de autoritate ]i influen\` care dateaz` din secolul al XII-lea c@nd Berchtold al V-lea, duce de Zahringen, a [ntemeiat o fort`rea\` [n aceast` peninsul` a r@ului Aare [n 1191 c@nd a ales special acest loc dat fiindc` r@ul face aici o bucl` de 180 de grade ap`r@nd-o natural din trei p`r\i. Lucr`rile au fost [ncredin\ate nobilului Cuno von Buhenberg. Apoi ora]ul s-a extins treptat cu ziduri de ap`rare ce-l [nchideau la vest, [nt@i p@n` la turnul Zytglogge p@n` [n anul 1256, c@nd Kafigturm preia acest rol p@n` [n 1345, iar apoi este succedat de Christoffelturm, aflat l@ng` gara de azi. {ntre 1642 ]i 1897 Kafigturm se transform` [n [nchisoare, [nc` mai p`str@nd ]i azi efigia ora]ului, doi ur]i al`turi de inscrip\ia cu anul restaur`rii 1643. Ducele de Zahringen alege Berna nu numai pentru pozi\ia sa de fort`rea\` de ne[nvins ci ]i pentru apropierea de marele ducat al Burgundiei care cuprindea Fran\a ]i o mare parte a teritoriului de azi al Elve\iei, vorbitoare de limb` francez`. De]i a [ntemeiat ]i Friburgul
37

Rom@nia

o Elve\ie a estului

elve\ian [n 1171, Bertchold al V-lea este [nmorm@ntat [n monumentala catedral` din Friburg am Breislau din Germania. P@n` [n secolul al XIV-lea Berna se dezvolt` ajung@nd un puternic ora] stat. La moartea ultimului descendent al familiei Zahringen, popula\ia din Berna i-a [nfr@nt pe cei care ar fi urmat s`-i ia locul iar mai t@rziu, [n 1339 []i c@]tig` independen\a [n urma [nfr@ngerii for\elor unite ale nobililor burgunzi la Laupen, ]i, sfid@nd Sf@ntul Imperiu Roman, a devenit al 9-lea canton care s-a al`turat Confedera\iei Elve\iene [n 1353, aflat` [n rapid` ascesiune. De atunci Berna devine stindardul luptei de extindere a confedera\iei la care vor adera unul dup` altul cantoanele: Fribourg ]i Solothurn [n 1481, Bastle-Town, Bastle-Country ]i Schaffhausen [n 1501, Appenzell Outer ]i Inner-Rhodes [n 1513, St. Gall, Grisons, Argovia, Thurgovia, Ticino ]i Vaud [n 1803, Valais, Neuchatel ]i Geneva [n 1815 ]i, [n sf@r]it, Jura [n 1979. {naintea Bernei se al`tur` [n acela]i an 1291 al unirii celor trei cantoane Uri, Swwyz ]i Nidwalden, cantonul Obwalden, urm@nd apoi [n 1332 Lucerna, Zurich [n 1351, Glarus ]i Zug [n 1352. Berna cea urban` ]i aristocratic`, aliat` cu comunit`\ile democratice de fermieri ale Elve\iei centrale, le-a oferit propriilor locuitori suficient` protec\ie [mpotriva Sf@ntului Imperiu Roman [nc@t s`-]i poat` continua expansiunea spre vest. {n ciuda unui incendiu devastator care a pustiit ora]ul [n 1405, p@n` la sf@r]itul secolului al XV-lea Berna devenise o putere de talie european`, pozi\ie consolidat` exponen\ial prin victoriile decisive asupra ducelui de Burgundia [n 1476 ]i 1477. Ajutat` de alte cantoane ]i sprijinit` de Ludovic al XI-lea, rege al Fran\ei ]i du]man de moarte al burgunzilor, locuitorii Bernei l-au zdrobit pe Carol Temerarul ]i l-au alungat din \inuturile Elve\iei, apoi,
38

Rom@nia

o Elve\ie a estului

nu numai c` ]i-au extins teritoriile spre vest p@n` la Geneva, dar au dob@ndit ]i bog`\ii imense, mari comori de aur, argint ]i \es`turi valoroase ]i au preluat rolul conduc`tor [n Elve\ia ]i [n activit`\ile comerciale ale acesteia. Berna ]i-a p`strat pozi\ia dominant` iar de-a lungul secolelor al XVII-lea ]i al XVIII-lea considerabila prosperitate a ora]ului a fost cl`dit` nu at@t pe activit`\ile comerciale c@t ]i pe exportul de trupe ]i de tactic` militar`. Este deajuns s` reamintim c` garda papei de la Vatican este asigurat`, din vechime, de vajnicii solda\i elve\ieni. Armata papei este format` din 100 de persoane, cet`\eni elve\ieni, b`rba\i [ntre 19 ]i 30 de ani cu stagiul militar efectuat [n armata elve\ian`, cu peste 174 cm [n`l\ime, catolici, constr@n]i la celibat - cu excep\ia ofi\erilor - ]i cu o reputa\ie irepro]abil`. Garda elve\ian` are misiunea s` [i protejeze pe Suveranul Pontif ]i pe apropia\ii s`i, [n timp ce jandarmeria pontifical`, ai c`rei membri sunt italieni, vegheaz` la securitatea statului Vatican. Ea este [n serviciul papei din 1506 c@nd la 22 ianuarie un grup de 150 de elve\ieni din cantonul Uri sub comanda c`pitanului Kaspar von Silenen au defilat pentru prima dat` [n Roma intr@nd prin poarta del Popolo. {ns` un acord pentru recrutarea mercenarilor elve\ierni fusese [ncheiat [nc` din 1479 [ntre Confedera\ia elve\ian` ]i papa Sixtus al IV-lea. Dup` cucerirea Romei de c`tre trupele Regatului Italiei [n 1870, g`rzile elve\iene au fost [ns`rcinate doar cu protec\ia personal` a papei. {n 1914 papa Pius al X-lea stabile]te num`rul de solda\i la 100 plus 6 ofi\eri. Uniforma este [n stilul epocii renascentine [n culori albastru, ro]u ]i portocaliu, legenda spun@nd c` este dup` un desen proiectat de Michelangelo. Dar se pare c` ea a fost conceput` [n 1914 de comandantul Jules Repond care s-a inspirat dup` picturile lui Rafael. Uniforma de lucru include o beret` din coloare
39

Rom@nia

o Elve\ie a estului

neagr`. Motto-ul g`rzii este: Acriter et fideliter, curajos ]i fidel sau cu b`rb`\ie ]i fidelitate. Ora]ul ]i teritoriile Bernei au func\ionat fundamental ca stat aristocratic condus de o nobilime pentru care politica, at@t intern` c@t ]i extern`, achizi\ionarea de p`m@nturi suplimentare ]i crearea de alian\e erau unicul raison detre. {n acela]i timp mica nobilime continua s` se [ngra]e din roadele m`noaselor terenuri agricole ale \`rii. Napoleon a ocupat temporar aceste \inuturi [n 1798 [ns` p@n` la 1830 locuitorii Bernei reiau din nou controlul, iar c@nd [n 1848 Confedera\ia Elve\ian` a adoptat temporar forma de stat democratic, Berna a fost alegerea fireasc` pentru capital`. Ast`zi, Berna este centrul geografic educa\ional ]i politic al \`rii, [ns` pasajele, f@nt@nile ]i cl`dirile din piatr` ale ora]ului vechi, perfect p`strate, au fost cele care au determinat UNESCO s` acorde ora]ului, [n 1983, statutul de mo]tenire cultural` mondial`, plas@ndu-l pe picior de egalitate cu Roma ]i Floren\a. Modest, f`r` prea mari preten\ii, t@rgul anual al cepei este marele eveniment s`rb`torit ca un festival na\ional [ntr-o atmosfer` medieval` cu inimaginabile preparate din ceap` [n butici improvizate din lemn, [n timp ce str`zile sunt pline de trec`tori care arunc` cu confeti, realiz@nd un covor multicolor. Tradi\ia vine din ajutorul dat de locuitorii Bernei celor din Fribourg [n urma incediului din 1405 care le-au permis vinderea cepei [n ora]. Deoarece Berna este situat` pe o peninsul` [nalt` ]i [ngust` a r@ului Aare, str`zile sale par s` urmeze cursul r@ului: Zeughausgasse, Marktgasse, Amthausgasse, Kochergasse, Rauthausgasse, Kramgasse, Munstergasse, Postgasse, Gerechtigkeitsgasse, Junkerngasse... Simbolul ora]ului, ursul coco]at, este prezent pretutindeni pe toate aceste str`zi.
40

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Ini\ial, ora]ul a fost construit la actualul pod Nydegg, col\ul de jos, unde Bercthold al V-lea construi]te o cetate ce s-a extins spre vest p@n` la Kafigturm. Numele de Berna vine de la legenda care spune c` Berchtold al V-lea, duce de Zahringen, c@nd a sosit aici la 1191, a dat numele ora]ului dup` primul animal v@nat, acesta fiind ursul coco]at(Bar [n german`), aflat pe emblema cantonului [nc` din 1224, conform documentelor vremii. Bertchold al V-lea, ultimul descendent al familiei Zahringen, care venea din Breisgau, []i impune puterea asupra regiunii Berner Oberland ]i []i extinde teritoriile p@n` la Thun. Renun\@nd a fi succesorul lui Henri al VI-lea al Sf@ntului Imperiu ob\ine [n schimb teritoriile de sud ale Germaniei ]i din nordul Elve\iei. {n 1200 lanseaz` lucr`rile de extindere a bisericii din Fribourg care va deveni m`n`stire [n 1250. Urmele cinstind memoria [ntemeietorului le vezi pretutindeni prin monumentele ridicate de bernezi [n cinstea lui. Pe Kramgasse, strada principal`, este f@nt@na Zahringen, o statuie cu un urs [n armur`, aflat` [n fa\a unui alt simbol al ora]ului, turnul cu ceas, Zytgloggeturm. Centrul ora]ului, activ ]i comercial din jurul g`rii ]i al principalei sta\ii de tramvai trece prin ora]ul vechi, Altstadt, odat` ce ai trecut de Barenplatz ]i ai p`]it prin Kafigturm p@n` la Zytglogge, de unde continu` pe Kramgasse p@n` la podul Nydegg, acolo unde Aare face bucla de 180 de grade. Cu str`zile sale pavate cu piatr` ]i cl`dirile solide cu arcade, ora]ul vechi - Altstadt, centrul istoric al ora]ului, p`streaz` [nc` un farmec medieval distinct. Pe caldar@m, la Kornhaus - fostul gr@nar al Bernei, pietrele din granit de aici poart` [nc` numele [nscrise ale celor care le-au montat.
41

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Dup` ce cl`dirile sale predominant din lemn au fost distruse de incendiul din 1405, ora]ul a fost reconstruit din piatr` ]i nisip, cu pasaje pe sub arcade, [ntinz@ndu-se pe aproape 6 kilometri distan\`, realiz@nd una dintre cele mai lungi promenade comerciale din Europa, de la podul Nydegg construit peste r@ul Aare, p@n` la gar`. Zona veche de 800 de ani este situat` la est de Zytglogge ]i cuprinde frumoase cl`diri vechi dar ]i buticuri cu suveniruri ]i multe magazine de marc` aflate azi pe sub arcadele vechi. Lor li s-au ad`ugat poduri nalte construite pentru a uura accessul la cartierele aflate dincolo de ru. Primul a fost podul Nydegg n 1843 cu o lungime de 190 de metri, apoi au urmat n 1883 podul Kirchenfeld de 229 de metri, n 1898 podul Kornhaus de 382 de metri, n 1930 podul Lorraine de 178 de metri, i [n sf@r]it n 1962 podul Monbijou cu o lungime de 337,5 metri. Aleile str`juite de arcade continu` dup` aceste ziduri vechi c`tre Hauptbanhnhof, [n mai noul centru al ora]ului. De]i pasajele ]i str`zile sunt asem`n`toare, districtul comercial situat [ntre gara principal` ]i Zytglogge cuprinde magazinele universale Loeb, Globus ]i lan\uri de buticuri amestecate cu restaurante ]i preten\ioase cl`diri pentru birouri precum Kaiserhaus. Bundeshaus, cl`direa Parlamentului, pe frontispiciul c`reia st` scris [n latin` Curia Confoederationis Helveticae, este inima Confedera\iei helvetice, locul unde se reunesc cei 46 de membri ai consiliului statului ]i cei 200 de membri ai consiliului na\ional. Totul se face aici dup` modelul senatului ]i camerei reprezentan\ilor S.U.A. {n fa\` este o pia\` public` cu o f@nt@n`, fiecare jet de ap` reprezent@nd un canton. {n timpul sesiunilor parlamentare ]i s`rb`torilor oficiale nu se organizeaz` vizite, altfel, te po\i bucura de un tur [n sala de ]edin\e. Pe terasa din spatele cl`dirii Parlamentului se poate admira
42

Rom@nia

o Elve\ie a estului

panorama Alpilor cu v@rfurile: Finsteraahorn [nalt de 4200 de metri, Eiger 3969 de metri, Monch 4098 de metri ]i Jungfrau 4156 de metri precum ]i dealul Gurten unde se ajunge numai cu un trenule\ care te duce p@n` [n v@rf la 858 de metri. {n parcul de l@ng` Parlament, Klaine Sanze, se afl` monumetul dedicat Uniunii Po]tale Universale. O lucrare impresionant`, de fapt un grup statuar reprezent@nd o femeie st@nd la marginea unei ape ]i privind la o alegorie reprezent@nd un dans de tineri de diferite na\ionalit`\i [n jurul globului, suger@nd transmiterea scrisorilor. Tot aici, la ie]irea din parc, se afl` biserica Sf@nta Treime. Dac` la Geneva se afl` sediile majorit`\ii organiza\iilor interna\ionale ONU, la Berna exist` sediul ]i monumentul ce comemoreaz` fondarea Uniunii Po]tale Universale, primul aflat pe Muristrasse la 1 km de pia\a Burghernzielweg iar al doilea [n parcul Kleine Schanze de l@ng` parlamentul confedera\iei elve\iene. {n anul 2009 monumentul a [mplinit 100 de ani de la inaugurarea sa [n 4 octombrie 1909. Am fost martorul acestui eveniment unic s`rb`torit la Prim`ria din Berna ]i m@ndru c` fac parte din Federa\ia Filatelic` Rom@n`, sec\ia Cartofilie. Oper` a sculptorului francez Rene de Saint-Marceaux, statuia din granit ]i bronz reprezint` sugestiv un glob [nconjurat de 5 tineri mesageri, reprezent@nd continentele, ce-]i transmit scrisori din m@n` [n m@n` [n jurul lui. Globul se afl` pe o roc` [n fa\a unei alte statui din bronz, reprezent@nd de data asta Berna, pe care sculptorul o imagineaz` drept chipul unei femei nobile, st@nd majestos ]i \in@nd un scut cu ursul, emblema capitalei. Po]ta elve\ian` a s`rb`torit centenarul prin emiterea a 800 de timbre cu imaginea monumetului ]i a autorului. Istoria monumentului [ncepe [n 1900 [n urma congresului de la Berna al po]tei universale c@nd se lanseaz` un concurs interna\ional la care particip`
43

Rom@nia

o Elve\ie a estului

122 de arti]ti. Monumentul trebuia s` simbolizeze rolul serviciilor po]tale [n s@nul comunit`\ii interna\ionale. La concurs a participat ]i celebrul sculptor francez Bartholdi - autorul celebrei statui a Libert`\ii din New York - a c`rei cas` am vizitat-o la Colmar, [n Alsacia. Mai [nt@i, monumentul s-a numit {n jurul lumii datorit` celor 5 tineri ce graviteaz` [n jurul globului ]i []i trec scrisorile din m@n` [n m@n`, [n timp ce la baz` sunt imagina\i norii prin st@nci ce \in globul suspendat [n aer. Aflat l@ng` monumentul situat [n mijlocul parcului din imediata apropiere a Parlamentului elve\ian ai impresia c` aici dispar toate barierele dintre popoare ]i e ca un imn devenit statuie ce [nal\` c`tre cer aceast` fraternitate [ntre personaje ce planeaz` [n jurul globului. Imaginea lui a devenit emblema UPU pus` [ntre ramurile de m`slini ale ONU, subliniind apartenen\a la aceast` organiza\ie. Rom@nia are un trecut virtuos [n domeniul apari\iei primelor forme po]tale care merge mult [n urm`, de la cucerirea Daciei de mp`ratul Traian, c@nd n urma ac\iunilor militare ntreprinse n perioada 105106 e. n., autorit`\ilele romane includ noua provincie n re\eaua po]tal` a Imperiului Roman, cunoscut` sub denumirea de cursus publicus, pe care o men\in aici pn` n anul 271, cnd administra\ia roman` s-a retras peste Dun`re. Din istoricul Po]tei rom@ne afl`m c` responsabil de coresponden\a purtat` pe timpul domnitorilor rom@ni era logof`tul al treilea, care mai t@rziu n secolul al XVI-lea va fi nlocuit de marele postelnic, un c`rturar, scriitor ]i vorbitor bun, totdeauna l@ng` domn. O intens` coresponden\` s-a manifestat [n timpul domniei lui }tefan cel Mare(1457-1504) care a ntre\inut ]i rela\ii cu str`in`tatea. Cuvntul menzil care a intrat n circuitul limbii romne, provine din limba turc`, semnificnd locul unde se schimbau caii de po]t`, menzil,
44

Rom@nia

o Elve\ie a estului

adic` sta\ie de po]t`. Aceste releuri de po]t`, conduse de un c`pitan de menzil au luat fiin\` n Moldova n prima jum`tate a secolului al XVIIlea. Curierii trimi]i cu misiuni n cadrul \`rii se numeau lipcani, iar cei care plecau n str`in`tate - c`l`ra]i. Pota de pe meleagurile romneti [ncepe s` fie cunoscut din evul mediu. Ea a fost nfiinat din nevoia de a transmite poruncile voievozilor pn` la limitele teritoriului aflat n st`pnirea lor. Curierii domnului se slujeau de cai, pe care locuitorii satelor i oraelor tranzitate erau obligai s-i pun la dispoziie. Primul document privind existena serviciilor potale pe teritoriul rii noastre este hrisovul dat de domnitorul Mircea cel B`trn, n anul 1399, la Giurgiu. Prin aceasta, localitile erau obligate s pun la dispoziia curierilor domneti mijloace de transport, cai i crute pe dou roi, numite olace. La nceputul ei, pota cuprindea mai ales serviciul de transport al cltorilor i al corespondenei oficiale a domnilor i marilor dregtori. n a doua jum`tate a secolului al XVIII-lea, domnitorul Constantin Mavrocordat stabilete ca toi curierii s treac la stat, cu toate cheltuielile. Se construiesc localuri pentru cltori i funcionari aa numitele hanuri de pot, grajduri pentru cai i se accept i cltoria publicului cu potalioanele, contra unei taxe. Pn la Revoluia din 1848, potele au fost arendate unor particulari, de regul pentru perioade de cte 3 ani. Dup 1850, n oraele de reedin administrativ, staiile de pot oreneti au fost transformate n birouri potale. n acea perioad existau 30 de curse potale, cu staii de pot, al cror punct nodal era Craiova. Din anul 1852 este organizat serviciul de coresponden pentru particulari, sub supravegherea Ministerului de Finane.
45

Rom@nia

o Elve\ie a estului

ntre anii 1857-1862 se introduce, etapizat, monopolul de stat asupra activitii de pot. La 12 noiembrie 1857, o comisie ntrunit la Iai a hotrt introducerea timbrelor potale pe teritoriul Moldovei. Au fost tiprite cu o pres manual, bucat cu bucat, patru valori ale primei emisiuni Cap de bour, pus n vnzare pe data de 22 iulie 1858. La 23 iulie 1862, a fost emis Decretul 527 privind unificarea administraiilor potale din Moldova i Muntenia, msur realizat ncepnd cu 1 august 1862. n urma unificrii, conducerea direciei generale a fost ncredinat lui Panait Sevescu, care din decembrie 1860 ocupa aceeai funcie i n Muntenia. Perioada potei moderne a nceput [ns` n 1864, cnd domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unit serviciul potal cu cel telegrafic, la care, n 1893 s-a adaugat i serviciul telefonic, lund natere simbolul PTT. Aceast` decizie a fost luat n edina Consiliului de Mini]tri, care a avut loc n ziua de 29 august 1864, edin` desfurat sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. n calitate de director general al potelor i telegrafelor, a fost numit maiorul Cezar Librecht, care ocup funcia de inspector general al telegrafelor nc din luna mai 1859. Prima lege de organizare a ramurii de comunicaii purtnd denumirea de Lege telegrafo-potal a intrat n vigoare la 1 ianuarie 1865, dat de la care a fost reglementat i situaia personalului, prin statut propriu. La 1 mai 1865, se introduce serviciul abonamentelor prin pot la presa din ar i strin`tate, administraia potal percepnd un comision fix de 10% din costul abonamentului, plus cheltuielile de expediere a sumelor i francarea trimiterilor. Tot n anul 1865, este organizat serviciul de pot rural, care asigura legtura ntre comune, prin curse de factori. Se nfiineaz cteva sute de circumscripii rurale, grupate n
46

Rom@nia

o Elve\ie a estului

jurul unor oficii potale. n luna august, se nfiineaz n Bucureti nc patru birouri de pot, sucursale ale biroului existent, noile birouri fiind amplasate n Calea Craiovei (Calea Rahovei), Calea Moilor, Calea Mogooaiei (Calea Victoriei) i Str. Belvedere. La 1 iulie 1871, intr n vigoare prima lege de organizare a personalului, nsoit de Regulamentul pentru fixarea atribuiunilor funcionarilor telegrafo-potali. La 16 februarie 1874, se nfiineaz biroul statistic al potelor i telegrafelor pe lng divizia contabilitii. Cu ncepere din 1 mai 1874, intr n vigoare Legea pentru serviciul de pot rural, care a avut ca efect imediat nfiinarea unui numr de 115 birouri potale rurale. n perioada 15 septembrie - 9 octombrie 1874, la Berna se desfoar primul Congres Potal n cadrul cruia s-a decis crearea Uniunii Potale Universale, Romnia fiind unul dintre cei 22 de membri fondatori ai organizaiei. La acest Congres, Romnia a fost reprezentat` de George Lahovari, director general al potelor i telegrafelor. La 28 marie 1875 se nfiineaz` primul serviciu de pot ambulant pe relaia Bucureti-I\cani, iar, n anul 1876, pe relaia Bucureti-Varciorova. Dup anul 1883, se introduc primele planuri de ndrumare pe linie de cartare, timbrele porto i serviciul de [ncasri i mandatul telegrafic. n anul 1894, dup modelul unor cldiri similare din occident, ncepe construcia Palatului Potelor, care va fi dat n funciune n anul 1900. n anul 1925, adminstraia PTT a preluat exploatarea unei noi ramuri de telecomunicaii, radiotelegrafia (comunicaiile radioelectrice,
47

Rom@nia

o Elve\ie a estului

cum se zicea pe atunci), fiind adaugat o nou liter simbolului care a devenit PTTR. n perioada interbelic, administraia de pot i telecomunicaii a fost trecut n cadrul Ministerului Lucrrilor Publice i Comunicaiilor, structura organizatoric fiind iniial bazat pe direcii regionale. n anul 1938, constatnd faptul ca Administratia PTT se afla ntr-o stare de deficien, au fost adoptate trei legi fundamentale, prin care s-a reorganizat activitatea n spirit comercial: legea de organizare, legea de exploatare i legea pentru statutul personalului. n anul 1955, a fost promulgat Decretul nr.197 prin care era stabilit obiectul de activitate al ramurii de pot i telecomunicaii, fiind din nou consfinit monopolul absolut al statului n acest domeniu. Dup anul 1989, au avut loc profunde transformri n administraia central a statului, reflectate prin nfiinarea Ministerului Potelor i Telecomunicaiilor, denumit ulterior Ministerul Comunicaiilor. La nivel central, pentru conducerea activitii operaionale, a fost creat n luna septembrie 1990 Regia Autonom ROMPOSTTELECOM, care a funcionat pna n luna iunie 1991, prin aceast msur fiind realizat separarea ntre organul de reglementare i operatorul serviciilor. Hotrrea nr.448 din luna iunie 1991 a Guvernul Romniei dispune desfiinarea R.A. Romposttelecom i separarea activitilor prin nfiinarea a patru regii autonome, i anume: R.A. Pota Romn`, R.A. RomTelecom, R.A. Radiocomunicaii i Inspectoratul General al Radiocomunicaiilor. Prin Hotarrea nr.371 din luna iulie 1998, Guvernul Romniei a dispus transformarea R.A. Pota Romn n societate comercial, cu denumirea Compania Naionala Pota Romn S.A. Prin aceeasi hotrre, a fost stabilit Actul constitutiv al C.N.
48

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Pota Romn S.A. (anexa la H.G. nr.371/1998).

Din scurta incursiune [n istoria Po]tei rom@ne putem realiza importan\a acestui domeniu pe parcursul dezvolt`rii informa\iilor, practic Po]ta a urmat [ndeaproape toate transform`rile intervenite, de la mijoacele rudimentare p@n` la accesul de azi al celor moderne ale informaticii. A c@]tigat odat` cu introducerea lor dar a pierdut [n calitatea ]i farmecul de [nceput al realiz`rii ilustratelor, de]i tehnica digital` permite atingerea oric`rei m`iestrii. Poate ]i de aceea i-a f`cut pe colec\ionari s` aprecieze mai mult o carte po]tal` veche [n ideea c` ea reprezint` pe l@ng` istorie ]i un document [n orice domeniu de certare. Privind o carte po]tal` veche e ca ]i c@nd respira\ia [\i este oprit` de m`iestria autorului, dar ]i de aduceri aminte, uneori ireparabil pierdute. Este vorba a]a cum spunea expertul cartofil Silviu Dragomir de o perioad` revolut` [n care mijloacelor deja cunoscute li se adaug` micul petic de carton, ilustrata document! Astfel din lucrarea lui I. Simionescu Ora]e din Romania din 1925 afl`m c` [nainte, Bucure]tiul era privit ca un rai pentru oamenii de afaceri [n timp ce pentru provincialii naivi care veneau s`-]i capete dreptatea, era o ghen`. Bucure]tiul se reducea aproape numai la Calea Victoriei: nici Parisul, nici Viena, nici Berlinul nu aveau o Calea Victoriei, [n care s` se afi]eze c@t \ine ziua de lung`, c` timpul la noi nu are nici un pre\.
49

Rom@nia

o Elve\ie a estului

{ngust` dar serpuind [n cotituri dese ca un Broadway, ea are aspecte pu\in deosebite, diminea\a, la amiaz`, seara, ori la miez de noapte. E cam tot una duminica c@t ]i [n zilele de lucru. Cadrul ei este acela]i, de iarmaroc. Fiecare fereastr` este ademenitoarea unei capcane pentru tot ceea ce e lux, lume ]i desfr@u. C@nd foametea r@njea celor mul\i, ferestrele b`c`niilor erau pline de trufandale. C@nd [n \ar` nu se g`sea p@nz` pentru c`m`]i, m`t`surile st`teau [n]irate ca o sfidare la numeroasele vitrine. C@nd se \ip` pretutindeni c` lipsesc bra\e de munc`, noian de f`pturi lenevite abia []i t@r@ie picioarele c@t \i-e ziua de mare [ntre Cap]a ]i Palat. Bucure]tiul e o mare de case, palate cu turle pompoase, dar cu spa\ii ne[nc`p`toare, al`turi de resturile de odinioar`, c`su\e cu cel mult dou` r@nduri. Str`zile t`iate drept sunt pu\ine, celelalte sunt c`r`ri [nguste, [ntortocheate, un labirint din care cu greu te po\i descurca. Dealul Mitropoliei unul din pu\inele puncte pitore]ti. De aici pe ecranul cerului fumuriu se [nal\` pajura cu aripile [ntinse de pe v@rful cupolei cu care se termin` palatul parlamentului pe temelii groase [nconjurat de coloane masive. E singurul semn mai important al libert`\ii c@]tigate de scurt` vreme. Urmeaz` cele trei turnuri cu ferestruici [nguste ale Mitropoliei construite de Constantin Br@ncoveanu [n secolul XVII. Bisericu\ele [mb`tr@nite, odat` peste o sut`, se pierd [n noianul caselor care nu se repet`, [nconjur@ndu-le, acoperindu-le privirei, lu@ndu-le p@n` ]i raza de soare ce d` sfin\enie l`ca]ului c@nd cade oblic spre altar. Giuvaerul architectural al bisericii Stravropoleos abia se z`re]te dintre zidurile Palatului Po]telor ]i al b`ncilor ce o [nchid din toate p`r\ile. Blocul de cl`diri al Universit`\ii, mai [ncolo Ateneul [n`l\at cu
50

Rom@nia

o Elve\ie a estului

contribu\ia rom@nilor din vechiul regat, iar mai spre nord, Calea Victoriei, spre cap`tul unde era Podul Mogo]oaiei e palatul modest al Academiei Rom@ne cu nepre\uite valori relative la limba ]i istoria rom@neasc`. Unde ]i unde se vede c@te un mic sanctuar al artei muzeul Simu, Aman ori Stelian. Peste tot se [ntinde re\eaua caselor bine [ngrijite ]i a parcurilor care se confund` adesea cu gr`dinile vechilor cur\i boiere]ti. {ntr-acolo e Ci]migiul, mereu [n floare, de cum [ncep topora]ii ]i p@n` ce crizantemele sunt b`tute de brum`. {n aceast` parte dincolo de Capul Podului e p`durea de la ]osea cu vile cochete ]i palate m`re\e. {ncetul cu [ncetul haina occidental` acoper` tot ce a mai r`mas de pe urma timpurilor de nesiguran\` ]i valurilor dobor@toare. Esen\ial este c` Bucure]tiul a r`mas un ora] de cinste ]i faim` unde totul nu e ca [n vest, perfect, nimic atr`g`ndu-\i aten\ia c` [n c`pitala Romaniei via\a nu s-ar desf`]ura ca acolo! C` este a]a o deducem ]i din interesul lui Bouquet ar`tat pentru realizarea lucr`rii Album Valaque Vue et costumes pitoresques de la Valachie, desene dup` natur` de Michel Bouquet ]i litografii de Eug. Ciceri ]i Ferogio, publicat` la Paris [n 1845 la editura Goupil et Vibert. Afl@ndu-se [n Valahia, acesta e interesat de costume ]i de locuitori, [nregistr@nd cu meticulozitate, admira\ie ]i sensibilitate spectaculosul arhitecturii br@ncovene]ti, obiceiuri ]i tipologii pitore]ti din Bucure]ti, C@mpulung, T@rgovi]te ]i de pe Valea Prahovei. Nu numai subiectul acestora ne intereseaz` pentru c` la o atent` privire r`m@nem cople]i\i de reu]ita compozi\iilor: e ca ]i cum autorul ne-ar derura [n fa\` noastr` un film color cu admirabile costume populare ori boiere]ti de [nceput de secol XIX plimb@ndu-ne pe uli\e sau str`zi abia trasate, alteori admir@nd palate, biserici sau cale]ti. Extraordinare scene reprezent@nd costume tradi\ionale, defil`ri
51

Rom@nia

o Elve\ie a estului

ale agricultorilor, cavalerilor, ceasornicarilor, c`ru\a]ilor, h`r\i cu provinciile istorice, harta Bucure]tiului la anul 1871 [n cele 5 culori, o imagine a lui Carol I la inunda\ia din 1885 trec@nd pe cal D@mbovi\a se reg`sesc [n albumul lui Bouquet despre Moldova, Transilvania, Bucovina dar ]i [n desenele lui C. Doussault din 1844. Spendide imagini cu regele Carol I ]i regina Elisabeta travers@nd bulevardul cu calea]ca ori ale regelui Carol I [n fruntea o]tirii [n r`zboiul de independen\` din 1877. Cum ar`tau Bucure]tii [nainte de 1900 afl`m ]i din lucrarea lui George Costescu din 1944 Bucure]tii vechiului regat, c@nd, spune autorul, acesta era structurat pe culori: ro]u, prezent [n miezul ora]ului cuprindea Col\ea, Sf. Gheorghe Nou ]i Vechi, Curtea Veche, Sf. Ion Nou, Sf. Niculae }elari, }erban Vod`, Sf. Dumitru, Biserica Doamnei, albastru Foi]orul, Dobroteasa, Doamna B`la]a, Sf. Ecaterina, Staicu, Bro]tenii, C`r`midarii, Radu-Vod`, galben Biserica Enei, Bati]tea, O\elarii, Caimata, Armeneasca, Silvestru, Sf. Visarion, Precupe\ii Noi, verde Kretzulescu, Sfin\ii Voievozi, Schitul M`gureanu, Sf. Elefterie, Izvor, Mihai Vod`, negru Olteni, Udricani, Sf.Vineri, Vergu, Popa Nan, M@ntuleasa, Olari, Oborul Vechi, Iancul, Pantelimon. O carte ap`rut` [n 1871 a maiorului D. Papazoglu sub form` de ghid afirm` c` ora]ul era [mp`r\it [n cinci desp`r\ituri numite culori: galbenul era zona unde locuia nobilimea, [n verde, negru ]i albastru locuia popula\ia de mijloc, iar ro]u era destinat centrului comercial [nc`rcat cu magazine. Teatru Na\ional exista [naintea cl`dirii Ateneului iar [nainte de venirea lui Carol I pe tronul |`rii mai d`inuiau Palatul regal, fost conac al boierilor Colfe]ti ]i apoi cas` a boierului Dinicu Golescu, cump`rat` de stat pe vremea lui Alexandru Ghica Vod` [n 1839 av@nd numai
52

Rom@nia

o Elve\ie a estului

cl`dirile dinspre biserica Kretzule]tilor. }i Alexandru Ioan Cuza a avut re]edin\a [n acest palat. Regele Carol I dispune recl`direa ]i ad`ugarea p`r\ii de mijloc [n care erau Sala Tronului ]i s`lile festive, apoi aripa dreapt` destinat` corpului de gard`, construit` pe locul casei banului Constantin Cantacuzinul. Palatul }u\u, azi muzeul municipiului Bucure]ti era [n fa\a a]ez`mintelor cantacuzine de la Col\ea ]i a Turnului. {n josul C`ii Victoriei, al cap`tului g@rlei se afla Palatul cel mic al Br@ncoveanului. Mai erau vechiul palat al banului Dumitrache Ghica, fratele lui Grigore Alexandru Ghica, fost domn al Moldovei de origine albanez`, unul dintre cele mai vechi se [ntindea [ntre Academia de Arhitectur` ]i Bulevard. Palatul }tirbei o cas` frumoas` ]i impun`toare era tot pe Calea Victoriei la col\ul cu strada Banului, familie care a dat Munteniei un domn de la 1849 p@n` la ocupa\ia ruseasc` de la 1853. Palatul lui Grigore Ghica Vod` din Teiul Colentinei [mpodobit cu picturi de Giacometti. Palatul din chiliile M`n`stirii Cotrocenilor unde Tudor Vladimirescu a vut cartierul general c@nd a sosit [n Bucure]ti s` izgoneasc` pe fanario\i ]i unde a locuit o vreme regele Carol I [mpreun` cu regina Elisabeta p@n` la terminarea Palatului Regal din ora]. Palatul Adun`rii Deputa\ilor de pe dealul Mitropoliei. Pe l@ng` acestea mai erau cl`dirile ministerelor, casa de Depuneri ]i Consemna\iuni. Le-am men\ionat doar pe cele principale c`rora li se ad`ugau din cele peste o sut` de biserici ale ora]ului Mitropolia construit` la 1654 de c`tre Constantin Vod` }erban, biserica Mihai Vod`, Domni\a B`la]a, Antim, Sf@ntul Spiridon, Stavropoleos, S`rindar.... Toate aceste [mp`r\iri ]i-au avut vremea ]i rostul [n timpul c@nd mahalalele erau temeiul ora]ului c@nd administrarea era pe m@na ag`i care \inea loc de primar ]i de prefect. Abia dup` ce Bucure]tiul a fost ales capital` lucrurile aveau s` ia o cu totul alt` fa\`, dup` normele
53

Rom@nia

o Elve\ie a estului

\`rilor europene avansate. Mi-aduc aminte entuziasmul Alte\ei Sale, Principesa Margareta la apari\ia primei ma]ini Volkswagen descris [n cartea Mihai al Rom@niei primit` [n dar cu prilejul vizitei de la Aubonne de la Majestatea Sa, Regele Mihai: c@t de m@ndr` se sim\ea la ]ase ani c@nd st`tea pe scaunul din fa\` al ma]inii condus` de rege care o lua de la ]coal`, iar mai apoi zbur@nd cu avionul sau descrierile vechilor palate ]i str`zi din Bucure]ti din cartea Coroana rom@n`. {n anul 1856, [n timpul ocupa\iei austriece(5 octombrie 1854 25 iunie 1856) un fotograf austriac Angerer a realizat 29 de fotografii panoramice de pe acoperi]ul Teatrului Na\ional, de pe dealul Mitropoliei ]i de pe dealul Spirii iar altele [n detaliu care constituie o imagine fidel` a Bucure]tiului din acele timpuri. Ludwig Angerer s-a n`scut la Malaczka [n Ungaria dar a tr`it ]i lucrat la Viena unde a murit [n 1879. {n timpul ocupa\iei austriece lucreaz` pentru ace]tia ]i realizeaz` primele poze ponoramice ale Bucure]tiului. Dup` fotografiile sale s-au reprodus pentru Academia Rom@n` ]i Comisia Monumentelor istorice 29 de vederi prin bun`voin\a domnului Henry Zweifel care are rug`mintea ca s` se dea publicit`\ii aceste pre\ioase documente. A 29-a copie s-a g`sit la un anticar din Paris ]i reprezint` hanul Manuc, fost hotel Dacia. De asemeni 16 reproduceri din colec\ia Zweifel sunt publicate [n Bucure]tii din trecut ]i de ast`zi de colonelul Popescu Lumin`. Pe l@ng` pitorescul aspect al capitalei ]i multe case boiere]ti azi disp`rute, sunt nenum`rate datele ce le putem culege din aceste documente, relative la monumentele istorice din Bucure]ti, dintre care not`m: 1. Monumente cu totul disp`rute: Clopotni\a ]i biserica S`rindar, biserica Sf. Sava(actuala pia\` a Universita\ii), biserica Sf.
54

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Ecaterina din Curtea Ars`, Turnul Col\ei, 2. Monumente par\ial distruse: catul superior al Clopotni\ei Mitropoliei, turla Pantocratorului Paraclisului Mitropoliei, Poarta dinspre Vest, zidurile ]i buc`t`riile mitropoliei, turla clopotni\ei de zid, biserica Doamnei, 3. Monumente transformate sau restaurate dup` 1856: m`n`stirea Radu Vod`, Antim, biserica Stavropoleos, hanul Manuc, biserica Brezoianul cu vechea turl`-clopotni\`, biserica Dintr-o zi cu arcadele pridvorului [nc` deschise, biserica Curtea Veche restaurat` de Bibescu ]i Stirbey, D@mbovi\a [nainte de canalizare etc. Din articolul Amintiri din Bucure]tii de acum 60 de ani publicat [n Gazeta Municipal`, ziar din 25 ianuarie 1942, organ s`pt`m@nal de informa\ie ]i critica edilitar` condus de Mihail Dragomirescu, afl`m din discu\ia dintre redactor ]i cunoscutul industria] Henri Zweifel, propietar al firmei Zweifel et Co., c` acest pasionat cercet`tor al trecutului Bucure]tiului poseda o pre\ioas` colec\ie de fotografii luate [n Bucure]ti la anul 1856. Articolul ne dezv`luie ]i o interesant` istorioar` a maiorului Eremie Gheorghe, v`rul fostului antreprenor de lucr`ri publice, inginer Tiberiu Eremie, care a fost ata]at militar la Viena [nainte de r`zboiul din 1916 - 1919. Pasionat cercet`tor al anticariatelor ]i colec\ionarilor de piese istorice, maiorul Eremie g`se]te la unul din anticarii vienezi o colec\ie de fotografii vechi din Bucure]ti luate de fotograful Angherer [n timpul ocupa\iei austriece [n anul 1856. Colec\ia a fost [ncredin\at` de maiorul Eremie prietenului s`u d-l Henri Zweifel care prin bun`voin\a sa le [mp`rt`]e]te publicului cititor prin intermediul acestui ziar. Din discu\ie afl`m ]i multe impresii interesante despre Bucure]tii de alt`dat` [mp`rt`]ite de domnul Zweifel din vremea copil`riei....
55

Rom@nia

o Elve\ie a estului

{n anul 1885, de]i locuia pe strada Doamnei, nu se f`cuse [ns` canalizarea ora]ului, abia atunci [ncepuser` lucr`rile astfel [nc@t confortul l`sa de dorit: apa se aducea cu butoaiele din D@mbovi\a ]i se trata cu ni]te aparate rudimentare, iar resturile se aruncau [ntr-un canal aflat [ntre Burs` ]i Camera de Comer\ din vechea canalizare care ducea la D@mbovi\a. Se putea lua ap` ]i de la f@nt@na Cantacuzino din parcul Carol I, existau ]i sacagii speciali care vindeau pe strad`. Apa ]i luminatul erau foarte importante ]i de aceea aveau [n cas` dou` servitoare, una se ocupa de b`utul apei ]i cealalt` de [ngrijitul l`mpilor de petrol. Mai spune d-l Zweifel, c` pe vremea mamei sale, calea Victoriei era podit` cu lemn, podul Mogo]oaiei cum i se mai spunea celei mai importante str`zi pe care se aflau mai multe cafenele ]i un magazin de articole optice de\inut de un francez, Menu. Pe vremea aceea Palatul Regal nu avea gard, iar la biserica Alb` era ci]meaua Ro]ie construit` de turci. Pe strada Luteran` se aflau [n 1886-87 ni]te hambare. Dup` ce s-a [ntors de la studii din Elve\ia Ateneul era construit ]i se lucra la deschiderea bulevardului Regina Maria, c@nd primar era Nicu Filipescu. {n 1898 ]i-a construit cas` pe strada construit` de elve\ianul Gustav Adolf Suter, care a cump`rat terenul de la prim`rie. Acesta a parcelat ]i terenul de la strada 11 Iunie p@n` la viitoarea expozi\ie din Parcul Carol I. Afl`m c` terenul s-a v@ndut foarte ieftin, cu 5 lei metrul p`trat ]i toate acestea s-au creat [n acela]i timp cu Bulevardul Regina Maria. Angerer a ob\inut panoramicele de pe cele mai nalte cl`diri ]i dealuri din Bucure]ti: Teatrul Na\ional, Dealul Mitropoliei, Dealul Spirii la ruinele bisericii Sf. Ecaterina, dar ]i c@teva fotografii de la nivelul solului: din Cismigiu, de la bisericile Sf.Dumitru ]i Sf.Nicolae, din curtea Palatului }tirbei, unde era naltul Stat Major austriac, din curtea Palatului }u\u ]i din curtea Palatului Bibescu.
56

Rom@nia

o Elve\ie a estului

C` Teatrul Na\ional era o construc\ie reu]it` se vede ]i din obsesia lui Angerer de a lua imagini mai multe ]i din diferite unghiuri. Dintr-un num`r de vreo 50-100 de calotipii s-au p`strat 32, 29 dintre ele figurnd ]i n albumul reprodus de arhitectul Alexandru Petit dup` colec\ia de negative - de hrtie! - a lui Henry Zweifel din Viena ]i conservat la Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Romne, unde sunt ]i cteva originale, restul - developate de Angerer ntre anii 1856-1870 - aflndu-se n colec\iile Muzeului Municipal. De asemenea, 31 de fotografii Angerer de provenien\` necunoscut`, dar, cu dou` excep\ii, identice cu acelea fotografiate de Petit, se g`sesc n posesia unor colec\ionari particulari (sub form` de clisee moderne pe sticl` fumurie, deci neoriginale). Originalele sunt acum [n posesia familiei Dinu Pop din Oradea care mi le-a [ncredin\at pe DVD pentru a le folosi [n lucrarea Bucure]tii de alt`dat`, o edi\ie [mbun`t`\it` realizat` la Berna [n 2009. Sunt primele fotografii cunoscute ale Bucure]tilor, datorate nu ideii de suvenir ci dorin\ei ascunse a imperiului habsburgic de a [ncorpora |ara Romneasc`, odat` cu executarea lor cartografii austrieci lucrnd cu acribie tipic nem\easc` la ntocmirea primei h@rti detaliate a principatului, aceeasi pe care Szathmari - la ndemnul lui Cuza - o va copia mai trziu, n 1862, la Viena. Interesant c` [n 2009, la San Remo, am descoperit vila [n care a locuit celebrul fotograf ]i i-am cunoscut pe noii proprietari care mi-au vorbit despre inten\ia lor de a o transforma [n muzeu. Astfel, dup` Londra si Paris, dar naintea Romei, Berlinului si Vienei, Bucure]tii se numar` printre primele capitale europene fotografiate n detaliu, avnd cu alte cuvinte un portret fotografic, portret ce va deveni o moda abia catre anul 1900...
57

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Dar primele [ncerc`ri au fost [nc` din 1840 c@nd un boier oltean, director al Eforiei ]coalelor, [nzestreaz` Colegiul Sf. Sava cu un aparat de fotografiat Pierson, la numai un an de la apari\ia lui pe pia\a interna\ional` pe care profesorii [l foloseau ca material didactic ]i cine ]tie? poate chiar Carol Popp de Szathmari prin 1844. {n 1845 afl`m ]i despre [ncerc`rile lui I. Pohmann care []i amenajeaz` atelierul la hanul Greceanu aflat peste drum de consulatul Rusiei, de pe podul Mogo]oaiei, iar [n 1852 bra]oveanul Friedrich Binder []i instaleaz` atelierul [n casele Sl`tineanu, azi Cap]a.

Plimbarea noastr` [n frumoasa capital` elve\ian`, Berna, va [ncepe din fa\a g`rii, acolo unde trenurile sosesc mereu la timp [ntrec@nd chiar precizia ceasurilor elve\iene! {n Banhofplatz se afl` biserica Sf@ntului Spirit. Dac` ave\i numai o zi la dispozi\ie, [n incursiunea noastr` [n minunata capital` a Elve\iei, pornim pe jos sau cu bicicleta pe Spitalgasse, din fa\a magazinului Loeb, din apropierea g`rii, unde ne [nt@mpin` ruinele Christoffelturm, o poart` medieval` ]i por\iuni dintrun ]an\ cu ap`. }i pentru c` suntem la Berna nu trebuie s` pierdem celebrele f@nt@ni frumos pictate ale lui Hans Gieng aflate pe tot parcursul vizitei noastre. La pasajul Spitalgasse, [n fa\a magazinului Globus ]i Vogele ne oprim s` admir`m f@nt@na cimpoierului, frumos decorat`, construit`
58

Rom@nia

o Elve\ie a estului

[n 1507. La baza coloanei pe care e a]ezat cimpoierul, pitici bufoni se [ndeamn` la dans [n cerc. Pe st@nga ]i dreapta, printre arcadele medievale, admir`m vitrinele moderne ale magazinelor Yendi, Muller, Walder, Loeb, Globus. La dou` str`zi paralele, [n spatele hotelului Savoy de 4 stele, pe Aarbergergasse, [n fa\a restaurantului Divino, parc` predestinat numele, se afl` f@nt@na lui Ryffli din b`t`lia din 1339 de la Laupen, [n culori deosebite, cu barb` ]i pene de coco] la p`l`rie, cu arbaleta \inut` pe um`rul st@ng ]i, binen\eles, cu ursul l@ng` picior, proptindu-se [ntr-o pu]c`. Ea a fost ridicat` [n anul 1545. Suntem la Barenplatz, unde [ncepe pia\a central`, mereu [nsorit`, cu terase ademenitoare unde locuitorii []i petrec sf@r]iturile de s`pt`m@n` la mesele scoase special pe teras` de restaurantele ]i cafenelele aflate [n apropiere: Bim Grobi, La Gioia, China Imperial, Chez Edy... Pia\a e desp`r\it` [n dou` de linia de tramvai. Dac` e mar\i, joi sau s@mb`t` aici pute\i admira ]i chiar cump`ra c@teva cadouri pentru acas` din t@rgurile organizate aici. Travers`m linia de tramvai pe l@ng` Kafigturm, vis a vis, [n cealalt` jum`tate a pie\ii unde au loc [n zile special aprobate de prim`rie descinderile fermierilor cu produse proaspete ]i pre\uri pe m`sur`. {n cap`tul ei, o f@nt@n` medieval` afi]eaz` un nobil cu nelipsitul urs - de data asta [n lan\, aflat` l@ng` col\ ul ]ahistilor, un p`trat desenat special pentru amatori, prilej de aprinse mize bahice. De re\inut amplasarea aici a c@torva sedii de b`nci [nso\ite de bancomate: Credit Suisse, BEKB/BCBE, UBS ]i PostFinance. Trecem pe sub Kafigturm, c@ndva folosit ca [nchisoare ]i pe sub arcade medievale, admir`m vitrinele moderne ale magazinelor de pe Marktgasse: Claires, Orsay, Beldona, Reinhard cunoscut pentru produsele de patiserie, Tally Weijl, Migros, Denner, S.Olivier, celebrul
59

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Ciolina, Chat Noir, Dosenbach, Bata ]i Wartmann [n frumoasa cl`dire Kaiserhaus afi]@nd pe fa\ad` o bresl` a c`rei reprezentare e un leu cu o coroan` pe cap. Continu`m vizita pe Marktgasse ]i admir`m o alegorie pe tema cump`t`rii: o f@nt@n` reprezent@nd-o pe Anna Seilerbrunnen, cu un ulcior cu ap` [n m@n`, care a [nfiin\at primul spital din ora], construit` [n 1543, iar apoi f@nt@na reprezent@nd un c`pitan cu steag ]i sabie, un omagiu adus unui comandant de trupe din 1543, care poart` [ntre picioare un urs cu arma la ochi semnific@nd bunul tr`gaci. La st@nga, [n Kornhauplatz descoperim unul dintre cele mai controversate monumente medievale, Kindlifresserbrunnen, f@nt@na C`pc`unului, realizat` [n 1545, care adesea le provoac` celor mici co]maruri prin realismul execu\iei: c`pc`unul []i morf`ie por\ia de copii mici! Trebuie vizitat aici Kornhaus, pe vremuri gr@narul Bernei, azi o cl`dire cu birouri moderne ]i un restaurant cu o atmosfer` medieval`, cu arcade ]i desene vechi puse [n valoare de lumina clarobscur` a ginga]elor candelabre. {n spatele cl`dirii se mai p`streaz` [nc` vechiul pavaj din piatr` pe care sunt [nscrise numele celor care le-au montat. {n fa\`, spre dreapta, se afl` cea mai veche biseric` din ora], Franzosische Kirche, biserica francez`, la origine o m`n`stire dominican` cu interiorul dat@nd din anul 1302 ]i o fresc` pictat` din 1495. Vis a vis este hotelul Berna de 4 stele, elegant [n interior dar p`str@nd la exterior arhitectura veche. L@ng` Kornhaus se afl` cl`direa teatrului, una din cele mai bune s`li ca dotare tehnic` din Europa, iar vis a vis, un mic parc g`zduie]te statuia ecvestr` a lui von Erlach [nconjurat` de 4 ur]i din bronz. Excelent` realizare! Ne [ntoarcem [n Marktgasse ]i [nainte de a porni pe Kramgasse
60

Rom@nia

o Elve\ie a estului

trecem pe sub primul zid de ap`rare al ora]ului, un turn cu ceas, Zytglogge, simbol al ora]ului al`turi de ursul coco]at. Fiind prea devreme, este bine s` ne [ntoarcem la 12 far` 10, ora de v@rf, c@nd turi]tii se adun` aici pentru a urm`rii un adev`rat spectacol, drept mul\umire pentru orele petrecute pe caldar@mul vechi al str`zilor. Trecem prin pasaje cu arcade ]i admir`m f@nt@nile: Zahringen, oper` a lui Hans Hiltbrand dedicat` de bernezi [n 1542 lui Berchtold al V-lea, fondatorul ora]ului, un urs [n armur` \in@nd un stindard [n m@na st@ng` ]i av@nd la baz` textele: Statt Bern gestift im iar 1191, Berchtold Herzog von Zeringen hat die, Liberam condi dit ano MCLXXXXI, Berchtold DVS DVX Zeringen Ber nam, ]i o alt` f@nt@n` din 1544 o copie dup` o statuie [nf`\i]@ndu-l pe Samson. Urm@nd tramvaiele pe strada larg` bordat` cu arcade admir`m uluitoarea arhitectur` a ora]ului ]i multitudinea de steaguri. Kramgasse este o strad` veche plin` de case ale breslelor, unele chiar din secolul al XVIII-lea. C` este a]a ne-o amintesc statuile montate pe fa\ade reprezent@nd ghildele tradi\ionale ale me]te]ugarilor. Un maur [i reprezint` pe \es`tori, t@mplarul cu topor pe cei ce se [ndeletniceau cu prelucrarea lemnului, iar o maimu\` pe zidari ]i pietrari. Pe sub arcade, la num`rul 49, este casa unde a locuit ]i lucrat Albert Einstein [mpreun` cu so\ia sa Milena Maric. Aici, la etajul II, [ntre 1903-1905 la numai 26 de ani, dup` ce absolvise cu c@\iva ani [nainte Institutul Tehnologic din Zurich, Einstein a publicat teoria relativit`\ii care a dat o nou` viziune asupra lumii prin revolu\ionarea conceptului despre timp, pe care-l credeam absolut! Speciali]tii plaseaz` casa Einstein ca patrimoniu cultural mondial. Este vorba despre locul unde publicul are acces [n universul celui ce a descoperit caracterul cuantic al luminii pentru care a primit dup` 16
61

Rom@nia

o Elve\ie a estului

ani, [n 1921 premiul Nobel: obiecte, documente filmate, cele mai importante realiz`ri ]tiin\ifice ]i chiar un voiaj virtual [n cosmos. Nic`ieri [n lume nu vezi at@tea case at@t de bine conservate ca la Berna. Case cu o valoare patrimonial` excep\ional` de peste patru-cinci sute de ani. Poate c` a]a ar fi ar`tat ]i Sighi]oara azi! A]a mic` cum se prezint` azi Sighi]oara [\i po\i u]or imagina dac` te afli la Berna cum poate ar`tau odat` Bra]ovul sau Sibiul! Kreuzgasse. O str`du\` [ngust` perpendicular` pe Kramgasse ne conduce spre Rathaus Prim`ria, o cl`dire ridicat` [ntre 1406-1417 care are [n fa\` f@nt@na drapelului cu stema cantonului ursul coco]at construit` [n 1542, statuia reprezent@nd imaginea unui stegar local [n armur`. Binen\eles, un urs st` la picioarele lui! {n st@nga Prim`riei se [nal\` impun`toare catedrala Sf@ntul Petru ]i Pavel construit` [n 1858, prima biseric` catolic` deschis` [n Berna de la Reform`. Tot aici, pe Kreuzgasse, se afl` un magazin [n care func\ioneaz` o farmacie [nc` din 1571. Revenim [n Kramgasse ]i mergem [n dreapta, tot pe Kreuzgasse, unde drumul ne conduce c`tre cea mai important` catedral` a Elve\iei, Munster, construit` [n stilul goticului t@rziu ]i av@nd un turn impresionant, cel mai [nalt din Elve\ia. Munsterplatz, pia\a unde se g`se]te catedrala este [nconjurat` de cl`diri baroce ]i are [n fa\` o f@nt@n`, de dat` mai recent`, 1792 cu Moise amintind a doua porunc`. Costruc\ia catedralei [ncepe [n 1421 de c`tre me]terul zidar Matthaus Ensinger din Strasbourg, dar prima biseric` a fost ridicat` aici odat` cu fondarea ora]ului, fiind men\ionat` [ntr-un document din 1124. Era at@t de spa\ioas` [nc@t se spunea c` ar fi [nc`put [n ea jum`tate din popula\ia Bernei. Catolic` la [nceput, [n timpul reformei este transformat` [n
62

Rom@nia

o Elve\ie a estului

biseric` protestant`. Lucr`rile sunt finalizate timp de 25 de ani, [ntre 1573-1598, iar nava ]i turnul al c`rui v@rf se afl` la 100 de metri [n`l\ime, face din Munster cea mai [nalt` catedral` din Elve\ia. Portalul principal de la intrare reprezint` o Judecat` de Apoi finalizat` [n 1490. O magnific` compozi\ie de 234 de sculpturi dintre care s-au p`strat 170 dintre cele originale, 47 din elementele mari fiind [nlocuite [n anul 1964 de copii, originalele fiind p`strate la muzeul de istorie. Portalul [i [mparte pe cei judeca\i [n dou` - la dreapta cei damna\i, diavoli verzi cu gurile c`scate umplu iadul, iar la st@nga cei m@ntui\i, [ngeri vioi cu p`rul auriu umplu raiul ]i este un miracol c` aceast` oper` de art` deosebit de expresiv` nu a fost distrus` [n perioada Reformei. {n centru se g`seste Justi\ia, [nconjurat` de [ngeri, iar deasupra ei arhanghelul Mihail. Interiorul catedralei este pe m`sura exteriorului: masiv, atent construit ]i cu decora\iuni impresionante. Stranele pentru cor, dat@nd din 1520, sunt sculptate minu\ios cu chipurile profe\ilor ]i scene din via\a cotidian`. De remarcat vitraliile din interior, din secolul al XV-lea, cu simboluri heraldice locale ]i iconografii cre]tine. {n fa\`, c`tre dreapta, un [ntreg vitraliu dezv`luie o obsesie macabr` a arti]tilor medievali dansul mor\ii, o alegorie despre universalitatea mor\ii: dansul mor\ii [i une]te pe to\i indiferent de pozi\ia social`! Vitraliile dezv`luie oameni r`t`ci\i, cheflii, juc`tori de c`r\i, schelete, pe deasupra c`rora citim: ce sens are via\a dac` l-ai p`r`sit pe Dumnezeu? Nu po\i ajunge [n ceruri astfel! O scar` [ngust`, cu 254 de trepte roase din piatr` te duce [n v@rful turnului, la 100 de metri, unde po\i admira o frumoas` priveli]te ]i cel mai mare clopot din Elvetia, turnat [n 1611, cu o greutate de peste 10 tone. Parcul de l@ng` catedral`, Munsterplattform, construit [n 1334 pe
63

Rom@nia

o Elve\ie a estului

o teras` timp de 100 de ani, la mare [n`l\ime de malul r@ului Aare, are o reputa\ie nedorit` pentru c` de aici erau aruncate [n ap` icoanele catolice [n timpul Reformei. Acum este locul promenadelor printre castani ]i al relax`rii pe b`nci, oferind o priveli]te deosebit` cu panorama dealului Gurten, muzeul de istorie, apoi Parlamentul, hotel Bellevue, Cazinoul ]i r@ul Aare. Jos, la malul r@ului, pe o teras` special amenajat` se poate servi o cafea l@ng` valurile zbuciumate din apropierea unei mascote a ursului coco]at. Vara, [n parcul de pe platforma catedralei, sunt t@rguri ale arti]tilor plastici. Imediat cum ai ie]it din parc, pe strada Junkerngasse la num`rul 47 se afl` Prefectura, o cl`dire la fel de modest` cu cele aflate [n apropierea ei, toate vechi ]i restaurate de parc` ar fi noi. Casa a apar\inut familiei von Erlach ]i aici s-au \inut primele sesiuni ale Parlamentului p@n` la construirea acestuia. {n fa\a ei se afl` o f@nt@n` veche din piatr` care are [n v@rf un leu cu o lance ]i un scut. Al`turi sunt c@teva case interesante cu desene de la 1806 ]i embleme heraldice: re\inem casa de la num`rul 51 [n care a locuit pictorul Albreht von Haller [ntre 1708-1777. Alte case au scris pe fa\ad` c` proprietarul ]i urma]ii vor locui pe veci, st`p@ni ai acestor case, tipic elve\iene, cu etaje din lemn. Strada Kramgasse continu` de data aceasta sub numele de Gerechtigkeitsgasse, cele dou` fiind t`iate de Kreuzgasse. {nt@lnim aici o spectaculoas` f@nt@n` a balan\ei construit` [n 1543 cu o alegorie interesant`: o femeie legat` la ochi, cu sabia [n m@na dreapt` ]i balan\a [n st@nga; [n jurul ei colc`ie tot felul de indivizi dubio]i. Proprietarii casei de la num`rul 22 de pe partea opus` se pare c` se ocupau cu pictura pentru c` desenul afi]at [nf`\i]eaz` o scen` ce reprezint` trecerea omului prin via\`, de la na]tere p@n` la moarte, iar
64

Rom@nia

o Elve\ie a estului

textul de deasupra spune c` nu exist` nici un r`spuns la [ntrebarea: ce este via\a? }i, ca un f`cut, ea se afl` pe strada Justi\iei! Urm@nd strada principal` ajungem [n a]a numitul col\ de jos, la podul Nydegg, unde [n dreapta se afl` Barengraben, grota ur]ilor, o atrac\ie turistic` de prim` importan\` cu o faim` pu\in [nfrico]`toare dat fiindc` aici erau crescu\i ur]i fioro]i, simbol al Bernei, [nc` din secolul XVI. Ast`zi, mascota ora]ului, b`tr@nul urs coco]at, cer]ind morcovi de la copii, se afl` aici pentru a distra vizitatori din [ntreaga lume, bucur@ndu-se pentru o clip` de apari\ia lui misterioas`, ca de o [ntoarcere [n copil`rie! {n spatele grotei se afl` vechiul depou al tramvaielor ce ad`poste]te [n prezent centrul de informa\ii turistice ]i un restaurant. Zona se afl` [n reconstruc\ie, municipalitatea dorind s` transforme malul drept al r@ului Aare [ntr-o pl`cut` promenad`, [nc` o bucurie pentru bernezi ]i turi]ti: o esplanad` unde se vor plimba printre ur]i afla\i [n libertate pe aleile teraselor special amenajate. Azi ea este finalizat` ]i este zona cea mai vizitat`. Nu numai turi]ti vin aici s` se minuneze de joaca ur]ilor [n fiecare zi ci ]i bernezi la sf@r]it de s`pt`m@n`. De pe podul Nydegg se coboar` [n cartierul Matte, cea mai veche parte a ora]ului unde se [nt@lnesc str`zile Postgasse, Gerechtigkeitsgasse ]i Junkerngasse. Aici a descins ]i [ntemeietorul ora]ului [n 1191, ridic@nd castelul Nydegg, distrus la jum`tatea secolului al XIII-lea. Azi doar o mic` parte din funda\iile masive amintesc de existen\a lui. Biserica protestant`, aflat` jos l@ng` piciorul st@ng al podului este din punct de vedere arhitectural un amestec de stiluri ]i elemente ad`ugate ulterior cl`dirii construite [n 1341. Tocmai pentru acest melanj este interesant`. {n fa\a bisericii se g`seste o curte interioar` ]i o f@n65

Rom@nia

o Elve\ie a estului

t@n` care odinioar` se g`sea chiar [n interiorul castelului. La intrare, o frumoas` statuie a lui Zahringen cu ursul al`turi completeaz` farmecul locului amintind din nou legenda numelui ora]ului c@nd Berchtold al V-lea [n 1191 a stabilit c`-l va numi dup` primul animal [nt@lnit, acesta fiind ursul bernez. Pornind de aici pe Lauferplatz ne afl`m [n fa\a unei alte f@nt@ni cu o statuie reprezent@nd un nobil cu alura unui mesager purt@nd lance ]i spad`, construit` [n 1545. Ursul este prezent ]i el [ntre picioarele mesagerului. O alt` f@nt@n` reprezent@nd pe David a fost construit` [n pia\a Bumplitz [n anul 1729 dar a fost distrus` [n 1919! Dup` ce trecem podul Nydegg, [n st@nga, sus spre deal, o potec` te conduce spre Rosengarten, o gr`din` cu trandafiri atent [ngrijit`, de unde po\i admira o priveli]te [nc@nt`toare a ora]ului: r@ul Aare, podurile, str`zile vechi, Munster, Muzeul de istorie, hotel Bellvue, Bundeshaus, dealul Gurten ]i, dac` avem noroc, c@nd e senin, Alpii, [nve]m@nta\i de z`pada ve]nic`, chiar vara! Azi [n casa de vis a vis de hotel func\ioneaz` [nalta societate din Berna cu membri din vechea nobilime. R@ul Aare are 295 Km, izvor`]te din masivul Gotthard ]i are culoarea m`rii, albastr`, cu valuri [nvolburate sem`n@nd cu Oltul zbuciumat de alt`dat`, ale c`rui valuri izbeau zidul vechi al m`n`stirii Cozia. Este considerat de c`tre localnici ca unul din simbolurile capitalei, o baie [n el fiind deajuns pentru a fi considerat bernez! Foarte interesant parcursul lui Aare care se vars` [n lacul Brienz str`bate lacul Thun ]i rena]te din el urm@nd cursul p@n` [n capital` unde [nconjoar` vechiul ora] apoi continu` drumul s`u sinuos v`rs@ndu-se [n micul lac Wohlensee pentru ca apoi s` ajung` la mijlocul lacului Biel de unde rena]te a doua oar` la cap`tul lui prin p`r`sirea lacului la Nidau, trece
66

Rom@nia

o Elve\ie a estului

prin Solothurn, Olten ]i Aarau ajung@ng la Brugg unde se une]te cu Reuss ]i Limat devenind [n final afluent al Rhinului la grani\a de nord cu Germania l@ng` localitatea Koblenz. Cobor@m la grota ur]ilor ]i urc@nd pe strada din spatele f@nt@nii cu obelisc se ajunge la casa unde a tr`it pictorul expresionist Paul Klee, pe Obstbergweg, la num`rul 6, [n mijloc, veche din 1893 ]i cump`rat` de p`rin\i [n 1898. La etajul I era camera lui Paul care revine ]i locuie]te aici dup` Munchen, din 1902 p@n` la c`s`toria din 1906 cu so\ia sa Lili, profesoar` de pian. Verile le petrece [mpreun` cu fiul s`u Felix, n`scut [n 1907. {n 1915 se stabile]te la Munchen, centrul artelor moderne. Dup` emigrarea din 1933 locuie]te din nou aici pentru o scurt` perioad` de timp. Profesor, scriitor, grafician, Paul Klee a fost unul dintre cei mai importan\i arti]ti ai secolului XX, precum ]i un teoretician al artei, considerat un model ]i o surs` de inspira\ie pentru tinerele genera\ii. N`scut [n Elvetia, Klee avea s` [mbine [n crea\ia sa influen\e diverse, de la arta primitiv` la suprarealism ]i cubism. Crescut [ntr-o familie [nst`rit`, a luat lec\ii de muzic`, fiind un talentat violonist. Primele sale lucr`ri sunt compozi\ii de grafic` ]i gravuri ce combin` elemente satirice, grote]ti ]i suprarealiste, demonstr@nd influen\a lui Goya ]i Ensor. Dup` c`s`toria cu pianista Lili Stumpf, Klee se stabile]te la Munchen, unde prietenia cu Wassily Kandisky ]i August Macke [l determin` s` se al`ture grupului expresionist Der Blaue Reiter. Un punct crucial [n cariera lui a fost vizita [n Tunisia din 1914, al`turi de August Macke ]i Luis Molliet. Fascinat de vitalitatea ]i culorile [nt@ lnite acolo, []i schimb` stilul, realiz@nd compozi\ii pline de culoare, asem`n`toare mozaicurilor pe care le v`zuse [n perioada petrecut` [n Italia [n 1902, unde descoper` arta bizantin`.
67

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Limbajul s`u artistic complex, incluz@nd adesea litere ]i cifre, creaz` o manier` personal` ]i stranie. Dup` primul r`zboi mondial Klee a predat la ]coala Bauhaus, unde a fost coleg cu prietenul s`u Kandisky. Public` [n 1925 unul dintre cele mai interesante dintre eseurile sale de teorie a artei, Carnet pedagogic, [n care [ncerc` s` defineasc` ]i s` analizeze elementele vizuale principale ]i metodele de aplicare a acestora. Din 1931 [ncepe s` predea la academia din Dusseldorf, dar este concediat de guvernul nazist, fiind trecut pe lista arti]tilor degenera\i. Pleac` [n 1933 [n Elve\ia, unde se [mboln`ve]te grav, lucreaz` cu dificultate, [ntr-un stil marcat de linii groase, [ntunecate, inspir@ndu-se cel mai des din propria viziunea asupra r`zboiului ]i a mor\ii. Moare [n 1940, dup` ce reu]ise cu greu s` termine ultimele sale lucr`ri. Cobor@m acum spre podul Nydegg ]i ne [ntoarcem spre turnul cu ceas Zytglogge. {n drum revedem f@nt@na balan\ei, casele vechi, statuile, f@nt@nile, vitrinele de sub arcade, iar pe strada paralel`, Munstergasse, admir`m o cas` veche cu un interesant balcon pe 4 etaje sus\inut de un monstru cu limba scoas`. La turnul cu ceas poposim la ora 12 f`r` 10 c@nd aici se adun` turi]ti din [ntreaga lume pentru a admira figurinele [n ac\iune. Turnul a fost construit [n 1191 ca poart` vestic` ]i are un masiv ceas cu un calendar astrologic [nc` din 1530 c@nd pe acele vremuri toate ceasurile din ora] erau potrivite dup` el. Trecem pe sub turn ]i admir`m 4 picturi cu scene vechi, unul av@nd drept subiect acordarea ora]ului Berna a statutului de ora] liber de c`tre Frederic al II-lea [n 1218 ]i un altul cu o scen` din 1191 av@nd [n st@nga pe [ntemeietor, Berchtold al V-lea, Duce de Zahringen. Zytglogge un turn cu ceas de dimensiuni impresionante ]i
68

Rom@nia Rom@nia

o Elve\ie a estului o Elve\ie a estului

o arhitectur` aparte sem`n@nd cople]itor cu cel din Stare Mesto de la Praga(poate cel mai frumos ora] european unde te po\i pierde u]or printre str`du\ele sale medievale) a fost construit la [nceput din lemn la poarta de vest a Bernei [ntre 1218-1220, marc@nd prima poart` vestic` a ora] ului. Odat` cu expansiunea ora]ului finalizat` [n 1256 prin construirea turnului Kafigturm, turnul cu ceas a fost abandonat ]i distrus [n incediul din 1405 dar avea s` fie reconstruit din piatr` ]i [mpodobit cu un frumos ceas ce va fi [nlocuit cu un altul cu un mecanism complicat, o adev`rat` bijuterie tehnic` realizat` de Caspar Brunner [n 1530 ce fascineaz` ]i azi, ]i de atunci func\ioneaz` f`r` oprire anun\@nd cele 12 ore ale zilei. Sub ceas se afl` un zodiac ce afi]eaz` ziua s`pt`m@nii, fazele lunii ]i ale soarelui [n timp ce, cu 4 minute [nainte de ora fix`, strig`tul unui coco] d` semnalul de [ncepere al declan]`rii complicatelor mecanisme ce ac\ioneaz` la comand` c@teva figurine [ntr-un spectacol nemai[nt@lnit: ]apte ur]i, cu coroan` pe cap, st@nd pe cal, b`t@nd toba ]i al\ii cu arme ]i instrumente muzicale se mi]c` [n cerc la semnalul unui bufon aflat deasupra, dans@nd, [n timp ce cu m@inile bate clopotele mici a]ezate deasupra lui Chronos ce m`soar` cu o clepsidr` timpul scurs p@n` la ora exact`, [ncadratat de un alt urs ce mi]c` lancea din m@na dreapt`. Abia dup` ce acest spectacol se [ncheie ochii turi]tilor aduna\i aici se [ndreapt` c`tre acoperi]ul turnului unde un cavaler auriu bate orele cu un ciocan puternic. Dup` alte patru minute turi]tii sunt trezi\i din magie printr-un alt strig`t al coco]ului ce anun\` finalul unui spectacol cuceritor! La Berna, capitala \`rii cu produc\ia cea mai valoroas` [n materie de ceasuri, aproape c` nici nu-\i folosesc pentru c` toate clopotele bisericilor anun\` timpul exact din sfert [n sfert de or`! Trebuie s` ]tii numai c` la primul sfert se bate o dat`, la jum`tatea orei se bate de dou`
69

Rom@nia Rom@nia

o Elve\ie a estului o Elve\ie a estului

ori, la f`r` un sfert de trei ori iar la fix sunt 4 b`t`i urmate imediat de un num`r de b`t`i egal cu cel al orei exacte. Nic`ieri [n lume ca aici la Berna n-ai s` vezi turi]ti r`ma]i cu gura c`scat` la aceste surprinz`toare [ntoarceri la copil`rie: ceasul mecanic, ur]ii de la grot` ]i baia [n r@ul Aare! Turnul poate fi vizitat urc@nd trepte ce duc p@n` [n v@rf, acolo unde priveli]tea este o [nc@ntare. {n st@nga, drumul urmeaz` linia de tramvai c`tre Cazinou, o cl`dire impun`toare aflat` l@ng` podul Kirchenfeld. Aici, de ziua na\ional` a Rom@niei, 1 Decembrie 2008, [ntr-o atmosfer` tipic rom@neasc`, al`turi de diploma\ii str`ini acredita\i la Berna, Gheorghe Zamfir ]i-a [ncheiat concertul festiv cu impresionantul imn De]teapt`-te rom@ne! A fost o sear` de neuitat. Din mijlocul podului po\i admira frumoasa cl`dire a muzeului de istorie ]i [n dep`rtare, dealul local Gurten, apoi zidurile Munsterului, vechiul cartier Matte, pe st@nga, iar [n dreapta cartierul Marzili cu splendida cl`dire a Parlamentului, hotelul Bellevue, ]i dac` este senin o admirabil` panoram` a Alpilor, un adev`rat decor de oper`. Marzili ]i Matte, [n trecut zone muncitore]ti, se [ntind de-alungul m`tcii sinuoase a r@ului Aare, jos, la 50 de metri sub podul Kirchenfeld construit [n 1883, [n st@nga Matte, cu o cl`dire cu ceas [n centrul pie\ei unde se desf`]oar` din mai p@n` [n octombrie un t@rg de antichit`\i u]or [ndoielnice iar [n dreapta Marzili, cu piscine [n aer liber l@ng` r@ul Aare unde bernezii alearg` dup` o zi cu soare c@nd apa r@ului atinge rareori 16 grade ]i atunci zic c` vara a fost ieri! Ei nu se opresc [ns` p@n` t@rziu [n toamn`, o baie [n r@u dovedindu-\i tinere\ea! Aici, [ntr-un parc cu piscine bine [ngrijite zilnic, municipalitatea a d`ruit gratis! [nc` o surpriz` bernezilor care sosesc aici vara la [nt@lnirea cu valurile albastre ale [nvolburatului r@u. Se spune c` dac`
70

Rom@nia Rom@nia

o Elve\ie a estului o Elve\ie a estului

ai f`cut numai o baie [n Aare unde apa rar atinge 17 grade, e]ti deja bernez! Toate aceste zone pot fi str`b`tute pe jos cu u]urin\`, dar [n Marzili ]i Matte s-ar putea s` prefera\i s` urma\i exemplul localnicilor: cobor@\i pe jos ]i apoi lua\i un mijloc de transport ori trenule\ul vechi, cel mai scurt traseu public din Europa, lung de 106 metri ce leag` Bundeshauss, palatul Parlamentului, de cartierul Marzili. La cap`tul podului Kirchenfeld se afl` Helvetiaplatz, sinonim` cu pia\a muzeele, fiind locul unde se [nt@lnesc cele mai multe dintre ele, fiecare cu o anume specificitate. Pentru o vizit` de doar o zi ne putem mul\umi cu ceea ce am v`zut p@n` aici! Dac` dispune\i de c@teva zile trebuie neap`rat s` vizita\i emblematicele muzee din Berna aflate la cap`tul podului Kirchenfeld, [n Helvetiaplatz, sinonim` cu pia\a muzeele, locul unde se [nt@lnesc cele mai multe dintre ele, fiecare cu o anume specificitate. Nu mi-a fost u]or [n cei 12 ani petrecu\i departe de \ar`, [n India, la Bombay ]i New Delhi ori [n Egipt, la Cairo, dar nu am f`cut din asta o tragedie, ci dimpotriv` am reu]it s` [nteleg civiliza\iile vechi ]i noi respect@nd tradi\iile, [n\eleg@nd istoria, regulile ]i sim\`mintele indienilor ]i egiptenilor, mai ales c` un diplomat trebuie s` [mplineasc` un rol patriotic [n care politica primeaz`, dar care trebuie s` serveasc` mai [nt@i interesul \`rii ]i s` se raporteze la rela\iile interna\ionale. Studiile ]i impresiile asupra acestor cople]itoare civiliza\ii timp de peste 8 ani m-au ajutat s` [nfirip la Cairo c@teva dintre c`r\ile dedicate viitorilor turi]ti rom@ni, Indiei, ]i Impresii de c`l`torie c`rora li se al`tur` edi\ia a doua la Mirajul civiliza\iilor ]i fascina\ia muzeelor, scris la Berna ce ad`ug` celor peste 90 de muzee descrise, unele dintre
71

Rom@nia Rom@nia

o Elve\ie a estului o Elve\ie a estului

cele mai mari din lume, am numit aici Ermitaj, Luvru, British Museum, Tower of London, Victoria & Albert, Tate Gallery, Versailles, Musei Vaticani, Borghese, Pergamon, Albertino, Metropolitan si Brooklyn din New York - pe acelea din frumosul ora] medieval Berna, a]ezat pe malurile [nvolburatului r@u Aare, cu ape albastre ca marea. Primul muzeu de aici, muzeul de istorie, se afl` la cap`tul podului Kirchenfeld. {n fa\a muzeului, dup` ce am trecut pe podul [nalt Kirchenfeld care leag` centrul de muzeu, ne [nt@mpin` o f@nt@n` la baza monumentului mamei Elve\ia, un complex statuar impresionant cu o frumoas` femeie [n centru ]i scene din via\a cotidian`, ridicat [n urma deciziei din 1908 a Uniunii Telegrafice Interna\ionale de la Lisabona cu sprijinul statului francez. Uniunea Telegrafic` Interna\ional` a fost fondat` la Paris [n 1865. Monumentul este opera lui Giuseppe Ropmagnoli ]i a fost terminat [n 1922. Muzeul g`zduie]te o colec\ie de tablouri ]i sculpturi obi]nuite aduse [n urma victoriei asupra Burgundiei. Surprind aici magnificele tapiserii flamande medievale, precum tapiseria celor o mie de flori, piesa de rezisten\` a colec\iei, ultima dintr-un set de opt tapiserii, realizate [n 1466 la Bruxelles ]i furate de armatele din Berna [n timpul r`zboielor din anii 1476-1477, c@nd locuitorii Bernei l-au alungat pe Carol Temerarul [napoi [n Fran\a, arme ]i armuri, blazoane ]i stindarde, comori ]i icoane biserice]ti, monezi ]i medalii precum ]i 47 dintre originalele sculpturilor Judecatei de Apoi de pe portalul marii catedrale. La mezanin, o inedit` expozi\ie islamic`, are printre exponate o bogat` colec\ie de arme, ceramic` ]i chiar un manechin purt@nd o uniform` de r`zboinic din Turkistan, iar la subsol este o interesant` colec\ie cu tema dansul mor\ii, o adev`rat` obsesie a arti]tilor medievali, [nt@lnit` ]i [n
72

Rom@nia Rom@nia

o Elve\ie a estului o Elve\ie a estului

Munster, [n dreapta, l@ng` altar. Muzeul de\ine copii ale picturilor din 1516-1517 ce decorau zidul m`n`stirii dominicane din ora], ast`zi distruse. Este o [n]iruire de 24 de imagini pline de via\`, care v` vor infiora cu siguran\`, dar ]i [nc@nta prin fine\ea execu\iei, chiar dac` sunt realizate [n 1649. {n alt` parte a vastului subsol al muzeului sunt reproduse realist ]i detaliat interioare ale locuin\elor din secolele XVII ]i XVIII. Urc@nd spre nivelurile superioare admir`m portretele de epoc` [nf`\i]@nd 280 de \`rani ]i me]te]ugari elve\ieni, purt@nd ve]tminte tradi\ionale realizate la sf@r]itul secolului al XVIII-lea. De aici merg@nd pe Thunstarasse 1 km ajungem la Nun\iul Apostolic care are [n fa\` o cl`dire veche transformat` acum [ntr-o f@nt@n` impresionant`: la baza ei apa curge [n cascad` din gura unui leu. Din laterale apa \@]ne]te din alte dou` capete de lei ]i perechi de ]erpi [ncol`ci\i. {n fa\a noastr` se ridic` o arhitectur` baroc` cu doi p`uni auri\i care stau pe st@lpii unui balcon din grilaj aurit sprijinit de coaloane deasupra c`rora st` scris [n piatr`: Musis et Patriae. U]a din balcon, ]i ea din grilaj aurit, are deasupra emblema Bernei ursul brun pe un scut aurit. Doi lei [n oglind` parc` p`zesc [ntreaga compozi\ie care se termin` [n v@rf cu statuia unui roman cu lance ]i scut. Lateralele se termin` cu dou` obeliscuri. Un alt muzeu, potrivit pentru un ora] aflat chiar l@ng` mun\i, muzeul alpin elve\ian, prezint` toate aspectele vie\ii din mun\i, [ntr-o manier` inteligent` ]i nou`. De la turism la excursii ]i via\a celor care locuiesc [n Alpi, fauna ]i flora, impactul industriei asupra mun\ilor, nimic nu a fost uitat! Mun\ii sunt prezenta\i [n cadrul muzeului prin intermediul imaginilor ]i al machetelor detaliate.
73

Rom@nia Rom@nia

o Elve\ie a estului o Elve\ie a estului

Muzeul de art` din Berna aflat [n Helvetiaplatz la num`rul 1, g`zduie]te numeroase expozi\ii de art` contemporan` iar muzeul de istorie natural` din Bernastrasse num`rul 15 are cea mai mare colec\ie de diorame din Europa, tablouri de mari dimensiuni alc`tuite din mai multe planuri care sub efectul unui joc de lumini dau senza\ia realit`\ii. Mai sunt de admirat aici vasta colec\ie de minerale, dar ]i un exponat aparte: Barry, un St. Bernard [mp`iat, cu celebrul butoia] de rachiu la g@t. Pe Helvetiastrasse, la num`rul 16, muzeul comunica\iilor, prezint` evolu\ia media ]i a comunica\iilor de la timbrele po]tale la primele telefoane ]i p@n` la magia de azi a internetului. Pentru gurmanzi Berna mai ascunde o surpriz` pe Langgasstrasse, la num`rul 49a. Aici este cl`direa Unitobler, fabrica unde se producea celebra ]i delicioasa ciocolat` Toblerone. Ast`zi ciocolata este produs` [n alt` parte, l@ng` Berna, iar cl`direa este folosit` de Universitatea din ora]. Pe Hodlerstrasse la num`rul 8-12, la mic` distan\` de gar`, se afl` Kunstmuzeum principalul muzeu de art` ce g`zduie]te pe l@ng` lucr`rile lui Paul Klee, uimitoare alegorii, peisaje ]i portrete semnate Ferdinand Hodler, lucr`ri de Stauffer, Anker ]i Kocking. Din p`cate, cea mai mare parte a celor peste 2000 de piese din colec\ia Paul Klee sunt [n depozitele muzeului, a]a c` nu ve\i avea prilejul s` le pute\i admira. Pe l@ng` operele lui Paul Klee ]i a altor pictori elve\ieni, putem admira aici numeroase opere semante de Fra Angelico, Cezanne, Matisse, Picasso, Roualt, Kandisky, Modigliani, Giacometti, Pollock, Rothko, Miro ]i mul\i al\ii, majoritatea prezentate [n expozi\ii permanente. Nici arti]tii contemporani nu au fost uita\i, fiind prefera\i cei elve\ieni. {n apropiere este ]i Frauen-Kunstforum, un mic muzeu dedicat
74

Rom@nia Rom@nia

o Elve\ie a estului o Elve\ie a estului

pictori\elor elve\iene contemporane, o ini\iativ` l`udabil`, completat` de o cochet` cafenea ]i o mic` libr`rie. Pornind de la Consular`, din Brunadernstasse 20, pe Steinerstrasse sau Bockinstrasse se ajunge la un lac [nconjurat de alei bordate cu flori ce te conduc la Complexul expozi\ional, Zentrum Paul Klee. Parcul se nume]te Serpentine Egelsee ]i e un proiect comun al municipalit`\ii [mpreun` cu gr`dina botanic` din Berna ]i c@\iva arhitec\i de renume. {n parc este o copie dup` o pictur` a lui Paul Klee Monument in Fruchthland (\inutul fertil). Drumul ]erpuie]te printre paji]ti cu oi p`sc@nd, o ferm` cu ponei ]i cai antrena\i de fetele proprietarului p@n` la autostrad`, unde se v`d siluetele ondulate ale acoperi]urilor Complexului Paul Klee, proiectat de Renzo Piano(autor al Centrului Pompidou ]i faimosului aeroport pe mare Kansai), alc`tuit din trei cl`diri unde sunt expuse majoritatea dintre cele 4000 de opere ale celui mai prolific artist al Elve\iei. Aici se \in conferin\e, recep\ii... Paul Klee, fiul artist al ora]ului, [n mod ironic, nu a fost cet`\ean elve\ian [n timpul vie\ii, de]i s-a n`scut la Berna ]i a petrecut cea mai mare parte a vie\ii sale [n Elve\ia. Na\ionalitatea sa a fost impus` de aceea a tat`lui care era german. Mersul cu bicicleta sau pe jos nu e o ciud`\enie [n Elve\ia dup` cum nu constituie o curiozitate faptul c` cei 7 membri ai coali\iei guvernamentale dintre care unul este pe r@nd pre]edinte timp de un an trebuie s`-]i asigure singuri locuin\a. De fapt nici m`car nu exist` o re]edin\` oficial` ]i este foarte probabil ca pre]edintele Confedera\ iei Elve\iene s` mearg` la serviciu cu tramvaiul! {n toate ora]ele exist` centre de [nchiriat biciclete ]i, un element specific, [n Elve\ia trenurile au vagoane speciale pentru transportul lor [n mai toate destina\iile, pentru c` aici ciclismul este mai mult dec@t un sport na\ional! El este o
75

Rom@nia

o Elve\ie a estului

obi]nuin\`, peste tot [n ora]e trasee speciale lor fiind marcate cu linie galben`. Firesc, singurele drumuri interzise mersului pe biciclet` sunt autostr`zile. Printre minunatele lucruri [nt@lnite aici la Berna a fost [nt@lnirea cu acest miraculos r@u Aare. O c`l`torie pe malul lui drept pe cheiul Dalmazi, imediat ce ai trecut podul cu acela]i nume venind din Marzili, ne [ntoarce [n copil`rie: o [ntreag` poveste cu ponei, ra\e, flamingo, pelicani, mistre\i, capre, antilope. Municipalitatea a transformat malul r@ului [ntr-o adev`rat` gr`din` zoologic`, parcul Tierpark - Dahlholzli devenind o plimbare pl`cut` cu opriri pline de surprize ]i amuzament mai ales pentru copii, iar pentru adul\i o petrecere de neuitat cu gr`tare amenajate chiar pe malul r@ului. {n apropiere se afl` chempingul Eichholz un loc pl`cut ]i atr`g`tor, pe malul r@ului Aare, la doi pa]i de centru, cu pre\uri foarte atr`g`toare: pentru dou` persoane cu cort cost` [n jur de 25 de franci iar o camer` cu trei paturi 30 de franci! De re\inut ]i important pentru cei cu un buget destinat mai mult pentru intrarea la muzee ca ]i faptul c` ora]ele elve\iene au piste speciale pentru bicicli]ti, chiar ]i pe drumurile na\ionale. Mai mult, [n ora]e sunt centre speciale pentru [nchirierea bicicletelor iar pentru distan\e mari po\i c`l`tori chiar [n tren cu ele! Malurile r@ului au poteci asfaltate special pentru bicicli]ti ]i alerg`tori, trepte care te conduc direct [n ap`, ]tranduri cu intrare liber`, terenuri amenajate pentru volei, badmington, tenis, patinaj, schi... Sportul [n Elve\ia se practic` de la cei mici - c`rora li se cump`r` biciclete f`r` pedale, tocmai pentru a se obi]nui cu efortul - p@n` la cei [n v@rst`, care se plimb` pe trotuare special amenajate aflate chiar pe l@ng` autostr`zi ]i de foarte multe ori mi-a fost dat s`-i surprind nu numai pe biciclet` dar ]i pe trotinet`!
76

Rom@nia

o Elve\ie a estului

La sf@r]itul plimb`rii noastre urc`m [n Elfenau, o zon` cu parcuri ]i vile, uneori ferme de vaci, poteci ]i plaiuri cu gr`tare special amenajate, dar ]i str`zi [ntregi cu sedii ale ambasadelor \`rilor acreditate [n Elve\ia. De-alungul timpului, [n excursiile prin \`rile vizitate, peste 45 din 4 continente, m-au fascinat sediile ambasadelor acreditate [n \`rile respective, dar dup` periplul diplomatic din India ]i Egipt, la New Delhi ]i Cairo ele au constituit subiectul uneia dintre c`r\ile scrise la Cairo, Impresii de c`l`torie. {mi aduc aminte ce pl`cere era la New Delhi s` str`ba\i Shanti Path, unul din principalele bulevarde ale marii metropole, locul sediilor celor mai importante ambasade: Canada, Fran\a, SUA, China, Anglia, RFG, Rusia, fiecare cl`dire dezv`luind personalitatea \`rii prin afi]area arhitecturii, nemaivorbind de m`rimea terenului marc@nd parc` prin aceasta ]i importan\a locului [n lume! Ambasada S.U.A. se [ntindea la New Delhi pe 3 str`zi, un mic cartier, cu magazine ]i chiar terenuri de sport [n incint`. Urmau, bine[n\eles, cele ale Rusiei, Chinei, Angliei, Germaniei, Fran\ei ...La fel de mari erau ]i sediile din Cairo, Singapore, Colombo, Kuwait, Damasc, Amman, Beirut, Roma ]i [n toat` Europa. Aici la Berna, sediile sunt modeste, semn c` banul e cheltuit cu grij`. Impresioneaz` sediile ambasadelor Cehiei, Rom@niei, Italiei, Fran\ei, Suediei, Poloniei, Nun\iului Apostolic, Germaniei singura cu un domeniu imens ]i Serbiei, cl`diri [nconjurate de parcuri ]i alei frumos [ntre\inute unde se desf`]oar` multe dintre recep\ii ]i [nt@lniri culturale. Nu acelea]i impresii las` sediile noi, austere, ale Marii Britanii ]i SUA. {n apropiere de Berna [n drumul c`tre Zurich, la Grauholtz, ie]ind spre Soloturn vizit`m la Mooseedorf munumentul dedicat celor 1000 de elve\ieni care au rezistat eroic unei supraarmate a lui Napoleon Bonaparte la 1798. O coloan` [ntrerupt` cu o coroan` de lauri din piatr`
77

Rom@nia

o Elve\ie a estului

omagiaz` lupt`torii care ]i-au dat via\a pe cmpul de l@ng` p`durea Grauholtz: printre ei ]i un von Erlach care s-a salvat. Dac` ave\i la dispozi\ie o s`pt`m@n` trebuie neap`rat s` vizita\i [mprejurimile Bernei. O excursie p@n` la Affoltern, [n zona Emmental, v` introduce [n paradisul montan cu drumuri [nguste, dar asfaltate p@n` [n v@rful dealurilor [nalte, ]erpuind printre case vechi cu etaje din lemn, cu acoperi]uri ondulate ]i ziduri c`ptu]ite ordonat cu lemne gata t`iate pentru la iarn`, cu vaci Siemental care pasc disciplinat ]i ele pe paji]ti dinainte preg`tite de fermieri ]i mai ales, n-o s` crede\i - dec@t dac` ajunge\i sus [n v@rf, acolo unde sunt plasate mai toate satele elve\iene - [n mirajul fabric`rii celebrului ca]caval, chiar [n fa\a dumneavoastr`! Al`turi de pl`cerea de a gusta din peste 20 de feluri de ca]caval - dulce, s`rat, cu nuci, cu alune ]i cu tot felul de fructe, mai moale, mai tare ori mai uscat, [n func\ie de timpul procesului de fabrica\ie ce se [ntinde p@n` la doi ani pentru cel de [nalt` calitate, asi]ti aici la toate etapele transform`rii laptelui, de la preluarea lui prin colectare de la s`teni, singura [n care intervine omul, p@n` la ob\inerea produsului finit ob\inut prin asistarea cu mijloacele tehnicii moderne, calculatoarele! Pentru c`, de la subsolul fabricii ]i p@n` la etaj, nu exist` dec@t un singur operator ce urm`re]te pe ecrane timpii ]i temperatura opera\iunilor, restul procesului se desf`]oar` automat prin conductele speciale ce conduc laptele spre diferitele faze. Abia la sf@r]it se intervine manual pentru uscare prin [ntoarcerea ro\ilor mari de ca]caval de pe o parte pe alta ]i, [n final, c@nd li se aplic` eticheta cu un aparat special. Iar dac` ai curiozitatea s` vezi cum se preg`tea ca]cavalul pe vremuri, [ntr-un ceaun, la foc [ncins din lemne, exist` [n apropiere un muzeu aflat [ntr-una din casele vechi unde ]i azi un veteran [ncearc` s` atrag` turi]ti dornici s`-]i pun` pe el numele ca semn de amintire [n schimbul
78

Rom@nia

o Elve\ie a estului

cump`r`rii lui. P@n` la Affoltern, o oprire la Burgdorf v` dest`inuie via\a medieval` men\inut` [ntre zidurile vechi ale castelului [n timp ce vizitele la Biel/Bienne ]i Neuchatel v` bine dispun cu atmosfera carnavalelor dac` [nt@mpl`tor sunte\i acolo toamna c@nd se culeg strugurii iar s`tenii scot mustul [n fa\a caselor ]i v` energizeaz` apoi pentru o c`l`torie spre Interlaken, ora]ul dintre cele dou` lacuri, Brienz ]i Thun, iar atmosfera mirific` a ora]elor Spiez ]i Brienz nu v` d` r`gazul s` respira\i pentru c`, [n drum spre Lausanne ]i Geneva, primul lucru pe care [l ve\i vedea este superbul ora] Montreux cu o priveli]te a lacului Leman [nc@nt`toare. Ora]ul vechi p`streaz` ]i se m@ndre]te cu nume precum Rousseau, Rilke, Mendelssohn sau Stravinsky, dar ]i cu statuia starului muzicii pop Freddie Mercury, aflat` chiar pe malul lacului. {n drum spre castelul feudal Chillon aflat l@ng` Montreux, ve\i trece prin c@teva gr`dini de-a dreptul spectaculoase. Castelul a fost construit [n 1160 iar din secolul XIII a fost casa contelui de Savoia. Aici au poposit faimo]ii Victor Hugo ]i Lord Byron care a scris Prizonierul din Chillon. Matterhorn-ul a fost cel care a f`cut din Zermatt una dintre primele sta\iuni alpine din Eve\ia care ]i-a c@stigat de-a lungul anilor renumele mondial. Zermatt, situat la picioarele impun`torului Matterhorn, este o lume f`r` ma]ini. Ma]inile electrice, s`niile ]i c`ru\ele trase de cai sunt singurele mijloace de transport permise [n aceast` zon`. Pitorescul sat de munte este [n zilele noastre cea mai important` sta\iune turistic`. Odat` ajun]i [n Zermatt ve\i avea timp s` vizita\i sta\iunea ]i multele sale magazine. Alt lucru pe care trebuie s`-l face\i este s` lua\i trenul Gornergrat care urc` p@n` la peste 3000 de metri, acolo unde ve\i fi cople]i\i de priveli]tea asupra muntelui Matterhorn care v` taie respira79

Rom@nia

o Elve\ie a estului

\ia. Av@nd la dispozi\ie dou` s`pt`m@ni nu trebuie ratate muzeele din Geneva, Zurich, Basel, Lausanne ]i Lucerna. Geneva un ora] cosmopolit este sediul celor mai importante organiza\ii interna\ionale, al doilea dup` New York. Aici se afl` Palatul Na\iunilor ]i un interesant muzeu interna\ional al Reformei cu o istorie de la origini ]i p@n` azi dar ]i opera ]i influen\a lui Jean Calvin, manuscrise ]i c`r\i rare, gravuri ]i tablouri. Zurich inima comercial` a Elve\iei, cu numeroase centre de cercetare din toat` lumea datorit` impozitelor mici practicate este cotat ca ora]ul cu cea mai bun` calitate a vie\ii dar ]i cel mai bogat ora] european. Considerat` capitala cultural` a Elve\iei, Zurich g`zduie]te un num`r impresionant de muzee dintre care se deta]eaz` muzeul na\ional al Elve\iei ]i Kunsthaus. Basel al doilea ca m`rime dup` Zurich, concentreaz` aproape 40 de muzee, teatre, diferite galerii de art` contemporan` ]i clasic` dintre care amintim muzeul de istorie natural`, muzeul de art` contemporan`, muzeul muzicii ]i muzeul arhitecturii elve\iene. Lausanne un ora] universitar cu o mare diversitate cultural`, gazd` a muzeului Olimpic, cel mai vizitat obiectiv turistic ]i baletul Bejart, unul din cele mai renumite din lume. Mai mult, dac` dore]ti o excursie complet` trebuie ad`ugate vizite [n fascinantul Grindelwald, extravagantele Gstaad, Crans Montana, Davos ]i St. Moritz, extremul Adelboden renumit prin p@rtiile sale de dificultate mare alese ca etap` a cupei mondiale de schi, Zurich ora] ul bancar ]i St. Gallen cu impresionanta bibliotec` aba\ial`, Geneva sediul organiza\iilor interna\ionale, cu inegalabila f@nt@n` Eaux Vives aflat` pe lacul Leman, conservatorul, unde Dinu Lipatti a fost profesor [n ultimii ani ai vie\ii ]i Chene-Bourg unde e [nmorm@ntat, Lucerna - ora]ul celor mai multe case cu picturi pe fa\ade, unde po\i admira
80

Rom@nia

o Elve\ie a estului

de pe podul Capelei construit din lemn [n 1333 r@ul Reuss ce se vars` [n lac, Solothurn - un ora] ren`scut pe ruinele unei fort`re\e romane unde ai impresia c` te-ai r`t`cit undeva [n Italia c@nd intri [n catedrala Sf@ntului Urs construit` de Gaetano Matteo ]i Paolo Antonio Pisoni ]i prive]ti imensele fresce cu scene biblice realizate de Francesco Pozzi ]i Domenico Corvi, Rutli acolo unde s-a semnat primul act al Confedera\iei [n 1291, Bellinzona ]i Lugano unde ai ocazia s` treci prin lungul tunel de 17 kilometri de la Saint Gotthard aflat la o [n`l\ime de 2100 m ori cel de la St. Bernardino din apropiere aflat la 2065 m [n`l\ime sau cel mai [nalt tunel, Saint Bernard, situat la 2469 m care face trecerea [n Italia prin Aosta la Torino. Pe drumul spre Milano De al Lucerana la Como sunt ceel mai multe tuneluri ]i parc` s` te obi]nuie]ti cu ele se [ncepe cu unul de numai 9,7 KM numit Serehisburghener ]i se termin` cu cel de l@ng` Lugano de 7,5 Km! Nume de tunele]i c@te? Peste 30 tunele? Nu [n ultimul r@nd, dac` nu v-au satisf`cut micile magazine din centrul Bernei, amatorii de Mall pot ajunge u]or la Westside, o construc\ie cu o arhitectur` modern` realizat` de Daniel Libeskind, cu peste 55 de buticuri, aflat` [n afara ora]ului, pe autostrada c`tre Lausanne la numai 5 minute de mers cu ma]ina. }i pentru c` Zahrigen a fost ]i [ntemeietorul ora]ului Fribourg [n 1157 o vizit` aici, [ntr-o zon` unde se vorbe]te curent franceza, trebuie s` [nceap` la catedrala aflat` [n centru. Multe de aici seam`n` cu Berna, [nlocuind doar r@ul Aare cu Sarine. Continu`m spre Bulle, apoi trecem prin La Tour-de-Treme ]i ajungem la Broc vizit`m fabrica de ciocolat` Nestle de aici unde vizion`m un film istoric al [nceputurilor fabricii, o expozi\ie cu utilaje vechi iar apoi suntem [ndemna\i s` gust`m din minunata ciocolat`. Ce
81

Rom@nia

o Elve\ie a estului

noroc pentru c` vitit@nd-o dup` dup` un an intrarea nu mai era gratis! {n apropiere, Charmey este o zon` [nc@nt`toare cu ape termale deschis` [n toate sezoanele iar iarna are p@rtii c@t cuprinde, de]i or`]elul are numai 2000 de locuitori! Les bains?? de la Gruyere se nume]te locul care seam`n` cu minunatele locuri din Valea Oltului de la C`lim`ne]ti C`ciulata, numai c` aici la Charmey, de]i o localitate mic` nu ai loc s-o vizitezi de mul\imea celor veni\i din toat` Elve\ia ]i din Fran\a veni\i s` se relaxeze. A]a era pe vremea copil`riei mele c@nd la C`lim`ne]ti se vorbea franceza, engleza ]i italiana iar nordicii inundau hotelurile iarna pentru b`ile [n apa termal`. S` descoperim acum \inutul Berner Oberland unul din cele mai frumnoase ]i c`utate zone turistice, paradis al schiorilor ]i fanaticilor excursioni]ti. {n plimb`rile noastre vom porni din Berna c`tre mai toate destina\iile din Elve\ia. C`tre sud, la 25 Km de Berna se afl` ora]ul Thun de unde r@ul Aare, dup` ce a trecut prin lacul Brienz rena]te din lacul Thun ]i-]i continu` drumul spre capital`. Interlaken este ora]ul dintre cele dou` lacuri Thun ]i Brienz. La [ntoarcere spre ora]ul Thun, vizit`m cetatea constrit` de Zahringen [n 1190 ]i castelul Schadau devenit acum restaurant, [nconjur`m lacul Thun, vizit`m grota St. Beathus, ora]ul Spiez, Brienz. Berner Oberland e regiunea renumit` [n p@rtii de schi. Cele mai apropiate de capital` se afl` pe drumul spre Thun urm@nd autostrada p@n` la primul tunel iar dup` 6 km ie]im la dreapta spre Zwiesimen, pe drumul na\ional, l`s`m [n st@nga localitatea Wimmis cu un mic castel drept prim`rie acum, continu`m p@n` la al doilea tunel ]i dup` 2 km avem de ales s` mergem [nainte spre celebrele Zwiesimen ]i Gstaad sau ie]im la st@nga c`tre p@rtiile de la Springenboden, Wiriehorn ]i
82

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Grimialp. Dac` sunte\i la Berna iarna este p`cat s` nu vizita\i p@rtiile din apropiere urm@nd autostrada spre Interlaken iar dup` numai 30 de minute, dup` primul tunel o lua\i la dreapta spre Wimmis ]i aproximativ [nc` doi kilometri dup` ce a\i trecut de al doilea tunel v` [ndrepta\i spre st@nga 7 Km pe un drum de \ar` spre Wiriehorn ]i apoi Grimmialp. P@rtia de la Wiriehorn e [nconjurat` de cabane unde pute\i [nchiria un apartament cu numai 80 de franci. Al\i 7 kilometri ]i drumul se termin` la p@rtia de la Grimmialp unde exist` ]i o p@rtie pentru [ncep`tori. Pe acela]i drum, [ns` merg@nd drept [nainte 40 de kilometri, se ajunge la celebrele p@rtii de la Zweizimmen ]i extravagantul Gstaad. Mergem acum spre sta\iunile cele mai apropiate de Berna, Wiriehorn ]i Grimialp aflate doar la o or` de mers! Intr`m [n Berner Oberland prin Simmental. Trecem printr-un mic sat feremec`tor cu adev`rate case elve\iene cu acoperi]uri ondulate ]i o mul\ime de flori la balcoane din lemn. De fapt [n toat` Elve\ia casele sunt din lemn, cel mai ieftin ]i la [ndem` material de construc\ie. {n general sunt casele vechi transmise din genera\ie [n genera\ie, mo]tenite de la p`rin\i. Cele mai vechi au l@ng` ziduri, sub strea]in` lemne t`iate ]i frumos aranjate, gata preg`tite pentru iarn`. Primul sat mai mare Oey arat` ca un mic or`]el cu sta\ie de gar` ]i supermartket. Este zona Diemtigtal iar drumul de \ar` asfaltat perfect ]erpuie]te urm@nd valea unei p@r@u de munte curat ]i [ngrijit, parc` am fi pe drumul de la Bu]teni spre cabana Gura Diham. Este ]i locul preferat pentru c` aici totul seam`n` ca acas`! Doar drumul e altfel, asfaltat! Parcurgem 7 Km p@n` la Wiriehorn, prima oprire, unde e o p@rtie abrupt` dotat` cu o telecabin` la fel ca aceea de la p@rtia Kalinderu din Bu]teni. P@rtia [ns` e de dou` ori mai mare, centrele de [nchirire au iarna schiuri, cl`pari, patrine, iar vara
83

Rom@nia

o Elve\ie a estului

biciclete pentru traseele de munte. Sus, la jum`tatea p@rtiei se afl` c@teva cabane mari, din lemn, de 3 etaje, ale s`tenilor din satul Entschwill cu apartamente puse la dispozi\ia turi]tilor din str`in`tate. Vin aici pe l@ng` nem\i, englezi, francezi ]i turi]ti [nst`ri\i din Africa de Sud. Pre\ul este de numai 80 de feranci un apartament de 3 camere cu tot confortul plus buc`t`rie, [ns` program`rile sunt f`cute deja pe 3 ani. Ce e de re\inut c` satul se [ntinde p@n` [n crestele mun\ilor pe un drum asfaltat, e drept foarte [ngust, p@n` [n casele loicalnicilor. Dac` cabanele seam`n` cu cele din Predeal, casele din sat sunt modeste, [n schimb fiecare gospod`rie are vaci, oi, capre ]i p`s`ri, ma]ini de ora] ]i mici tractoare pentru gospod`rie. Cea de-a doua sta\iune, Grimialp se afl` la o distan\` de [nc` 7 Km ]i aici drumul asfaltat se termin`. {ns` vara excursioni]tii pot urca pe poteci marcate p@n` [n v@rful muntelui iar iarna fondi]tii sunt peste tot. Din nou o p@rtie abrupt` cu telecabine pentru urcat [n v@rf, dar aici exist` ]i o p@rtie pentru [ncep`tori. Pentru 14 franci dac` ai echipament, po\i cobor[ f`r` prea mari griji c` n-ai s` reu]e]ti s-o str`ba\i, petrec@nd o zi [ntreag` [ntre 10.00 ]i 16.00 cobor@nd pe schi sau servind masa ]i un vin fiert la restaurantele de aici Eggli si Spillgerten. Peisajul e [nc@nt`tor, iar pu]tii de 5-6 ani zburd` pe l@ng` tine cu iu\eal` ]i adesea f`r` be\e! {n week end pasiona\ii coboar` din v@rf cu parapanta. Amatorii de patinaj au al`turi ]i un patinuar artificial. Dac` dori\i p@rtii performante trebuie s` alege\i sta\iunile Grindelwald, Zwiesimen, Crans Montana, Gstaad ori Adelboden incluse [n circuitul mondial. Gstaad este cea mai renumit` sta\iune cu cabane private ale arti]tilor celebri ]i bog`ta]ilor, cu un centru mic ce \ine c@t o strad` de 1km dar cu butici de marc` cu pre\uri pe m`sur` ]i un singur hotel mare.
84

Rom@nia

o Elve\ie a estului

De la Grindelwald sau Lauterbrunnen se merge cu trenul spre Kleine Scheidegg, 2061m la poalele v@rfului Eiger 3970m, apoi prin sta\ia intermediar` Eismeer 3160m se ajunge la sta\ia cea mai [nalt` din Europa, Jungfraujoch la 3454m, v@rful Europei. De aici se vede cel mai mare ghe\ar din Europa, Aletsch de 23 km intrat [n patrimoniul UNESCO. Din Interlaken se poate merge ]i spre Wengen ]i Muren de unde cu telecabina se ajunge la Schilthorn 2970m unde admir`m cea mai spectacular` panoram` de 360 de grade a [ntregii regiuni din primul restaurant rotativ din lume, de acolo de unde [n iarna 1967/68 s-au turnat scene cu James Bond pentru filmul On her Majestys Secret Service. Dac` Zurich este ora]ul bancar, Geneva - a]ezat` la extremitatea sud-vestic` a lacului Leman, este cel mai mare centru mondial al diploma\iei multilaterale. Cunoscut pentru toleran\a sa a fost locul care i-a ad`postit pe Voltaire, Victor Hugo, Dumas, Balzac, Byron, Richard Wagner ]i Franz Liszt dar l-a silit la exil pe filozoful liberal Jean Jacques Rousseau. Pere\ii din mozaic de la Prefectur` descriu intrarea lui Caesar [n anul 58 [.e.n. ]i cucerirea roman`. Apoi [n 1798 cade [n m@na francezilor pentru ca [n cele din urm` s` se al`ture Confedera\iei Elve\iene [n 1815. Trec@nd podul Mont Blanc pe locul unde lacul se sub\ieaz` ]i p`trunde [n Rhon se ajunge [n centru unde magazinele se [nghesuie pe Rue du Rhone, admir`m Eaux Vives, jetul simbol care arunc` apa la 50 m [n`l\ime, trecem pe l@ng` Plaine de Plainpalais apoi suim spre vechiul centru p@n` la catedrala Sf@ntul Petru unde vizit`m muzeul Reformei, apoi ne [ndrept`m spre Cologny, locul vilelor arti]tilor celebri. O vizit` la Universitate ]i la Conservator ne [ndreapt` pa]ii pe urmele lui Dinu Lipatti profesor aici [n ultimii ani de via\`, chiar una din s`li port` numele lui iar l@ng`, la Chen Bourg ne [nchin`m
85

Rom@nia

o Elve\ie a estului

la morm@ntul s`u. Al doilea centru al ONU dup` New York, cartierul general din Geneva are 200 de organiza\ii interna\ionale. Dar pe l@ng` ele mai exist` federa\ia interna\ional` de hokei pe ghea\`, Comitetul Olimpic Interna\ional de la Lausanne, Asocia\ia interna\ional` a federa\ilor de fotbal FIFA la Zurich, Forul economic mondial din Geneva cunoscut prin adun`rile anuale de la Davos.... Aici la Geneva suntem cu un pas [n Fran\a la Annency, Chamonix - celebra sta\iune montan` de schi, sau [n Italia prin Martigny urm@nd zona vinurilor Chablais ]i trec@nd St. Bernard, pasul cel mai [nalt, aflat la 2469 m [n`l\ime [nspre Aosta ]i apoi Torino... Am mers special s` v`d Evian - localitate aflat` pe malul lacului Leman [n Fran\a ale c`ror ape sunt comparabile cu cele din sta\iunea C`lim`ne]ti C`ciulata. P@n` la Evian nimic deosebit, drumul serpuie]te pe malul lacului iar cele c@teva c`tune cu modeste case \`r`ne]ti seam`n` cu acelea din Rom@nia, [ns` Evianul este frumos! Are [n centru un pavilion asemeni celui din C`lim`ne]ti ]i vile frumoase. }i, la fel ca la C`lim`ne]ti-C`ciulata apele sunt cele ce dau faima acestui or`]el. Nu po\i l`sa nevizitat Neuchatel cu celebrele fabrici de ceasuri de la Chaux-de-Fonds, Patek Philip, Cartier, Breitling, Tag Heure, Jaquet Droz ]i Le Locle unde sunt Mont Blanc, Montre, Tissot ]i Zenith, localit`\i aflate spre grani\a cu Fran\a, apoi Murten, Gals, Erlach ]i Avenches, printre cele mai vechi localit`\i din Elve\ia. {n materie de ceasuri am cunoscut la Berna pe managerul celui mai scump magazin din ora], Gubelin, ai c`rui patroni sunt din a 5-a ]i a 6-a genera\ie. Am primit chiar invita\ie la deschiderea din 2011 dup` renovarea magazinului care se afl` l@ng` gar`, aproape de hotelul Schwizerhof, celebru ]i el. Este interesant cum a fost prima [nt@lnire!
86

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Nu po\i intra oricum, ci doar unul c@te unul, prin intermediul unui security iar din vitrin` se scoate doar c@te un ceas folosind m`nu]i albe iar tu n-ai voie s` pui m@na, mai ales dac` este cumva Patek Philippe de peste 93000 de franci!!! Ierarhia este: Breguet din 1775, numele fiind chiar al creatorului, Patek Philippe, Omega, Rolex, Britling, ]i, la distan\` Longines, Mont Blank, Schaffhausen, Tissot, Certina, Tag Heuer, Zenith,... Spre vest, pe autostrada ce duce la Lausanne, dup` 25 de km ne [ndrept`m c`tre Neuchatel, cantonul unde se realizeaz` celebrele ceasuri elve\iene, pe un drum na\ional, de data asta p@n` la autostrada ce leag` Biel-Bienne de Neuchatel. Din acela]i loc la [ntoarcere vom porni spre alte direc\ii interesante: Murten, Gals ]i Erlach unele din cele mai vechi localit`\i. De re\inut c` aceast` zon` e bine s` fie vizitat` [n septembrie odat` cu festivalul vinului de la Neuchatel c@nd forma\ii de fanfare sosite din canton se [ntreg [n a oferi publicului vizitator momente folclorice pl`cute al`turi de degust`ri cu must ]i ]naps al`turi de preparate delicioase. Suntem pl`cut surprin]i de ecuadorienii emigra\i sau sosi\i special aici pentru un c@]tig de-o var` al`turi de asiatici cu tot felul de preparate... Dup` o mas` copioas`, de fiecare dat` la taverna elve\ienilor de sorginte italian` cu preparate de mare, caracati\` ]i calamar, pornim spre Chaux-de-Fonds ]i Le Locle aflate la grani\a cu Fran\a, intr@nd pe t`r@mul fabricilor de ceasuri. Prima este Tag Heure la intrarea [n Chaux-de-Fonds, urmeaz` apoi Breitling, Jaquet Droz, Patek Philip ]i Cartier aflate toate [ntr-un compaund protejat chiar de UNESCO. Le Locle, ultimul ora] [nainte de a trece [n Fran\a, g`zduie]te sediile fabricilor Mont Blanc ]i Montre, Tissot ]i Zenith care fac parte din patrimoniul Unesco!
87

Rom@nia

o Elve\ie a estului

S` descoperim acum unul din simbolurile elve\iene: ceasul! Al`turi de ca]caval, vaca Milka, ciocolata Toblerone, automobilul elve\ian am numit aici bicicleta, peisaje de un verde de-a dreptul ireal ]i trenuri rapide ce merg mai bine dec@t ceasul, Elve\ia e cunoscut` [n lume prin celebrele branduri de ceasuri at@t elctronice c@t ]i mecanice. C@nd am revenit [n Elve\ia [n 2008 aveam deja 2 ceasuri elve\iene originale, un Omega al so\iei ]i un Chopard. Binen\es c` neput@nd s`-mi permit unul nou am [ncercat s` descop`r magazinele specializate. }i cum sunt un norocos am intrat drept la Gubelin cel mai grozav dintre magazinele din Berna ai c`ror patroni au ajuns la a 6-a genera\ie! Prima dat` a fost [n 2008 c@nd am r`mas surprins c` nu puteam intra de]i [n`untru erau doar dou` persoane! Abia c@nd au terminat de cump`rat, unul de la security a deschis u]a cu cheia ]i m-a introdus. C@nd am v`zut [ns` pre\urile afi]ate [nso\ite de 4-5 zerouri mi-a fost jen` ]i am stat deoparte, asist@nd la cel`lalt cump`r`tor, mult mai hot`r@t. Am tras cu coada ochilui ]i am intrat [n panic` - cel mai ieftin ceas era 2500 de franci iar cel mai scump 93000, un Patek Philippe Geneva! Am ie]it din elegantul magazin situat [n laterala g`rii l@ng` hotelul de lux Schwizerhof ]i am pornit c`tre magazinele mari Loeb ]i Globus unde g`seai ]i ceasuri de cump`rat nu doar de privit! Mi-am dat seama c` trebuie s` [nv`\ ]i am [nceput cu magazinele specializate Bucherer, Chris, Ziggler ]i Helen Kirchhofer. Dar nu a fost de ajuns ]i atunci am proiectat o vizit` la Geneva pe celebra Rue du Rhone, acolo unde oamenii normali merg ca la muzeu doar s` viziteze! Aici [n Elve\ia totul e pe bani mul\i, singurele gratis sunt patinoarul artificial din fa\a Parlamentului d`ruit de Prim`rie bernezilor iarna prin sponsorirarea firmelor Mobiliar, Coop ]i Bea, vizita la grota ur]ilor ]i ]trandul din Marzili deschis vara l@ng` Aare, unul din cele 4 r@uri
88

Rom@nia

o Elve\ie a estului

principale al`turi de Reuss, Rhone ]i Rhin. Acum 20 de ani, c@nd am vizitat pentru prima dat` Geneva, l-am [ntrebat pe unul dintre v@nz`torii de pe faimoasa Rue du Rhone de ce nu sunt cump`r`tori ]i cum face s` reziste chiriei exorbitante. Mi-a r`spuns c` e deajuns s` vin` de s`rb`tori un ]eic care-i face o comand` de c@teva milione, da! Milioane, c`ci arabii comand` ceasuri extravagante din aur sau platin` cu mecanisme montate manual, [n special cu diamante! Am revenit [n Rom@nia ]i le-am povestit amicilor care au r`mas perplec]i. A doua oar` c@nd am vizitat Gubelin a fost [n 2011c@nd acesta era [n renovare [ns` am fost primit de acela]i security ]i v@nz`torul a fost foarte amabil ]i mi-a adus din vitrin` tocmai un model Patek Philippe de 93000 de franci! Binen\eles toate vitrinele sunt [nchise iar ceasurile se iau cu m`nu]i albe ]i nu \i se d` voie s` pui m@na pe ele! {n modestia mea i-am spus c` nu-mi pot permite dec@t unul p@n` [n 2000 de franci, de]i eram departe de suma alocat`! Mi-a adus dou` modele dar m-am f`cut c` nu-mi plac. }i explica\iile au [nceput s` curg`: PP e topul ceasurilor, [l iei pentru o via\`, perfec\ine, elegan\`, exuberan\` ... Dar magazinul fiind gol am repetat [ntrebarea de acum 20 de ani de pe Rue du Rhone: c@\i cump`r` ceasuri at@t de scumpe? }i jenat nu mi-a r`spuns zic@nd c` e confiden\ial! Oricum i-am spus c` tocmai vizitasem Ticino cu un Lexus de 80000 de franci al consuli\ei din Lugano ]i c` dac` avem banii `]tia vreodat`, ceea ce era departe de adev`r, i-a] da mai repede pe o ma]in`! Un r`spuns provocator care l-a f`cut s` m` invite la ceremonia de deschidere din 8 decembrie 2011 \inut` [ntr-o atmosfer` newyorkez`, [n strad`, cu muzic` la saxofon, ]ampanie ]i stridii [n fa\a trec`torilor elve\ieni invidio]i c` n-au fost invita\i ]i ei. La Berna am vizitat toate magazinele, dar de top sunt doar 4: Gubelin, Zigler, Bucherer ]i Helen Kirchhofer.
89

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Sosind [mpreun` cu so\ia la post [n 2008 Consulatul Rom@niei [n Elve\ia din Berna aveam oportunitatea de a m` autoeduca [n aceast` bran]` a mae]trilor [n ceasornic`rie. Am f`cut cuno]tin\` chiar cu patroni ]i produc`tori direc\i de la care am [nv`\at, apoi mi-am cump`rat cataloage ]i am studiat pe [ndelete. Mi-aduc aminte ]i acum prima [nt@lnire cu Rolf Dillmann [naintea recep\iei de ziua na\ional` a Belgiei c@nd sosisem cu 15 minute mai [nainte de ora 18 [n faimoasa Sal` masonic` din Hotel de la Musique. Fiind devreme mi-am aruncat ochii [n prima vitrin`, binen\eles cu ceasuri ]i am intrat. Ospitalier am fost [ntreba\i de o doamn` ce dorim s` vedem ]i i-am ar`tat ceasul din vitrin` cu ini\ialele RD. V`z@nd c` [nt@rzie m-am uitat la ceas ]i mai erau doar 10 minute p@n` la [nceperea recep\iei ]i pentru nimic nu a] fi r`mas peste 1 minut! Sose]te [ns` o doamn`, dar cu o tav` cu dou` cafele ]i refuz`m politicos spun@ndu-i c` ne gr`bim! {ntre timp un tip elegant la vreo 60 de ani se [ndreapt` c`tre noi era patronul! Foarte amabil ne-a prezentat rapid vreo 10 ceasuri dar toate erau scumpe pentru mine, de la 8 mii [n sus! Erau [ns` dou` automatice care mi-au pl`cut enorm nu mai v`zusem un rafinament ca aici, toate ceausurile automatice fiind mari ]i greoaie! Acestea erau de o fine\e cum rar [nt@lne]ti! De aici m-am inspirat [n achizi\ionarea unui superb Frederique Constant [n 2011. M-am uitat, l-am pus la m@n`, apoi m-am ridicat ]i politicos m-am scuzat c` trebuie s` plec`m dar cu siguran\` o s` revim alt`dat` pentru a continua pl`cuta conversa\ie care mi-a deschis apetitul. A trebuit apoi s` vizitez Le Locle ora]ul sunt sunt cele mai multe fabrici. De mic copil mi-au pl`cut ma]in`riile ceasurilor, apoi am [nceput s` colec\ionez, primul a fost unul rusesc binen\eles. Apoi peste ani a urmar unul adev`rat, elve\ian primit cadou de la soacra mea, mecanic. Am trecut apoi la pendule pe care deja ]tiam s` le repar. A venit apoi
90

Rom@nia

o Elve\ie a estului

India cu moda ceasurilor electronice. Acolo la New Delhi \i le f`ceau pe trotuar, doar te [ntrebau ce poinson s`-\i pun`: Rolex, Swiss Military, Tag Heure, Rado, de 5 $ unul, a]a c` mi-am luat c@te unul din fiecare pe care le mai port [nc`. Primul ceas din aur l-am cump`rat [n 2008, mecanic, dar a trebuit s`-mi schimb remontorul aici la Glob unde un ]arlatan argentinian mi-a luat 25 de franci ]i mi-a oprit originalul din aur. Oricum [n alte magazine reparatul costa 80, 60 franci ! Asta m-a f`cut s` [ncep s` [nv`\ s` apreciez un ceas ]i mi-a luat 3 ani de cercet`ri. Abia acum am [ndr`znit s`-mi cump`r primul ceas adev`rat, nicidecum unul elve\ian dar cu p`r\i fabricate aici, un Armani. Nu mi-am putut permite unul elve\ian de]i [mi pl`cuse un Hamilton de 700 franci ]i un Longines de 3010. Armani m-a costat 600! Totul a [nceput cu vizitele la magazine din care nu [n\elegi nimic, dat fiind c` sunt pline ]i nu [ntotdeauna g`se]ti ]i explica\ii. Am trecut la magazinele de top, acolo unde se intr` unul c@te unul ]i au security la intrare. Apoi am vizitat fabricile de l@ng` Neuchatel, cele de la Le Locle, o a]ezare intrat` ]i ea [n patrimoniul UNESCO datorit` aglomera\iei fabricilor de aici: PP, Cartier, Jacquet Droz, Mont Blanc, Zenith, Tissot.. {ns` aici se fac doar componentele, restul se asambleaz` la Geneva... ]i datorit` politicilor nu po\i cump`ra. La o expozi\ie am aflat c` ceasurile cele mai scumpe sunt cele asamblate manual de firme mici cu patroni de 3,4, 5, 6 genera\ii, numai c` pentru un ceas ca acesta po\i a]tepta ]i un an! Constat@nd c` nu pot s`-mi permit la [nceput un ceas pur elve\ian am ales Armani asamblat aici dar pe baterie de]i mie [mi plac cele mecanice! Pe l@ng` cele mecanice mai sunt cele electronice ]i automatice.
91

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Mi-aduc aminte cum m` l`udam prin Elve\ia cu unul automatic PP, o copie din Famagusta de la turci de 200 euro(caz fericit, pentru c` la Nicosia, l@ng` biserica Sf@nta Sofia transformat` [n moschee, pornea de la 1200!) negociat de so\ie p@n` la 35 de euro, dar o copie bine realizat` [n Emirate, la Abu Dabi, de asta nici nu era remarcat p@n` am f`cut gre]ala de a merge la cump`rat un Tissot de 800 de franci ]i c@nd le-am ar`tat PP-ul meu, v@nz`torul a r@s ]i i-am spus c` e primul care-]i d` seama. R`spunsul a venit prompt: cine are un PP nu cump`r` un Tissot! De atunci nu mai pomeneam c` e o copie f`cut` [n Emirate, iar v@nz`torii nedeosebindu-l de original, m` apreciau! Adev`rata aventura [n istoria ceasurilor [ncepe indiscutabil la Geneva de]i istoricii ]i cercet`torii se bat [ntre ei pentru c` practic nu exist` un singur loc, cum nu exist` un singur inventator! Philippe Stern este pre]edintele celei mai mari firme, Patek Philippe, iar Gerdi, so\ia sa se ocup` de decora\iile din cel mai mare muzeu de ceasuri din lume: muzeul PP din Geneva care con\ine esen\a istoriei celor mai cunoscute ceasuri din lume. Aici g`se]ti obiecte adunate de 5 secole [n materie de ceasuri ]i emailuri ]i tot aici se vede cel mai bine c` un ceas e ]i o oper` de art`! O istorie care [ncepe din 1839 de la [nfin\area PP care a fabricat p@n` acum numai 700000 de ceasuri, mai pu\in de 1% din produc\ia de ceasuri elve\iana pe un an, ceea ce demonstreaz` c` la un PP se lucreaz` mult timp ]i cu mul\i speciali]ti. Se afl` aici [n muzeu o raritate, un ceas fabricat [n Germania [ntre 1530-1540, o cruce a Sf@ntului Spirit cu un ceas, semnat` Abraham Cusin din 1633-35, cel care a introdus ceasornic`ria [n Geneva. Muzeul con\ine ]i peste 500 de semn`turi ale marilor ceasornicari ]i emailori din Geneva, mai mult de 500 de exemplare vechi ]i peste
92

Rom@nia

o Elve\ie a estului

1000 de ceasuri semnate PP toat` istoria de marc` a brandului, portrete [n miniatur` pictate pe email, 200 de ma]in`rii vechi, peste 5000 de lucr`ri dedicate m`sur`rii timpului... Sunt dou` muzee [n Geneva: muzeul ceasurilor ]i emailurilor [nfiin\at [n 1972(cu mae]tri care au contribuit la fabricarea ceasurilor) ]i muzeul PP cu obiecte str@nse [n 3 genera\ii(peste 2000 de obiecte expuse, cu o evolu\ie a crea\iilor sale din secolul XVI ]i p@n` [n prezent). Bunicul ]i tat`l lui Philippe Stern au [nceput ]i i-au trasmis mai departe gustul pentru achizi\ionarea ]i conservarea piseleor cele mai interesante fabricate de PP de la [nfiin\area sa din 1939. {n 29 noiembrie 1830 ca urmare a insurec\iei poloneze for\ele \ariste transform` Polonia [ntr-o porovincie rus`. Revolu\ionarii p`r`sesc \ara cu miile, printrte ei afl@ndu-se ]i t@n`rul ofi\er de cavalerie, contele Antoine Norbert de Patek care prefer` exilul [n schimbul [nchisorii. Se stabile]te la Geneva, capitala ceasurilor ]i bijuteriilor. Nou` ani mai t@rziu, [mpreun` cu prietenul ]i compatriotul s`u, Francois Czapek, fondeaz` fabrica de ceasuri Patek, Czapek & Cie cu sediul la Geneva. Produc\ia va reflecta artistic teme din istoria Poloniei cu portrete de eroi revolu\ionari, legende din secolul X XII precum ]i cultul Fecioarei Maria neagr`. Dar dezacordul dintre ei duce la [nlocuirea lui Czapek cu francezul Adrien Philippe. }i astfel firma devine Patek Philippe. Prima [nt@lnire are loc la Paris la Expozi\ia din 1844 unde acesta prezenta ultima inven\ie a sa, primul sistem de remontor integrat industrial, un pas mare [n evolu\ia ceasurilor moderne c`ci p@n` acum ceasurile erau [ntoarse ]i puse la ora potrivit` cu ajutorul unei chei separate, ceea ce ducea la erori. Acest sistem revolu\ionar [mpreun` cu geniul artistic vor duce la renumele mondial al firmei. {n 1851 la Expozi\ia mondial` din Londra de la Cristal Palace regina Victoria cump`r` primul ceas
93

Rom@nia

o Elve\ie a estului

f`r` cheie PP ]i-i nume]te pe cei doi - asocia\i oficiali ai cur\ii Angliei, deschiz@ndu-le por\ile tuturor caselor regale europene. Dup` regin` este r@ndul marilor savan\i ]i scriitori s` poarte un PP: contele Leon Tolstoi, Piotr Ilici Ceaikovsky, Richard Wagner, Albert Einstein, exploratorul polar american Richard Evelin Bird to\i vor comanda c@te un ceas PP. {n 1910 ducele de Reghla, Carlos Rincon Gallardo y Romeo de Terreros achizi\ioneaz` un ceas de buzunar, o adev`rat` capodoper` cu o mic` ]i o mare sonerie pentru ore dar ]i la cerere care va fi returnat pentru repara\ie dup` o interven\ie a unui necunosc`tor. Repararea dureaz` 4 ani ]i e reu]it` de maestrul firmei M.Max Berney, cea ce demonstreaz` prestigiul ]i [nt@ietatea [n materie de arta complica\iilor [n mecanismnele ceasurilor. C`tre sf@r]itul secolului XIX se nasc mai multe curente artistice noi: simbolismul va ocupa un loc important prin arti]ti de valoare ca: Gustave Moreau, Fernand Khnopff, Ferdinand Hodler. La Viena pictorul Klimt [mpreun` cu al\i arti]ti tineri adopt` un nou stil Art Noveau care se extinde rapid [n Europa cuprinz@nd ]i orologeria. {n Fran\a bijuterii Lalique, Vever, Fouquet ]i Gautrait fac din arta lor expresia cea mai rafinat`, ceasurile reflect@nd prin frumuse\ea lor fine\ea ]i rafinamentul acestei arte. C`tre primul r`zboi mondial Art Nouveau va face parte din Art Deco. Se produc acum tot felul de influen\e cu forme geometrice abstracte de influen\` cubist` prin culori vii folosind materiale noi ca bakelita, cromul. Dar, prin ironia sor\ii, Art Deco nu va rezista dec@t p@n` la [nceputul celui de-al doilea r`zboi mondial g`sindu-]i sf@r]itul prematur [n 1939. Casa PP [ncepe s` [ntre\in` rela\ii comerciale cu America printrun acord de exclusivitate semnat [n 1851 cu Tiffany New York. Dar e prezent` ]i [n America latin` din 1870 prin distribuitorii s`i La Maison
94

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Gondolo & Labouriau care inventeaz` o metod` de v@nz`re prin crearea unui Club unde fiecare va participa la un fel de tombol` s`pt`mnal` cu 10 $ apoi prin tragere la sor\i unui membru [i revenea un ceas PP. Cei 179 de membri continuau s` pl`teasc` 10 $ p@n` c@nd fiecare ob\inea un ceas PP. Metoda le-a permis ca [n doi ani s` v@nd` 180 de ceasuri! Dup` r`zboiul de secesiune, America [ntoarce spatele imaginii de societate agricol` ]i cu timpul ajunge o puternic` na\iune industrial` cu oameni de afaceri boga\i. Dep`sind Europa care se [neac` [n r`zboaie intestinale, America se treze]te prin Charlestonul s`u la o nou` mod` de via\` astfel [nc@t prin 1900 SUA de\inea o re\ea feroviar` mai mare dec@t a Europei iar industria petrolului prospera prin cel mai bogat om de afaceri, John D. Rockefeller prin compania Standard Oil. Andrew Carnagie edific` ]i el un vast imperiu gra\ie industriei electrice, a ma]inilor ]i b`ncilor. Acesti boga\i nu-]i vor refuza niciodat` luxul ]i colec\ionarea de piese rare antice ]i picturi care duce la un duel captivant [ntre cei doi magna\i [n domeniul orologeriei. Ideea de a de\ine cel mai complicat posibil ceas [i va pasiona pe str`lucitul inginer de automobile James W. Packard ]i finan\istul newyorkez Henry Graves care se adreseaz` Casei PP ce va crea ceasurile cele mai complicate, unul dintre ele av@nd un cadran rotativ cu cele 500 de stele reprezent@nd cerul din Ohio. E vremea c@nd PP realizeaz` calibrul 89, cel mai complicat ceas din lume, [n 1989, odat` cu cea de-a 150-a aniversare, [n urma unor cercet`ri de peste 9 ani. Acesta este compus din 1728 de piese ]i 35 de complica\ii: afi]area anului, afi]area datei Pa]telui pentru anul viitor fixat` de Vatican p@n` [n 2017, sonerie, o hart` cu 2800 de stele a C`ii Lactee... Simbolul perfec\iunii, crucea de Calatrava e adoptat` de PP c`tre sf@r]itul secolului al XIX. O simpl` cruce estetic` cu r`d`cini ad@nci [n
95

Rom@nia

o Elve\ie a estului

evul mediu, crucea de Calatrava devine simbolul casei Patek. Calatrava era un ordin de c`lug`ri r`zboinici, care la fel ca ]i Templierii, au asigurat ap`rarea p`m@ntului Sf@nt pe timpul cruciadelor, [n acela]i timp c@nd Spania era invadat` de mauri. Ordinul e [nfiin\at de un c`lug`r cistersian [n 1158 fiind cel mai vechi ]i cel mai important ordin de c`lug`ri cavaleri iberici care au ap`rat cetatea Calatrava situat` la frontiera cu zona musulman`. {n 1487, dup` moartea ultimul Mare Maestru, ordinul a fost ata]at Coroanei Spaniei ]i sub regii catolici Feredinand de Aragon ]i Isabela de Castilia se lanseaz` [n recucerirea ultimului bastion maur, Granada. Simbolul crucii de Calatrava este unul al victoriei iar azi el are o misiune nou`, aceea de a cucerii ]i st`p@nii timpul. }i a]a va fi. Dup` [mp`r\irea lumii [n cele 24 de fuse orare, [n 1870 e r@ndul genevezului Cottier s` inventeze ora universal`, prin crearea unui ceas care s` indice simultan ora local` [n mai multe ora]e. Tot el este cel ce creaz` pentru PP c@teva serii de ceasuri universale produse din 1940 p@n` [n 1950 ]i din 1953 p@n` [n 1966, azi cele mai apreciate piese pentru colec\ionari. {n 1934 c@nd a fost creat calibrul Graves firma e cump`rat` de fra\ii Stern, Jean ]i Charles care au hot`r@t s` respecte tradi\iile dar s` ]i le dezvolte [n timp, realiz@nd peste 70 de patente. Singurul rom@n prezent [n muzeu este domnitorul Grigore Ghica cu un ceas comandat la PP, dar sunt foarte mul\i din famiilile bulgare bogate! Muzeul are 3 etaje: la Etajul 3se afl` biblioteca cu c`r\i rare despre ceasuri ]i arhiva PP; Etajul 2 g`zduie]te colec\ia veche de ceasuri secolele XVI XIX cu sec\iunile: ceasuri din secolul XVI ]i XVII, ceasuri din secolul XVIII, salonul automatelor, salonul portretelor miniaturale, arta Brequet, tehnica ceasurilor, ceasuri fanteziste, ceasuri
96

Rom@nia Rom@nia

o Elve\ie a estului o Elve\ie a estului

fabricate pentru pia\a chinez` ]i ceasuri fabricate pentru pia\a turc`; Etajul 1 con\ine colec\ia PP, ceasuri de buzunar, ceasuri de buzunar cu complica\ii, ceasurile lui Henry Graves jr., ceasuri cu br`\ar` complicate, ceasuri comemorative, ceasuri cu br`\`ri, pendule de cas`. {n fine pe 8 decembrie 2011 am fost invitat la Longines.... {n 1832 Auguste Agassiz fondeaz` compania iar din 1852 p@n` [n 1900 Ernest Francillon pune bazele moderniz`rii ei. Auguste Agassiz s-a n`scut [n 1909, a lucrat o vreme [n Nuechatel unde unchiul s`u conducea o banc`. {n 1832 se asocieaz` cu Hernry Raiguel [n satul Saint Imier din cantonul Jura unde cump`r` dou` buc`\i de teren la locul numit Les Longines, singurul loc [ntins din sat. Pentru c` l@ng` sat curgea un r@u la [nceput el a fost folosit pentru crearea energiei electrice necesar` uneltelor din fabric`. Apoi l`rge]te fabrica ]i aduce muncitori permanen\i pentru c` p@n` acum comenzile erau date s`tenilor ce le executau dup` un timp [ndelungat dat fiindc` ei le lucrau numai iarna. {n 1834 se [mboln`ve]te ]i-l cheam` pe nepotul s`u Ernest Francillon din Nuechatel s`-l ajute [n afacere. Acesta va moderniza fabrica iar azi num`rul ceasurilor fabricate aici se ridic` la peste 38 de milioane. Logo-ul brandului, [nregistrat de Ernest Francillon [n 1874, Longines, st` deasupra unor aripi de vultur ]i o clepsidr`, vechiul ceas antic. Elegan\a este o atitudine - fraza de reclam` [l face faimos [n lume ob\in@nd multe premii interna\ionale. Mul\i dintre pionierii aerului vor purta Longines: Howard Hughes, Graf von Zeppelin, Charles Lindberg, exploratorul Richard E. Bird. Precizie ]i elegan\` - Longines are drept ambasori ai s`i nume celebre: Andre Agassi, miss India Aishwarya Rai, c@nt`re\ul din Hong
97

Rom@nia Rom@nia

o Elve\ie a estului o Elve\ie a estului

Kong Aaron Kwok, actri\a din Lituania Ingeborga Dapkunaite, actorul rus Oleg Menshikov, modelul din Taiwan Chiling Lin, actorul german Peter Lohmeyer, arti]ti din Azerbaijan, Tailanda, Singapore, Rusia, Elve\ia, SUA, Norvegia... Muzeul de azi a fost realizat [n 1992, extins [n 2007 pentru a omagia cei 170 de ani de la fondarea Companiei ]i am avut privilegiul de a fi invitat chiar de doamna Jennifer Bochud, managerul de imagine al Companiei, pe 8 decembrie 2011 de]i el este deschis numai VIP-urilor. Eram deja gata preg`tit cu material bogat pentru a [ncepe descrierea faimoaselor branduri de ceasuri din Elve\ia. Trebuie spus c` [n Elve\ia nu po\i intra oricum [ntr-o fabric` pentru c` accesul e interzis de o groaz` de security ]i nici o fabric` nu vinde ]i nici nu posed` un magazin de prezentare, distribu\ia f`c@ndu-se prin dealeri specializa\i. Singurul loc unde am fost invitat de onoare dat fiindc` [ncepusem s` fiu perceput [n lumea diplomatic` din Berna ]i printre patronii marilor case de v@nz`ri de ceasuri elve\iene drept un cunosc`tor, a fost Muzeul Longines! {nc` de la intrare am fost [nt@mpinat de Jennifer care dup` un tipic protocolar m-a condus [n bibliotec` unde mi-a ar`tat arhiva Longines ce con\ine peste 800 de c`r\i rare ]i dosare cu traseul fiec`rui ceas de la dealer p@n` la posesor. A]a am descoperit c` Longines era v@ndut [n toat` lumea [ns` cel mai mult [n America. Sunt prezente aici calibrele 13 ZN din 1913 ]i 30 CH, cele mai invidiate ]i dorite de c`tre orice colec\ionar. Dar ]i cele din 1936, anul Olimpiadei din Berlin. Calibrul 360 un vis al tuturor colec\ionarilor este ]i el prezent [n muzeu al`turi de peste alte 200 de mecanisme cu carcase originale. Testele f`cute la observatorul din Nuechatel [n 1959 ]i 1967 fac din Longines partenerul oficial al tuturor [ntrecerilor sportive la nivel mondial. Trebuie subliniat c` [nc` din 1870 numeroase companii de c`i
98

Rom@nia Rom@nia

o Elve\ie a estului o Elve\ie a estului

ferate vor face o cerere mare dat fiind perfec\iunea ceasurilor pe care le foloseau [n g`ri. Vorbind de tradi\ie amintim c` [n 1899 c@teva ceasuri au [nso\it echipa condus` de prin\ul italian de Savoia la Polul Nord. Muzeul descrie istoria veche a ceasurilor Longines, istoria modern` ]i are o colec\ie mare de ziare, reviste ]i documente vechi. Sunt prezente aici primul ceas cu cur\ ]i primul ceas cu calendar. Plin de postere vechi cu reclame Longines muzeul dezv`luie interesanta istorie a ceasurilor fabricate aici de-alungul anilor. Peste 500 de obiecte sunt expuse [n cele trei camere. Interesant c` fiec`rui brand [i este caracteristic o fraz` ce exprim` apartenen\a la el: Patek Philippe (PP) - pasiunea pentru timp, Chopard - pasiunea pentru mi]care, tradi\ia excelen\ei, o lung` istorie a pasiunii ]i preciziei, Rolex - calitatea, stilul ]i respectul unei mari tradi\ii [n ceasornic`rie, Longines - elegan\a este o atitudine, Baume & Mercier - via\a e compus` din momente, Frederique Constant Tr`ie]te-\i via\a dar interesant` este ]i aceea a brandului american Hamilton - spiritul libert`\ii, via\a f`r` libertate e o mizerie!. Pe drumul de [ntoarcere [n Elve\ia la Neuchatel, din rondul aflat l@ng` autostrada Berna Lausanne ne [ndrept`m c`tre \inutul vechii familii von Erlach trec@nd prin satul Gals ]i Murten, dou` localit`\i vechi de 1000 de ani. C` este a]a ne-o dovedesc chiar casele care poart` patina veche. De]i drumul e secundar, asfaltul e perfect, casele [ngrijite iar c@mpurile lucrate [n parcele parc` desenate. Ajungem la castelul Erlach vechi ]i el de 1000 de ani, acum transformat [n ]coal`, cu s`li de mese [n [nc`peri restaurate dup` modelul vechi, una dintre ele cea mare fiind folosit` drept sal` de sport. }i pentru c` era s`rb`toarea vinului am vizitat la parter un beci cu butoaie mari acum goale ]i cazane [n care se preg`tea vinul de 1000 de litri. Pe pere\i mai sunt [nc` texte
99

Rom@nia Rom@nia

o Elve\ie a estului o Elve\ie a estului

vechi r`mase pe tencuial`. Afar` e atmosfer` de s`rb`toare pe o teras` care ofer` o priveli]te deosebit` spre lacul Neuchatel cu pante pline de r@nduri perfect paralele cu vi\` de vie. Ne [ntoarcem la rondul de dinainte de autostrad` ]i urm`m indicatorul Murten, un ora] vechi cu prima atestare din anul 515 c@nd era numit Muratum, aflat [n \inutul lacurilor(Neuchatel, Murten pe malul c`ruia se afl` ]i Biel). Din anul 1013 este atestat ca fort`rea\` c`reia i se adaug` noi cl`diri ]i ziduri de ap`rare. {ntre 1159-1179 Berchtold al IV-lea, duce de Zahringen, construie]te ora]ul ca un bastion al cantonului Berna ]i Fribourg, ora]ul fiind recunoscut ca liber de [mp`ratul german Frederic II. {n 1255 ora]ul intr` sub protec\ia Con\ilor de Savoia, iar contele Pierre al II-lea de Savoia construie]te aici un castel. {n 1377 contele Amedee de Savoia confirm` privilegiile acordate ducelui Berchtold. Ora]ul se dezvolt` [n mijlocul unor ziduri puternice dat fiind c` regele Conrad al IV-lea [i scute]te pe nobili de taxe timp de patru ani dac` particip` la construirea lui. Acest document mai exist` ]i azi [n arhivele ora]ului. Castelul va fi transformat [n fort`rea\` din secolul XV, cu ziduri ]i turnuri de ap`rare, folosit ca avanpost al ora]elor Berna ]i Fribourg. Dup` marele incendiu din 1416 ora]ul e reconstruit din piatr`, iar din 1475 []i proclam` fidelitatea pentru Berna ]i Fribourg. Cel mai important eveniment se [nt@mpl` [n 1476 c@nd armata ducelui de Burgundia, Carol Temerarul [l asedieaz` ]i este ap`rat de armata confedera\iei. De atunci [n fiecare an la 22 iunie este s`rb`torit` victoria. Pentru 300 de ani din 1484 ora]ul e controlat de cele dou` state Berna
100

Rom@nia Rom@nia

o Elve\ie a estului o Elve\ie a estului

]i Fribourg. {n 1798 e invadat de francezi care distrug castelul, dar Napoleon [l red` cantonului Fribourg de care apar\ine ]i azi. Se intr` pe poarta Bernei construit` [n 1239 ]i ref`cut` [n 1778 de Niklaus Hebler din Berna, autorul celebrului turn al ceasului, Zytgloggeturm. {n interior, ma]in`ria ceasului mai func\ioneaz` ]i azi din 1712 ]i este fabricat` de fra\ii Ducommun din ora]ul ceasurilor, Chaux-de-Fonds. Principalul bulevard, bordat de cl`diri vechi ]i arcade p`strate din secolul XVII ]i XVIII ce ad`postesc acum magazine moderne, ne conduce c`tre castel. Folosit ca avanpost [mpotriva cuceritorilor, apoi ca spital [n timpul revolu\iei, cazarm` ]i [nchisoare pe timpul ocup`rii de c`tre francezi, azi el e sediul prefecturii. Gr`dinile de aci ofer` o splendid` priveli]te asupra lacului Murten sau Morat, a mun\ilor Jura ]i a \inutului Vully, cunoscut datorit` excelentelor vinuri de la Mont Vully unde se produc specialit`\i de riesling, merlot, Chardonnay, cabernet, pinot noir ]i rose-ul de Vully de pe vremea cel\ilor. Multe din ele pot fi gustate toamna la culesul viilor dup` [ntoarcerea de la Festivalul vinului de la Neuchatel, urm@nd drumul chiar pe rute care poart` numele Pinot Noir, Chasselas, riviera vinului... Urm`m strada principal` c`tre Prim`rie, o cl`dire impozant` reconstruit` [n 1748 dup` ce a fost distrus` de incendiul din 1416. Al`turi se afl` biserica francez` construit` [n 1481 pe vechiul loc al capelei Sf@nta Ecaterina. O plac` comemorativ` e pus` [n onoarea reformatorului Guillaume Farel(1530). Biserica german` e construit` [n 1732 [n stil baroc ]i e [nchinat` Sfintei Maria. Ne abatem ]i spre ora]ul Avenches, un sit vechi dat@nd din vremea romanilor ]i considerat de importan\` na\ional` dat fiind c` pe
101

Rom@nia Rom@nia

o Elve\ie a estului o Elve\ie a estului

vremea ocupa\iei de c`tre romani era capitala Elve\iei romane(secolul I [.e.n. secolul V e.n.). {n vremea aceea ora]ul avea 20000 de locuitori ]i se numea Aventicum. Admir`m vestigiile vechi r`mase [nc` pe locul lor ]i folosite azi [n scop cultural: amfiteatrul, teatrul, b`ile termale, turnul Tornallaz. Muzeul roman aflat acum [ntr-un turn medieval aflat l@ng` amfiteatru g`zduie]te o colec\ie de obiecte antice galo-romane, o copie a bustului lui Marc Aureliu din aur, sculpturi, mozaicuri... Castelul a fost construit la sf@r]itul secolului XIII de c`tre un preot din Lausanne. Biserica reformat` a Mariei Magdalena este construit` la sf@ritul secolului al XI-lea iar prim`ria este atestat` din secolul XV. {n curtea castelului se afl` bustul celebrului nobil n`scut aici, generalul de mai t@rziu Guisan ]i un bust al pilotului Ernest Failoubaz cu brevetul cu num`rul 1 din Elve\ia. Lucerna capitala unuia din cele mai vechi cantoane te [nt@mpin` cu poduri vechi din lemn ce traverseaz` r@ul Reuss care se vars` [n partea sudic` a lacului ]i rena]te din el exact [n centrul ora]ului, pentru ca apoi s`-]i urmeze drumul c`tre Brugg, acolo unde [n 1386 Leopold III, duce de Austria, cheam` armatele, printre care ]i valahi, ca s`-i pedepseasc` pe elve\ieni, acei munteni v@njo]i care m@nuiau la fel de bine invincibila halebard` ca ]i arbaleta. C` elve\ienii erau viteji, cruzi, o dovede]te [nfr@ngerea habsburgilor la Sempach l@ng` Lucerna unde Leopold moare [n lupt`. Leopold f`cea parte din a 10-a genera\ie a familiei. Primele men\iuni despre habsburgi provin din anul 1020 c@nd episcopul de Strasbourg, Worner ]i fratele s`u Radbot au construit turnul alb Habichtsburg pe malul r@ului Reuss. Descenden\ii lui Leopold, Werner ]i Radbot au [nceput s` foloseasc` numele leag`nului familiei lor. Prin urmare ei erau cei de la Habichtsburg de Habsberc, pentru ca [n cele din urm` s` se ajung` la Habsburg. La mijlocul secolului
102

Rom@nia Rom@nia

o Elve\ie a estului o Elve\ie a estului

XII domeniile lor s-au extins spre nord c`tre Rin, dincolo de P`durea Neagr` dar ]i spre sud [n Elve\ia. Prima construc\ie ecleziastic` a fost ridicat` la Muri [n 1027 aba\ia Muri. Apoi, un secol mai t@rziu, au st`p@nit p`m@nturi de la Basel p@n` la Lucerna. {nainte de a ajunge la Zurich poposim la Brugg [ndrept@ndu-ne spre locul Konigsfelden(c@mpia regelui) unde se afl` capela familiei Habsburg, aproape de locul asasin`rii lui Albert de c`tre un nepot al lui Rudolf, Ioan. O biseric` franciscan` din 1308 se afl` la Brugg, [n cantonul Aargau, aproape de Zurich. Konigsfelden este capela familiei de Habsburg, locul unde se reg`se]te identitatea lor dinastic`. Albert ]i Leopold s-au jertfit [n slujba Domnului ]i a familiei. Ferestrele ]i vitraliile de aici [ntruchipeaz` spiritul cavaleresc, virtu\ile familiei Habsburg care au triumfat prin spirit religios, prin credin\` [n tainele bisericii ]i prin refugiul [n tradi\iile protectoare ale familiei. Moartea lui Leopold ]i [nmorm@ntarea lui aici e comemorat` printr-o succesiune de picturi ce [mpodobesc pere\ii bisericii ]i ai camerei tezaurului. Ferestrele zvelte cu ogive constituie prima realizare documentar` ilustrat` [ntr-o form` dramatic` de maxim` intensitate a leg`turii simbolice pe care habsburgii doreau s` o perpetueze. Multe dintre picturile de pe ferestre dateaz` din perioada [nmorm@nt`rii lui Leopold. De construc\ia capelei s-a ocupat so\ia ]i familia. {n apropiere de Brugg satul Habsburg g`zduie]te castelul familiei, folosit [n acele vremuri ca re]edin\` [n Elve\ia. M`n`stirea de la Konigsfelden se afl` [n vicin`tatea castelului de origine al habsburgilor din satul Habsburg, [n mijlocul ruinelor romane de la Vindonisa, amintind de urmele esen\iale l`sate de habsburgi [n istorie ]i anume asasinatul din 1 mai 1308 al regelui Albert I de Habsburg de c`tre nepotul s`u Ioan de Swab. V`duva regin` Elisabeta fondeaz` aici o m`n`stire princiar` c`reia [i d` numele de Konigsfelden. {n 1311 se
103

Rom@nia

o Elve\ie a estului

instaleaz` aici 6 c`lug`ri. Dup` moartea [n 1313 a reginei, de m`n`stire se ocup` fiica sa Agnes, regin` a Ungariei, care are grij` de realizarea vitraliilor. Dup` moartea sa [n 1364 m`n`stirea intr` [n declin, iar dup` cucerirea de c`tre Berna [n 1415 se rup leg`turile cu fondatorii. Prima piatr` a m`n`stirii e pus` [n 1310. Un morm@nt din marmur` neagr` se afl` [n centru p`str@nd un descendent p@n` [n 1807 c@nd a fost transferat la Sf. Paul [n Carintia. P`rin\ii regelui asasinat sunt donatorii celebrelor vitralii din 1325-1330: patimile lui Cristos, Crucificarea ]i {nvierea, precursorii lui Isus, Sf. Ioan Botez`torul ]i apostolul Paul, martiriul Sfintei Ecaterina, moartea ]i venerarea Sfintei Marii. {n 1173 mo]tenesc dreptul asupra ora]elor Semoach ]i Willisan, apoi ]i [ndep`rtatele Schweiz ]i Nidelwalden ca ]i Zurich ]i Lucerna. Chiar au deschis drumuri [n mun\i spre Italia prin St. Gotthard construind un pod uimitor ce traversa Alpii. Habsburgii au c@rmuit ]i Spania aproape un secol ]i jum`tate dup` moartea lui Carol V. {n timpul lui Franz Joseph II mare]alul Radesky are grij` de el [n timpul revolu\iei din 1848 [n Italia, fiind eroul r`zboiului [mpotriva lui Napoleon ]i de aici s-a n`scut celebrul mar]! {n 1273, prin\ii germani electori s-au [nt@lnit [n ora]ul imperial Frankfurt ]i l-au ales pe Rudolf de Habsburg ca [mp`rat la 55 de ani, [n dauna regelui Boemiei Ottocar. }i Carol Temerarul a sf@r]it mort [ntr-un ]an\ [n afara ora]ului Nancy [n urma unei lovituri produs` de o halebard` m@nuit` de un elve\ian care i-a sf`r@mat \easta.

104

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Einsiedeln e un loc special, unul din locurile de pelerinaj importante din Elve\ia. Istoria m`n`stirii benedectine de aici [ncepe cu Sf. Meinrad a c`rui relicv` (capul) se afl` [ntr-o caset` din argint [n altar. Sf@ntul s-a n`scut [n jurul anului 800 undeva [ntre Tubingen ]i Rottenburg, iar p`rin\ii l-au trimis la renumita ]coal` monastic` de la Reichenau unde intr` apoi la m`n`stire.Av@nd voca\ia de hermit, pustnic, se retrage [n p`dure iar pe locul acela ridic` o mic` capel` [n 835 unde r`m@ne 26 de ani p@n` la moarte. {n ianuarie 861 e atacat de doi ho\i care-l ucid. R`m@ne [n urm` legenda care spune c` dou` p`s`ri pe care le-a salvat din ghearele animalelor []i arat` gratitudinea urm`rind pe cei doi ho\i p@n` [n vale unde sunt aresta\i pentru crim`. Cele dou` p`s`ri sunt acum prezente pe emblema bisericii. Dup` moartea sa locul r`m@ne p`r`sit pentru 40 de ani p@n` c@nd preotul Beno din Strasbourg vine aici ]i reface capela. Apoi construie]te [mprejur case unde pustnicii vor tr`i [n uniune. Acum [ncepe istoria m`n`stirii benedictine, [n 934, c@nd devine primul stare\. Otto I care dore]te s`-]i m`reasc` imperiul ca ]i predecesorul s`u Carol cel Mare [ncepe construc\ia m`n`stirii care azi apar\ine cantonului Schwyz. {n 1314 elve\ienii sunt ataca\i de habsburgi care preiau controlul m`n`stirii dar vor fi [nfr@n\i [n b`t`lia de la Morgarten din 1315 iar dup` victoria de la Sempach din 1386 [i for\eaz` pe habsburgi s` le redea protectoratul asupra m`n`stirii. P@n` [n secolul XIII m`n`stirea benedictin` Einsiedeln ]i-a extins teritoriile ]i accept` numai pe c`lug`rii din familiile nobile. Reforma prinde aici doar doi c`lug`ri ale c`ror [ndatoriri sunt preluate de Huldrich Zwingli reformatorul Zurich-ului pe timpul c`ruia []i pierde multe din propriet`\i. Intervine protectoratul Schwyz care confer` conducerea unui preot din
105

Rom@nia

o Elve\ie a estului

St. Gallen ]i se redeschide m`n`stirea strict sub regulile benedectine. C@nd francezii invadeaz` \ara ]i o ocup`, m`n`stirea era ref`cut` [n stil baroc, dar [n 3 mai 1798 solda\ii condu]i de generalul Shauenburg confisc` m`n`stirea ]i-l [nl`tur` pe preot, d`r@m@nd capela. {n epoca catolic` m`n`stirea rezist` din nou ]i rena]te, iar [n timpul papei Pius al X-lea este recunoscut` de Vatican. Aici vor tr`i 200 de c`lug`ri. {n 1984 papa Ioan Paul al II-lea o viziteaz`. Urmele influen\ei italiene se v`d ]i azi datorit` nobilului conte Luigi Ferdinando Morsigli din Bologna, frecvent vizitator, care aduce aici un arhitect, urma] al celebrului Bernini. Biserica are 3 p`r\i iar [n centru un spa\iu oval care adun` credincio]ii l@ng` Lady Chapel. {n 1723 se ridic` capela proiectat` de Moosbrugger. Miraculoasa statuie a Fecioarei cu Pruncul din capel` a fost creat` de un artist anonim [n secolul XV. Mai [nt@i, dup` 40 de ani de la moartea Sf. Meinrad capela construit` pe ruinele celei vechi a fost dedicat` M@ntuitorului. Apoi a fost dedicat` Sfintei Fecioare. Toat` lumea se [ntreab` de ce fe\ele sunt negre? Exist` o singur` explica\ie: [n timp ele s-au [nnegrit de la fumul ars al uleiului din candele care a acoperit culorile originale, devenind Madona Neagr` cu pruncul. }i datorit` ei m`n`stirea este loc de pelerinaj interna\ional dat fiindc` credincio]ii o consider` aduc`toare de munini! Deasupra capelei con\in@nd miraculoasa statuie domul se sprijin` pe doi st@lpi centrali la 20 m [n`l\ime. Altarele din st@nga ]i dreapta capelei sunt dedicate Sf. Iosif, so\ul Mariei ]i Sfintei Ana, mama Mariei. Altele sunt dedicate Sfin\ilor Meirad ]i Benedict. Cupola galben` e [nlt` de 37 m. Fra\ii Cosmas Damian ]i Aegid Quirin Asam sunt arti]tii care au
106

Rom@nia

o Elve\ie a estului

decorat-o. Principala tem` este adev`rul etern. Totul eman` bucurie ]i joac` de copii cu [ngeri peste tot, pe corni]e, pe capiteluri, pline de exuberan\`, subliniind demnitate ]i devo\iune, gra\ie des`v@r]it`. Figurile reprezint` adul\i, preo\i ]i c`lug`ri, gravi, demni ]i apar\in italenilor Carlo ]i Diego Carlone din Scaria de l@ng` Como. {n pulpit, Aegid Quirin Asam, creaz` o capodper` reprezent@nd predica lui Ioan Botez`torul, Isus [n templu ]i Moise cu ]arpele. Tavanul are cele 4 adev`ruri ale existen\ei umane [n jurul mielului domnului ]i c`r\ii cu 7 sigilii descrise [n Apocalips`. Tavanul e opera cea mai suprem` a bisericii [n puncul ei cel mai [nalt. Dumnezeu Tat`l e prezent cu crucea ]i o ramur` de m`slin, porumbelul ]i Sf@ntul Duh urm`rind evenimentele ce au loc. Na]terea Salvatorului e reprezentat` printr-o magnific` panoram` [n culori galben pe dom. Maria \ine pe Isus [n bra\e, la picior av@nd monograma IHS cu o tripl` coron`. Sf. Iosif p`storul, femei ]i copii, [ngeri cu instrumente muzicale vin s` se roage Domnului, \in@nd [n m@ini Gloria in excelsius Deo. Sunt prezente mesaje scrise: Gloria fie cu Dumnezeul Mare ]i pace pe p`m@nt pentru oameni [n fa\a noastr` iar Isus coboar` acompaniat de [ngeri ]i sfin\i, vis a vis Maria e descris` ca regin` [nconjurat` de cei patru evangheli]ti. Apoi din toate col\urile apar Sfin\ii Petru, }tefan, Lauren\iu, Augustin ]i Ambrozie, Grigore ]i Mihail. }i ca ]i cum s-ar fi semnat, cei doi fra\i Asam apar ]i ei [n scenele pictate. Diagonalele [ntregii biserici se [nt@lnesc [n fa\a altarului acolo unde c`lug`rii celebreaz` zilnic Eucharistul. Altarul se afl` imediat dup` acest punct ]i a fost proiectat de unul din fra\ii Torricelli ]i colorat de sculptorul milanez Domenico Pozzi. El a fost transportat [n 1751 prin pasul St. Gotthard ]i executat dintr-o marmur` neagr`. {n mijlocul altarului se odihne]te [ntr-o caset` de argint capul Sf.
107

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Meinrad. Pozzi realizeaz` monumental o Cina cea de tain` [n momentul [n care Isus anun\` c` unul din tovar`]i [l va tr`da. Frescele din volte sunt episoade din Vechiul Testament: potopul, salvarea lui Noe cu arca, distrugerea Sodomei ]i Gomora, Lot ]i familia sa - toate consecin\e ale p`catului original. Dumnezeu decide acum s` salveze umanitatea. Decizia divin` e redat` [n prima fesc` a bol\ii principale cu Dumnezeu tat`l ce st` [n centru [n timp ce un [nger afi]eaz` [ntrebarea:cine o va face pentru noi? Fiul s`u [ngenunchiaz` [naintea tat`lui, [n m@na st@ng` \in@nd cartea cu cele 7 sigilii. Aici sunt! Trimite-m` ! se cite]te pe inscrip\ia purtat` de un [nger. Sacrificiul va fi cel de pe cruce. {ngerii mai poart` simboluri ale pasiunii, crucii, coroanei de spini, cuiele ]i lancea. Arhanghelul Gabriel preg`te]te un mesaj, [n alt` parte Abraham se preg`te]te s`-]i sacrifice fiul, pe Isaac, dar Dumnezeu [l previne la timp. Isus salveaz` lumea prin sacrificiul s@ngelui s`u. El e reprezentat printr-un miel sacrificat. Al`turi, un [nger str@nge s@ngele mielului. Moartea vine! Grandioasa poveste a Pa]telui e reflectat` printr-o [n`lt` pies` de art` [n altar: urcarea Maicii Donului la ceruri. Pe balustradele din fa\` ale altarului sunt 4 figuri alegorice de femei, inocen\a cu porumbelul [n m@n`, puterea, m`re\ia cu corona ]i sceptrul, curajul cu armur`, casc` ]i lancea a\intit` c`tre dragoni, turn@nd bel]ug din con\inutul cornului peste p`m@nt. {n centrul ei e un grup de [ngeri ce \in [n m@n` un pergament cu mama vie\ii. {n fa\a lor doi [ngeri \in cu m@inile galeria ca ]i cum ar dori s` se urce pe balustrad` ]i ei. Scena realizat` cu aceste figuri dinamice [mpreun` cu apostoli ]i evangheli]ti a fost executat` de sculptorul Johann Baptist Babel. Giusepe Torricelli prezint` aici scene din via\a lui Isus: predica de pe muntele m`slinilor, interogarea de c`tre Caiafa, suferin\a sub tortura
108

Rom@nia

o Elve\ie a estului

crucific`rii ]i baterii cuielor, luarea de pe cruce de c`tre credincio]i ]i punerea [n morm@nt. Fratele s`u, Gian Antonio Torricelli creeaz` iluzii optice pe pere\i cu coloane, ni]e ]i u]i deshise care de fapt nu exist` ]i un dom suspendat care parc` se deschide c`tre ceruri. Franz Anton Kraus realizeaz` o crucificare [n culori fantastice cu lumini ]i umbre de care ar fi m@ndru chiar Caravaggio: Isus e pe cruce cu trupul contorsionat de durere, cele dou` Marii pl@ng la picioarele sale [n timp ce Sf. Ioan e disperat iar un ofi\er roman c`l`re]te [n spate c`tre ora]! Impresionanta org` compus` din dou` p`r\i [ntinse pe laterale care sunt conectate [ntre ele cu un mecanism de 15 m a fost realizat` [n 1754 ]i comandat` de p`rintele Nikolaus Imfeld de la Viktor Ferdinand Bossard din Baar. Spa\iul din fa\a bisericii are ]i el influen\e italiene cu balustrade pe care sunt figuri alegorice create de Johnn Baptist Babel. E reprodus aici binef`ctorul imperial Otto I ]i Henry al II-lea privind c`tre vizitatorii sosi\i [n marea curte. La intrare, pe frontipiciu bisericii se afl` stema pe care sunt prezente ]i cele dou` p`s`ri din legend` referitoare la moartea Sf. Meinrad. Iar pe locul unde Sf@ntul ]i-a a]ezat capela prima dat` e un izvor cu ap` bun` de b`ut, miraculoas`, legenda spun@nd c` dac` bei din ea tr`ie]ti mult. Pe acest loc c`lug`rii au ridicat mai t@rziu o f@nt@n`, dedicat` Fecioarei Maria, care are acum 15 spoturi. {n 1893 a fost renovat` ]i [n centru se afl` statuia Fecioarei [n galben, [ncoronat`. Locul e renumit pentru pelerinaj pentru c` e aproape de drumul
109

Rom@nia

o Elve\ie a estului

spre Roma ]i Santiago de Compostella din Spania. Am [nt@lnit aici ]i m`icu\e venite din Italia. Azi c`lug`rii urmeaz` strict regulile benedictine ce vin din vremea Sf@ntului Benedict care a lucrat la anul 500 [n Subiaco ]i mai t@rziu [n Monte Casino unde a scris regulile prin care benedictinii nu numai se roag` lui Dumnezeru [n lini]te, dar tr`iesc [n comunitate condu]i de un stare\ ]i muncesc din greu pentru existen\`. Ora et laboroe leitmotivul lor ]i azi. Uluitor! Am sim\it aceea]i emo\ie ca la intrarea [n M`n`stirea Cozia, acolo unde se odihne]te domnitorul Mircea cel B`tr@n, [ntemeietorul. C`l`torind prin cantonul Ticino, aflat [n sudul Elve\iei, te sim\i cu adev`rat [n Italia pentru c` aici oamenii vorbesc italiana iar toate localit`\ile au denumiri italiene]ti: Biasca, Bellinzona, Lugano, Locarno, Verasca, Ascona, Mendrisio... Se ajunge aici prin pasul St. Gotthard printr-un tunel lung de 17 km aflat la 2108 m [n`l\ime, inaugurat [n 1882. Locarno se afl` pe lacul Maggiore ]i e renumit prin festivalul de film, [n timp ce Lugano este pe lacul cu acela]i nume. Aici se afl` celebrul parc Swiss miniature o Elve\ie [n miniatur` unde te sin\i ca un Guliver printre cl`dirile cele mai importante din Elve\ia. Cel mai frumos loc r`m@ne [ns` Ascona, cu str`zi medievale [nc`, restaurante ]i cafenele la malul lacului ]i un hotel cu piscin` cu apa [nc`lzit` tot timpul anului, amenajat [ntr-un vechi castel din secolul XII. Zurich este cel mai important centru comercial, financiar ]i cultural, situat pe ambele maluri ale r@ului Limmat, acolo unde rena]te din lacul Zurich [n locul numit Quai. Obiectele descoperite [n epoca de piatr` ]i expuse acum [n muzeul na\ional de aici atest` case mici plasate pe piloni [n jurul lacului
110

Rom@nia

o Elve\ie a estului

de peste 4500 de ani. {n secolul I [.e.n. romanii construiesc aici o vam` transformat` apoi [n fort`rea\`. Sfin\ii protectori Felix ]i Ragula, doi fra\i cre]tini, au fost decapita\i de guvernatorul roman pe o insul` mic`, iar legenda spune c` ei ]i-au luat capetele, au trecut apa ]i au mers pe deal unde s-au pr`v`lit pe locul unde se afl` azi catedrala Grossmunster. Dup` secolul V vin triburile germanice care-i gonesc pe romani. Mai t@rziu carolingienii construiesc un palat pe r@u iar Ludovic Germanul, nepot al lui Carol cel Mare ridic` o m`n`stire pe locul catedralei Fraumunster unde fiica sa va fi prima stare\`. {n 1336 Rudolf Brun fondeaz` breslele care au rezistat p@n` la revolu\ia francez`. }i azi locuitorii se [mbrac` [n costume medievale [n mar]ul lor anual. Reforma lui Zwingli transform` mentalitatea locuitorilor prin devotamentul pentru cump`tare ]i munc`. {ns` cel care pune bazele sistemului bancar devenit al patrulea [n lume dup` New York, Londra ]i Tokio este Alfred Escher a c`rui statuie este situat` [n fa\a g`rii. Interesant c` acum depozitele subterane din ora] sunt goale, ele fiind mutate [ntr-un loc mai sigur, l@ng` aeroport. Zurich nu e numai ora]ul afacerilor, de aici a pornit [n 1916 mi]carea dadaist` a lui Tristan Tzara, Jean Arp ]i Hugo Ball. James Joyce a tr`it ]i scris aici. Morm@ntul lui se afl` [n cimitiriul Fluntern. Pornind de la gar`, ocolim statuia vr`jitorului finan\ist Escher ]i mergem pe malul st@ng al r@ului, [n ora]ul vechi, pe strada cea mai costisitoare din lume, Bahnhofstrasse, plin` de magazine cu pre\uri extravagante dar ]i centre de afaceri ]i comer\. Ajungem [n Parade Platz acolo unde are loc anual parada breslelor. O vizit` la Grossmunster, apoi la Fraumunster, Sf. Petru ]i apoi la Podul Quai ne conduce la unul din cele mai renumite hoteluri, Bar du Lac.
111

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Pe Spiegelgasse la num`rul 14 a locuit Lenin [nainte de Revolu\ia din Rusia, iar Pe Limmatquai, l@ng` pod, la cafeneaua bar Odeon, Lenin citea ziarele, iar l@ng` Rathaus exista pe vremuri o bibliotec` unde a scris lucr`rile: Imperialismul.... ultimul stadiu al capitalismului.... Nordul Elve\iei [\i ofer` cea mai frumoas` priveli]te a Rinului l@ng` Schaffhausen, la cascada de la Neuhausen am Rheifall. Rinul curge prin Schaffhausen, intr` [n lacul Boden, iese ]i se vars` [n marea Nordului, av@nd traseul cel mai lung din Elve\ia, de 375 km, e urmat de Aare cu 295 km, Ronul 264 km, Tessinn ]i Ticino, majoritatea izvor@nd din masivul Gotthard. Lor li se adaug` lacurile: Thun, Brienz, Leman, Neuchatel, Murten, Biel, Zurich, Lucerna, Maggiore, ...O vizit` [n Turgau la lacul Constan\a te introduce [n atmosfera napolenian` de la castelul din Arenenberg - acolo unde a fost exilat Napoleon al III-lea, a copil`rit, studiat ]i a scris c`r\i despre arta militar`. Mai la sud se afl` Chur, capitala celui mai mare canton, Graubunden sau Grison, iar pasurile Fluellepass 2283m ]i Julierpass 2284m te conduc spre renumitele sta\iuni Davos ]i St. Moritz. {n apropiere se afl` tunelul ]i trec`toarea St. Bernardino la 2065 m [n`l\ime folosit` ca drum ocolitor cand tunelul St. Gotthard e [nchis! Spre est St Gallen [\i ofer` ]ansa s` vezi una din cele mai vechi biblioteci din lume g`zduit` de biserica aba\ial`. Dea ici ajungi u]or la Vadus, [n unul din statele cele mai mici, Liechtenstein. Vitasem Liechtenstein [n primul cencediu [n \ar` ]i nu ne-a luat mai mult de o or`. Lichtenstein este vecinul Elve\iei la frontiera de est, iar Vaduz, capitala, se [ntinde pe o strad` principal` pe 10 km. Liechtentein are cel mai mic teritoriu dup` Monaco, dar cu cel
112

Rom@nia

o Elve\ie a estului

mai ridicat nivel de trai din lume ]i asta [ntr-o \ar` cu numai 30000 de locuitori, f`r` resurse petroliere ]i materii prime. Statul se [ntinde [ntre Elve\ia ]i Austria [ntr-o vale pierdut` [ntr-o scorbur` a Alpilor cu o ]osea ce o str`bate pe nu mai mult de 15 Km, bordat` de case [ngrijite, iar centrul este c@t un teren de fotbal! Curios este c` au ]i un stadion de fotbal! Surprinz`tor Liechtentein intr` [n istorie abia [n secolul al XII-lea a]a cum o atest` un document al proprietarului castelului de atunci, Hugo de Liechtenstein unul din seniorii familiei, proprietar` a castelului cu acela]i nume de l@ng` Modling, situat la sud de Viena. Timp de secole ei ocup` func\ii imperiale dat fiind averea lor c@t ]i devotamentul ]i fidelitatea pentru habsburgi. Foarte boga\i, mari palatini [nc` din 1607, sunt ridica\i la rang de prin\i [n 1608 ]i dob@ndesc numeroase seniorii, [ns` ambi\ia lor este s` devin` prin\i ai imperiului. Pentru aceasta trebuie s` dob@ndeasc` o seniorie direct de la [mp`rat ]i [n 1662 prin\ul Hans-Adam le Riche(bogatul) cump`r` pe aceea de la Schellemberg [n schimbul a 115000 de florini, apoi pe aceea al`turat` de la Vaduz pentru suma de 229000 de florini. Astfel c` la 23 ianuiarie 1719, [mp`ratul romano-german Carol al VI-lea ridic` la rangul de principat cele dou` seniorii unite sub domnia lui AntonFlorian de Liechtenstein(1656-1721). Statul va fi botezat dup` numele proprietarului: Liechtenstein! Dintre cele 343 de state ale Sf@ntului imperiu, Liechtenstein este singurul care-i va supravie\ui. De atunci pe tron s-au succedat 12 prin\i dintre care primii 7 nici m`car nu au pus piciorul pe p`m@ntul principatului. Ei au avut re]edin\a la Viena [n palatul Liechtenstein sau pe domeniile din Boemia ]i Moravia.
113

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Singurul care simbolizeaz` cel mai bine trecutul a fost prin\ul Josef Wenzel(1696-1772), apropiat al [mp`r`tesei Maria Tereza, ambasador la curtea Fran\ei. Intrarea lui la Versailles va fi [ntr-o calea]c` din aur, mult mai str`lucitoare dec@t a regelui Soare! Dup` dispari\ia Sf@ntului imperiu [n 1806, Liechtenstein devine principat autonom [n cadrul Confedera\ei Rinului, iar [n 1815 Congresul de la Viena confirm` existen\a lui [n cadrul noii confedera\ii germane. {n 1871 devine independent. Are o suprafa\` de 159 Km p`tra\i ]i 30000 de locuitori. Ceea ce e de re\inut e faptul c` prin\ii au fost adev`ra\i mecena ai artrelor ]i literelor, binef`c`tori ai bisericii ]i promotori ai progresului social. Ei creeaz` Casa de Economii ]i {mprumut, precursoarea citadelei financiare de azi. {nainte de primul r`zboi mondial p`m@nturile familiei situate [n Boemia ]i Moravia, Polonia ]i Ungaria reprezentau 1850 Km p`tra\i, dar dup` 1948 dup` confiscarea lor de c`tre guvernele comuniste ajung la 240 de Km p`tra\i. Privilegiile fiscale acordate [ntre 1923-1928 fac din Vaduz un paradis fiscal. {n timpul primului r`zboi mondial, Jean le Bon acord` statului un [mprumut f`r` dob@nd` de 550000 de franci ce dep`]ea bugetul pentru a ie]i din foamete. Mari colec\ionari de art`, prin\ii reu]esc s` recupereze colec\iile furate de nem\i ]i s` le ascund` pe malul lacului Constanz. Prima colec\ie privat` din lume e [nceput` de Georg al III-lea [n secolul XV ]i num`r` 1600 de tablouri ale marilor ma]tri: 27 sunt semnate de Rubens, 20 de Van Dyck, Rembrandt, Breughel, Franz Hals, Jordans, Tenniers, Memling, Ruysdael, Raphael, Botticelli, Perugino, Ribera... exper\ii evalu@nd-o la 3-4 miliarde de euro!
114

Rom@nia

o Elve\ie a estului

De men\ionat c` num`rul companiilor de aici este de 4 ori mai mare dec@t cel al popula\iei: 135000! Prin\ul Hans-Adam al II-lea este al ]aselea monarh bogat ]i este prin\ul superlativelor: cel mai bogat, cel mai absolut, cel mai discrtet,... este c`s`torit din 1967 cu Marie-Aglae Kinsky, diplomat` [n artele grafice la Munchen. Au 3 fii, Alois care urmeaz` la domnie, Maximilian ]i Constantin ]i o fiic`, Tatiana. Prin\ul mo]tenitor Alois, pe care am avut onoarea s`-l cunosc [n 2010 cu prilejul zilei na\ionale pe 15 august, de Sf@nta Maria, la Vaduz, s-a n`scut la 11 iunie 1968 la Zurich ]i a f`cut studiile la Vaduz, [n Marea Britanie ]i [n Austria. Este c`s`torit cu prin\esa regal` Sophie de Bavaria. Castelul unde se s`rb`tore]te ziua na\ional` este [n proprietatea familiei din 1140. Veneam tocmai dup` vizitarea castelelor de pe Valea Loarei aflate [ntre Blois ]i Tours cu Chambord, Blois, Chaumont, Amboise, Chenonceaux, Sully-sur-Loire, Huardiere al c`rei proprietar era rom@nca Angela Cr`ciun a]a c` vechiul castel de aici nu ne-a mai impresionat ca prima dat`, [ns` merit` subliniat` neinterven\ia [n modernizarea lui pe dinafar`. Mesa de dinainte s-a \inut pe o paji]te a domeniului din fa\a castelului ]i pe l@ng` locuitori particip` ]i corpul diplomatic acreditat la Berna. De]i era o zi cu o ploaie toren\ial` erau prezen\i foarte mul\i localnici care apoi s-au bucurat de o mas` modest` [n gr`dinba castelului, acolo unde printre participan\i a fost ]i prin\ul mo]tenitor [mpreun` cu p`rin\ii. Binen\eles c` totul e organizat dup` cronometru ]i la 12,30 am plecat tot corpul diplomatic spre un restaurant First Class [mpreun` cu ministrul de externe, o t@n`r` doamn` blond` care ne-a [nt@mpinat cu un speech plin de extraordinare aprecieri [n ideea de colaborare ]i sprijinire [n viitor. O bun` vorbitoare ]i o excelent` diplomat` care face pentru \ara sa mai mult dec@t reclamele
115

Rom@nia

o Elve\ie a estului

pl`tite pentru un brand de \ar`. S-au servit o mul\ime de aperitive, somon, miel, friptur` de vac` ]i porc udate cu vinuri selectate alb ]i ro]u, apoi pr`jituri ]i fructe proaspete de p`dure. Ambian\a a fost una pl`cut` mai ales c` am stat vis a vis de ambasadorul Liechtenstein-ului la Berna ]i o domni]oar` din ministerul de externe. Oricum a fost cel de-al 46-lea stat vizitat iar Vaduz a 38-a capital`. De aici se trece [n Austria prin Feldkirch pe un drum cu tuneluri ]i [nc@nt`toarea vale Tirol.... Salzburg - primul ora] ie]it [n cale - trebuie vizitat pentru a aduce un omagiu marelui Mozart a c`rui cas` se afl` pe una din str`zile principale... Salzburg sau Iuvavum cum se numea [n perioada clasic` - a fost fondat cu c@teva decade dup` na]terea lui Isus. {n 693 agilolfingianul duce Theodo [l [ns`rcineaz` pe c`lug`rul Rupert Hrodbertus din Worms s` reformeze cre]tinismul din Bavaria ]i s` trimit` misionari [n \inuturile apropiate. Dar Rupert c@]tig` de la duce o dona\ie generoas` const@nd [ntr-un domeniu la Salzach pentru ridicarea unei biserici. Pe vremea aceea Iuvavum era un drum principal pentru comer\ ]i locul de extrac\ie al s`rii de l@ng` Reichenhall. Pentru prima dat` [n 755 e men\ionat ca Salzburg. Dup` dezvolvoltarea centrului ecleziastic de aici Rupert se [ntoarce la Worms [n 714. {n anul 739 se stabile]te centrul la Salzburg de c`tre Sf. Boniface, iar [n 745 [n fruntea diocezei e pus Vergilius, un c`lug`r irlandez care fusese preot la Sf. Petru. El este cel care ridic` prima dat` catedrala Sf. Virgiliu, dup` acea a Sf. Rupert, una din cele mai mari din imperiul franc al secolului VIII. {n 798 papa Leon III ridic` dioceza la rang de arhidiocez`. Distrus` de incendii catedrala a fost reconstruit` de c@teva ori [ntre 991-1023,
116

Rom@nia

o Elve\ie a estului

1106-1147 [n timpul lui Konrad I ]i 1177-1183 [n timpul lui Konrad III. Dar va fi modificat` de c@teva ori [n evul mediu. {n decembrie 1598 un incendiu [i provoac` mari pagube astfel [nc@t [n 1602 va fi complet demolat` ]i proiectarea noii catedrale [i e [ncredin\at` arhitectului vene\ian Vincenzo Scamozzi, [ns` [n 1614 planurile sunt abandonate ]i i se [ncredin\eaz` acum continuarea lombardianului Santino Solari. La 28 septembrie 1628 [nc` neterminat` a fost dedicat` Sf. Rupert ]i Virgil. Arhitectul Giovanni Antonio Daroi termin` lucr`rile prin completarea fa\adei, turnului ]i gr`dinii. Ea va fi restaurat` [n 1859 ]i [n 1944 sufer` [n urma bombardamentelor, iar reconstruc\ia dureaz` p@n` [n 1958. La aniversarea a 1200 de ani a diocezei [n 1998 era complet restaurat`, iar [n 2005 e completat` cu un altar nou proiectat de arhitectul Peter Schuh. Impozanta arhitectur` a catedralei reflect` importan\a spiritual` ]i politic` care vine din timpurile carolingiene ]i [mpreun` cu gr`dinile formeaz` un ansamblu unic [nscris [n patrimoniul UNESCO [n 1996. P`r\ile ornamentale ale fa\adei sunt din marmur` alb`. Fa\ada are dou` turnuri frumos decorate care sunt peste cele dou` etaje ale catedralei. {n mijlocul pie\ei din fa\a catedralei se afl` o coloan` dedicat` Fecioarei Maria realizat` de sculptorii Wolfgang ]i Johann Baptist Hagenauer. La intrare te [nt@mpin` patru statui ale sfin\ilor Rupert, Petru, Paul ]i Virgil puse pe piedestale flanc@nd cele dou` intr`ri [n catedral`. Deasupra lor sunt patru statui reprezent@nd pe cei patru evangheli]ti. Grupul de personaje aflat deasupra, Moise la st@nga ]i Elias la dreapta cu Isus [ntre ele reprezentat ca salvatorul lumii face aluzie la Schimbarea la fa\` a lui Isus de pe muntele Tabor. Scena de pe fa\ad` te introduce parc` [n interiorul catedralei unde se afl` [nvierea lui Isus. Se intr` [n catedral` prin trei mari por\i din bronz [ncadrate de cei patru sfin\i. Spa\iul interior e de forma unei mari s`li cu arcade ce
117

Rom@nia

o Elve\ie a estului

permit accesul [n cele patru capele laterale. Stucatura laborioas` apar\ine lui Giuseppe Bassarino iar frescele lui Fra Arsenio Mascani ]i fiilor lui Ignazio Solari. Tablourile reprezint` scene din via\a lui Isus iar frescele scene de Pa]te, scene din Vechiul Testament, scene din via\a Fecioarei Maria, a Sf. Francisc din Assisi. {naint@nd spre altarul baroc suntem [n fa\a {nvierii lui Mascani care e flancat` deasupra de Sf. Rupert ]i Virgil. I-au trebuit sute de ani ca aspectul de azi al catedralei s` fie at@t de majestos! Dup` Liechtenstein a urmat Luxemburg, tot o monarhie condus` de Marele duce, a 48-a \ar` ]i a 39 capital`! Istoria ora]ului [ncepe odat` cu achizi\ionarea castelului de c`tre contele Siegfried, conte de Ardennes, [n anul 963, [n jurul c`ruia se dezvolt` viitorul ducat de mai t@rziu, Luxemburg, o monarhie constitu\ional` din 1354 cu un cabinet condus de prim ministru. Cel mai mic stat(2586 Km p`tra\i) a avut [n componen\` ]i o regiune care apar\ine azi Belgiei. Tot cu acela]i nume. Merit` vizitat pentru atmosfera prietenoas`, medieval` a catedralei, palatului regal ]i ministerelor, r@urile Mosele, Sauer, restaurantul rom@nesc Sibiu... Mai [nt@i a fost Pa]tele s`rb`torit la Bus apar\in@nd de Saarlouis, un ora] german la grani\a cu Fran\a. Regiunea Saar e str`b`tut` de r@ul cu acela]i nume ]i are capitala la Saarbruken, al 157-lea ora] vizitat. {n centru l@ng` castel se afl` Teatrul construit ]i donat de Hitler pentru popula\ie [n 1932 ca mul\umire dup` alegeri. Saarlouis este cunoscut pentru c` aici s-a n`scut mare]alul Ney, celebru [n campaniile lui Napoleon. Am cunoscut aici o veche familie italian` Di Valentin, emigran\i nobili al c`rui bunic realizeaz` un surprinz`tor monument din piatr` simboliz@nd un soldat german plecat
118

Rom@nia

o Elve\ie a estului

la lupt` - care []i ia r`mas bun de la so\ie ]i feti\`, realizat [n 1939. De aici doar 70 de kilometri ne despart de Luxemburg. Marele ducat face parte din grupul de \`ri Benelux al`turi de Belgia ]i |`rile de Jos(Olanda, Danemarca). Istoria [ncepe cu construc\ia castelului [n 963 [n jurul c`ruia s-a dezvoltat ora]ul devenit capital` a statului mic, comitat la [nceput apoi ridicat la rang de Ducat [n 1354. A fost ocupat [n timp de burboni, habsburgi, hohenhollerni ]i francezi. Revolu\ia belgian` din 1830-1839 [njum`t`\e]te teritoriul, partea vestic` a \`rii, majoritara francofon` e transferat` Belgiei. Independen\a Luxemburgului e confirmat` [n 1839 dar e ratificat` [n 1867 iar [n 1839 se al`tur` Confedera\iei germane. {n primul r`zboi mondial a fost invadat de Germania nazist` ]i anexat [n 1942. Azi are un sistem parlamentar cu o monarhie constitu\ional` condus` de Marele Duce sau Duces` ]i de un cabinet care are un prim ministru. Puterea legislativ` apar\ine Camerei Deputa\ilor iar Consliul de stat are 21 de membri cu rol consultativ [n elaborarea legilor. Luxemburg este una din cele mai mici \`ri din Europa, cu 2586 Km p`tra\i, [n vest se [nvecineaz` cu provincia Luxemburg din Belgia cu o suprafa\` dubl`, de 4443 Km p`tra\i, mun\ii Ardeni, nu mai [nal\i de 560 m, iar grani\a estic` e format` de r@urile Mosela, Sauer ]i Our. Centrul vechi, cu fortifica\ii, parcul cu statuia dedicat` celor c`zu\i pentru ap`rarea \`rii, catedrala ]i palatul princiar fac parte din patrimoniu UNESCO. {n drum spre Luxemburg se afl` localitatea Shenghen, de unde vine denumirea de spa\iu Shenghen, iar la ie]ire spre Saarbruken este restaurantul rom@nesc SIBIU, foarte apreciat pentru m@ncarea rom@119

Rom@nia

o Elve\ie a estului

neasc`. Saarbruken e capitala landului german Saarland care are [n centru podul din piatr` construit peste Saar [n 1546, o biseric` gotic` Sf. Arnual, un castel ]i pia\a Sf Johanner. A fost sub domina\ie prusac` apoi francez`, de unde ]i influen\a r`mas` p@n` azi. E numit ]i ora]ul podurilor, bruck [nsemn@nd pod. 25 de kilometri mai la nord se afl` localitatea Saar Louis, un ora] mai mic, cu o pia\` frumoas` iar [n centrul vechi pe o strad` plin` cu mici restaurante cu terase se afl` casa unde a stat mare]alul lui Napoleon, Ney. {n apropiere este satul Bus care arat` a or`]el. }i pentru c` \ara e mic` dar situat` [n centrul Europei e p`cat s` nu vizitezi \`rile din jur: Germania cu izvorul Dun`rii, capela familiei Sturdza de la Baden Baden, castelul Sigmaringen al familiei Hohenzollern, Fran\a cu Chamonix, Grace, Castelanne, Nisa, Cannes ]i mai ales castelele de pe Loara de la Chambord, Blois, Chaumont, Amboise sau Chenonceaux, oprindu-te pu\in ]i pe la Sully-sur-Loire unde la c@\iva kilometri unde se afl` castelul Huardier al rom@ncei Angela Cr`ciun, Italia cu Torino, Milano, Verona ]i Vene\ia, Austria cu Salzburg, Linz, Graz, Viena ]i micul Principat de Liechtenstein. Ca rom@n trebuie neap`rat s` ajungi la Sigmaringen nu numai pentru c` de el se leag` istoria unei vechi dinastii, Hohenzollern, dar ]i pentru c` te vei sim\i m@ndru de Carol I, descendentul de al c`rui nume se leag` Casa Regal` a Rom@niei. Vizit@nd castelul Sigmaringen [nve\i nu numai istoria unei vechi familii Hohenzollern dar vei fi [n contact ]i vei retr`i trecutul istoric ]i autentic al zonei ce g`zduie]te una din cele mai mari re]edin\e private din Germania admir@nd cei aproape 1000 de ani de art` ]i arhitectur`
120

Rom@nia

o Elve\ie a estului

regal`. Pentru prima dat` castelul a fost men\ionat [n 1077 ca fort`rea\` medieval` a]ezat` pe o [n`l\ime [n mijlocul frumoasei v`i a Dun`rii, la jum`tatea drumului dintre Stuttgard ]i Zurich, pentru ca apoi, [n timp, s` devin` impresionantul castel ce se integreaz` perfect [n atmosfera ora]ului. Documentul spune c` un prieten al kaizerului Henrik IV a fost atacat de du]manii lui ]i de rivalul rege Rudolf de Swabia. Lordul Sigmaringen rezist` timp [ndelungat. Pu\ine se ]tiu ]i despre fra\ii Sigmaringen: Mangold, Ulrich ]i Ludwig care au fondat [n secolul XI o m`n`stire [n P`durea Neagr`. Dup` 1535 castelul con\ilor, iar mai apoi al prin\ilor de Hohenzollern a jucat un rol important [n cronica istoriei lumii prin leg`turile lor de rudenie cu cele mai vechi familii din Germania, Portugalia ]i Belgia. {n secolul XIX prin\ul Karl Anton va intra prin descenden\ii s`i [n toate familiile regale ale Europei. Fiul s`u Carol I devine [n 1881 regele Rom@niei, iar fratele s`u mai mare, Leopold, refuz` coroana Spaniei [n 1870 ceea ce va influen\a cursul istoric al Europei pentru mul\i ani. Fetele lui Karl Anton vor intra ]i ele [n familiile regale ale Portugaliei ]i Belgiei. Dintre to\i, cel mai important r`m@ne Carol I de Rom@nia(1939-1914) - fondatorul liniei regale rom@ne. S` descoperim acum lumea artelor la castel! Ne vom g`si [n fa\a unei bogate comori vizit@nd apartamentele regale cu obiecte din secolul XII p@n` azi: mobil` veche, tapiserii, picturi, pre\ioase orologii, sculpturi, obiecte din por\elan toate amintind de fastul cur\ii unei familii princiare, majoritatea fiind executate de arti]ti swabi.
121

Rom@nia

o Elve\ie a estului

{nc` de la intrare e]ti introdus [n atmosfera medieval` prin trecerea printr-un tunel pe ai c`rui pere\i sunt expuse arme, armuri ]i capete de cerbi. Ajun]i [n curtea interioar`, peretele din fa\` afi]eaz` emblema familiei de Hohenzollern av@nd [n centru culorile alb ]i negru specifice [nconjurate de simboluri. Aduce foarte bine cu aceea a Rom@niei av@nd [n centru scutul cu patru diviziuni ]i mai jos deviza casei regale: NIHIL SINE DEO. {n lateral` o plac` mare de bronz [l [nf`\i]eaz` pe Carol I al`turi de Scutul cu alb ]i negru. Urmeaz` holul din care se urc` pe sc`ri la etaj unde e prezent un goblen cu imaginea unor \igani, oameni simpli, apoi portrete ale con\ilor ]i prin\eselor. Sala de baie con\ine cada cu sistemul de conducte ]i robinete, sala de odihn` de dinaintea b`ii cu un pat mic, un scrin cu o oglind`, ziare de epoc`... Urmeaz` un salon cu mobilier ]i dou` tablouri cu imaginea veche a castelului. Se intr` de aici [n apartamentele regale, toate av@nd plafonul pictat. Unul dintre ele are drept [n fa\` un splendid tablou al lui Carol I de Rom@nia, al`turi de alte portrete ale prin\eselor, un ]emineu cu sfetnice ]i pre\ioase orologii vechi. Sala de joc expune dou` mese av@nd picioare cu labe de animal. Plafonul de aici e curbat, specific unei s`li de joc. Se intr` apoi [ntr-un apartament cu o senza\ional` pictur` pe plafon: un soldat c`lare care pare c` e cu spatele la noi []i schimb` pozi\ia [n timp ce [naint`m, la mijloc c`l`re\ul se vede din fa\` pentru ca odat` ajun]i [n col\ul diametral opus s`-l vedem [ntors la 90 de grade alerg@nd spre fundal c`tre un castel aflat mult [n spate pe [n`l\ime, probabil castelul pe care-l vizit`m, semn c` ]i-a [ndeplinit misiunea ]i
122

Rom@nia

o Elve\ie a estului

acum se [ntoarce. Remarcabil! Cobor@nd pe trepte [naint`m acum [ntr-un salon cu candelabre impresionante ]i picturi pe plafon cu o mas` mare [n centru, semn c` aici se servea masa. De aici urmeaz` un culoar care expune [n vitrine colec\ia de medalii ale casei ]i colanul familiei, sem`n@nd perfect cu cel al lui Carol I, cea mare distinc\ie rom@neasc` folosit` pentru a onora [nalte servicii aduse \`rii, unul dintre acestea l-am v`zut la Cairo, [n palatul Abdin, oferit regelui Egiptului Farouk. Pu\ine colane sunt [n lume, unul este ]i [n colec\ia muzeului de istorie a Rom@niei. Celelalte distinc\ii afi]ate aici seam`n` cu virtutea Rom@niei, totul pentru \ar`,..., Intr`m de aici [n Sala Ancestrorilor, cu imaginile con\ilor ]i prin\ilor de Sigmaringen. Lipse]te Carol I, fiind prezen\i doar cei germani. Galeria [ncepe cu Karl Anton ]i fiul s`u Leopold. Sunt at@t de mul\i c` acoper` to\i pere\ii laterali iar deasupra u]ilor [ncadrate de cariatide sunt imaginile castelelor familiei. Picturi ]i stucaturi impresionante acopoer` tavanul. Vizit`m celelalte saloane intr@nd din unul [n altul p@n` se ajunge la imensul Salon portughez care are la intrare f@nt@na lui Neptun decorat` cu mozaic pre\ios. De o parte admir`m tapiseriile impresionant de mari iar vis a vis statuile muzelor cu [ngera]i deasupra. Pe laterale sunt scaune pentru invita\i la concertele anuale de la castel. Pe o scar` lateral` ajungem la parter [n sala Sf. Hubert a trofeelor de v@n`toare cu sute de capete de cerbi v@na\i [n toate col\urile Europei, pe to\i pere\ii, cel din dreapta av@nd [n mijloc doi ur]i din Carpa\ii Rom@niei, o blan` [ntins` ]i un urs [mp`iat. De remarcat c` toate obiectele sunt datate: 1950, 1960, 1970, 1990 semn c` pe atunci v@n`toarea f`cea parte din cultura aristocratic`, fiind printre divertismentele nobile de la
123

Rom@nia

o Elve\ie a estului

curte. La final, suntem [ndrepta\i spre Sala armelor care expune una din cele mai mari colec\ii din Europa. Pasionatul colec\ionar Karl Anton a adunat aici arme unice ]i curioase [n cantit`\i impresionante, dar ]i de calitate. {n marea sal` a armelor sunt expuse aproape 3000 de obiecte, unele din secolul XIV, un fel de istorie a dezvolt`rii tehnologiei de-a lungul secolelor [n materie de arme, armuri, arme defensive ]i ofensive, o arm` multipl` german`, caschete, instrumente de tortur`, s`bii, iatagane turce]ti ]i chiar indiene... La ie]irea din castel admir`m o colec\ie de ma]ini de epoc` aflate [n stare perfect`: Fiat, Audi, Mercedes... Al`turi intr`m [n hangarul cu cale]ti, litiere, po]talioane... impresioneaz` dou` cale]ti cu [nsemnele regale [n perfect` stare. Afar` un tunel aerian une]te castelul cu capela din fa\` unde se ajungea pe timp nefavorabil direct [n cu]etele regale de l@ng` altar unde se afl` Isus salvatorul [nconjurat de Sf. Petru cu cheile ]i Sf. Pavel cu sabia. {n st@nga este capela Sf@ntului Anton ]i tablouri cu scene biblice av@nd [ngera]i p`zitori asemeni celor ai lui Bernini din San Pietro. Orga din spate se afl` deasupra balconului, tot tavanul este pictat cu scene biblice cu o mul\ime de porsonaje, iar [nsemnele casei regale sunt prezente peste tot ca de altfel ]i [n tot ora]ul pe mai toate casele vechi... Castelul apar\ine familiei care ]i locuie]te [ntr-o arip` a lui dar ]i [n celelalte trei castele r`sp@ndite [n zon`. Dup` ce treci prin P`durea Neagr` aflat` la grani\a Elve\iei cu Germania se ajunge la Donaushelle unde se afl` izvorul Dun`rii, jos la baza unei biserici [ntr-o curte din lateral`. Izvorul este monumental, o construc\ie veche de form` circular` asemeni unei f@nt@ni. Pe peretele din latera dreapt` sunt pl`cu\e din bronz cu istoricul cursului Dun`rii,
124

Rom@nia

o Elve\ie a estului

una aplicat` ]i de Rom@nia. Am urmat apoi cursul Dun`rii, aici mai degrab` un p@r@u, spre deosebire de ceea ce este ea pe parcursul ei prin cele trei capitale ale Europei, Viena, Budapesta ]i Belgrad! Baden Baden, sta\iunea preferat` a nobililor ]i monarhilor, are o istorie veche care merge [n urm` [nc` din timpul romanilor, azi b`ile din centru purt@nd numele Caracalla. Chiar primul hotel de lux din Europa a fost construit pe malurile r@ului Oos. Azi sunt hoteluri pentru toate gusturile, de la cele standard confortabile p@n` la cele luxuoase unde oportunit`\ile pentru relaxare ]i petrecere a timpului sunt nelimitate. Se spune c` peste 600000 sunt cei fascina\i de Le jeux sont fait! Rien va plus! din cazinouri. Niciun alt ora] nu e at@t de norocos de la mama natur` ca Baden Baden unde izvoarele de ap` cald` te [mbie tot timpul mai bine dec@t oriunde [n Germania iar Riesling-ul extras din viile binecuv@ntate de soarele ce scald` plaiurile dintre Rhin ]i P`durea Neagr` au un gust delicios marcat de continuitatea pre\ioaselor premii ob\inute. Trinkhalle, construit [ntre 1839-42 cu coloane corintiene ]i pere\i cu picturi serve]te azi drept centru de informa\ii, cafenea ]i uneori, duminica este gazda t@rgurilor de antichit`\i. Kurhaus ad`poste]te unul din cele mai frumoase cazinouri. Teatrul neobaroc este construit [ntre 1860-62 dup` stilul Operei din Paris. Muzeul ora]ului prezint` o istorie de peste 2000 de ani, muzeul Frieder Burda este construit de celebrul arhitect newyorkez Richard Meyer iar Faberge este un muzeul special dedicat vie\ii ]i artei lui Carl Faberge. B`ile termale, cultur` ]i tradi\ie aici la Baden Baden, se adap` din cele 12 izvoare ]i ating p@n` la 68 de grade oferind o atmosfer` de relaxare complet` [ntr-o atmosfer` ce reface vechile temple din timpul descoperitorului Caracalla ce acoper` aproape 3000 metri p`tra\i, cu saun` ]i o parte din piscin` [n aer liber
125

Rom@nia

o Elve\ie a estului

iar la Friedrichsbad combina\ia de b`i termale romane ]i irlandeze e [nconjurat` de istorie prin ruinele b`ilor de 2000 de ani care se pot vizita ]i azi. G`se]ti aici adev`ratul drum c`tre tine [nsu\i! Festspielhaus, deschis` [n 1998 este a doua mare sal` de concerte din Europa. Aflat` la cap`tul opus, Lichtentaler Allee, cunoscut` de peste 350 de ani, este cartea de vizit` a ora]ului, o veritabil` surs` de inspira\ie poetic`, o oper` de art` alc`tuit` din arbori ]i flori [n mijlocul c`rora se ridic` monumente din Belle Epoque. Vizit@nd aceste splendide locuri [nso\it de o calea]c` de epoc` te vei sim\i ca [n timpuri imperiale c@nd aici []i petreceau verile kaizerii ]i regii din [ntreaga Europ`. Singurul palat privat nedeschis publicului este Neues Schloss. {ntr-adev`r e majestos! L-am vizitat special dat fiind c` locul se leag` de Rom@nia prin apele sale care au fost comparate cu cele de la C`lim`ne]ti C`ciulata dar ]i datorit` singurei capele ortodoxe din occident ridicat` de un domnitor rom@n! La capela Sturdza din Baden Baden, se ajunge chiar din strada Strurdza, urm@nd drumul p@n` [n v@rful unei coline [mp`durite dintrun domeniu destul de impresionant unde te [nt@mpin` o intrare ca un templu cu un capiteliu sprijinit de patru coloane. De altfel domnitorul Mihail Sturdza a avut ]i un palat [n ora] de care se leag` multe legende privitoare la pretinsa avere ascuns`, din care cauz` a ]i fost p@n` la urm` devastat de amatorii de comori. Mihail Sturdza, domnitor al Moldovei [ntre anii 1834-1849, s-a n`scut la Ia]i [n 1794 ca fiu al marelui logof`t Grigore Sturdza ]i al Mariei Calimah, fiic` de domn. A fost influen\at de junimistul sas Flehtenmacher ]i, de]i a fost ales ca domn sub protec\ia turcilor, a intrat cu totul sub influen\a politicii ruse]ti. Totu]i, pe timpul lui s-au construit 250 Km de drumuri ]i 400 de poduri din piatr`. Prima so\ie
126

Rom@nia

o Elve\ie a estului

a fost Elisabeta, fiica lui Vasile Rosetti care a avut 3 copii: Dimitrie, Grigore ]i Maria. Dup` ocupa\ia ruso-turc` a Principatelor ]i Conven\ia de la Balta Liman din 1849 [n locul lui a fost pus ca domnitor Grigore Alexandru Ghica. Apoi se retrage la Paris unde moare la 90 de ani ]i este [nmorm@ntat [n capela familiei din sta\iunea Baden Baden din Germania, ridicat` [ntre anii 1863-1866 dup` planurile arhitectului Leo von Klenze, o biseric` de fapt, construit` [n stil neoclasic. Ctitor al capelei, domnitorul Sturdza o ridic` dup` moartea nea]teptat` a fiului s`u Mihail la Paris la numai 17 ani, folosind cei mai renumi\i arti]ti ai vremii, Leon von Klenze(autor al Ermitajului) ]i G. Dollmann care [mbin` inspirat elemente renascentine cu cele neoclasice, dar ]i germane. Pictura de pe pere\i este opera lui Wilhelm Hauschild din Munchen. Dar marea realizare o constituie cupola de 24 m, o replic` [n miniatur` dup` aceea a catedralei San Pietro, cu o acustic` deosebit`, cu picturi [n foi de cupru realizate de Andre Muller. Tehnica pe pl`ci de cupru e folosit` ]i la realizarea catapetesmei ]i a portretelor de la intrare ale principelui Mihail, a sorei sale Maria, a prin\esei Smaranda Vogoride ]i domitorului Sturdza de c`tre pictorul francez J. Perignon. {n cript` se afl` mormintele iar [n dreapta ]i st@nga cupolei se afl` dou` monumente, al t@n`rului Mihai la masa de studiu realizat [n marmur` de Carrara de scultorul italian Rinaldo Rinaldi, iar opus lui, monumetul celor doi p`rin\i [ndurera\i, sculptat de francezul Thomas Gabriel. P@n` [n anul 1882 capela s-a aflat sub jurisdic\ia Patriarhiei ecumenice din Constantinopol, apoi a Mitropoliei Moldovei ]i Bucovinei iar din 1923 este [n administra\ia ora]ului Baden Baden care o restaureaz` ]i din 1997 a fost inclus` pe lista monumentelor istorice din Germania. Azi ea se [nal\` majestos [n mijlocul unui parc cu arbori de sequoia ]i magnolia al`turi de un stejar adus din Moldova, fiind inclus`
127

Rom@nia

o Elve\ie a estului

[n toate ghidurile turistice. 68 de situri apar\in@nd patrimoniului UNESCO am vizitat in 4 continente, dar Elve\ia se deta]eaz` prin civiliza\ie, tradi\ie, un verde de nesdescris cu ape ]i lacuri cristaline. Sunt aici tot at@t de multe locuri apar\in@nd patrimoniului mondial. Ce mai, Elve\ia e ca o [ntoarcere [n copil`rie c@nd [nc` mai existau Oltul cu valurile lui n`valnice ce izbeau zgomotos zidul vechi al m`n`stirii Cozia ]i satele [nc` nedistruse duc@nd [n spate tradi\ia miilor de ani a caselor asemeni celor din Elve\ia, transmise din genera\ie [n genera\ie, cu paji]ti pe care [nc` mai p`]teau vacile albe ]i negre de la noi. E bine c` mai exist` [nc` micile petice de carton, am numit aici vechile vederi, aduceri aminte de vilele de alt`dat` construite [n sta\iunile Rom@niei dup` modelul helvetic de acum 200 de ani! Dar ]i rare pavilioane ca acelea din C`lim`ne]ti, Govora sau Ol`ne]ti construite acum 150 de ani dup` acela]i model. Aici [n Elve\ia m-am sim\it tot timpul ca acas` chiar dac` uneori visul dep`]ea realitatea. Mai mult, cartea Rom@nia - o Elve\ie a estului, completat` de un proiect IT conceput la Berna, [ncearc` s` aduc` [n fa\a tinerilor o imagine a ceea ce ar fi trebuit s` fie \ara noastr`, a]a cum era [n perioada interbelic` ]i chiar a copil`riei, o \ar` european`! Mi-a]i dori ca aceast` carte scris` [n 2011 odat` cu s`rb`torirea centenarului rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i Elve\ia, a treia dedicat` unui astfel de jubileu s` dep`]easc` succesul c`r\ilor scrise la Cairo Mirajul civiliza\iilor ]i fascina\ia muzeelor, ap`rut` [n 2006 cu prilejul centenarului rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i Egipt, Indiei ]i Impresii de c`l`torie, alese [n anul 2008 drept repere editoriale cu prilejul s`rb`toririi a 60 de ani de rela\ii diplomatice
128

Rom@nia

o Elve\ie a estului

dintre Rom@nia ]i India c@nd am avut marea onoare s` prezint proiectul IT dedicat Indiei la Sala Gafencu [n fa\a diploma\ilor rom@ni din MAE ]i a Excelen\ei Sale, Domnul Ambasador al Indiei la Bucure]ti, Debashish Chakravarti. Efortul depus [n str@ngerea bazei de date timp de peste 4 ani [n India, al\i 4 ani la Cairo unde au ap`rut c`r\ile ]i [nc` un an la Berna unde am finalizat proiectul IT a fost [ncununat de satisfac\ia pe care am avut-o prin exprimarea mul\umirilor at@t din partea participan\ilor dar mai ales din partea Domnului ambasador Chakravarti care mi-a mul\umit ]i [n numele poporului indian pentru afec\iunea mea special`. C` India a r`mas ]i va r`m@ne pentru mine [nt@ia iubire o demonstreaz` mirajul, misterul, fascina\ia ]i incredibilul pe care o lume [ntreag` [l [nt@lne]te acolo ]i azi. Pentru c` civiliza\ia indian` este ca ]i piramida lui Kufu din Cairo - singura de mii de ani existent` [nc` ]i azi! Am vizitat special Davos ]i St. Moritz merg@nd pe urmele domnului Petcu din Bu]teni, participant aici la jocurile olimpice din 1948 c@nd delega\ia Rom@niei a fost vizitat` ]i de Maiestatea Sa, Regele Mihai I de Rom@nia. Chiar are o fotografie [mpreun` cu Regele pe celebra p@rtie Cordelia. {nt@lnirea cu Majestatea Sa, Regele Mihai I de Rom@nia, aici la Aubonne, l@ng` Lausanne [n 2009, dup` ce acum 20 de ani nu am reu]it dat fiinc` era bolnav, a fost cred momentul de v@rf al vie\ii, amintirea cea mai frumoas`. Primul monarh [nt@lnit [n via\` pe p`m@ntul unde pe nedrept a fost exilat! Au urmat familia princiar` de Liectenstein ]i prin\ul mo]tenitor Alois [n fiecare an la 15 august de ziua na\ional` ]i excep\ionala excursie pe Valea Loarei la castelele vechilor monarhi. Dar [nt@lnirea cu Regele Rom@niei a fost un regal! Aceasta a fost Elve\ia, la fel ca ]i Austria, acelea]i ca [n Sunetul
129

Rom@nia

o Elve\ie a estului

muzicii, neschimbate parc` de pe vremea familiei von Trapp! O perioad` activ` unde am reu]it s` finalizez proiectele IT despre civiliza\ia faraonic`: muzeul de egiptologie din Cairo, comoara lui Tutankhamon, istoria obeliscurilor egiptene r`mase [nc` [n via\`, celebrele portrete de la Fayoum, Vizit@nd Berna, Bucure]tiul de alt`dat` cu primele fotografii realizate de celebrul fotograf Angerer la 1856, Rom@nia o Elve\ie a estului ]i o a treia edi\ie full colour a C`lim`ne]tiului interbelic. Am scris acest` carte [n amintirea lui Mihai Ghica, un prin\ rom@n care mi-a fost ghid la Geneva [n 1990, la prima mea ie]ire [n occident, prin bun`voin\a ]i ambilitatea Consulului General Onorific al Romaniei la Zurich, Alte\a Sa, Prin\ul Dimitri Sturdza. Alese mul\umiri. {mi exprim recuno]tin\a personalului firmei Deessee AG, domnului Ion C@rstoiu, pentru competen\a ]i promptitudinea dovedite.

Dan ZAMFIRACHE Berna 2009

130