Sunteți pe pagina 1din 28

Universitatea de Vest din Timisoara

Ecoturismul si dezvoltarea durabila

Capitolul I : Ecosistemul i dezvoltarea durabil n ultimele decenii ale secolului XX,ecotusirmul incepe s se manifeste tot mai mult ca o noua stiinta menita sa arate noile coordonate de deyvoltare a industriei turistice la nivel global.Desi la inceputurile sale a fost aplicat numai pentru turismul practicat in yonele naturale protejate,treptat aria sa de actiune s-a extins si asupra celorlalte forme majore de turism existente. Patrimoniul turistic actual al Romniei se poate dezvolta i moderniza i prin activitaile de valorificare i promovare a zonelor turistice i contextul adoptrii de dezvoltare durabil i a globalizarii serviciilor turistice. Cu ct aceste resurse sunt mai variate si mai complexe,dar ai ales nealterate de activitatile antropice,cu atat interesul turistic pentru ele este mai mare,iar activitatile turistice pe car le gnereaya sunt mai valoroase si mai atractive,raspunyand multor motivatii turistice. Lucrarea de faa i-a propus sa prezinte relaia care exista ntre resursele naturale i culturale i industria turistica. Lucrarea arat preocuprile specialitilor din turism n exploatarea durabil a resurselor turstice i devanseaza,prin coninutul su,modul de prezentare,preocuprile din domeniul economiei turismului,proteciei mediului si al amenajrii teritoriului,unde,n ciuda unor nceputuri de analiza i iniiative legislative,se remarc lipsa unui suport legislativ,mai deschis spre problemele de factura administrativ,financiar,care sunt elemente de maxima important pentru investiiile directe.

1.1.

Consideratii generale asupra ecoturismului

Prin caracteristicile proprii i prin cele propagate,turismul se evidentiaza n toate rile ca o activitate care inregistreaz un grad mai ridicat de eficien economic,in comparaie cu celelalte sectoare ale unei economii naionale.

n decursul ultimelor decenii,activitile turistice au avut un mers ascendent,iar formele de turism s-au multiplicat,fapt ce a permis o mai bun valorificare a resurselor turistice Intre turism si mediul inconjurtor exista o relaie complex,legturile dintre ele manifestndu-se n ambele direcii(mediul natural,prin ocmponentele sale:apa,aer,sol,flora,fauna etc.).Mediul natural reprezint resursele de baza ale turismului,iar pe de alt parte activitatea turistic are influen asupra mediului ecologic,modificandu-i elementele componente.

Dezvoltarea activitii turistice presupune acordarea unei atenii deosebite calitatii mediului,prin masuri de conservare si dezvoltare acalitatii sale in zonele intrare in circuitul turistic sau in perspectiva de a intra,precum si de controlul consecintelor activitatii turistice,in vederea utliyarii rationale a resurselor turistice. De asemenea,avand in vedere implicaiile importante pe care le exercita procesul de dezvoltare socio-economica si progresul tehnic asupra mediului,msurile pentru protejarea acestuita devin din ce in ce mai complexe. Ideea de ocrotire a naturii s-a nascut in SUA ,unde in a972 a fost promulgata prima lege din lume ce punea un teritoriu federal sub ocrotire,pentru a se pastra cat mai nealterat de agresiunea continua a civiliyatiei,fiind creat de Parcul National Yellowstone. Ulterior,urmarind acest exemplu,tot mai mlte tari si-au creat propriile retele de rezervatii naturale si parcuri nationale,pentru a preintampina disparitia unor

specii de flora si fauna sau pentru a conserva forme inedite de peisaj-Parcul Serengenti-Kenya,Parcul Tatra-Cehia,Parcul Cevennes-Franta etc. Notiunea de ecoturism a fost definita cu ocazia seminarului national privind ecoturismul,organizat de Consiliul de experti pentru Mediul Inconjurator din Canada (CEAC),in anul 1991. Asa cum se cunoaste de altfel,ecoturismul presupune-in practicarea sa desfasurarea atat a activitatilor turistice,cat si a celor economice intr-un mediu agreabil,nepoluat,cu privelisti reconfortante si nealterate.Practicarea ecoturismului impune protejarea zonelor sau resurselor turistice,ce sunt destinate studierii,administratiei,recrearii si refacerii fizice si psihice,si nu distrugerii. Pe de alta parte,activitatea ecoturistica,pe langa ancorarea sa in zona durabilului,se gaseste in pas cu intefrarea economica si genereaza strategii de dezvoltare necesare sustinerii tranzitiei.Aceasta intrucat,in sensul real al ecoturismului,se regasesc modernizarea infrastructurii,dezvoltarea rural-urbana durabila,utilizarea de forme de energie neconventionala si de tehnologii nepoluante.Mai mult,trebuie bine inteles faptul ca pentru conservarea ecosistemelor fragile sunt necesare si masuri legislative. In acceptiunea unui numar tot mai mare de specialisti,teoreticienii sau practicieni ai domeniului,principiile ecoturismului sunt:

Exploatare rationala,astfel industria-de orice natura si o data in plus cea turistica-nu trebuie sa degradeze resursele,ci sa fie dezvoltata de o asemenea maniera incat sa protejeze mediul;

Sanse egale de dezvoltare,unde activitatile economice se cuvin sa asigure beneficii pe termen lung pentru resurse,comunitatile locale si industrie.

Dintre formele cu aport de beneficii sunt considerate importante:conservarea,beneficiile stiintifice,sociale,culturale sau economice: Necesitatea asigurarii unor experiente la categoriilor,participarea si culturalizarea turistilor; Implicarea educatiei categoriilor,comunitatilor ecologice la locale,organizatiilor nivelul tuturor

nivelul tuturor guvernamentale si

neguvernamentale,agenti economici si turisti (inaintea,in timpul si dupa consumarea serviciilor turistice); Incurajarea recunoasterii unanime a valorii intrinsece a resurselor; Angajarea fara rezerve in lupta pentru recunoasterea ideii ca resursele sunt,totusi,limitate si necesitatea acceptarii unui management orientat spre inlocuitori; Promovarea ideii asocierii si conlucrarii intre mai multi actori,care pot fi:organizatii guvernamentale,O.N.G,agenti economici,oameni de stiinta si localnici;

Nevoia sustinerii si promovarii responsabilitatilor morale si etice,precum si a atitudinii indreptate spre conservarea si protejarea mediului natural si cultural de catre toti agentii,de toate preocuparile si orientarile.

Relatia turism-mediu este una irevocabil nedistructibila si,drept urmare,practicarea ecoturismului poate asigura valorificarea si utilizarea adecvata a resurselor turistice.In aceste conditii,dezvoltarea unei zone turistice se realizeaza concomitent cu pastrarea integritatii ecologice a acesteia. Nu intamplator,cercuri de interes-din randul carora amintim:Uniunea Internationala de Conservare a Naturii(UICN),Federatia Mondiala pentru Ocrotirea Naturii(WNF),Federatia Europeana a Parcurilor Nationale si Naturale(PNABE)-au definit conceptul de turism durabil drept dezvoltarea tuturor formelor de turism,managementul si marketingul turistic care sa respecte integritatea naturala,sociala si economica a mediului,cu asigurarea exploatarii

resurselor naturale si culturale si pentru generatiile viitoare.Mai mult,au fost stabilite componentele unei strategii a realizarii turismului durabil,cerintele acestei activitati fiind: Respect si grija fata de modul de viata al comunitatilor umane; Cresterea nivelului de viata al habitatelor umane; Conservarea ecosistemului Terrei,a biodiversitatii acesteia; Reducerea exploatarii resurselor epuizabile si pastrarea capacitatii de sustinere a planetei; Schimbarea atitutidinii individuale in favoarea dezvoltarii durabile; Crearea posibilitatilor de a-si pastra propriul mediu ambiant,paralel cu realizarea cadrului national pentru dezvoltare si conservare integratoare. Practicarea ecoturismului poate conduce in consecinte la efecte ecologice pozitive,din randul carora se anticipeaza:diminuarea efectelor distructive rezultate din activitatea economica sau circulatia turistica necontrolata asupra potentialului turistic;limitarea accesului turistic de masa in zonele ecologice sensibile.

1.2. Conceptul de ecoturism Exist multe trsturi asociate cu ideea de ecoturism, printre care: durabilitate, responsabilitate, protejare, conservare, atitudine prietenoas fa de mediu i nu n ultimul rnd verde, un cuvnt la mod pentru aceast nou industrie. De aici i numeroase confuzii ntre ecoturism i termeni ca: turism durabil, turism responsabil, turism alternativ, turism verde, geoturism. Dac termenul de turism durabil a fost clarificat pe larg n capitolul precedent, vom ncerca n continuare s aducem lumin i n cazul celorlali termeni menionai. Termenul de turism responsabil atrage atenia asupra faptului c cea mai mare parte a activitilor turistice nu sunt responsabile: populaia local este exploatat, resursele naturale i culturale nu sunt respectate i ocrotite. Termenul este folosit adesea ca echivalent al turismului durabil i sugereaz faptul c toi cei implicai ntr-o activitate turistic, turiti sau prestatori, trebuie s adopte o atitudine responsabil fa de destinaia turistic. O variant asemntoare este

turismul contient, care ncurajeaz o nelegere mai profund a naturii, oamenilor i locurilor. Un alt termen ntlnit adesea este cel de turism alternativ. Problema n acest caz este c termenul se definete prin ceea ce nu este, adic turismul tradiional. Turitii nu i descriu interesele ca fiind alternative, iar serviciile sau destinaiile pe care le aleg sunt tot cele care i motiveaz de obicei: natura, religia, educaia, aventura, etc. Intenia i n acest caz nu este de a desemna o nou form de turism ci de a sugera un alt fel de comportament, o mentalitate alternativ celei predominante n turismul clasic. Termenul turism verde este folosit de obicei ca o versiune neacademic a turismului durabil. Societatea National Geografic a lansat termenul de geoturism, ca fiind: forma de turism care sprijin sau mbuntete caracteristicile geofizice ale unui spaiu mediul nconjurtor, cultura, estetica, patrimoniul i bunstarea locuitorilor. Definirea ecoturismului Pe msur ce ecoturismul se dezvolt i ctig popularitate, apar diferite obstacole care vor trebui surmontate. Problema unei definiii specifice este unul dintre ele. Dificultatea provine din faptul c ecoturismul nu poate fi descris doar prin activitatea desfurat, aa cum se ntmpl cu alte forme de turism (turism de aventur, turism balnear, turism de afaceri, etc.). Ecoturismul incorporeaz ntotdeauna activiti diverse n mijlocul naturii (drumeii, ascensiuni montane, observarea vieuitoarelor n habitatul lor natural, etc.), dar poate include i activiti culturale. Ecoturismul are i o important component educaional, este o ans de a nva respectul pentru natur i pentru cultura local, iar pentru unii o ans de auto-reflecie inspirat de frumuseea mprejurimilor. Un alt aspect caracteristic ecoturismului este obinerea beneficiilor pentru comunitatea local. Aceasta nseamn angajarea personalului de pe plan local, aprovizionarea cu produse locale, implicarea localnicilor n luarea deciziilor i organizarea activitilor turistice. Una dintre primele definiii ale ecoturismului ntlnite n literatura de specialitate este cea dat n anul 1988, n cadrul Programului din Belize iniiat de Rio Bravo Conservation &Management Area: ecoturismul este o forma de turism cu impact sczut asupra mediului, bazat pe aprecierea acestuia i unde se depune un efort contient n vederea reinvestirii unei pri adecvate din venituri pentru conservarea resurselor pe care se bazeaz. Este o form de turism durabil i care asigur beneficii populaiei locale.

n 1996, Uniunea Mondial pentru Conservare formuleaz propria definiie astfel: Ecoturismul este cltoria responsabil fa de mediu n zone naturale relativ nealterate, cu scopul aprecierii naturii (i a oricror atracii culturale trecute i prezente), care promoveaz conservarea, are un impact negativ sczut i asigur o implicare socio-economic activ i aductoare de beneficii pentru populaia local. Lista definiiilor ar putea continua, pentru c fiecare organizaie sau autor a ncercat s impun o variant proprie. Dei anumite detalii variaz, majoritatea definiiilor ecoturismului reflect o form distinct de turism, care ntrunete patru criterii de baz. Dac un proiect sau produs turistic ndeplinete toate aceste criterii, atunci ne aflm cu siguran n faa unui produs ecoturistic autentic, ns acest lucru se ntmpl destul de rar n practic. Multitudinea definiiilor i lipsa unui sistem unitar de acreditare duc la diferite interpretri din partea celor implicai. Chiar dac ei sunt de acord asupra criteriilor de baz, ponderea acestora n produsul turistic este diferit. Spre exemplu, proiectele ntreprinse de unele grupuri de conservare pot avea strategii de protejare a mediului foarte eficiente, dar tind s nlture participarea local, neglijeaz aciunile de marketing i dau dovad de o slab cunoatere a industriei turistice. Pe de alt parte, mari firme de turism ofer vacane n natur care sunt foarte profitabile, dar fr a ntreprinde aciuni de conservare i fr a implica populaia local n organizarea produsului turistic. Desigur, nu putem spune c serviciile turistice care nu includ toate cele patru componente au ntotdeauna o calitate sczut, spunem doar c nu reprezint o activitate ecoturistic. Ca o concluzie i, totodat, reprezentnd punctul de vedere al autorilor, vom spune c ecoturismul este o form de turism desfurat n arii naturale, al crui scop l reprezint cunoaterea i aprecierea naturii i culturii locale, care presupune msuri de conservare i asigur o implicare activ, generatoare de beneficii pentru populaia local.

1.2 Principiile ecoturismului Minimizarea impactului negativ asupra naturii i culturii, impact ce ar putea distruge destinaia turistic. Educarea turistului cu privire la importana conservrii. Cooperarea cu populaia i cu autoritile locale, n vederea satisfacerii nevoilor comunitii. Furnizarea de fonduri pentru conservare i pentru managementul ariilor naturale protejate. Accentuarea necesitii unei zonri turistice regionale i a planificrii fluxurilor de turiti pentru regiunile sau ariile naturale ce vor deveni destinaii ecoturistice. Necesitatea utilizrii studiilor sociale i de mediu, precum i a unor programe de monitorizare pe termen lung, pentru evaluarea i minimizarea impactului. Asigurarea unei dezvoltri a turismului care nu depete o anumit limit a schimbrii din punct de vedere social i al mediului, limit determinat de cercettori n colaborare cu rezidenii. Utilizarea unei infrastructuri dezvoltate n armonie cu mediul natural i cultural, minimiznd utilizarea combustibililor fosili i conservnd vegetaia i fauna local. Principiile ecoturismului Aceste principii sunt agreate si promovate de ctre Asociatia de Ecoturism din Romnia (AER) si au la baza doua modele internaionale: Nature and Ecoturism Accreditation Program dezvoltat de ctre Asociatia de Ecoturism din Australia Natures Best, sistemul de acreditare promovat de

catre Asociatia de Ecoturism din Suedia. Aceste principii trebuie sa fie puse in practica de: Cei ce dezvolta produse ecoturistice, Cei ce planifica dezvoltarea unei zone pe baza de ecoturism Cei ce practic aceast form de turism 1. Focalizare pe zone naturale Ecoturismul se axeaza pe experienta directa si personala in natura (n sensul cel mai larg), se desfasoara in cadrul naturii si se bazeaza pe utilizarea ei, respectiv a caracteristicilor geomorfologice, biologice, fizice si culturale ale acesteia. Prin urmare accentul pe zona naturala (protejat sau nu) este esential in planificarea, dezvoltarea si managementul ecoturismului. 2. Interpretarea produsului ecoturistic Produsele de ecoturism atrag acei turisti ce doresc sa intre in interactiune cu mediul natural si, in grade variate, doresc largirea nivelului de cunoastere, intelegere, apreciere si placere. Cei ce dezvolta sau coordoneaza activitati ecoturistice trebuie sa ofere un nivel corespunzator de intelegere a valorilor naturale si culturale ale zonelor vizitate, de obicei prin utilizarea ghizilor calificati in mod corespunzator si oferirea informatiilor corecte atat anterior cat si in cursul experientei. La nivelul destinatiei si al produselor ecoturistice, este important sa se creeze oportunitatea ca membrii comunitatilor locale sa aiba acces la informatiile si interpretarea oferite in cadrul programului ecoturistic dezvoltat in zona 3. Principiul durabilitii n relaia cu mediul natural Activitatile de ecoturism i planificarea lor trebuie s ofere cele mai bune practici de turism i planificare din punct de vedere al conservrii

naturii si dezvoltarii durabile. Activitatea de turism trebuie sa fie planificata si derulata astfel incat sa reduca impactul produs asupra naturii. Produsul ecoturistic se desfasoara si este condus astfel incat sa conserve si sa puna in valoare mediul natural si cultural in care se desfasoara, prin recunoasterea si aplicarea practicilor caracteristice turismului durabil. 4. Contribuie la conservarea naturii Ecoturismul contribuie in mod pozitiv la conservarea ariilor naturale. Ecoturismul implica participarea la conservarea ariilor naturale vizitate, oferind modalitati constructive pentru bunul management si conservarea acestor arii naturale (ex: oferirea ajutorului financiar in actiunile de reabilitare a ariilor naturale, strangerea deseurilor lasate de turisti sau contributia catre organizatiile de conservare). 5. Contribuie constructiv la dezvoltarea comunitilor locale Comunitatea locala de multe ori este parte integranta a produsului ecoturistic. Beneficiile ecoturismului trebuie sa revina in mare parte si comunitatilor locale. Beneficiile locale pot proveni din folosirea ghizilor locali, cumpararea de bunuri si servicii locale si folosirea facilitatilor locale. In consecinta, ecoturismul trebuie sa puna in evidenta si componenta culturala a ariei vizitate si sa contribuie la conservarea acestei componente. Evitarea conflictelor n relaia cu comunitatea local (fenomenul de suprasaturare) Segment beneficiar / segment care nu particip 6. Gradul de satisfacere a turitilor Ecoturismul raspunde asteptarilor turistilor. In dezvoltarea produselor ecoturistice trebuie avut in vedere faptul ca, in general, potentialii turisti din acest domeniu au un nivel ridicat de

educatie si de asteptari. Astfel, gradul de satisfacere legat de produsul ecoturistic este esential, experienta oferita indeplinind sau chiar depasind gradul de asteptare al turistilor. 7. Marketing corect Se urmareste realizarea unui marketing corect, ce duce la asteptari realiste. Marketingul pentru ecoturism ofera clientilor informatii complete si responsabile care conduc la cresterea respectului pentru mediul natural si cultural al zonelor vizitate si a gradului de satisfacere a turistilor. Capitolul II: Amenajarea resurselor turistice prin prisma ecoturismului Pe baza acumulrii de tot mai multe informaii referitoare la experiena arilor europene cu tradiie n turism,interesate n ultimii ani ai secolului nostru de problematica ecoturismului,se constat ca acesta este privit tot mai mult ca un proces economic prin care se ncearc un alt mod de gestionare a resurselor naturale i antropice dintr-un teritoriu. n multe situatii distrugerile care s-au produs asupra mediului ambiant,mai ales n zonele turistice,sunt cauzate de accesul liber la resursele existente.nc din anul 1968 economistul italian Garret Mardi arat n revista tiina c dac o resurs natural sau un bun cultural este pus la dispoziia tuturor utilizatorilor,acesta va fi supraexploatat,ajungnd la distrugerea sa. Ecoturismul din perspectiva componentelor industriei turistice poate fi privit ca un sistem cibernetic deschis,care influeneaza i care,la rndul su,este influenat de ctre mediul inconjurtor. Privit ca o activitate practic,ecoturismul are un caracter complex i include valorificarea i amenajarea resurselor turistice,structurile turistice de cazare,alimentaie,agrement,tratament,la care se mai adaug i serviciile turistice complementare. 2.1. Resursele turistice-accesul liber i eficiena lor economic Importana tot mai evident a resurselor n dezvoltare societaii umane a fcut ca acestea s fie mai atent studiate.El,n ciuda unei repartiii neuniforme,au

stat la baza evoluiei istorice a naiunilor.Resursele utilizate aparin principalelor nveliuri ale planetei (atmosfera,hidrosfera,litosfera,biosfera),precum i omului. Industria turistic,prin relaia ei cu alte ramuri industriale i agricole,beneficiaza de pe urma extragerii i valoricrii unei foarte largi game de resurse. Dar,n principal,ntreaga industria turistic,prin relaia ei cu alte ramuri industriale i agricole,beneficiaz de pe urma extragerii i valorificrii unei foarte largi game de resurse. Principalele resurse naturale cu valene turistice sunt: Zonele montane cu altitudini cuprinse ntre 1200-2500 m, sunt cele mai prestabile pentru diferite forme de turism practicate pe tot parcursul anului.Ele se caracterizeaz prin componente naturale valoroase,care formeaz peisaje deosebit de atractive,unele cu caracter de unicat; Zonele deluroase i de podi se remarca prin marea varietate a structurilor litologice care confer varietate i pitoresc peisajelor componente. Zonele depresionare i culoarele de vale din spaiul montan i colinar dispun de forme diferite de prezentare,poziie,valoare,suprafaa,resurse; Zonele de cmpie care au o mai mica atractivitate turistic,elementele interesante fiind reprezentate de lacuri,unele sectoare de ruri,ariile forestiere prezente , fondul cinegetic i piscicol Zonele de lunci i delte au componente axate pe domnana elementelor acvatice,a unor forme de vegetaie specifice i unde se remarc o mare diversitate a speciilor floristice i faunistice,multe avnd statut de monumente ale naturii Zonele de litoral se prezint sub forme diferite,fie ca plaje ntine,plane,cu unele lacuri litorale,cu importante localiti i staiuni turistice Tipurile de clim-temperat,mediteranean,tropical cu subtipurile caracteristice,n funcie de pozitia geografic pe glob i continent,circulaia maselor de aer,formele de relief,tipurile de vegetaie; Reeaua hidrografic,cu toate formele ei-ape de suprafa,izvoare i ape subterane,lacuri,mri i oceane,prin particularitile cantitative i calitative,ne dau msura valorificrii i amenajrii acestora pentru turism. Etajele de vegetaie,prin dispunerea lor altitudinal, i in suprafa,bogia speciilor componente,au o mare valoare estetic i recreativ;

Fauna dei este reprezentat de un numr impresionant de specii,dintre acestea eseniale sunt pentru turism numai cele cu valoare cinegetic i piscicol care permit desfaurarea unor forme de turism specifice; Ariile protejate care includ mai multe categorii-parcuri naionale,parcuri naturale, rezervaii de mai multe tipuri,monumente ale naturii, pe baza carora se pot organiza diverse activiti turistice. Pe msura evoluiei i dezvoltrii culturii,a formelor sale de manifestare ,la ora actual se pot detaa o mare varietate de resurse culturale,multe de o foarte mare atractivitate turistic: Monumente i situri arheologice,care reprezint mrturii ale primelor forme de organizare i dezvoltare a omenirii i care,multe dintre ele,sunt vizitate de milioane de turitiGrecia,Turcia,Frana,Italia,China,etc; Monumente i ansambluri de ahitectur,care includ o mare diversitate de imobile,construite n perioade diferite,cu stiluri deosebite.n aceast categorie sunt cuprinse imobile cu funcionalitai diferite mnstiri,biserici,case memoriale,muzee,cldiri publice cu diverse utiliti,case private etc; Rezervaii de arhitectur i urbanism, care se refer la centrele i nucleele istorice din aezrile urbane i rurale Monumente de art unde se integreaz acele bunuri cu valoare plastica i comemorativ Cldiri,monumente i ansambluri memoriale,care sunt expresia modului de via i de creaie a unor importante personaliti de tiin,art i cultur; Monumente tehnice,care se refer la acele creaii tehnice realizate de-a lungul timpului,dar care sunt mrturii ale unei anume civilizaii tehnico-tiinifice Locuri istorice-reprezint acele spaii care poart amprenta unor evenimente istorice,politice deosebite, i care sunt mrturii concludente privind evoluia unor state sau a unor popoare; Parcuri i grdini-cuprind arii speciale amenajate care pot aparine domeniului public al statului sau unor persoane particulare.Ele pot fi opera unor peisagiti renumii,reprezentand un anume stil,a unor specialiti; Bunuri i valori etnografice care cuprind o arie larg de meteuguri tradiionale,manifestri etnofolclorice,obiceiuri; Gastronomia tradiional prin care elementele valoroase legate de un anume mod de preparare a produselor alimentare s-au pstrat de-a lungul secolelor,fiind cunoscute i apreciate dincolo de graniele rii.

Prezentarea structurii patrimoniului turistic,unde multe dintre componente au echilibru deosebit de fragil sau sunt uor destructibile,arat c multe dintre acestea nu sunt valorificate potrivit potenialului pe care le dein.Unele dintre aceste resurse turistice au fost n decursul timpului supraexploatate,fapt ce a condus la epuizare sau degradarea lor.n funcie de modul de valorificare i amenajare turistic a resurselor turistice rezult i formele de turism care pot fi practicate i gama de produse turistice care pot fi promovate pe plan intern si internaional. 2.2 Factorii de susinere a ecoturismului Noua form de turism presupune derularea tuturor activitilor turistice,presupune existena unui mediu ambiant nealterat,mai ales n condiiile n care mediul a devenit o prioritate important pentru toate rile planetei.Ecoturismul presupune trei direcii dinamice: Pstrarea calitii mediului ambiant; Restructurarea economic i tehnologic pe baza remodelrii managementului resurselor; Practicarea unor tipuri de turis individual sau de grup care s contientizeze problemele de poluare i formele de manifestare a acestora n manifestarea real a ecoturismului se remarc influena unor factori care acioneaz la diferite niveluri sau pe multiple planuri,i care va determina aplicarea lui pentru toate formele de turism. n ultimele dou decenii ale secolului nostru multe din organismele economice i politice internaionale au nceput s acorde o mai mare atenie problemelor de protecie a mediului inconjurtor.Astfel Organizaia Mondiala de Turism,care numra peste 130 de membri,avnd personalitate juridic,a participat prin numeroase misiuni i proiecte -511 misiuni i 126 de proiecte la dezvoltarea turismului pe toate continentele globului-cea mai mare susinere avnd-o Asia i Africa. Aciunile acestei organizaii internaionale se deruleaza prin organisme regionale i n plus ea coopereaz cu alte organizaii mondiale precum:Organizaia de Cooperare i Dezvoltare Economic-O.C.D.E, Uniunea Europeana,Organizaia de Cooperare Economic Asia Pacific-A.P.E.C. Dintre principalele obiective strategice de dezvoltare a turismului pot fi menionate: Dezvoltarea produsului turistic; Continuarea activitailor turistice reformei structurale i organizatorice in scopul optimizrii activitilor turistice la cerinele economiei de pia; Dezvoltarea i perfecionarea forei de munc din turism;
3

mbuntirea i dezvoltarea activitii de marketing i promovare; Asigurarea i creterea securitii i siguranei turitilor; Factori psihoculturali Aceti factori au la baz specificul tradiiilor,mentalitiilor i al nivelului cultural care poate caracteriza ara gazd,dar i pe vizitatori.Pentru ca ecoturismul s se dezvolte este necesar s se formeze pentru ambii partenerigazde,oaspei. Dezvoltarea tipurilor de vacane are la baz urmtoarele elemente definitorii: Asigurarea prin Organizaia Mondial a Muncii a obligaiei de acordare a unui concediu de odihn pltit pentru persoanele angajate cu contract de munc; Evoluia istoric a timpului liber care s-a mrit considerabil; Creterea nivelului educaional i cultural i a anselor de afirmare a potenialilor turiti; Dorina ca, prin turism,turistul s fac parte dintr-un anume grup sau colectivitate cu realizri profesionale sau materiale mai bune; Recunoaterea succesului i a valorii personale de ctre societate,fa de persoanele care pot fi vizita mai multe ri i continente; mplinirea propriei personaliti i creterea propriei experiene de via i in plan profesional. Turitii au posibilitatea de a vizita locuri deosebite,axate pe existena unor bunuri naturale i culturale de excepie,care s le ofere satisfacii i bucurii personale.Prin turism,clienii vin n contact cu multe elemente componente ale mediului ambiant,unele dintre acestea avnd un echilibru ecologic deosebit de fragil. Astfel,n plan psihosocial,satisfacia turistic depinde mai mult ca oricnd de calitatea mediului i de aciunile noastre comune,iar protecia lui va fi determinat de modul de organizare i dezvoltare actuala industriei turistice.

Capitolul III Factori i forme de degradare i poluare

3.1 Factorii de degradare a mediului nconjurtor i apotenialului turistic Dezvoltarea societii supune mediul nconjurtor la dou tipuri principale de presiuni: una, care este urmrirea direct a exploziei demografice i a expansiunii oraselor, ritmul rapid i creterea considerabil nregistrat n industrie, agricultur i altor domenii de activitate, amplificrii circulaiei i sistemelor de transport i comunicaii exploatri intense i excensive a resurselor naturale, i alta, mult mai puin agresiv i cu caracter predominant sezonier, care decurge din folosirea mediului nconjurtor pentru activiti de turism i agrement. Calamitile naurale (vulcanismul, uraganele, alunecrile de teren, viiturile etc) i rzboaiele, cu toate c sunt episodice contribuie si ele la poluarea si degradarea mediului, distrugerea zestrei culturale a popoarelor, provocnd i intense pagube economice. De aceea se admite n general, c degradarea mediului nconjurtor i a resurselor turistice provine de la dou mari grupe de factori: 1.Factori care sunt urmarea direct a dezvoltrii economice 2.Factori naturali Prima grup de factori rezultai n principal din intensificarea activitilor industriale, agricole i de transport afecteaz att mediul, ct i cadrul general de desfurare a activitilor turistice, componentele potenalului turistic luate ca activitai aparte,respectiv aerul, apa, solul,vegetaia, fauna, peisajele, monumentele naturii si de arhitectur etc. Poluarea apei are, efecte negative asupra turismului, contribuind la degradarea unora dintre resursele turistice cu cea mai larg utilizare. Aceasta se produce

prin devarsri directe ale apelor uzate provenite din activitaile industriale, agricole, depozite petroliere, transporturi pe ape i din aezari umane. In principal avem de a face cu doua surse de poluare a apei: Surse de poluare cu ape uzate menajere Surse de poluare industrial Alte cauze sunt datorate numarului mic de staii de epurare moderne, cu mai multe trepte de epurare mecanic, chimic, biologic, sau puterii mici de epurare a unei cantitai prea mari de ape uzate. Implicaii grave se creaza n cazul polurii apelor mrii, lacurilor, rurilor si Deltei, la care, pe lnga reducerea efectelor relaxante, se produc i o scdere a efectelor biostimulatorii sau terapeutice ale acestora. Exemple de aceast natur le constitue lacurile Techirghiol, Amara, Balta Alba, poluarea episodic a Marii Negre sau a apelor freatice dulci sau minerale etc. Pe marile fluvii ale continentelor i n deosebi n Europa se transport mari cantiti de deeuri cu consum biologic ridicat de oxigen, nutrieni care afecteaza direct calitatea apelor, reducnd gradul de portabilitate i utilizare pentru mbierea turitilor. Efectele poluarii se fac simite mai ales la nivelul mrilor inchise Marea Neagr, Marea Mediteran, Marea Caspica etc. - unde, n prezena nutrienilor organici, se produce fenomenul de hipereutrofizare care are rol nociv asupra florei i faunei marine. Poluarea solului, cu diferii poluani provenii din apa ploilor contaminate cu ageni poluani, fie direct, din devrsri de deeuri, pesticide, ngraaminte chimice etc., are, pe lng urmaririle de ordin economic si socio sanitar i consecinte pentru turism prin degradarea apelor freatice i a oglinzelor de ap utilizate n balneoturism i agrement. Un aspect particular este dat de durata mare de regenerare astfel pentru doar 3 cmc de sol sunt necesari 300 1000 ani, n funcie de calitatea acestora.

Polurea vegetaiei i faunei n Europa vegetaia natural i n deosebi pdurea ocup suprafee diferite Slovenia 31%, Spania 51%, Elveia 30%, Romnia 27%,. Spaiile forestiere dein mai multe funcii: Protejarea i conservarea solurilor; Meninerea parametrilor microclimatici constani, a calitii aerului; Retenia apelor din scurgerile de suprafaa, cu atenuarea viiturilor, inundaiilor; Protejarea izvoarelor i pnzelor freatice; Reducerea fenomenelor de eroziune i alunecari; Pastrarea biodiversitatii speciilor floristice si faunistice;

Degradarea pdurilor reprezint un alt exemplu de afectare a potenialului turistic. La procesul de distrugere a pdurilor participa activitaile industriale, extinderea terenurilor agricole, a centrelor rurale i urbane, turismul, formele de poluare transfrontier.

Pdurea formeaz unul din plamni de oxigen ai planetei cu rol esenial n reducerea concentraiei de dioxid de carbon i deci a efectului de ser i fenomenului de nclzire global. Defririle realizate pentru exploatarea i valorificarea lemnului n construcii i industrie, pentru extinderea terenurilor agricole, a durumurilor au redus biotopurile naturale. n plus s-au accentuat fenomenele de inundaii; alunecri de teren, eroziunea solurilor, aridizarea climei cu producerea unor incendii foriestere cu caracter catastrofal. Prin taierea pdurilor se produce declanarea unor procese de degradare a solului ce au drept ca urmare afectarea peisajului respectiv, dispariia unor monumente ale naturii de interes turistic i tinific ( Munii Climani, Munii Retezat, Munii Rodnei, Munii Guti ); n cazul taierii pdurilor de lnga staiunile balneoclimaterice i, n general, a localitailor se diminueaza cu mult posibilitatea de autopurificare a admosferi din jurul acestora, iar n cazul staiunilor balneare, se pun i prericol i zcmintele hidrominerale, diminundu le potenialul de debitare pna la dispariie. Degradarea rezervaiilor naturle i a monumentelor naturii prejudiciaza de asemenea potenialul turistic pe care-l lipseste de aportul tinific,cognitiveducativ, estetic, al unor obiective cu caracter de unicitate sau de rar spectaculozitate sau a unor habitate naturale care au pstrat un echilibru biologic virgin. Degradarea obiectivelor cultural istorice Aspecte nefavorabile se ntlnesc i in cazul degradrii obiectivelor turistice antropice, att prin substanele poluante ce atac degradeaz i scurteaza : viaa celor mai rezistente i mai durabile materiale, urmare fiind i dispariia unor monumente de rezonan istoric, artistic sau cultural durate de oameni cu veacuri in urma ct i prin ali factori antropici sau naturali. 3.2. Tipuri de poluare produs prin turism Amplificarea activitailor de turism n forme tot mai variate i dinamice a condus in timp i spatiu la apariia unor forme de populare pe care le produc acestea, fara ns a avea gravitatea celor declanate de activitile industriale i din transporturi. Poluarea fizica si chimic

Sezonalitatea in timp i spaiu a consumului turistic constituie un factor de poluare fizica de foarte mare nsemnatate. Efectele polurii ale supraaglomerarii, din cauza sezonalitii activitii turistice, pot fi datorate fie consumatorilor de turism, fie prestatorilor. Prin efectele ce au ca surs consumatorii, putem aminti degradarea peisajului prin agresarea naturii, monumentelor de arta si apariia fenomenului inflaionist al preurilor, datorit cercetarii excesive. Oferirea de servicii turistice de poasta calitate, din pricina suprasolicitrii fizice si psihice ale personalului, a comprimrii timpului aferent fiecrui serviciu turistic, concomitent cu supradimensionarea numarului de serii la mas i tratament, i detrimentul timpului liber, constitue efecte de poluare major cauzat de prestatori Amenajarea turistic necorespunztoare a teritoriului reprezint un factor de poluare, att fizic, dar i economic, constituind cea mai grav form de degradate a resurselor turistice de ctre turismul nsui. Neconcordana calitativ si cantitativ dintre resursele turistice i dotrile aferente duce la disfuncionaliti n exploatare, cu repercusiuni n eficiena economic i starea fizic, corporal a dotrilor i resurselor. Excesul de amenajare are dou consecine, pe de o parte puternica degradare a mediului ambiant, iar pe de alt parte scderea atraciei zonei prin supradimensionarea factorului antropic, n detrimentul factorului natural, prin sufocarea acestuia. Poluarea aerului Activitile turistice grupate pe forme de turism sau luate independent pot conduce la reducerea calitii aerului. Astfel, n sezonul turistic, cnd circulaia turistic se afl la cote maxime, se poate produce poluarea aerului prin gazele de eapament produse de autoturismele turitilor, numrul mare de autocare, frecvena ridicat a avioanelor de tip charter. Derularea activitilor la nivelul structurilor de cazare si alimentaie public presupune un consum de energie mai ridicat i ca urmare exist o poluare produs de centralele termice care deservesc staiunile turistice. n plus, lipsa unor amenajri adecvate privind depozitarea deeurilor menajere, a gunoaielor, poate produce o poluare olfactiv a aerului din localitile turistice. Fa de

activitile industriale, cele turistice au un impact mai redus asupra alterrii calitii aerului. Poluarea solului Aceast form de poluare afecteaz mai ales prin extinderea amenajrilor tuistice i de transporturi care determin scoaterea din circuitul forestier i agricol a unor importante suprafee. Solurile sunt afectate n deosebi de cantitile de deeuri solide, care prin anumite procese fizice sau chimice, pot afecta calitatea acestora. Modul de colectare si depozitare a deseurilor solide provenite din activitile turistice va asigura si meninerea curat a solurilor. Poluarea apei Fa de poluarea aerului, poluarea apei este mult mai prezent deoarece foarte multe activiti turistice nu se pot derula n lipsa unor resurse de ap, mai ales cnd este vorba de starea de igien i calitatea serviciilor turistice oferite. Consumul de ap calculat pentru fiecare turist este unul destul de ridicat, att n structurile de cazare ct i n cele de alimentaie public, ca urmare nregistrndu-se un volum mai mare de ape uzate evacuate pe lng cele provenite din partea localitii urbane sau rurale. Poluarea apelor mai este produs i prin turismul neorganizat prin campare n locuri situate pe malurile apelor, lacurilor sau n perimetru apelor freatice cu caracter mineral, unde turiti, prin gunoaiele lsate, pot contribui la scderea calitii apelor de suprafa sau subterane. n hotelurile moderne ca de exemplu cele din Frana, Japonia, Hong Kong exist un control riguros al cantitilor de ap folosite, deoarece preul acestei resurse este relativ ridicat. Poluarea apelor mai poate fi produs i de apele menajere evacuate de structurile turistice care nu dein microstaii de epurare sau dac sunt deversate la reeaua de canalizare i epurare a localitii staiile de epurare nu au capacitatea de prelucrare a unor volume mai mari sau nu dein sisteme de filtrare performante i ca atare apei cu diferite grade de poluare ajung n apele naturale.

3.3. Poluarea cultural i moral Turismul contemporan este un fapt n continu evoluie i nu un proces social. A devenit pur si simplu un mod de via al omului contemporan. Pn n secolul XX, relaiile sociale erau la baza apropierilor spaiale. De-a lungul secolelor, n cadrul comunitilor locale care aveau aproximativ aceleai valori culturale, era mai uor pentru indivizi s-i defineasc personalitatea i s aib propriul loc n ierarhia social. Relaiile sociale erau n general stabile. Urbanizarea a determinat un proces de schimbarea rapid, iar migrarea cre orae i dezvoltarea ascendent a acestora a dus la dezmembrarea treptat a comunitilor locale i la distrugerea relaiilor sociale existente. ntr-un ora mare, staiune turistic, distana dintre familii i comunitate, societate sau religie este oarte mare i doar uneori e umplut de relaiile profesionale sau de simpla asociere. Dar prin posibilitile de a cltori mai mult i mai des a avut loc fenomenul de turistizare a lumii. Acest proces include mai multe zone ale lumii, n primul rnd cele din rile dezvoltate, dar cu extinderea rapid i n celelalte regiuni ale globului. Turismul este n primul rnd un mod de via al individului i omul este principalul subiect i principalul obiect al turismului. Ca urmare, turismul nu poate fi neles dac nu nelegem mai nti omul i natura uman, cu toate implicaiile sale.

Turismul este la ora actual un mod de via, un mod de materializare a diferitelor valori. Nu este numai un mod de petrecere a timpului liber ci i un mod de rezolvare a problemei. Pe lng turismul orientat pe recreere, exist i alte forme de turism, afaceri, congrese, cultural. De aceea turismul este o form de descoperire si exploatare a lumii, devenind o form de via pentru omul contemporan. Prezena turitilor poate duce (n anumite cazuri) la conflicte sociale ntre comuniti, la declinul culturii naionale. Uneori, penru comportamentul turismului, exprimaea libertii n timpul cltoriei poate genera un consum excesiv de alcool, droguri, distrugerea mediului, atacuri sexuale etc.

Studiu de caz Plan de aciune(pentru diminuarea i controlarea impactului turismului asupra Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii) Premise Prin Hotrrea Guvernului nr. 413/2004 a fost nfi inat Autoritatea Naional pentru Turism n structura creia a fost inclus i Direcia General Autorizare. n urma eforturilor depuse s-a stabilit n linii mari o strategie de urmat bazat pe trei elemente principale : elaborarea strategiei de ecoturism, cadru teoretic din punctul de vedere al autoritii guvernamentale de turism ;
3

prezentarea acesteia tuturor factorilor interesai i organizarea unor dezbateri pentru a afla opiniile acestora ; efectuarea primelor demersuri pe plan internaional pentru stabilirea unui parteneriat n vederea continurii elaborrii strategiei. Aciuni desfurate n vederea aplicrii prevederilor art.6 din Hotrrea Guvernului nr.230/2003 privind elaborarea strategiei de dezvoltare a ecoturismului n rezervaiile biosferei, parcurile naionale i naturale, n conformitate cu principiile de conservare a biodiversitii i de utilizare durabil a resurselor naturale i n concordan cu Programul naional de dezvoltare a produselor turistice, program care include i Programul Ecoturism n Romnia, Autoritatea Naional pentru Turism, prin Direcia General Autorizare a derulat pn n prezent urmtoarele activiti: Organizarea primelor discuii cu reprezentanii Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor i ai Regiei Naionale a Pdurilor - Romsilva, pentru afl area punctelor de vedere; Stabilirea unui parteneriat cu Universitatea Bucureti - Facultatea de Geografie pentru elaborarea strategiei de ecoturism a Romniei cadru teoretic de dezvoltare ; Elaborarea strategiei de ecoturism a Romniei cadru teoretic; Dezbaterea strategiei cu reprezentanii Regiei Naionale a Pdurilor Romsilva, Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor, Academiei Romne i Autoritatea Naional pentru Turism, n data de 13 septembrie 2004; Organizarea unui seminar la Tulcea, pentru dezbaterea strategiei de ecoturism, n prezena reprezentanilor autoritilor locale, directorilor ageniilor

de turism, unitilor hoteliere i de alimentaie public din judeul Tulcea, n 17 septembrie 2004; Organizarea unei ntlniri la sediul Ministerului Transporturilor, Construciilor i Turismului n data de 07 octombrie 2004. Scopul aciunii l-a constituit corectarea aspectelor privind strategia de dezvoltare ecoturistic a Romniei. La ntlnire au participat pe lng reprezentanii menionai anterior i reprezentani ai organizaiilor neguvernamentale naionale i internaionale din domeniul ecoturismului i ai Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare n Turism; Organizarea a dou seminare cu tema Strategia de dezvoltare ecoturistic a Romniei, n perioada 25-28 octombrie 2004 n Parcul Naional Retezat la Cabana Cheile Buii i n Parcul Naional Apuseni la Albac - Pensiunea Perla Arieului i au reunit reprezentani ai Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor , Regiei Naionale a Pdurilor - Romsilva, Academiei Romne, Institutului Naional de Cercetare, Dezvoltare n Turism, asociaiilor neguvernamentale de ecoturism, specialiti din cadrul Facultii de GeografieUniversitatea Bucureti, ai Academiei de Studii Economice Bucureti, reprezentani ai Administraiei Parcului Natural Apuseni i Parcului Naional Retezat, ai autoritilor locale, precum i operatori din domeniul turismului; Editarea unei brouri Strategia de ecoturism a Romniei cadru teoretic de dezvoltare. Scopul aciunilor desfurate este prezentarea i dezbaterea cadrului teoretic pentru crearea unei strategii de dezvoltare ecoturistic a Romniei. Aciuni viitoare

a) Traducerea n limba englez a brourii Strategia de ecoturism a Romniei cadru teoretic de dezvoltare aa cum este gndit din punctul de vedere al autoritii de turism; b) Stabilirea unui parteneriat cu Organizaia Mondial a Turismului, respectiv cu toi factorii interesai din Romnia n vederea elaborrii n forma final a strategiei de ecoturis

BIBLIOGRAFIE

1.Bran Florina Ecoturism,Ed.Economica,Bucuresti,2000 2.Bran Florina Economia turismului si mediului inconjurator,Ed.Economica,2000 3.Cernescu Andreea Economia Turismului Studii de caz Reglementari,2002 4.Istrate Ioana Economia turismului si mediului inconjurator,Ed.Economica,2000 5.Lupu Nicolae Lexicon de termeni turistici,Ed.Oscar Print,2002

6.Neacsu Nicolae Turismul si dezvoltarea durabila,Ed.Expert,Bucuresti,2000 7.Neacsu Nicolae Economia Turismului Studii de caz Reglementari,2002 8.Nistoreanu Puiu Ecoturism si turism rural,Ed.A.S.E.,Bucuresti,1999 9.Nistoreanu Puiu - Economia turismului si mediului inconjurator,Ed.Econ.,2000 10.Stanoiu Felicia Lexicon de termeni turistici,Ed.Oscar Print,2002 11.Tigu Gabriela - Lexicon de termeni turistici,Ed.Oscar Print,2002