Sunteți pe pagina 1din 41

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM SPECIALIZARE IMAPA

ALIMENTAIA I STAREA DE NUTRIIE A STUDENILOR

Studenti : MIHAILESCU Alexandra RAILEANU Roxana MIERLITA Lavinia Prof. Dr. coordonator : MOLDOVEAN Vasile

Brasov 2009-2010

CUPRINS

Introducere Chestionarul Grafice privind chestionarul aplicat esantionului Concluzii Recomandari Bibliografii

Introducere

Alimentatia reprezint domeniul n care se fac cele mai grave erori. Omul modern se hrneste ntr-un mod nesntos, mnanc prost si mult. Asa se face c o persoan din dou sufer de exces de greutate (depsirea cu peste 10% a greuttii normale). Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului si asupra aparatului motor, n special asupra prtii inferioare a corpului. Cu cat excesul n greutate este mai mare cu atat creste si procentajul persoanelor care sufer de maladii coronariene (angin pectoral, infarct miocardic, ateroscleroza), sau cu afectiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile arat c peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot avea probleme mult mai mari decat cei cu greutate normal n cazul unor inteventii chirurgicale. Cea mai mare greseal fcut n domeniul nutritiei, priveste absorbtia excesiv a hidratilor de carbon, care sunt lipsiti de valoare nutritiv si care se gsesc n: zahr, dulciuri, fin, buturi alcoolice. Acestea sunt transformate de organism n depuneri de grsimi. Obezii se afl n interiorul unui cerc vicios. Grsimea nu mai este la mod, iar mass media nftiseaz sptmanal o imagine care contravine modului de viat a persoanei obeze. Astfel, aceasta se confrunt, mai mult sau mai putin, cu un stres psihosocial, iar reactia ei este, n general, s mnance tot mai mult. Multe persoane, n special femei, iau medicamente de sintez pentru slbit, care au efectul de a le suprima pofta de mancare, actionand ca un laxativ. Folosirea permanent a acestor medicamente creaz dependent si perturb metabolismul apei si a srurilor din organism, provocand edeme, rinichii sunt afectati, se produc tulburri psihice si de ritm cardiac. Au aprut regimurile pe baz de pulberi, care, n prima faz, produc o scdere nsemnat n greutate, deoarece organismul pierde mult ap, dar nu scade si grsimea. Consumul de legume i fructe proaspete, reduce riscul bolilor cronice. Studiile efectuate n rile Regiunii Europene ale OMS arat c n majoritatea lor nu sunt acoperite nevoile zilnice recomandate de minim 400g/persoan/zi.[4] Explicaia pare a fi n primul rnd de natur economico-financiar pentru c multe din aceste ri se afl ntro reform i/sau criz politico-social, care are efecte negative asupra securitii alimentare i a strii de nutriie a populaiei din care cea mai afectat este populaia de copii i tineri. Pentru acoperirea nevoilor energetice populaia defavorizat consum mai multe grsimi saturate (care sunt mai ieftine), dar acest consum ridic nivelul colesterolului care crete riscul bolilor cronice n care este implicat. Acest proces se observ i n rile bogate unde creterea consumului de grsimi saturate este determinat de extinderea consumului de alimente distribuite prin uniti fast-food care conin astfel de grsimi i au i un coninut mare de sare.

Grafice privind chestionarul aplicat esantionului


Chestionarul a fost aplicat unui esantion de 46 de persoane, din mediu urban (38) respectiv rural (8), 35 apartinand sexului feminin si 11 sexului masculin. Varsta este cuprinsa intre 19-21 de ani, chestionati avand o inaltime cuprinsa intre 150-186 cm si o greutate de 38-80 kg. La intrebarea Care din factorii urmtori v influeneaz alegerea alimentelor? chestioatii au raspuns, notand cu 0 influenta cea mai mica si cu 5 cea mai mare : 1.

Controlul g reutatii
12 10 8 6 4 2 0 0 1 2 3 4 5 Controlul greutatii

S anatate
30 25 20 15 10 5 0 0 1 2 3 4 5 Sanatate

3.

Pretul alim entelor


18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 0 1 2 3 4 5 Pretul alimentelor

4.

Tim disponibil/Convenienta pul


14 12 10 8 6 4 2 0 0 1 2 3 4 5 Timpul disponibil/Convenienta

5.

Obiceiurilefam iliei
18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 0 1 2 3 4 5 Obiceiurile fam iliei

6.

Reclam com ele erciale


14 12 10 8 6 4 2 0 0 1 2 3 4 5 Reclam com ele erciale

7.

8.

9.

10.

11.

12.

Alegerea alimentelor Ar trebui alese acele alimente care furnizeaz cel mai bine elementele necesare construirii corpului. n aceast alegere, apetitul nu este ghidul cel mai sigur. Prin

obiceiuri gresite de alimentatie, apetitul a devenit stricat. El cere adesea hran care vatm sntatea si provoac slbiciune, n loc s aduc trie. Nu ne putem conduce sigur dup obiceiurile societtii. Boala si suferinta care se ntlnesc la orice pas se datoreaz n general greselilor populare n ce priveste alimentatia. Cerealele, fructele, nucile si legumele constituie dieta aleas pentru noi de Creatorul nostru. Aceste alimente, pregtite ntr-un mod ct se poate de simplu, sunt cele mai sntoase si mai hrnitoare. Ele dau o trie, o rezistent si o vigoare a intelectului pe care o diet mai complex si mai stimulatoare nu le poate da. Dar nu toate alimentele - hrnitoare n sine - sunt la fel de bune pentru nevoile noastre, n toate mprejurrile. Ar trebui s avem grij cnd alegem alimentele. Alimentatia noastr trebuie s fie potrivit cu anotimpul, cu climatul n care trim si cu ocupatia pe care o avem. Unele alimente care sunt potrivite pentru un anotimp sau un anumit climat nu sunt potrivite n altul. Tot astfel, exist alimente diferite, potrivite perfect pentru persoane cu ocupatii diferite. Deseori, o hran care poate fi folosit spre avantajul celor angajati n munc fizic grea este nepotrivit pentru persoane care au ocupatii sedentare sau care necesit un efort intelectual intens. Rezerva abundent a naturii n ce priveste fructele, nucile si cerealele este ndestultoare si, an dup an, produsele tuturor trilor sunt tot mai bine distribuite tuturor, prin posibilittile sporite de transport. Ca urmare, multe articole alimentare care erau privite acum ctiva ani ca un lux costisitor sunt acum la ndemna tuturor, ca alimente de folosint curent. Acesta este ndeosebi cazul fructelor uscate si conservate. Nucile si produsele din nuci sunt folosite tot mai des pentru a nlocui produsele din carne. Cu nucile pot fi combinate cerealele, fructele si unele rdcinoase, acestea rezultnd n produse alimentare sntoase si hrnitoare. Ar trebui avut totusi grij s nu se foloseasc o cantitate prea mare de nuci. Cei care se simt ru n urma folosirii alimentelor pe baz de nuci pot vedea cum dificultatea este nlturat tinnd cont de aceast precautiune. De asemenea, nu ar trebui s se uite c unele tipuri de nuci (sau alune, n.tr.) nu sunt tot att de hrnitoare ca altele. Migdalele sunt de preferat arahidelor, dar arahidele, n cantitti mici, folosite n combinatie cu cereale, sunt hrnitoare si usor de mistuit. Cnd sunt pregtite cum trebuie, mslinele, ca si nucile, tin locul untului si preparatelor din carne. Uleiul, consumat direct din msline, este mult preferabil grsimii de provenient animal. Serveste ca laxativ. Folosirea acestuia va fi benefic pentru cei bolnavi de tuberculoz si este vindector pentru un stomac inflamat, iritat. Persoanele care s-au obisnuit cu o alimentatie bogat, foarte excitant, au un gust denaturat si nu pot gsi dintr-o dat plcere ntr-o hran simpl. Va fi nevoie de ceva timp pentru ca gustul s revin la normal si ca stomacul s se refac de pe urma abuzurilor la care a fost supus. ns aceia care persevereaz n folosirea alimentelor hrnitoare le vor gsi gustoase dup ctva timp. Vor fi apreciate aromele delicate si delicioase ale acestora si vor fi consumate cu mai mult plcere dect ar putea s ofere delicatesele nehrnitoare. Iar stomacul, aflat ntr-o stare de sntate, nefiind nici iritat, nici suprancrcat, si poate mplini sarcina fr efort. Pentru mentinerea snttii, este nevoie de o cantitate suficient de alimente bune si hrnitoare. Dac planificm cu ntelepciune, ne putem asigura ceea ce va promova sntatea n modul cel mai nalt, aproape n orice tar. Diferitele preparate din orez, gru, porumb

si ovz sunt exportate aproape pretutindeni si de asemenea fasolea, mazrea si lintea. Acestea, mpreun cu fructele indigene sau de import si varietatea de legume care sunt cultivate n fiecare localitate dau ocazia alegerii unei diete complete, fr folosirea crnii. Oriunde fructele cresc din abundent, ar trebui s fie pregtit o rezerv ndestultoare pentru iarn, prin conservarea sau uscarea acestora. Fructele mici, ca stafidele, agrisele, cpsunile, zmeura si murele, pot fi cultivate cu succes n multe locuri n care sunt folosite prea putin si unde cresterea lor este neglijat. Pentru conservarea fructelor n gospodrie, ar trebui folosite mai degrab recipientele din sticl dect cele din tabl, ori de cte ori este cu putint. Este ndeosebi necesar ca fructele destinate conservrii s fie n stare bun. Folositi putin zahr si fierbeti fructele numai ct s asigurati buna lor pstrare. Astfel pregtite, ele sunt un nlocuitor excelent pentru fructele proaspete. Oriunde pot fi obtinute la preturi moderate fructe uscate, cum ar fi stafidele, prunele, merele, perele, caisele si piersicile, se va descoperi c ele pot fi folosite ca articole alimentare principale cu mult mai mult libertate dect se obisnuieste, cu cele mai bune rezultate pentru sntatea si vigoarea tuturor felurilor de muncitori. Nu ar trebui s fie o mare varietate la nici una dintre mese, pentru c acest lucru ncurajeaz supraalimentarea si produce indigestie. Nu este bine s se mnnce fructe si legume la aceeasi mas. Dac digestia este slab, folosirea ambelor va provoca oboseala si neputinta de a depune efort intelectual. Este mai bine s se consume fructele la o mas si legumele la alta. Mesele ar trebui s fie variate. Aceleasi feluri de mncare, pregtite n acelasi fel, nu ar trebui s apar pe mas zi dup zi, mas dup mas. Mesele sunt consumate cu mai mult plcere, iar organismul este mai bine hrnit cnd hrana este variat. Alimentatia omului sanatos difera dupa conditiile climatice si economice. Ea e influentata si de obiceiuri si de traditie, in mare masura. Influente climatice. In regiunile nordice, cu temperaturi mai scazute, alimentatia este aproape predominant carnata. In cele sudice, cu o clima mai calda, alimentatia este mai bogata in produse vegetale. In Suedia de nord, Norvegia si Groenlanda nu cresc cereale si anumite legume, deci populatia este obligata sa consume hrana de provenienta animala (lapte, oua, carne de peste, de ren sau de foca). Regimul acesta contine o foarte mare cantitate de proteine (200-250 g/zi). Caloriile sunt asigurate in special de alimente grase, bogate in lipide (200 g/zi). Ele au o valoare calorica dubla comparativ cu glucidele si protidele. Glucidele alimentare nu depasesc 20-30 g/zi. Vitaminele sunt asigurate prin consumarea de viscere (ficat, rinichi etc.) mai bogate in vitamine decat carnea musculara (carnea fiind consumata cruda sau semipreparata, vitaminele nu suint alterate de caldura). In consecinta, bolile carentiale la aceste populatii sunt foarte rare. Cu cat clima este mai calda, lipidele scad in alimentatie, iar glucidele ocupa un loc mai important. Ratia proteica scade si ea, deoarece vegetalele, in afara leguminoaselor, nu contin decat cantitati mici si mijlocii de protide. In tinuturile meridionale predomina legumele, fructele si alte vegetale. In Italia de sud majoritatea caloriilor sunt acoperite prin consumarea cerealelor (grau si porumb). Acestea constituie

si baza nutritiva a mai multor popoare din Africa si din Insulele Oceanului Pacific. Legumele, fructele arborelui de paine si alte vegetale, constituie la multe popoare din Africa baza regimului alimentar. Pasarile, pestii si carnea de porc sunt consumate doar ocazional. Milioane de oameni din China, Japonia, India se hranesc aproape exclusiv cu alimente vegetale. Acest fapt se datoreaza densitatii mari a populatiei ce obliga la un mod de viata cat mai economic. Se stie ca o aceeasi suprafata de paman ofera omului prin produsele sale mult mai multe calorii daca e cultivata cu plante alimentare decat daca e cultivata cu nutret pentru vite. Un regim vegetarian comporta o cantitate mare de glucide, o proportie redusa de protide si 50-60 g/zi lipide. Consumarea lipidelor in regiunile nordice si a glucidelor in regiunilor sudice, are o mare importanta fiziologica. Lipidele se digera foarte lent si asigura organismului material energetic pentru o perioada mai lunga. In regiunile reci e necesar ca omul sa dispuna de un aport caloric important si sub forma concentrata, deoarece temperatura scazuta, determina un consum continuu de calorii. In regiunile cu clima calda consumarea glucidelor aduce un aport caloric mai redus, ele digerandu-se mult mai repede. In Romania, regiunile prezinta destul de mari variatii de temperatura in cursul diverselor anotimpuri. In alcatuirea ratiei alimentare se va tine seama de aceasta. Iarna, ratia va fi mai bogata in lipide, iar vara se va pune accentul pe consumul de glucide preferand alimente sarace in calorii (legume si fructe) care se afla din abundenta in acest anotimp. Inflente economice. Alegerea alimentelor in alcatuirea regimului este inflentat si de factorii economici. Omul cu venituri modeste va prefera alimente ieftine naturale, dar care, din punct de vedere al valorii nutritive sunt mai pretioase decat alimentele scumpe procesate. Nu exista totusi o scara precisa a valorii alimentelor, deoarece acelasi aliment poate fi foarte rentabil din punct de vedere al aportului caloric, dar mult mai scump, daca luam in considerare continutul sau in vitamine. Se poate totusi stabili cu aproximatie o valoare globala a alimentelor intelegand prin aceasta cantitatea maxima de factori vitali sub forma cea mai concentrata si cu pretul cel mai ieftin. Din acest punct de vedere laptele, ouale, cartofii, faina, pot fi considerate ca alimentele cele mai economice. Carnea este un aliment mai scump, dar este suficient sa fie consumat o data pe zi si in cantitatitate moderata. Legumele si fructele trebuie sa figureze zilnic la masa, din cauza bogatiei lor in saruri minerale, vitamine si fibre alimentare. Ele permit si o mai mare variatie a regimului. Ratia alimentara nu trebuie sa fie exagerata cantitativ deoarece ar supune organele interne la un surmenaj inutil, iar starea de sanatate ar fi compromisa. Cel mai recomandabil este de a te scula de la masa tocmai in momentul cand apreciezi mai bine mancarea. Mancam ca sa traim, si nu traim ca sa mancam. Traditia. Conform unor vechi obiceiuri, copiii se alimenteaza cam in acelasi mod cu parintii sau adopta obiceiurile paturii sociale careia ii apartin. In decursul veacurilor au existat mari diferente in aceasta privinta. Se cunosc epoci in care alimentele se consumau excesiv de condimentate, iar legumele erau aproape abandonate, deoarece furnizeaza putin calorii. In alte perioade istorice se consuma excesiv de multa carne pe motiv ca ea

mareste randamentul fizic. Pe masura ce insa a fost cunoscut rolul vitaminelor in alimentatie, legumele si fructele si-au ocupat treptat locul cuvenit in ratia alimentara zilnica. Alimentatia in tari, provincii sau alte zone geografice este legata si de sarbatorirea unor evenimente sociale si religioase (Pastele, Craciunul). In decursul ultimelor decenii s-a constatat ca este mult redus consumul de paine; in schimb a crescut consumul de grasimi. Regimul ce contine lipide prea multe expune organismul la supraalimentatie. Afara de aceasta, lipidele intarzie evacuarea stomacului si dau o senzatie de greutate gastrica specifica, deoarece ele se digera mai greu. Valoarea nutritiva metodologia determinarii si modalitati de declarare Produsul alimentar este constituit dintr-un complex de substante organice si anorganice, care nu contine numai substante utile, necesare organismului uman (nutritive), ci si substante indiferente, iar n unele cazuri chiar substante antinutritionale. Substantele utile din alimente, din punct de vedere al rolului pe care l au n organismul uman,se grupeaza n: - substante cu rol senzorial care impresioneaza simtul vizual, olfactiv, gustativ sau tactil; - substante cu rol energetic: glucide, lipide, protide; - substante cu rol plastic, regeneratoare de celule si tesuturi: substante proteice; - substante cu rol catalitic: vitamine, elemente minerale. n acest context, utilitatea unui bun alimentar, respectiv valoarea de ntrebuintare a lui, a necesitat o particularizare care sa tina seama de dubla si simultana lui realizare pe piata metabolica si pe piata economica. Aceasta particularizare a condus la aparitia conceptului largit de valoare nutritiva, cu patru laturi inseparabile: - valoarea psihosenzoriala; - valoarea energetica; - valoare biologica; - valoarea igienica. Organismul uman are nevoie zilnic de o cantitate variabila de substante nutritive n functie de vrsta, sex, activitate profesionala depusa, particularitati fiziologice. Acest necesar zilnic de substante nutritive se exprima ca necesar energetic, n kilojouli (kJ) sau n kilocalorii (kcal) si necesar n trofinele de baza (glucide, lipide, substante proteice n grame, iar vitaminele A, D, B1, B2, C, PP, elemente minerale Ca, Fe, P n miligrame). Pentru un produs alimentar, valoarea nutritiva, respectiv substantele nutritive pe care le furnizeaza organismului uman, ntr-o proportie mai mare si mai usor asimilabila, constituie criteriu major n aprecierea calitatii. Determinarea valorii nutritive a unui produs alimentar presupune evidentierea raportului dintre necesarul de substante nutritive zilnic si aportul n aceste substante furnizat de o unitate de produs (de obicei 100 g). Dupa analizarea tabelului am ajuns la concluzia :

Privind graficul studentii prefera fast-food-ul, urmat de fructe si fainoase.

Ora mesei

Ora mesei

1 7

8 10

11 13

14 16

17 20

21 23

Alimente bune - alimente rele; alegerea alimentelor

Suntem zilnic bombardati cu expresii de genul: "consuma legume-fructe de tara" adica fara ingrasaminte si "nestropite", "alimente cu sau fara conservanti" ca sa nu mai vorbim de isteria E-urilor - care sunt bune si care sunt rele, "alimete naturale sau produse naturale". Cine poate garanta cumparatorului / consumatorului ca: 1. producatorul agricol folosit substantele in cantitatile recomandate; 2. sa presupunem ca nu a folosit ingrasaminte - putem stii ca terenul nu este intr-o zona poluata (accidental sau periodic) cu diverse substante de la o fabrica invecinata? 3. la fel - putem stii - cu ce a fost hranit sau cu ce a fost adapat animalul a carui carne arata asa de bine? sau daca acesta a fost sanatos - ca sa nu zic vaccinat; 4. cine ne poate garanta ca au fost respectate normele sanitare la depozitare sau transportul respectivelor alimente; 5. cine va garanteaza ca firma producatoare a alimentului X foloseste conservantii corespunzatori si in cantitatile retetei - si ca acestia sunt marcati corect pe ambalaj; 6. putem stii intr-adevar ca alimentul respectiv rezista pana la data de valabilitate inscrisa pe ambalaj? Daca cititi cu atentie cele de mai sus veti ajunge la concluzia la care am ajuns si eu - NU PUTEM DETINE CONTROLUL ABSOLUT AL ALIMENTELOR - NICI CHIAR IN SITUATIA IN CARE SUNTEM PRODUCATORI! Si atunci ce facem ? Nu mai mancam nimic? URMAM CATEVA SFATURI SIMPLE: verificati cu atentie produsul alimentar pe care doriti sa-l cumparati / consumati; daca aspectul este dubios - renuntati; asigurati-va ca este in perioada de valabilitate; asigurati-va ca are toate datele de identificare a producatorului - uneori apare doar importatorul; vara cand alegeti produse dintr-o vitrina frigorifica uitati-va si la temperatura afisata de termometrul (care este obligatoriu) din acesta - o temperatura de peste 10 grade este inacceptabila; evitati produsele suspect de ieftine; nu cumparati cantitati mari dintr-un aliment necunoscut; pentru legume-fructe - mirositi - uneori acestea depozitate / transportate necorespunzator - miros a mucegai; alegeti personal fiecare produs - nu acceptati ca vanzatorul sa aleaga prdusele pentru Dvs. daca doreste sa alega sa o faca pentru el, in ceea ce va priveste sunteti singuri in masura de a decide - pentru ca consecintele va apartin; acordati atentie magazinului din care va cumparati alimentele - un magazin murdar, improvizat, cu vitrine murdare, cu produse depozitate pe podea, etc. - toate acestea ar trebui sa va determine sa nu cumparati - in ciuda pretului atractiv sau a asigurarilor vanzatorului ca produsul este proaspat; NU cumparati alimente din afara spatiilor amenajate; Reguli pentru o alimentatie sanatoasa

1.Pastreaza-ti placerea de a manca Aceasta constituie un aspect placut al vietii. Alimentatia sanatoasa nu presupune ca anumite mancaruri sa fie interzise, iar altele obligatorii. Trebuie doar sa existe un echilibru intre alimentele din dieta, avand dreot scop cresterea calitatii vietii si minimizarea riscului aparitiei bolilor. 2.Consuma alimente variate Cu cat varietatea alimentelor consumate este mai mare, cu atat mai mult organizmul va primi toti nutrientii esentiali, in special vitaminle si mineralele atat de necesare mentinerii sanatati. 3.Alimenteaza-te corespunzator, astfel incat sa-ti mentii greutatea normala Supragreutatea atrage dupa sine o multitudine de probleme de sanatate: produce suprasolicitarea articulatiilor si oaselor, creste tesiunea arteriala si valorile colesterolului seric produce anomalii respiratorii si creste riscul de aparitie a diabetului, bolilor cardiovasculare si accidentelor cerebrale. 4.Consuma o cantitate mare de cereale Contrar opiniei generale, painea integrala si neagra, orezul sau pastele fainoase nu costituie alimente hipercalorice; dinpotriva, aduc nutrienti importanti (vitamine din grupul B) si fibre alimentare, confera satietate fara un aport de grasimi si sunt relativ ieftine. Aceasta grupa de alimente trebuie sa constituie baza alimentatiei. 5.Consuma o cantitate mare de fructe si legume Aceste alimente nu sunt doar importante surse nutritive (vitamna C, fibre alimentare), dar furnizeaza in acelasi timp antioxidanti importanti, ce protejeaza impotriva bolilor cardiovasculare si a neoplazilor. Orice dieta trebuie sa contina zilnic cel putin 5 portii de fructe si legume. 6.Consuma alimente care contin o cantitate mica de grasimi Consumul excesiv de grasimi produce cresterea nivelului seric de colesterol si a riscului pentru aparitia obezitatii si bolilor cardiovasculare. Trebuie redus consumul de grasimi cum sunt : slanina, margarinele, mancarurile prajite, produsele lactate nedregresate, carnea grasa si alimentele ce contin aceste tipuri de grasimi (produsele d epatiserie). 7.Consuma doar ocazional produse zaharoase rafinate Aceste alimente au o valoare energetica foarte mare dar un continut nutritiv relativ scazut. 8.Consuma alcool cu moderatie sau delor In timp ce cantitatile modeste de alcool nu sunt daunatoare la majoritatea populatiei putand avea chiar efecte favorabile in anumite circumstante, consumul cu rigularitate a unor cantitati excesive atrage riscuri substantiale. 9.Mentine echilibrul intre aportul alimentar si activitatea fizica

Pentru a reduce riscul de aparitie a bolilor coronice, precum hipertensiunea arteriala, accidentul vascular cerebral, boala coronariana, diabetul zaharat de tip 2 sau diferite tipuri de cancere, este recomandat ca adultii sa faca cel putin 30 de minute de activitate fizica moderata in fiecare zi a saptamanii.

Cereale si fainoase (6-11 portii)

1 portie = 1 felie de paine cana cereale cana orez sau paste fainose (fierte) 1 biscuite

Legume, zarzavaturi, cartofi (3-4 portii)

1 portie = cana suc de rosii 1 cartof mijlociu cana vegetale proaspete sau fierte cana zarzavaturi fierte 1 cana legume frunze fierte Fructe (2-4 portii) 1 portie = 1 fruct mediu(mar, banana, portocala) grapefruit cana suc 1 ciorchine mijlociu de strugure cana cirese 1 felie medie de pepene Carne, peste, fasole boabe, ou si fructe 1 portie = 100 g carne gatita oleaginoase (2-3 portii) 1 ou 200 g peste prajit cana leguminoase uscate fierte Lapte, iaurt, braza (2-3 portii) 1 portie = 1 cana lapte 1 iaurt 50 g telemea cana branza vaca Grasimi, uleiuri si dulciuri (cantitati mici) 1 portie = 1 lingurita ulei 1 lingurita zahar 1 lingurita unt Bauturi alcoolice (cantitate maxim permisa 1 1 doza = 50 ml tarie doza/zi pentru femei 2 doza/zi pentru 150 ml vin barbati) 500 ml bere

IMPORTANTA PRODUSELOR ALIMENTARE IN ORGANISMUL UMAN

FRUCTELE SI LEGUMELE Specia umana este intr-o continua evolutie,dar cel putin din punct de vedere al mancarii am pastrat in genele noastre reminescentele alimentatiei primelorantropoide,bazate pe vegetatie si mici animale.In vremurile in care primele maimute traiau in Africa si apoi in Asia,"meniul" lor era compus in principal din frunze, muguri, radacini, polen, plante diverse, legume si fructe salbatice. Atunci exista o mai mare variatie in acest domeniu decat astazi, dar treptat, prin experienta, primii oameni au invatat sa evite acele plante, legume si fructe salbatice care aveau gust neplacut sau erau toxice. Nu s-au pastrat prea multe informatii despre cat de toxice sau dimpotriva sanatoase erau legumele si fructele pe care le mancau primii oameni, iar dupa milioane de ani este de presupus ca cea mai mare parte dintre acestea au disparut sau nu mai sunt folosite.In schimb astazi cunoastem tone de informatii despre frucrele si legumele care fac parte din dieta noastra, de la vitamine si minerale,la istoricul plantei si cele mai bune conditii pentru a o intretine si creste.Suntem mai interesati ca oricand de efectele pozitive ale legumelor, de retete, de gust, de agricultura ecologica si sanatate,insa numarul legumelor si fructelor consumate in mod obisnuit este in scadere. De ce mancam legume?In privinta fructelor,este clar:pentru ca sunt dulci(cel putin majoritatea).Ne place sa mancam fructe, cam orice fel de fructe, chiar daca le acceptam pe cele exotice sau straine cu oricare ezitare la inceput.Dar legumele pot fi amare, iuti, pot avea crude un gust neplacut, dincolo de vitamine,asa ca de ce sa le mancam?In buna parte mancam legume pentru ca suntem constienti de rolul pe care il joaca in alimentatie si pentru ca unele chiar ne plac. Oamenii care se bazeaza pe un regim alimentar bazat aproape exclusiv pe carne si grasimi,cu un mic aport de plante si legume, nu inseamna insa ca este cea mai buna optiune.Un regim "excesiv" carnivor scurteaza drastic speranta de viata, iar bolile care apar sunt numeroase si grave.Plantele sunt astfel mai mult decat factori de echilibru, ajungand sa stim instinctiv ca avem nevoie de ele.Atata timp cat gustul si simtul pentru ceva nou se pastreaza nealterate de cultura de consum si fast-food, legumele raman in topul preferintelor. Mai mult decat atat, oamenii au nevoie de mult mai multa energie pentru a-si alimenta creierul,iar aceasta energie, echivalentul a cel putin 300 kcal, trebuie sa fie sub forma de glucoza.Aceasta "ratie" de energie poate fi usor gasita in unele fructe, in functie de caracteristicile fiecareia. Fructele si legumele au valori nutritive si calorice cunoscute de toti.Este bine de stiut, ca sub raport caloric, de exemplu,100de grame de struguri de buna calitate echivaleaza cu o cantitate similara de carne slaba de vaca sau de peste.In acelasi timp, merita si stiti ca banalul cartof se constituie in materia prima a celei de-a doua paine a spatei umane. Tot legumele si fructele se constituie intr-o importanta sursa de energie pentru organism, si asta datorita in primul rand glucidelor pe care le contin, in special glucozei, levulozei si fructozei.Acestea reprezinta, de asemenea, cele mai mari depozite dintre elementele nutritive pe care la avem la dispozitie de la natura verde, in ceea ce priveste continutul in

fibre alimentare, deci in celuloza.Aceste fibre alcatuiesc cel de-al saptelea stalp de rezistenta al alimentatiei umane, ceilalti stalpi fiind reprezentati de glucide, proteine,lipide, apa, vitamine si de sarurile minerale. Legumele si fructele constituie cea mai importanta sursa de vitamine(C, A, B) numai in masura in care acestea sunt cumparate proaspete si pastrate in conditii optime.O alimentatie igienica si completa presupune legume si fructe intregi, viu colorate, nevestejite. LAPTELE SI PRODUSELE DIN LAPTE Laptele si produsele din lapte reprezinta alimente cu o valoare nutritionala exceptionala, dar si o sursa de substsnte bioactive cu multiple activitati fiziologice benefice pentru organismul uman. In revista TETRA PAK MAGAZINE (95/2008) se prezinta argumente in favoarea cresterii consumului de lapte si produse lactate pe plan mondial. In SUA, inca din 1996 a fost elaborat programul MIK PEP (Milk Processor Education Program) pentru a sensibiliza cnsumatorii americani fata de diverse aspecte nutritive de lapte si produse lactate. La nivel mondial, se consuma zilnic 1,9 miliarde de litri de lapte,cererea de laptecrescand in ultimii 7 ani cu 14%,fiind superioara cresterii cererii de petrol,care este de numai 13% pentru aceeasi perioada.Aceasta tendinta este determinata de faptul ca populatia a devenit constienta de influenta benefica a laptelui si a produselor lactate in general. Un studiu britanic realizat asupra a 2300 de barbati cu varsta intre 45 si 49 de ani, care au consumat cel putin 0,5 litri de lapte pezi,a evudentiat faptul ca acestia au un risc cu 62% mai redus de a dezvolta un sindrom metabolic. SINDROMUL METABOLIC este un termen general care grupeaza diversi factori de risc care pot conduce la diabet si la maladii vasculare,cum sunt crizele cardiace si a accidentelor vasculare cerebrale. Din punct de vedere nutritional, laptele este apreciat ca o excelenta sursa de calciu,dar si de proteine de inalta calitate si vitamine hidrosolubile si liposolubile.Insa, laptele nu este doar o sursa de nutrienti ci si produsul care furnizeza organismului un larg spectru de componente bioactive, cu multiple activitati fiziologoce in tractul gastrointestinal.Aceste activitati au drept consecinta imbunatatirea absortiei nutrientilor, inhibarea unor enzime, modelarea sistemului imunitar si apararea impotriva bacteriilor patogene. CARNEA SI PRODUSELE DIN CARNE Carnea, indiferent de animalul de la care provine (vita, oaie, porc, pasare), are o compozitie corespunzatoare varstei si starii de nutritie a animalului.Carnea contine circa 20% proteine.Continutul grasimii in carne depinde de felul animalului si de starea de nutritie.Cea mai saraca in grasimi este carnea de vita sivitel (6-8%) si cea mai bogata carnea de porc (30%). Crnea, indeosebi cea a animalelor tinere, este bogata in substante extractive (purine, creatine, creatinina), substanteminerale (fosfor si fier).Viscerele (ficatul, inima, rinichii) contin cantitati sporite de fier, in ele se gasesc cupru si cobalt.Celeleltesubstante minerale (calciu, sodiu, clor, sulf, magneziu) constituie in carne cantitati mici.

Valoarea nutritiva a carnii este mare dat fiind continutul ei inalt de proteine, vitamine, substante minerale.Ea poate fi consumsta fiarta, fripta sau tocata.Carnea pusa la fiert in apa rece, pierde o parte din substantele hidrosolubile (substantele extractive, vitamine hidrosolubile, saruri minerale si o parte din proteine), insa ea se digera usor.Carnea pusa la fiert in apa fierbinte formeaza la exterior o crusta de proteine coagulate, care retine pierderea unor factori nutritivi.Aceste modificari sunt caracteristice si pentru carnea fripta. Carnea fiarta se digera usor, pe cand cea prajita se digera greu din cauza imbibarii ei cu grasimi.Carnea tocata, fara condimente, fiarta sau fripta de asemenea se digera usor.Mai dietetica este carnea de vita, de vitel, de gaina, de curcan. Se digera si se asimileaza greu carnea de porc, de gasca, de rata,carnea afumata, salamuri grase. Carnea de vanat (iepure de camp, caprioara, mistret) este bogata in proteine si substante extractive, dar saraca in grasimi si este greu digerabila. Din viscerele animalelor taiate un anumit interes prezinta ficatul .El este un concentrat de microelemente hematoproteice, vitamine (A, B1,B12, PP), contine o cantitate de colesterina (200-300 mg% fata de 60-70 mg% in carnea animalelor si pasarilor) precum si 18% proteine si 3% lipide.In alimentatie se folosesc si limba, rinichi, si inima.Limba se digera usor si contine 13% proteine, 16% lipide, intr-o cantitate mai mica - tesut conjunctiv si substante extractive , in inima proteinele constituie 15% si lipide 3%. Digestia carnii depinde de varietatea ei, de varsta si starea de nutritie a animalului, partea de animal taiat si curatat, modul de prelucrare culinara.Carnea animalelor tinere, bine hranite se digera mai bine decat cea a animalelor batrane si slabe. Carnea, prin proteinele sale reprezinta o sursa importanta de substante azotoase cu o valoare biologica deosebita.Valoarea biologica este conditionata in special de continutul de aminoacizi esentiali. Grasimea din carne, pe langa aportul energetic, procura si acizi grasi esentiali: linoleic, linolenic, arahidonic.Prin continutul sau in substante extractive, existente sau formate in procesul de pastrare si prelucrare termica, carnea favorizeaza secretia masiva a sucurilor gastrice stimuland digestia. In carnea si produsele de carne, in conservele de carne alterate se dezvolta substante cu un pronuntat caracte toxic cum ar fi: amoniac, hidrogen sulfurat, germeni, putresceina APA - IMPORTANTA SI ROLUL EI APA este necesara pentru fiecare functie a corpului omenesc si trebuie consumata zilnic pentru a fi sanatosi. Continutul de apa din corpul omenesc este de aproximativ 70% sangele -83% muschi -75% creier -83% rinichi -83% plamani -86% ochii -95% Apa este necesara pentru digestie, absortia nutrientilor, circulatie, lubrifiere si eliminare.Este un agent de spalare si curatare pentru organism.Ea usureaza transportul toxinelor de la celule si testuri si in final eliminarea lor prin rinichi si transpiratie.Ca o componenta majora a plasmei de sange, apa este necesara in transportul nutrientilor catre fiecare celula din corp. Daca organismul este deshidratat, apa va fi luata de la organele mai putin vitale si transportata catre zonele critice cum ar fi sistemul cardiovascular, sistemul nervos si sistemul muscular. Consumul unei cantitati insuficiente de apa va duce in timp la deshidratare cronica afectand pH-ul corpului si cauzand grave probleme de sanatate.

Cata apa ar trebui sa consumam? Consumand suficienta apa in fiecare zi nu este numai esential pentru viata, este de asemenea o cerinta pentru mentinerea unei sanatati optime.Cand socotim cantitatea de apa necesara consumului zilnic nu trebuie sa includem lichide cum ar fi: cafea, ceai, sucuri, alcool, supe, apa carbogazoasa.Aceste lichide in ultima instanta deshidrateaza corpul si cauzeaza o pierdere a rezervelor de apa ale corpului. Cantitatea de apa pe care fiecare persoana trebuie sa o consume depinde de greutatea corpului, clima, activitate, regim alimentar si starea de sanatate. O regula buna este sa bem 2-2,5 litri pe zi. C onform recomandarilor doamnei dr. Sue Pollock, ar trebui sa consumam 1 litru de apa pentru fiecare 25 kg. greutate corpolala, cantitate ce se dubleaza incazuri de imbolnaviri.Este sanatos sa ne incepem ziua consumand un pahar de apa care sa spele tractul digestiv si sa ne rehidrateze corpul dupa odihna de noapte. Moduri gresite de a lua masa Hrana nu ar trebui consumat niciodat prea fierbinte sau prea rece. Dac hrana este rece, forta vital a stomacului este epuizat pentru a o nclzi, nainte ca digestia s poat avea loc. Buturile reci sunt duntoare pentru acelasi motiv; n acelasi timp, folosirea nengrdit a buturilor fierbinti slbeste constitutia stomacului. De fapt, cu ct este ngurgitat mai mult lichid n timpul mesei, cu att mai grea este digestia alimentelor; cci lichidul trebuie s fie absorbit nainte ca digestia s poat ncepe. Nu mncati foarte srat, evitati folosirea murturilor si a alimentelor condimentate, mncati fructe din abundent, iar iritatia care reclam att de mult lichid n timpul mesei va disprea aproape complet. Alimentele trebuie mncate ncet si mestecate bine. Acest lucru este necesar pentru ca saliva s poat fi bine amestecat cu hrana si sucurile digestive s fie activate. Un alt ru serios este acela de a mnca n momente nepotrivite, cum ar fi dup un exercitiu fizic puternic sau excesiv, cnd persoana este extenuat sau nfierbntat. Imediat dup mas, energia cerebral scade drastic; iar cnd mintea - sau trupul - este suprasolicitat cu putin nainte sau dup mas, digestia este ngreunat. Cnd cineva este tensionat, nelinistit sau grbit, este mai bine s nu mnnce pn nu-si gseste linistea sau odihna. Stomacul este ntr-o legtur intim cu creierul; iar cnd stomacul este bolnav, energia nervoas este trimis de la creier n ajutorul organelor digestive slbite. Cnd aceste necesitti sunt prea dese, creierul nu mai poate face fat. Cnd creierul este n mod constant suprasolicitat si exercitiul fizic lipseste, chiar si hrana usoar ar trebui consumat cu moderatie. La ora mesei, alungati grijile si gndurile nelinistitoare; s nu v simtiti grbiti, ci mncati ncet si cu voiosie, cu inima plin de recunostint fat de Dumnezeu pentru toate binecuvntrile Sale. Multi dintre cei care renunt la carne si la alte articole alimentare vtmtoare si de proast calitate nutritiv cred c din cauz c hrana lor este simpl si hrnitoare pot da fru liber apetitului si mnnc n exces, uneori pn la refuz. Aceasta este o greseal. Organele digestive nu ar trebui s fie mpovrate cu alimente n exces cantitativ sau calitativ, care vor sili organismul s le fac fat. Obiceiul ncettenit a "decretat" ca hrana s fie adus la mas pe feluri. Nestiind ce va urma, o persoan ar putea mnca ndeajuns de mult dintr-un aliment care poate nu i se

potriveste cel mai bine. Cnd este adus ultimul fel, el se aventureaz s depseasc limitele si s serveasc desertul cel ispititor, care, oricum ar fi, numai bun nu se dovedeste a fi pentru el. Dac se pune pe mas de la nceput toat hrana hotrt pentru atunci, o persoan are ocazia s ia cea mai bun hotrre. Uneori, rezultatul supraalimentrii se face simtit imediat. n alte cazuri, nu exist nici o senzatie de durere; dar organele digestive si pierd forta vital si temelia triei fizice este subminat. Surplusul de hran mpovreaz organismul si produce stri morbide, febrile. Aduce n stomac o cantitate prea mare de snge, fcnd ca membrele si extremittile s se rceasc repede. ngreuneaz mult organele digestive, iar cnd acestea si-au mplinit sarcina, se face simtit o stare de slbiciune sau de moleseal. Unii dintre cei care de obicei mnnc n exces numesc aceast stare de sfrseal foame; ns ea este cauzat de starea de surmenare a organelor digestive. Cteodat, creierul este cuprins de toropeal si lipseste pofta de efort intelectual sau fizic. Aceste simptome neplcute se fac simtite pentru c organismul si-a mplinit lucrarea cu pretul unei msuri prea mari de fort vital si este complet epuizat. Stomacul spune: "Las-m s m odihnesc". Dar multi interpreteaz slbiciunea ca o cerere pentru o nou cantitate de hran; asa c, n loc s oferim stomacului odihn, i punem n seam alt povar. Ca urmare, organele digestive sunt adesea epuizate, cnd ar trebui s fie n stare s fac o bun lucrare. Nu trebuie s ne asigurm n Sabat o cantitate mai mare sau o varietate mai mare de hran dect n alte zile. n schimb, mncarea ar trebui s fie mai simpl si s consumm mai putin, pentru ca mintea s poat fi viguroas si limpede, nct s poat ntelege lucrurile spirituale. Un stomac congestionat nseamn un creier congestionat. Pot fi auzite cele mai pretioase cuvinte, dar s nu fie apreciate, pentru c mintea este confuz din pricina unei alimentatii necorespunztoare. Mncnd n exces n Sabat, multi nici nu-si dau seama cum ajung incapabili s beneficieze de ocaziile sale sacre. Gtitul n Sabat ar trebui evitat; dar acest lucru nu nseamn c trebuie s mncm hran rece. Pe vreme rece, hrana pregtit cu o zi nainte ar trebui s fie nclzit. Iar mesele, orict de simple, s fie gustoase si mbietoare. Mai ales n familiile n care sunt copii, este bine ca n Sabat s se pregteasc ceva care s fie privit ca delicates, ceva pe care familia nu-l serveste n fiecare zi. Acolo unde au fost ngduite obiceiuri gresite de alimentatie, reforma nu ar trebui amnat nici o clip. Cnd dispepsia a rezultat n urma suprasolicitrii stomacului, ar trebui fcute eforturi, cu bgare de seam, pentru ca energia rmas - a fortelor vitale - s fie pstrat, prin renuntarea la orice povar suprtoare. S-ar putea ca stomacul s nu-si mai recapete niciodat pe deplin sntatea dup un abuz prelungit; ns promovarea unei alimentatii corecte va nltura orice alt debilitare a lui si multi se vor nsntosi aproape n ntregime. Nu este usor de prescris reguli care s se potriveasc fiecrui caz. Dar, acordnd atentie principiilor de alimentare corect, se pot face reforme substantiale, iar buctreasa nu va mai fi nevoit s se strduiasc nencetat pentru a ispiti apetitul. Cumptarea n alimentatie este rpltit prin vigoare mintal si moral; ajut totodat si la tinerea sub control a pasiunilor. Supraalimentarea este duntoare ndeosebi pentru cei care au un temperament linistit; acestia ar trebui s mnnce frugal si s fac mult miscare fizic. Sunt brbati si femei deosebit de bine nzestrati natural, care nu reusesc s

realizeze nici jumtate din ct ar putea dac ar exercita autocontrolul n ce priveste tgduirea apetitului. Multi scriitori si vorbitori esueaz n acest punct. Dup ce mnnc dup pofta inimii, se dedau unor ocupatii sedentare - citit, studiu sau scris -, nengduindu-si un timp pentru exercitiu fizic. Ca o consecint, curgerea liber a gndurilor si a cuvintelor este obstructionat. Ei nu pot scrie sau vorbi cu tria si intensitatea necesare pentru a atinge inima; eforturile lor sunt sub semnul banalittii si nerodirii. Cei asupra crora apas rspunderi importante si, mai presus de toate, aceia care sunt pzitorii intereselor spirituale ar trebui s fie oameni cu o simtire acut si cu o ntelegere rapid. ntr-o msur mai mare dect altii, ei trebuie s fie temperati n ce priveste alimentatia. Mncarea bogat si extravagant n-ar trebui s-si gseasc locul pe masa lor. Oameni care au pozitii de ncredere au de luat zilnic hotrri de care depind rezultate de mare important. Adesea, ei trebuie s gndeasc rapid, si acest lucru nu poate fi fcut dect de ctre aceia care practic o strict cumptare. Mintea se ntreste n urma tratrii corecte a puterilor fizice si mintale. Dac efortul depus nu este prea mare, o nou vigoare vine cu fiecare solicitare. ns adesea, lucrarea celor care au n seam planuri importante si de asemenea de luat decizii importante este influentat n ru de rezultatele unei alimentatii necorespunztoare. Un stomac dereglat produce o stare confuz, nesigur a mintii. Deseori produce iritabilitate, asprime sau nedreptate. Multe planuri care ar fi fost o binecuvntare pentru lume au fost lsate deoparte si multe msuri nedrepte, opresive, chiar pline de cruzime, au fost luate ca rezultat al unor stri bolnvicioase datorate obiceiurilor gresite de alimentatie. Iat o sugestie pentru toti aceia care desfsoar o activitate sedentar sau ndeosebi intelectual; cei care au suficient curaj moral si autocontrol, s-o ncerce: la fiecare mas, s consume numai dou sau trei feluri de alimente simple si s nu mnnce mai mult dect este nevoie s-si satisfac foamea. Faceti exercitii fizice zilnice si veti vedea dac nu v veti bucura de rezultate. Brbatii puternici care sunt angajati ntr-o munc fizic sustinut nu sunt siliti s fie att de atenti n privinta cantittii sau calittii alimentelor consumate de ei, cum sunt persoanele care au obiceiuri sedentare; dar chiar si acestia s-ar bucura de o sntate mai bun dac ar exercita autocontrolul asupra a ceea ce mnnc si beau. Unii doresc s li se prescrie o regul exact pentru dieta lor. Ei mnnc prea mult, apoi regret si se tot gndesc la ceea ce mnnc si beau. Nu asa ar trebui s fie. O persoan nu poate stabili o regul exact pentru o alt persoan. Fiecare ar trebui s-si exercite puterea ratiunii si a stpnirii de sine si ar trebui s actioneze n virtutea principiului.

Notam cu : A Cel puin ase porii de pine, cereale, orez, paste,sau alte alimente pregtite cu cereale (o porie este o felie de pine, sau cca. can de cereale, orez, etc) pe zi ? B- Alimente pregtite din cereale integrate? C- Trei feluri diferite de legume (aprx. can din fiecare) pe zi ? D- O legum colorat verde intens ca spanacul sau broccoli? E- Dou feluri de fructe (o bucat ntreag) sau suc de fructe (3/4 can) pe zi? F- Dou porii de 60- 100 gr de carne slab, pui, pete, ou, fasole boabe, sau nuci pe zi? G- Dou porii (sau trei n cazul adolescenei, graviditii sau alptrii) din combinaia lapte (1 can), iaurt (1 can), sau brnz (45 g) pe zi?

La intrebarea Ct de variat este dieta Dv.? Chestionatii au raspuns astfel:

A B C D E F G

rar\deloc 1-2 ori\satam ana 3-4 ori\saptam ana aproape zilnic

In urma intrebarii : Care din membrii din familia Dv. are, sau a avut una din urmtoarele boli? chestionatii au raspuns:

hipertensiune arteriala accident vascular infarct miocardic diabet zaharat cancer colon cancer mamar cancer prostata nu sufera de boli

Dupa analiza chestionarului am aflat ca tensiunea arteriala minima la studenti este cuprinsa intre 50-105 si maxima 100-168. De asemenea respondentii nu sufera de glicemie si au colesterolul normal.

Concluzii

Studentii romani au o alimentatie nesanatoasa, potrivit studiilor prezentate la cel mai recent simpozion pe teme de nutritie, organizat de Fundatia pentru Alimentatie Sanatoasa, informeaza un comunicat de presa al fundatiei. Astfel, 43,75 % dintre studenti sar peste micul dejun, in timp ce peste 46% consuma ultima masa din zi dupa ora 20, potrivit unui studiu medical prezentat la al IX-lea simpozion anual organizat de Fundatia Pentru Alimentatie Sanatoasa (FPAS): "Stilul de viata al omului modern. Beneficii si riscuri". Simpozionul s-a desfasurat la Sinaia, in perioada 26-27 octombrie a.c. si a fost prezidat de Prof. Dr. Dan Mircea Cheta, directorul stiintific al Institutului de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice "N. Paulescu" si presedintele fundatiei. Cel de-al IX-lea simpozion anual medical pe teme de nutritie organizat de FPAS s-a bucurat de prezenta a numeroase cadre medicale si profesori universitari din domeniu, din Bucuresti, Constanta, Timisoara, Cluj, Targu-Mures, Iasi, Galati, Craiova, Chisinau etc. Concluzia atinsa unanim de participantii la simpozion a fost ca stilul de viata modern afecteaza starea de sanatate intr-o proportie din ce in ce mai mare mai ales in randul tinerilor. Studentii romani, chiar si cei ce urmeaza Facultatea de Medicina si se presupune ca stiu la ce riscuri se supun, nu au un regim alimentar echilibrat si acorda foarte putina importanta exercitiului fizic. Viitorii medici ar trebui sa fie ei insisi promotori ai stilului de viata sanatos. De aceea, responsabilitatea profesorilor din facultatile de medicina ar trebui sa fie una foarte mare in acest sens. 53% dintre studenti nu citesc etichetele produselor alimentare pe care le achizitioneaza. Dintre cei care totusi le citesc, 60% sunt interesati doar de termenul de valabilitate. 25% dintre ei se intereseaza si asupra numarului de caloriilor continute. Doar 15% dintre cei care consulta eticheta sunt interesati de ingredientele si aditivii continuti de produs. Cifrele statistice sunt rezultatul unor trei studii efectuate concomitent pe esantioane de studenti la medicina din Bucuresti, Targu-Mures si Constanta. Aproximativ 700 de studenti au fost chestionati in total, in cadrul acestor cercetari. Studiile au fost aplicate de catre specialisti din cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, Universitatii de Medicina si Farmacie Carol Davila", Universitatii Ovidius" Constanta, Universitatii de Medicina si Farmacie Targu-Mures si din cadrul Centrului de Sanatate Publica TarguMures. In cadrul simpozionului a fost prezentat si proiectul de etichetare nutritionala a alimentelor, proiect dezvoltat de companii producatoare de alimentare la nivel european si care, incepand cu sfarsitul acestui an, este implementat si in Romania. "Un bun nivel nutritional presupune o cunoastere aprofundata a comportamentului alimentar, a tipului si structurii lui, tinand cont de obiceiurile alimentare, precum si de evitarea dezechilibrelor legate alimentatie. E nevoie de implicarea mai activa in

promovarea unui stil de viata sanatos, cu o alimentatie echilibrata si activitate fizica zilnica". Conf. Dr. Gabriela Radulian - secretar stiintific al FPAS. Cu ocazia simpozionului, FPAS a decernat premiile Concursului pentru Tinerii Cercetatori din domeniul nutritiei, devenit deja traditie a organizatiei. Premiul intai a fost revendicat in acest an de Roxana Costan, medic specialist, doctorand al Universitatii de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa" din Iasi cu o lucrare asupra suplimentarii cu vitamina D si calciu la persoanele in varsta. Acest eveniment a beneficiat de sprijinul companiilor Unilever si Coca-Cola. FPAS este o organizatie neguvernamentala, nonprofit, care activeaza in Romania inca din anul 1999. FPAS are o experienta solida in promovarea unei nutritii echilibrate si oferirea de suport informational pentru institutiile guvernamentale sau private cu privire la aspecte ale alimentatiei si ale bolilor determinate de aportul inadecvat de nutrienti. Organizatia a desfasurat numeroase actiuni publice care sa atraga atentia asupra importantei alimentatiei echilibrate pentru sanatatea populatiei, ca de exemplu campaniile O viata sanatoasa incepe la masa" si 6 kilometri pe zi.

Evaluarea starii de nutritie Evaluarea functionala Exista o legatura directa intre masa proteica corporala si forta musculara. Masura fortei musculare reflecta deci capitalul proteic total. Se porneste de la premisa conform careia malnutritia proteico calorica sua alte forme de malnutritie se vor aprecia cu reducere rezistentei, mobilitatii sau functiilor organismului. Forta musculara poate fi evaluata prin dinamometrie. Studiul concentratiei maximale musculare permite distinctia intre denutritie si subponderalitatea constitutionala la adultii la care indicele de masa corporala este inferior valorii de 18,5 kg/m; in aceste cazuri, forta musculara este normala la personele slabe constitutional, dar este redusa la pacientii denutriti. Evaluarea statusului nutritional se face pe date suiective( putere de munca, autoaprecierea greutatii, etc.) si pe date obiective clinice (indici antropometrici, functionali etc.) sau de laborator(impedanta bioelectrica, densitometrice, teste biochimice etc.). 1.Indici antropometrici

Masuratorile antropometrice se masoara printre cele mai vechi metode de apreciere a starii nutritionale. S-a folosit greutatea corpolara, inaltimea, diverse pliuri cutanate si circuferinte, precum si alte dimensiunii lineare pentru a caracteriza masa grasa si statusul nutritional ale unei persoane si a stabili relatia intre greutate si cea mai mica mortalitate. In consecinta, s-au elaborat tabele, care corepund mediei greutatii a studentilor cu cea mai mare speranta de viata si care sunt folosite ca reper de normalitat (greutatea ideala). Inaltimea Masurarea inaltimii este necesara in estimarea greutatii corporale ideale, in calcularea indicelui de masa corporala (IMC) sau a compozitiei corporale si necesarului energetic. Inaltimea ar trebui sa fie masurata cel mai corect cu ajutorul unui stadiometru. Greutatea Masurarea greutatii corporale este cea mai simpla si la indemana metoda de valoare a statusului nutritioal. O greutate anormala de redusa poate fi considerata ca un semn de denutritie. In caz contrar, o greutate excesiva poate reprezenta un semn caracteristic al obezitatii. Scaderea in greutate in cazul unei bolii sau post prelungit, ca marker al malnutritiei protein-calorice, se asocieaza un risc crescut de morbi-mortalitate. Castigul temporar in greutate adesea dezvaluie existenta unei afectiuni, a unei modificari psihosociale sau a stilului de viata, sau poate fi asociat cu initierea unei terapii sau abandonarea alteia. Interpretarea valorii greutatii corporala trebuie sa tina cont de inaltimea si varsta persoanei respective, mai ales la copil. Prima informatie care se culege este greutatea actuala prin cantarire. Cunoasterea greutatii permite a se calcula procentajul de variatie a greutatii in plus sau in minus fata de greutatea lui anterioara sau fata de un reper de normalitate. Greutatea normala se poate calcula si prin formule cum ar fi : Lorentz : GI = I-100-(I-150/sex) Gl greutatea ideala teoretica (kg) Sex 2,5 pentru femeii, 4 pentru barbati Metropolitan Life Insurance : Gl = 50+0,75 (I - 150) + (v-20)/4 La femei rezultatele se inmultesc cu 0,9 I= inaltimea (cm) v=varsta (ani)

Se sugereaza ca greutatea ideala ar insemna sanatos, aprecierea care nu este intru total valabila astazi. Este necesara masurarea periodica a greutatii. O variatie cu >10% fata de normalul din tabele (in plus sau in minus) este de semnalat medicului. O scadere sau o crestere brusca a greutatii este de asemenea de luat in consideratie.

Indicele de masa corporala

Indicele de masa corporala (IMC) se calculeaza prin formula : IMC = grutatea/ialtimea (greutatea in kg si inaltimea in m) Valoarea normala este intre 18-25 kg/m (chiar 27 kg/m ) la adult, dar aceste limite variaza sensibil in functie de varsta si sex.

IMC Status nutritional


<10 10 12,9 13 15,9 16 16,9 17 18,4 18,5 24,9 25 29,9 30 34,9 35 39,9 >40 Denutritie grad V Denutritie grad IV Denutritie grad III Denutritie grad II Denutritie grad I Normal Supraponderal Obezitate grad I Obezitate grad II Obezitate grad III

Respondent Respondent 1 Respondent 2 Respondent 3 Respondent 4 Respondent 5 Respondent 6 Respondent 7 Respondent 8 Respondent 9 Respondent 10 Respondent 11 Respondent 12 Respondent 13 Respondent 14 Respondent 15 Respondent 16 Respondent 17 Respondent 18 Respondent 19 Respondent 20 Respondent 21 Respondent 22 Respondent 23 Respondent 24

Greutate 45 55 60 57 68 68 59 70 59 65 70 78 65 51 60 38 50 58 54 50 61 55 50 50

Inaltime (m) 3,61 2,72 3,06 3,06 2,75 3,06 3,02 2,99 2,95 3,06 3,27 2,99 2,89 2,72 2,56 2,25 2,72 2,95 2,85 2,59 2,82 2,82 3,20 2,65

IMC 12,46 20,22 19,60 18,62 24,72 22,22 19,53 23,41 20 21,24 21,40 26 22,49 18,75 23,43 16,88 18,38 19,66 18,94 19,30 21,63 19,50 15,62 18,86

Respondent 25 Respondent 26 Respondent 27 Respondent 28 Respondent 29 Respondent 30 Respondent 31 Respondent 32 Respondent 33 Respondent 34 Respondent 35 Respondent 36 Respondent 37 Respondent 38 Respondent 39 Respondent 40 Respondent 41 Respondent 42 Respondent 43 Respondent 44 Respondent 45 Respondent 46

50 50 47 70 44 45 59 49 70 54 49 80 53 65 48 77 70 57 47 49 51 68

2,46 2,73 2,68 3,06 2,49 2,65 3,24 2,62 3,34 2,65 2,62 3,24 2,92 3,31 2,65 3,45 3,16 2,89 2,65 2,52 2,82 3,09

20,32 18,38 17,53 22,87 17,67 16,98 18,20 18,70 20,95 20,37 18,70 24,69 18,15 19,63 18,11 22,31 22,15 19,72 17,73 19,44 18,08 22

In urma analizei indicelui de masa corporala am ajuns la urmatoarea concluzie:

IMC

Denutritie grad V Denutritie grad IV Denutritie grad III Denutritie grad II Denutritie grad I Norm al Supraponderal Obezitate grad I Obezitate grad II Obezitate grad III

Alimente

Cantitat e

Val cal/ 100 g

Val. Calorica (kca)l Proteine Lipide p

glucide

sandwich sup branza top ceai ciocolata Nestea mar corn 7days icre hering pine cartofi placint dovleac lapte cereale sandwich cartofi prjii mere lapte ciorb sandwich floricele ceai pine prjit ciocolata ceai i ficat plcint brnz covrigi cafea iaurt ficei cuptor chiftelue covrigi ficei cuptor branza top icre mr ciocolata 100g 3buc 1 can 200g 4buc 2buc 2buc 5buc 1buc 1felie 1buc 6tablete

2 1 4 1 2 2 1 1 100g 200g 300g 100g 250ml 250ml 1 400g 2 250ml 250ml 2 1 200g 200g 30g

272 204 352 2 225 2 159 212 225 261 86 26 61 380 95 105 159 61 204 272 392 2 261 500 123 355 261 180 99 123 261 261 123 355 225 159 500

680 816 880 5 562.5 5 397.5 530 225 522 258 26 152.5 950 237.5 636 397.5 152.5 510 1088 980 4 78.3 150 307.5 355 652.5 450 198 246 522 652.5 246 710 450 318 1250

30 6 56.25 0 22.5 0 0.6 5.75 47 15.4 5.1 1 8.25 50 30 6.8 0.6 8.25 3.75 30 32.5 0 2.31 20 49.25 22.5 19.25 0.5 4 78.8 19.25 19.25 78.8 56.25 117.5 0.6 20

12.5 1.2 70 0 22.5 0 1 10.5 7.5 4 0.3 0.1 8.25 15 12.5 0.4 0.75 8.25 0.75 12.5 3.75 0 4 7.5 9.3 28 5 0 20 9.3 5 4 7.75 70 18.75 0.75 62.5

12 1.5 22. 5 0 9 0 0.4 2.3 47 7.7 1.7 1 3.3 20 12 1.7 0.4 3.3 1.5 12 13 0 7.7 8 19. 7 22. 5 7.7 0.2 2 19. 7 7.7 7.7 19. 7 22. 5 47 0.4 8

5 0.3 28 0 9 0 0.5 4.2 7.5 2 0.1 0.1 3.3 6 5 0.1 0.5 3.3 0.3 5 1.5 0 2 25 3.1 28 2 0 10 3.1 2 2 3.1 28 7.5 0.5 25

12 0.75

50

biscuii ciocolat

1buc

480 355 238 93 159 450 355 342 204 86 159 480 480 475 200 159 127 261 142 92 142 261 142 159 86 142 86 33 261 159 142 342 93 261 480 204 105 121

1200 710 714 279 397.5 1125 887.5 684 816 129 318 960 4 950 800 238.5 317.5 522 355 230 355 522 355 238.5 215 355 129 82.5 391.5 238.5 355 855 232.5 652.5 1200 816 157.5 363

50 67.5 72.3 9.3 0.6 50 56.25 3 6 2.55 0.6 50 50 94 6.8 0.6 34.8 53.9 84 2.55 31.5 38.5 84 0.6 2.55 1.5 2.55 3.5 11.55 0.6 84 36 5.25 19.25 40 6 2.55 8

47.5 70 41.7 5.1 1 50 70 5.4 1.2 0.15 0.75 47.5 47.5 69 0.3 0.75 4.5 14 24 1.5 24 10 0.75 0.75 0.15 24 0.15 0.75 2 1.25 24 4.5 4.25 5 38 1.2 0.45 0

plcint brnz 1buc paste cu ton struguri mere biscuii cu sare brnz paste sup cartofi mr viva biscuii lapte cu cereale fast food mere ficei cu piure pine piept pui banane niel pui pine piept pui mr cartofi pui la grtar cartofi salat varz chifl mere pui la grtar paste struguri cozonac biscuii sup cartofi prjii lapte cu 300g 300g 1buc 2pac 1por 1por 1/2por 1buc 1buc 1buc 1can 1por 3buc 1buc 700g 1buc 2buc 1buc 500g 1buc 2buc 1por 1por 1por 1por 1buc 3buc 1por 1por 3buc 1buc 200g 1por 1por 2cani

20 22. 5 24. 1 3.1 0.4 20 22. 5 1.2 1.5 1.7 0.4 20 20 23. 5 1.7 0.4 8.7 7.7 21 1 21 7.7 21 0.4 1.7 21 1.7 1.4 7.7 0.4 21 12 2.1 7.7 20 1.5 1.7 2

19 28 13. 9 1.7 0.5 20 28 1.8 0.3 0.1 0.5 19 19 23 0.1 0.5 1.5 2 6 0.5 6 2 6 0.5 0.1 6 0.1 0.3 2 0.5 6 1.8 1.7 2 19 0.3 0.3

cereale cartofi roii ardei gras mere pine crnai cartofi carne de porc cartofi niel ciorb chec ciocolata pine covrigi mere murturi pine unt lapte cartofi plcint zacusc brnz pine integral mere orez ciuperci friptur de porc struguri roii salat vinete ceai srmlue pine cu unt i dulcea ciocolata pete afumat mr sandwich

1por 1buc 1buc 2buc 2felii 1buc 1por 1por 1por 1buc 1por 1buc 1buc 1buc 2buc 1buc 1por 7felii 1 1can 1por 1buc 1por 50g 1felie 1buc 50g 50g 50g 250g 50g 3por 1can 3buc 2buc 2buc 1por 1buc 1buc

86 19 25 159 261 261 86 300 86 142 166 261 500 261 480 159 18 261 717 61 86 261 155 155 341 159 123 35 300 93 19 92 2 250 261 500 325 159 95

129 47.5 62.5 238.5 522 652.5 129 750 129 355 664 652.5 1500 391.5 960 238.5 45 391.5 1075.5 183 129 652.5 310 387.5 511.5 238.5 61.5 17.5 150 232.5 9.5 230 5 1250 783 1250 812.5 238.5 237.5

2.55 2.25 2.25 1 11.55 19.25 2.55 880 2.55 84 48 19.25 20 11.55 40 0.6 3 11.55 1.8 8.25 2.55 19.25 26 32.5 14.1 0.6 1.1 12.5 110 5.25 0.45 4.5 0 75 11.55 20 34.25 1 5

0.25 0.5 1 0.75 3 5 0.25 7.6 0.15 24 20 5 62.5 5 47.5 1 0 3 162 6.6 0.15 5 22.5 22.5 2.6 0.75 0.75 1.25 0.95 4.25 0.5 20 0 4.5 6 62.5 72.25 0.75 12.5

1.7 0.9 0.9 0.4 7.7 7.7 1.7 220 1.7 21 12 7.7 8 7.7 20 0.4 1.2 7.7 0.9 3.3 1.7 7.7 13 13 9.4 0.4 2.2 5 220 2.1 0.9 1.8 0 25 7.7 8 13. 7 0.4 2

0.1 0.2 0.5 0.5 2 2 0.1 1.9 0.1 6 5 2 25 2 19 0.5 0 2 81 3.3 0.1 2 9 9 1.3 0.5 0.3 0.5 1.9 1.7 0.2 8 0 3 2 25 28. 9 0.5 5

0.5

suc Nestea lapte cu fulgi de porumb ciorb de legume semine de floarea soarelui salat de fructe ou tocani de cartofi paine cu miere carne de piu conserva peste in sos tomat para lapte cacaval unc pete cu cartofi natur sup spaghete mr ou prjit cacaval salam pine unt ceai negru ciorb de legume prjitur mere cartofi prjii crnai carne de pui pine mere cartofi prjii iaurt pete

1buc 250 ml 1por 50g 100g 1buc 300g 4buc 50g 50g 1buc 250ml 50g 50g 1por 1por 1por 1buc 1por 50g 50g 1buc 10g 250ml 1por 1buc 3buc 1por 100g 200g 2buc 3buc 200g 200g 100g

88 121 72 186 97 197 151 64 332 40 98 260 100 109 63 191 143 81 197 100 84 67 813 2 72 340 81 291 103 142 67 81 291 144 63

440 302.5 540 93 727.5 492.5 453 480 166 20 49 650 50 54.5 94.5 764 572 202.5 492.5 750 42 502.5 81.3 5 288 850 202.5 436.5 772.5 284 67 202.5 582 288 63

40 5 5 3 1 4 6 51 21.5 2.5 1 8 3 3 27.5 28 12 0.4 4 3 2.5 1 0.1 0 3 20 0 10 4 42 2 0 8 24 11

12 0 8 8 0 0.2 22.5 0 34 1 1 8.75 4 4.5 1.5 44 12.5 0.5 0.2 4 3.5 0.5 0.92 0 8 14 0 24 9 12 1 0 32 8 1

8 2 2 6 1 8 2 17 43 5 1 3.2 6 6 11 7 4 0.4 8 6 5 2 1 0 2 5 0 4 4 21 2 0 4 12 11

3 0 2 16 0 1 9 0 17 2 1 3.5 8 9 1 11 5 0.5 1 8 7 1 92 0 2 14 0 16 9 6 1 0 16 4 1 28 12 8 25 38 16 0 0 0 25 5 1 0 2 15 21 21 38 1 1 12 0 1 12 51 21 34 1 0 12 21 34 16 2

cartofi rneti cltite struguri frutti fresh portocale pine prjit mr 2 ochiuri prjite unc prjit cacaval

250g 3buc 150g 500ml 2buc 1buc 2buc 4buc 50g

118 83 36 112 65 277 197 142 100

295 249 54 6160 97.5 415.5 394 142 50

7.5 7.5 0 10 3 2.2 8 18 3

0 7.5 0 0 1.5 13 0.5 3.5 4

3 3 0 2 3 2 8 18 6

0 3 0 0 1 13 1 7 8

27 11 9 15 12 40 38 0 1

In tabelul urmator vom evidentia calculul aportului de : Respondent Respondent 1 Respondent 2 Respondent 3 Respondent 4 Respondent 5 Respondent 6 Respondent 7 Respondent 8 Respondent 9 Respondent 10 Respondent 11 Respondent 12 Respondent 13 Respondent 14 Respondent 15 Respondent 16 Respondent 17 Respondent 18 Respondent 19 Respondent 20 Respondent 21 Respondent 22 Respondent 23 Respondent 24 Respondent 25 Respondent 26 Respondent 27 Calorii (kcal) 3876 1031 2373.5 2730.5 539.8 1655.5 5594.5 5313 3798.5 2828 1462 808.5 1196.5 2095 2173.5 1362.5 6467 2741.5 1221 5246.5 1663 1660.5 2387.5 4422.8 1135.5 949 7259 Proteine 121.1 68.5 95.65 74.5 71.56 46.25 440.45 199.7 168.4 190.1 156.55 87.15 19.7 144.5 48.55 28.2 1130.75 69.1 176.5 191.3 14 86 81.9 47.6 52 50 44.2 Lipide 48.2 11.9 37.65 25.52 20.8 53 225.55 167.8 152.5 88.55 59.5 1.65 28.15 37.75 39.65 5.5 178 199.25 33.55 190.5 16 58.7 75.75 64.12 45 16.5 22.5 Glucide 12.75 0 0 0 50 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.5 73 79 65 172 67 65 105

Recomandari Alimentele consumate de copii i adolesceni trebuie s fie proaspete, de cea mai bun calitate i fr adjuvani alimentari. Se vor respecta recomandrile OMS referitoare la consumul de sare, zahr i grsimi. Nu se recomand consumul de grsimi saturate i cele care conin acizi grai trans. Cantiti sub 3% din valoarea caloric a acestor grsimi determin tulburri mai mari dect grsimile animale saturate. In cadrul orelor de activiti practice, precolarii i colarii trebuie s nvee noiunile elementare de siguran a alimentelor: securitatea activitilor din buctrie, sigurana alimentelor, cum s aezm o mas, manierele de baz la mas pentru copii. Cteva noiuni despre bolile produse prin alimente insalubre i prin boli produse de structura alimentaiei i stilul de via pot fi introduse nc din grdini. Pentru c Ministerul Educaiei i Cercetrii nu are o politic menit s pregteasc noile generaii pentru protejarea propriei snti, orice iniiativ care urmrete acest scop va contribui la creterea unor generaii mai sntoase chiar dac aceasta se limiteaz la aciuni pe plan local. Un plan de aciune pe unitate pentru mbuntirea alimentaiei i nutriiei se poate ntocmi pornind de la recomandrile de aplicare cuprinse n materialul prezent. Alimente Nerecomandate Consumul acestor alimente trebuie limitat n grdinie i coli la maximul dou ocazii pe an. Aici intr cartofii prjii i gogoile prjite n ulei. Produsele alimentare bogate n grsimi cum sunt produsele de patiserie, crnaii, pastele cu sos gras i srat, pizza cu unc, produsele de carne fript n gsime sau coapte la cuptor. Gustrile, dulci i savuroase bogate n grsimi, sare, sau zahr; biscuiii srai, cipsurile, ciocolata (are 30% grsime), batoanele cu crem pe baz de grsime (unt, margarin), ngheata i prjiturile cu crem. Buturile carbogazoase, sucurile de fructe diluate i ndulcite cu zahr sau ndulcitori artificiali. Alimentele i buturile care conin o cantitate nsemnat de cafein sau guarana (o surs de cafein). 8 mncruri care trebuie pregtite cu atenie Ou moi Pericolul: dei este din ce n ce mai rar, pericolul este determinat de faptul c cca 1 ou din 10.000 este contaminat cu salmonella. Acest agent patogen poate produce la consumatori o toxiinfecie alimentar (TIA). De asemenea, albuul crud conine ovidin o substan care are efecte de blocare a vitaminei B1. Ovidina se distruge prin fierbere la coagularea albuului din ou. Soluia sigur: evitarea consumului de ou crude sau insuficient prelucrate termic. De aceea se recomand consumul de ou fierte tare, sau bine prjite. Nu trebuie neglijat nici sursa de aprovizionare, pentru c mai sunt ferme de psri contaminate cu aceti germeni patogeni.

Burgerul crud, sau insuficient prelucrat termic Pericolul: Este riscant s se consume carne tocat crud sau insuficient prelucrat termic pentru c ea poate fi contaminat cu Salmonella su cu Esherichia Coli. Acest pericol persist i atunci cnd se lucreaz n cele mai bune condiii pentru c manipularea i tocarea crnii sporete riscul de contaminare prin creterea suprafeei de contact cu mediul din lanul de prelucrare. Soluia sigur: burgerul crud se pregtete la 140 de 0C sau mai puin, n timp ce pentru a se putea distruge bacteriile patogene care au ajuns n preparat ar finevoie de peste 160 0 C. Dar, pregtit la aceast temperatur, burgerul nu mai arat crud ci este deja mai nchis la culoare. Se recomand folosirea unui termometru pentru a ne asigura c temperatura a atins nivelul de 160 0C n timpul prelucrrii termice. Aceast situaie este valabil i pentru produsele romneti cum sunt: mititeii, chiftelele, prjoalele, etc. Carnea de pui Pericolul: carnea de pui este destul de frecvent contaminat cu Salmonella i/sau Campylobacter, dou bacterii patogene ntlnite n majoritatea TIA. i n acest caz consumarea preparatelor care nu au fost suficient prelucrate termic permite supravieuirea agenilor patogeni mai ales atunci cnd se prefer produse n snge. De multe ori pericolul apare din cauza contaminrii ncruciate din timpul pregtirii i coacerii. Soluia sigur: trebuie s se acorde o atenie sporit n timpul manipulrii crnii crude de pui (i a oricrui produs care folosete carne crud. Splai cuitul dup tranare i nu folosii funduri de lemn nemarcate, sau care sunt folosite pentru alte operaii. Dup prelucrare folosii doar vase i ustensile curate. Maioneza Pericolul: frecventele TIA determinate de salatele cu maionez au fcut-o celebr din cauza germenilor patogeni care pot ajunge n timpul manipulrii sau care persist din materia prim (ou crud). n prezent produsele care se comercializeaz au un pH acid i n aceste condiii Salmonella nu mai rezist. Pericolul rmne la maioneza fcut n cas, mai ales dac nu este refrigerat i pstrat n condiii corespunztoare. Soluia sigur: dac se folosete maionez fcut n cas trebuie s se foloseasc ou fierte tare i compoziia trebuie inut tot timpul la rece n frigider. Brnza i alte produse din lapte nepasteurizat Pericolul: laptele nepasteurizat poate fi contaminat cu Salmonella, Listeria, E. coli, sau cu B. Koch sau Stafilococ auriu. De aceea i produsele care sunt fabricate din aceast materie prim pot fi contaminate cu aceti germeni patogeni care produc TIA. Soluia sigur: nu consumai lapte sau produse lactate fabricate din lapte nepasteurizat. Mitul c laptele crud este mai sntos este fals pentru c nu se poate garanta calitatea lui n timpul manipulrii i pregtirii mai ales la produsele proaspete cum este de exemplu brnza de vac. Cantalupul Pericolul: s-a demonstrat recent c produse importate din ri sau ferme unde ele se cultiv pe terenuri irigate pot fi contaminate cu diferii ageni patogeni n special cu Salmonella. Aceti germeni pot fi ntrodui de pe suprafaa produsului n nterior n

timpul secionrii n felii, mai ales cnd suprafaa exterioar este foarte rugoas, plin de crpturi i greu de splat. Soluia sigur: unii productori au folosit tratarea suprafeei exterioare cu abur fierbine care nu afecteaz coninutul interior al fructului, dar soluia rmne pstrarea la rece pentru c mpiedic multiplicarea germenilor, splarea minuioas i s nu se consume fructe care nu au fost refrigerate. Salata verde Pericolul: la fel ca la cantalup sau la alte legume care se cultiv n ferme cu sole irigate cu ap de irigaie necorespunztoare, frunzele pot fi contaminate cu germeni patogeni sau cu ou de parazii. Soluia sigur: alegerea produselor din surse sigure i pregtirea salatelor crude dup o splare atent a fiecrei frunze. Cele mai contaminate sunt frunzele exterioare care trebuie ndeprtate. Salata de cruditi Pericolul: atunci cnd se pregtesc legumele pentru astfel de produse n care fiecare consumator i poate alege combinaia, calitatea materiilor prime i igiena pregtirii sunt factorii de risc cei mai importani. S nu uitm ns i starea de sntate a personalului care poate contamina produsele n timpul pregtirii alimentelor. Soluia sigur: n afar de nlturarea factorilor enumerai mai sus trebuie s se acorde o atenie sporit refrigerrii produselor i dup prelucrare.

Bibliografie : Arborele Lumii www.wikipedia.ro www.nutritie.go.ro Societatea de nutritie din Romania