Profilul psihopedagogic al unui copil cu sindromul DOWN

Sindromul Down, provine de la cel care l-a descris Langdon Down in anul 1966 numindu-l si idiotenie mongoloida. Originea acestei boli a fost stabilita in 1959 de Turbin i Lejeune care au ajuns la stabilirea aberaiei cromozomiale descoperind un cromozom in plus in poziia 21 rezultnd astfel trizomia 21, nu se stie cum se dobandeste aceasta anomalie, dar se stie ca este influentata de varsta mamei (dupa Thomson la mamele sub 21 de ani exista un risc mai scazut care insa creste odata cu inaintarea in varsta). Aceasta este una din cele mai intalnite anomalii cromozomiale 1 caz la 700 de nasteri. Nivelul intelectual este scazut, Blessing considera ca 60% din cazuri sunt la nivel de debilitate si imbecilitate si 40% de idiotenie fiind influentati de mediul stimulativ. Diagnosticul se face chiar de la nastere, similitudinile ntre copii bolnavi fiind foarte mari, atenund chiar particularitile rasiale. Particularitati: - capul mic; - occipital turtit, - fata rotunda, lata, colorata n rosu la nivelul barbiei si al obrajilor(fata de clovn), pometii sunt absenti, - fantele de la ochi sunt orientate n sus si oblic ca la mongoloizi, - ochii sunt la distanta(hipertelorism),globii oculari sunt mici, pleoapele sunt inflamate(blefarita) si n diverse cazuri poate aparea strabismul; - nasul este scurt si turtit, narile sunt largi - urechile sunt asimetrice mici situate jos - gura este mica, intredeschisa, limba este mare si fisurata rezultand limba scrotala, buza inferioara este groasa i fisurata de multe ori; bolta palatina este ogivala rezultand vorbirea pe nas; dinii sunt mici cu vicii de implantare, rezultand vorbirea neinteligibila - gatul este scurt si gros; - abdomenul este mare si hipotom; - degetele sunt mici si lipite rezultand sindactilia - picioarele sunt scurte si plate; degetul mare fiind la distanta de cel de-al doilea - limbajul se dezvolta cu intarziere si ramane la un nivel scazut; - prezinta grimase faciale - mobilitate scazuta;
1

- in plan afectiv sunt afectuosi, sociabili, gelosi si pot invata sa cante la instrumente de percutie avand simtul ritmului; - pot munci la slujbe cu caracter repetitiv; - prezinta malformatii viscerale, afectiuni cardio-vasculare, malformatii ale tractului gastro-intestinal iar baietii sunt sterili; - durata de viata este n functie de gravitatea malformatiei; mortalitatea este crescuta in primul an, 28% ajung peste 30 de ani, 8% peste 40 de ani, iar 3% peste 50 de ani. Toti copiii au ritmuri diferite de dezvoltare, sunt perioade cand se dezvolta rapid si perioade cand dezvoltarea stagneaza pentru o vreme. Dezvoltarea depinde si de experientele timpurii ale copilului. Daca mediul n care creste nu este suficient de stimulativ si nu ofera suficiente oportunitati de explorare atunci nici dezvoltarea nu va fi conforma cu asteptarile noastre. Dezvoltarea si cresterea generala a copilului cu sindrom Down este influentata de cei trei factori majori, care intervin in dezvoltarea fiecarui copil: - ereditatea - mediul - educatia Copilul cu sindrom Down, prezinta abilitati vizuo-spatiale si sociale relativ bine dezvoltate, dar slabe abilitati in procesarea auditiva a limbajului si in mentinerea atentiei. Cu alte cuvinte, sunt mai capabili n a vedea i face lucruri dect n a asculta i vorbi. Dificultatile n exprimare apar de foarte devreme n dezvoltare, dat fiind faptul ca la acesti copiii apare o intarziere a trecerii de la lalaie la cuvinte, iar deficitul se adanceste in copilarie. Scopul psihopedagogiei speciale este de a pregati persoanele cu handicap pentru viata si activitate. Pentru aceasta se folosesc mijloace, metode specifice adaptate, care sunt incluse in procesul recuperator. Scopul este adaptarea functiilor normale astfel incat sa poata prelua activitatea celor deficitare, in vederea formarii unor abilitati si comportamente care sa-i permita integrarea optima n viata sociala. Recuperarea vizeaza si pregatirea psihologica pentru crearea unei stari afectivmotivationala corespunzatoare prin trairea satisfactiei in raport cu activitatea depusa si mentinerea unui confort psihologic prelungit prin intermediul acesteia. Pentru stabilirea metodologiei diferentiate si specifice recuperarii este necesar sa se porneasca de la particularitatile psihofizice ale stadiului de evolutie a diferitelor functii a perspectivei si a pronosticului. Metodologia utilizata poate fi: - psihologica; - pedagogica; - medicala; Doar combinarea acestora insa asigura succesul, fiind necesara o terapie complexa. Accentuarea uneia dintre ele trebuie s tina seama de:
2

- forma si gravitate; - evolutie si nivelul dezvoltarii functiilor neafectate; - posibilitatile preluarii functiilor deteriorate de catre cele normale; - starea psihica a subiectului; - varsta cronologica si mentala; - activitatea pentru care va fi pregatit; Recuperarea trebuie sa duca la ajustari, care sa duca la un comportament care sa asigure succesul. Recuperarea se poate realiza prin: invatare,psihoterapie si terapie ocupaional. Invatarea care este acumularea de cunostinte selectate in functie de contributia la dezvoltarea psihica a copiilor cu sindrom Down si n funcie de aplicabilitatea lor practica. Este un proces instructiv-educativ; este n primul rand formativ si in al doilea rand informativ. Invatarea la copii cu sindrom Down trebuie stimulata printr-o serie de intaritori aplicati cu consecventa sau sanctiune verbala si materiala. Pentru a intelege si rezolva o problema, copilul cu sindrom Down are nevoie de suport concret, de informatii anterioare prin care sa pregateasca bagajul de cunostinte necesare pentru intelegerea ei. In cazul copiilor cu sindrom Down trebuie evitat verbalismul ca o condiie de baza, iar din materialul intuitiv trebuie eliminate elementele de prisos care ar orienta gandirea spre ceva neesential. Elementele nu trebuie prezentate deodata ci pe rand.Pentru acesti copii factorul emotional este o conditie esentiala pentru asigurarea reusitei invatarii si punerii bazelor recuperarii.Multi vor avea un puternic simt al independentei si vor cere sa fie lasati sa rezolve singuri anumite lucruri. Se vor angaja n jocuri cu alti adulti sau copii si adesea vor cauta compania lor. Jocul imaginativ exista, desi nu poate fi comparat n varietate si spontaneitate cu cel al copiilor obisnuiti. Vor dori sa exploreze si sa experimenteze. Cu toate aceastea datorita faptului ca nu sunt capabili sa dezvolte un joc fara ajutorul altei persoane, vor renunta destul de repede si vor cere adesea schimbarea activitatilor. Copiii cu sindrom Down au nsa capacitati foarte bune de imitare si daca sunt n compania altor copii se pot implica n jocuri destul de complexe prin imitare. Diferentele individuale ncep sa fie din ce n ce mai mari, in jurul varstei de sase ani, astfel nct este imposibil de a realiza un profil, de a preciza ce poate si ce nu poate sa faca un copil cu sindrom Down la aceasta vrsta. Este posibil ca unii sa poata nvata abilitati de baza pentru citirea eficienta, dar nu sunt la fel de capabili ca ceilalti copii sa conceptualizeze, sa abstractioneze segmente de informatie sa caute relatiile dintre segmentele informationale sau sa reformuleze ori sa sintetizeze noi idei si concepte. Majoritatea copiilor cu sindrom Down sunt ncadrati n categoria deficientei mintale usoare la vrsta de 5-6 ani, estimarile variaza ntre 45-60%. Pentru cei mai multi cel mai dificil de achizitionat si de dezvoltat va fi limbajul. Mai putin de jumatate dintre ei se vor ncadra n categoria deficientei mintale moderate sau severe.
3

n jur de 20-25% reprezinta deficienta mintala moderata, 15-20% deficienta mintala severa, iar 5% deficienta mintala profunda. Este important de retinut faptul ca aceste puncte de repere sunt doar o simpla descriere a mediilor si nu indica individualitatea fiecarui copil. Un copil care achizitioneaza o noua abilitate mai trziu dect media, poate achitzitiona o alta abilitate, din alt domeniu mai devreme dect copiii obisnuiti. Aceste repere reprezinta un simplu ghid general. Toti copiii cu sindrom Down pot continua sa se dezvolte pna la adolescenta trzie sau chiar nceputul vrstei adulte, si vor continua sa dobndeasca noi abilitati si cunostinte pentru tot restul vietii. Dezvoltarea este marcata de perioade de progres minim si perioade de progres rapid. Daca beneficiaza de ngrijire medicala corespunzatoare, de interventie timpurie si de un mediu ambiant securizant, majoritatea acestor copii se vor ncadra n categoria deficientei mintale moderate sau chiar usoare. Din totdeauna au existat persoane cu sindrom Down care au dat dovada de calitati si capacitati exceptionale. Fie ca au scris carti n diferite domenii, fie ca au jucat n filme, fie ca au cstigat competitii de arta sau ca au obtinut trofee n competitiile de dansuri. Psihoterapia care are rolul de a nltura anxietatea, negativismul, de a activa motivaia; la deficienii rezultatele cele mai bune prin psihoterapie de sugestie i de relaxare. Sugestiile trebuie s fie pozitive acionnd la nlturarea sau ameliorarea comportamentelor aberante; psihoterapia are un rol important i n formarea atitudinilor pozitive; trebuie stimulat dorina de a participa la viaa colectivitii; deficienii mentali sunt uor influenabili i legai de cei din jur; Psihoterapia de relaxare are rolul de a ameliora strile tensionale cu hiperexcitabilitate prin activiti ludice prin care se creeaz dispoziii pozitive. Terapie ocupaional urmrete realizarea unor foloase practice i estetice prin activiti distractive i culturale orientate spre frumos spre plcut. Poate fi aplicat cu succes n toate formele de deficienta mintala. Prin toate formele de terapie ocupaional (ludoterapia, ergoterapia, artterapia) se consum energia i se formeaz unele abiliti motrice i deprinderi ocupaionale; Este important meninerea interesului pentru activitate i buna dispoziie iar orice solicitare trebuie adaptat la posibilitile fiecruia.

Analiza SWOT Copilul cu sindrom Down Analiza SWOT (Strengths-Weaknessee-Opportunities-Threats) (Puncte tari, Puncte slabe, Oportuniti i Ameninri) Se axeaz pe realitatea intern i extern, examinnd prile tari i slabe n cadrul mediului intern, ca i oportunitile i ameninrile legate de mediul extern.
S Puncte tari sunt aspecte pozitive interioare care pot fi controlate i folosite n avantaj: -capacitati foarte bune de imitare, -in compania copiilor se pot implica in jocuri destul de complexe -psihomotricitate: coordonare motric general - relativ bun -aptitudini pentru activitile practice -memorie predominant mecanic i de scurt durat; viteza de memorare variat, n funcie de tipul textului nvat ; ntiprirea slab, durata pstrrii scurt. -gndirea este concret- intuitiv, nu face abstractizri. -volumul vocabularului este srac, concretsituativ. -comunicarea este neinteligibil, mimicogesticular, nelege informaia verbal n ritm lent dup multe repetri -imaginaie este sraca W Puncte slabe sunt defecte, aspecte negative care, prin control, pot fi minimizate i mbuntite. - limbajul vorbit este de obicei greu sau deloc -folosete mai mult gesturi dect cuvinte (sau alte moduri de comunicare non-verbal) -exist tendina de a repeta cuvinte i fraze -copilul are o atentie de scurta durata - aude un zgomot dup care s-i acopere urechile pentru mult timp - nu rezist la efort intelectual susinut i nici la efort fizic. - are reacii exagerate sau poate fi extrem de pasiv, putnd trece de la o extrem la alta -are reacii emotive cu caracter exploziv (ipete, plns, aruncarea jucriilor, agitaie) crize i depresii. -au foarte putin dezvoltat simtul trecerii timpului -ocazional, copilul poate avea un comportament distructiv fata de jucarii sau alte obiecte.

O Oportunitile sunt condiii pozitive, T Temerile (ameninrile) sunt condiii necontrolabile, dar care pot fi folosite n necontrolabile, dar al cror efect poate fi propriul avantaj. prevzut i evitat: -Dac copilul ar fi integrat ntr-un colectiv la o gradini cu copii fr probleme, atunci s-ar nregistra un progres n ceea ce privete socializarea, achiziionarea unor deprinderi de interaciune n grup i limbajul. -Cu ct ar sta mai mult ntr-un colectiv sntos, cu att integrarea va fi mai uoar. - limbajul vorbit este de obicei greu sau deloc - imposibilitatea de a-i concentra atenia i de a fi coerent - aude un zgomot dup care s-i acopere urechile pentru mult timp - are reacii exagerate sau poate fi extrem de pasiv, putnd trece de la o extrem la alta 5

-Dac va ncepe sedinele de logopedie, -are reacii emotive cu caracter exploziv (ipete, atunci limbajul acestui copil plns, aruncarea jucriilor, agitaie) crize i depresii ar deveni mai inteligibil. -au foarte putin dezvoltat simtul trecerii timpului -ocazional, copilul poate avea un comportament distructiv fata de jucarii sau alte obiecte. Strategii SO (max-max)Punctele tari sunt Strategii WO (min. max.) Punctele slabe sunt utilizate pentru a dezvolta oportunitile: diminuate prin prisma oportunitilor: - dezvoltarea n continuare a aptitudinilor pentru activitile practice sau muzicale - antrenarea n orice tip de activitate din grdini. - contientizarea de ctre prini a responsabilitilor care le revin n educarea copilului; - dezvoltarea ncrederii n forele proprii - mobilizarea ateniei i a voinei pentru a termina activitatea nceput - realizarea unui program adecvat posibilitilor lui, fr solicitri sau eforturi n salt, cu sarcini precise i bine definite; - favorizarea integrrii n grdini; -orientarea ctre edine de psihoterapie i logopedie.

Strategii ST (max. min.) Punctele tari Strategii WT (min. min.) Punctele slabe sunt sunt folosite pentru ocolirea pericolelor: minimalizate pentru a evita ameninrile: - integrarea copilului ntr-un colectiv de la o grdini, n vederea formrii unor deprinderi specifice lucrului n colectiv, respectrii unor reguli de grup i mbunatirii limbajului; - urmarea sedinelor logopedice; - aprecieri din partea educatoarei n cadrul colectivului atunci cnd realizeaz anumite sarcini simple; - acordarea de roluri n jocurile i activitile alese prin care s capete ncredere n forele proprii, precum i ncrederea colegilor; - vizite la domiciliul copilului; - participarea prinilor la activitile din grdini cu scopul de a observa copilul n mediul educaional; - consilierea prinilor n urma observrii comportamentului copilului; - Terapie comportamental - pentru a -l ajuta s se adapteze condiiilor sale de via - psiholog, educatoare, prini -Programe de integrare - care s il ajute s se adapteze lumii inconjurtoare pe ct posibil psiholog, educatoare, prini, -Asigurarea unui mediu organizat de via - este foarte important s urmeze o rutin a activitilor zilnice- prini, educatoare, psiholog -Terapie audio-vizual - pentru a o ajuta n comunicare (se vor cuta metode alternative de comunicare, cum ar fi comunicarea non-verbal: gesturi, imagini, etc) psiholog, educatoare, printi -Terapia limbajului logopedie- logoped, prini, educatoare

Modalitati de incluziune in scoala incluziva Educaia pentru toi poate s fie un mijloc de mbuntire a educaiei n general prin reconsiderarea sprijinului ce se acord anumitor copii. n orice instituie exist o manier de a mpri copiii n categorii determinate, datorit particularitilor de dezvoltare i nvare a acestora. Educaia pentru toi pornete de la premisa c orice copil este o persoan care nva ntr-un anumit ritm i stil i deci poate avea nevoia de un sprijin diferit. Principiul scolii incluzive, sustinut atat in legislatia nationala cat si in cea internationala, porneste de la premisa dreprurilor tuturor copiilor la invatatura impreuna, fara a considera starea lor fizica, intelectuala, emotionala sau de diferentiere la nivel etnic, religios, cultural, incercandu-se pe cat posibil eradicarea discriminarii si marginalizarea copiilor cu cerinte educative speciale. ntr-o abordare incluziv toi elevii trebuie considerai la fel de importani, fiecruia s i fie valorificate calitile, pornind de la premisa c fiecare elev este capabil s realizeze ceva bun.Jocurile sociale sunt eseniale pentru copiii cu deficiene, ntruct le ofer ansa de a se juca cu ali copii.Perioada de precolar este cea mai indicat pentru nceperea socializrii copiilor cu deficiene. La aceast vrst, socializarea se realizeaz uor prin intermediul jucriilor i al echipamentelor de joc. Totui, trebuie s fim ateni la unele probleme deosebite. Unii copii cu deficiene au avut experiena neplcut a spitalizrii i a separrii de prini. De aceea, pot aprea reacii intense, mai ales n primele zile de grdini. Copiii cu cerine educative speciale pot fi integrai n mediul colar/precolar n mai multe feluri: prin integrarea individual a acestora n clasele obinuite, grupuri de doi-trei copii cu deficiene inclui n clasele obinuite, clase difereniate, incluse n structura colii/grdiniei obinuite. Integrarea acestor copii n colectivul unei clase obinuite exprim atitudinea favorabil a acestora fa de unitatea de nvmnt i fa de cadrul didactic, ajut la consolidarea unei motivaii puternice, care susine efortul copilului n activitatea de nvare, duce la realizarea unor progrese la nvtur i n plan comportamental. coala va reui s rspund cerinelor speciale de educaie ale copiilor aflai n dificultate i nevoilor de educaie ale familiilor acestora doar prin eforturile ei interne i cu sprijinul tuturor.