Baterii electrice Si Acumulato ri

Cuprins
1. Cand a fost inventata bateria? 2. Istoria bateriei. 3. Tipuri de baterii 4. Cum functioneaza celulele de combustie 5. Tipuri de celule electrice 6. Chimia pilei 7. Acumulatorul cu plumb 8.Cum functioneaza acumulatorul cu plumb

1.

Cand a fost inventata bateria?

Broatele moarte au condus la inventarea pilelor i bateriilor electrice. n 1786, omul de tiin italian Luigi Galvani a descoperit c broatele disecate se contractau cnd le atingea cu bisturiul su. Apoi din ntmplare el a descoperit c picioarele puteau fi fcute s se mite doar prin atingerea lor de metal. Galvani era pus n ncurctur n ceea ce privea natura acestui fenomen, i sursa lui. Rspunsul a fost dat n anii 1790 de omul de tiin italian Alessandro Volta. Picioarele broatelor se contactaser deoarece lichidele din interiorul lor reacionau la contactul cu dou metale diferite: alama i fierul. Aceast combinaie forma o pil electric simpl i curentul produs de aceasta fcea s se contracte muchii picioarelor broatei. Volta a fcut apoi o pil electric punnd o hrtie umed ntre discuri de cupru i zinc. Aceast pil era extrem de slab, dar Volta a conceput curnd pile i baterii practice. Una dintre baterii consta dintro coloan de pile electrice fcute din plci de zinc i argint cu separatoare de hrtie mbibate n saramur. Acest tip de baterie se numea pil voltaic.

2.

Istoria bateriei.

William Cruickshank, un chimist englez, a construit o baterie cu celule electrice prin introducerea plcilor de zinc i aram ntr-o cutie de lemn plin cu electrolit. Acest proiect avea avantajul neuscrii n timpul folosirii i furniza mai mult energie dect aranjarea cu discuri a lui Volta. A treia metod de generare a electricitii a fost descoperit relativ trziu electricitatea prin magnetism. n anul 1820, AndrMarie Ampre (1775-1836) a observat c firele purttoare de curent electric erau uneori atrase unul ctre celalalt, alteori ele se respingeau. n anul 1831, Michael Faraday (1791-1867) a demonstrat cum un disc de aram era capabil s produc un flux constant de energie cnd era rotit ntr-un puternic cmp magnetic. Faraday, ajutndu-l pe Davy i echipa sa de cercetare, a reusit s genereze o for electric permanent att timp ct micarea ntre bobin i magnet continua. A fost inventat generatorul electric. Acest proces a fost apoi inversat i motorul electric a fost descoperit. La scurt timp, au fost realizate transformatoarele care puteau transforma electricitatea la un voltaj dorit. n anul 1833, Faraday definete fundamentul electrochimiei prin Legea lui Faraday, care descrie valoarea reducerii care survine ntr-o celul electrolitic.

In anul 1836, John F. Daniell, un chimist englez, continua cu studierea bateriei electro-chimice i dezvolta o celul mbuntit care producea curent continuu, fa de echipamentul lui Volta. Pn n acel moment, toate bateriile erau compuse din celule primare, ceea ce nsemna c nu puteau fi rencrcate. n anul 1859, fizicianul francez Gaston Plat a inventat prima baterie care putea fi rencrcat. Aceast baterie se baza pe exemplul chimiei acide, un sistem care este folosit i astzi. n anul 1899, Waldmar Jungner din Suedia inventeaz bateria nichel-xxx, folosind nichel pentru electrodul pozitiv i cadmiu pentru electrodul negativ. Doi ani mai trziu, Edison produce un model alternativ prin nlocuirea cadmiu-lui cu oel. Din cauza costurilor ridicate comparativ cu cele uscate sau cele cu acid, aplicaiile practice ale bateriilor nichel-cadmiu si nicheloel erau limitate. Spre sfritul anilor 1800 se construiesc generatoare uriae i transformatoare. S-au instalat liniile de transmisie i electricitatea s-a pus la dispoziia umanitii pentru a produce lumina electric, cldur i transport. La nceputul secolului XX, inventarea tubului vacumat a fcut posibil producerea semnalelor controlate, amplificrilor i sunete lor. Imediat dup acestea a fost inventat radioul care a fcut posibil comunicarea fr fir. De asemenea, Shlecht si Ackermann au adus, n anul 1932, noi mbuntiri importante. Aceste progrese s-au reflectat n cureni de amperaje mai mari i mbuntirea longevitii. Omologarea bateriei nichel-cadmiu, aa cum o tim noi astzi, devine disponibil doar cnd Neumann reuete s finalizeze celula, n anul 1947. Sumar De-a lungul timpului omenirea a devenit dependent de electricitate, un produs fr de care dezvoltarea tehnologiei nu ar fi fost posibil. O data cu creterea nevoii de mobilitate, oamenii au trecut la inmagazinarea puterii portabile n primul rnd pentru aplicaii n micare i n al doilea rnd pentru aplicaii portabile. Aa cum noi ne uitm la nendemnarea i nesigurana cu care primele baterii au fost concepute, la experimentele greoaie de acum

200 de ani ale predecesorilor notri, n acelai mod s-ar putea uita la tehnologia de astazi descendenii notri.

3. Tipuri de baterii:
Celule primare bateria zinc-carbon
Bateria zinc-carbon, inventata de catre Georges Leclanche in 1860, este cea mai intalnita forma de celula primara. Desi au trecut mai mult de 100 de ani de la inventie, celulele utilizate in prezent sunt similare cu cele originale. Celula Leclanche produce aproximativ 1.5 V. Popular, ea mai este denumita celula uscata. Cunoscuta de asemenea si drept baterie standard pe baza de carbon, combinatia zinc-carbon este folosita pentru toate bateriile ieftine AA, C si D. Electrolitul este compus dintr-o mixtur de clorur de amoniu si clorur de zinc, transformat intr-o past. Electrodul negativ este compus din zinc. Electrodul pozitiv este, de fapt, o baghet de carbon, cuprins intr-o mixtur de carbon si dioxid de mangan. In varianta clasica, pila Leclanche se poate simboliza prin urmatorul lant electrochimic: (-) Zn/ NH4Cl, ZnCl2/MnO2, C(+) Reactiile care au loc sunt: Electrolit:NH4Cl NH4+ + ClA(-) Zn0=>Zn2+ +2eZn2+ +4Cl- => 2ZnCl2 ZnCl2 +2 NH4+ => [Zn(NH3)2]Cl2 +2H+ K(+)2MnO2 + 2H+ + 2e- => 2MnOOH 2MnOOH => Mn2O3 + H2O

Reactia globala: Zn+ 2NH4Cl +2MnO2 => Mn2O3 + [Zn(NH3)2]Cl2+ H2O

Celule primare bateria mercur-zinc

O alt celula primara frecvent utilizata este celula de oxid de mercur si zinc, cunoscuta sub denumirea de baterie de mercur. Aceasta poate fi construit sub forma unui disc compact si este folosit in cazul celulelor fotoelectrice si ceasurilor electronice. Electrolitul este o solutie de hidroxid de potasiu, electrodul negativ este alctuit din zinc, electrodul pozitiv fiind alcatuit dintr-un oxid de mercur. Bateria de mercur are o putere de aproximativ 1.34 V.

Celule secundare bateria plumb-acid

Acumulatorul, sau celula secundara, ce poate fi reincarcat inversand reactia chimica, a fost inventat in 1859 de catre fizicianul francez Gaston Plante. Celula lui Plante era o baterie plumb-acid, tip folosit larg astazi (mai mult de jumatate din totalul acumulatorilor vanduti in lume). Bateria plumb-acid este alcatuit din trei sau sase celule conectate in serie. Este folosit la automobile, avioane si alte vehicule. Marele avantaj al sau este ca poate furniza un curent puternic pentru a porni un motor, dar cu toate acestea, se consum repede. O baterie plumb-acid are o viata de aproximativ patru ani, produce aproximativ 2V pe celula. Recent, au fost construite pentru aplicatii speciale baterii cu plumb cu o viata de la 50 pana la 70 de ani. Reactiile chimice care au loc in aceasta baterie sunt (electrolitul fiind o solutie diluata de acid sulfuric): -la catodul din plumb poros, in forma metalica : Pb + SO42-> PbSO4 + 2e-la anodul de dioxid de plumb (PbO2) : PbO2 + SO42- + 4H+ + 2e-> PbSO4 + 2H2O

In folosinta, electrodul negativ de plumb se separ in electroni si ioni pozitivi de plumb. Electronii trec prin circuitul electric extern iar ionii pozitivi de plumb se combina cu ionii de sulfat din electrolit pentru a forma sulfatul de plumb. Cand electronii reintra in celula la electrodul pozitiv de dioxid de plumb, are loc reactia de la anod. Dioxidul de plumb se combina cu ionii de hidrogen din electrolit pentru a forma apa, eliberand ionii de plumb in electrolit pentru a forma, din nou, sulfat de plumb. Un acumulator plumb-acid (cum este cel ce echipeaza autoturismele) se consum cand acidul sulfuric e transformat in apa, iar electrozii sunt transformati in sulfat de plumb.

Celule secundare bateria alcalina

O alt baterie secundar des folosita este celula alcalina sau bateria nichelfier, construita de inventatorul american Thomas Edison in anii 1900. Principiul functionarii este acelasi cu cel al celulei plumb-acid. Electrolitul este o solutie de hidroxid de potasiu. Electrodul negativ este alcatuit din fier, electrodul pozitiv fiind alcatuit din oxid de nichel. Celula nichel-fier are dezavantajul ca elimin hidrogen la reincarcare. Acest tip de

baterie este folosit in principal in aplicatiile industriei grele. Bateria Edison are o viata de aproximativ 10 ani si produce in jur de 1.15 V.

Celule secundare bateria nichel-cadmiu

O alta celula alcalina, similara cu bateria lui Edison, este celula nichel-cadmiu. Celula produce aproximativ 1.15 V, cu o viata de folosinta de aproximativ 25 de ani. Reactiile chimice pe baza carora functioneaza bateria sunt (electrolitul fiind o solutie de hidroxid de potasiu): -la anodul din cadmiu : Cd + 2OH- > Cd(OH)2 + 2e-la catodul de oxi-hidroxid de nichel Ni(OH)2 : NiO2 + 2H2O + 2e-> Ni(OH)2 + 2OHO varianta a acestei baterii o constituie cea de nichel-hidrura de metal (M), care functioneaza pe baza urmatoarelor reactii : -la anod : MH + OH-> M + H2O -la catodul de oxi-hidroxid de nichel Ni(OH)2 : NiOOH + H2O + e- > Ni(OH)2 + OHBateria litiu-ion Utilizeaza pe post de anod grafitul, pe post de catod oxidul de litiu, electrolitul fiind LiPF6 sau LiBF4. Bateriile solare Bateriile solare produc electricitate printr-un proces de conversie fotoelectric. Sursa energiei este o substanta semiconductoare fotosensibila precum un cristal de silicon caruia i s-au adaugat impuritati. Cand cristalul este atins de lumina, electronii sunt captati de suprafata cristalului si migreaza catre suprafata opusa, generand curent electric. Bateriile solare au o viat foarte lunga si sunt folosite in special in satelitii artificiali ca o sursa de electricitate pentru a opera echipamentul de la bord. Bateriile avansate Bateriile avansate (care sunt promittoare pentru folosinta in vehicule electrice) includ sulfat de litiu-fier, clorura de zinc, hidroxid de nichel si sulfura de sodiu. Ele prezinta insa dezavantajul puterii scazute, al pretului mare, al marimii, sau al problemelor de interactiune cu mediul inconjurator. U.S. Advanced Battery Consortium (USABC), un consortiu care include Departamentul de Energie al Statelor Unite a fost infiintat in 1991 pentru a mari viteza de producere a bateriilor avansate de acumulare.

Modele de baterii

baterii rotunde baterie de 9 volti baterie AAA baterie AA baterie C baterie D baterie mare Producatori Producatorii de baterii sunt din ce in ce mai multi, printre cei mai cunoscuti se numara: Panasonic, Philips, Sony, Varta, Duracell, Toshiba, Sanyo, Euromass, Yoku, Microcell International, Maxell, Energiser Concluzii partiale Bateria (element galvanic) este un dispozitiv ce transforma energia chimica in energie electrica. Strict vorbind, o baterie este formata din doua sau mai multe celule conectate in serie sau in paralel, dar termenul este de asemenea folosit pentru celule singulare. Toate celulele sunt alctuite dintr-un lichid, pasta sau electrolit solid si doi electrozi, unul pozitiv si cellalt negativ. Electrodul este format dintr-un metal imersat intr-o solutie care contine o sare solubila a metalului. Electrolitul este un conductor ionic. Bateriile in care substantele chimice nu pot fi aduse la starea lor initiala odat ce energia a fost transformata (bateriile care s-au descarcat) sunt numite celule primare sau celule voltaice. Bateriile in care componentii chimici pot fi readusi la starea lor initiala, trecand un curent electric prin ele in sensul opus celui al reactiei normale, sunt numite celule secundare (reincarcabile, de acumulare sau acumulatori). Atunci cand se conecteaza un fir conductor intre anod si catod, purtatorii de sarcinaelectronii vor migra extrem de rapid de la electrodul negativ la cel pozitiv (si vor consuma bateria foarte repede - acest fapt tinde de asemenea sa fie foarte periculos, mai ales in cazul bateriilor mari, deci nu este ceva recomandabil, regimul de functionare fiind cel de

scurtcircuit). In mod normal, bateriei i se conecteaza intre borne un anumit tip de consumator, pentru ca tipul de functionare sa fie in sarcina. Acest consumator poate fi un bec, un motor sau un circuit electronic, ca de exemplu un radio. Curentul electric reprezentand deplasarea sarcinilor electrice sub actiunea unei diferente de potential, se pune intrebarea cine produce acesti electroni. In interiorul bateriei propriu-zise electronii sunt produsi de catre un anumit tip de reactie chimica. Descrierea experimentului Schema bloc a dispozitivului experimental este urmatoarea: Pasii care au fost urmati in desfasurarea experimentului avem mai multe seturi de cate doua baterii de 1,5 V se leaga doua in serie, folosind drept consumator un bec de 3,8V un sistem de achizitii realizeaza cate o citire pe secunda a tensiunii bateriilor Sistem de achiziii 1 citire / sec PC U
Comunicatie USB

Bec (consummator) Baterii incercate datele sunt introduse de sistemul de achizitii intr-un calculator, unde sunt prelucrate si se obtin datele finale (eficienta tipurilor de baterii) se compara tipurile de baterii din punctul de vedere al eficientei lor, luandu-se in considerare pretul Descrierea experimentului se lanseaza programul de achizitie se selecteaza locul salvarii datelor se cupleaza bateriile, in circuitul ce cuprinde un bec drept consummator se porneste achizitia se asteapta pentru descarcarea bateriilor se opreste achizitia la U = 0.02 V se prelucreaza datele se obtine un grafic al evolutiei tensiunii (figura de mai jos): se efectueaza calculul sumei patratelor tensiunii se efectueaza apoi calculul eficientei ( proportionala cu raportul dintre suma patratelor tensiunii si pretul bateriilor), conform celor de mai jos:
tn t

WPt
1

U PUI
2

R WUtt 1
1

E = W/p, unde E = eficienta,p = pretul se compara eficienta rezultata in urma testarii mai multor tipuri de baterii