Sunteți pe pagina 1din 35

Arh.

Constantin Andru ceac

OBIECTIVE

Cursul de urbanism si Amenajarea Teritoriului este o disciplina cu caracter teoretico practic care are drept scop familiarizarea studentilor cu principalele caracteristici ale practicilor urbanistice. Pe acest fond se urmareste consolidarea cunostintelor generale indispensabile unui specialist, stimulinduse pasiunea pentru cercetare si practica.
2

NOTIUNI

Amenajarea teritoriului - complex de activitati pentru coordonarea politicii economice, sociale, culturale si ecologice in conformite cu valorile fundamentale ale societatii luate in ansamblu, in vederea realizarii unui cadru natural si construit armonios, care favorizeaza viata sociala si culturala a populatiei. Urbanism cea mai importanta componenta a amenajarii teritoriului, al carei obiect il constituie teritoriu localitatilor si toate teritoriile necesare asigurarii functionarii si dezvoltarii acestora. Dezvoltare regionala - activitate coordonat a organelor guvernamentale, a comunit ilor locale i a altor organiza ii, orientat spre planificarea, realizarea unei dezvolt ri echilibrate social-economice teritoriale i sprijinirea nemijlocit a dezvolt rii social-economice a zonelor defavorizate. Planuri urbanistice si planuri de amenajarea teritoriului totalitatea documentelor scrise si desenate referitoare la un teritoriu definit, prin care se analizeaza situatia existenta si se stabilesc obiectivele si masurile in domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului pe o prioada definita. Intravilan - teritoriul ocupat de terenuri, amenajari si constructii ce constituie localitatea, inclusiv de terenuri prevazute pentru extinderea ei. Limita intravilanului este stabilita prin planul urbanistic general. Extravilan teritoriul din afara intavilanului localitatii cuprins in limita teritoriului administrativ, care inglobeaza activitati dependente sau nu de functiile localitatii conform planurilor urbanistice si planurilor de amenajare a teritoriului. Certificat de urbanism act cu caracter informativ, emis de APL, la cererea oricarei persoane fizice ori juridice interesate, prin care se aduc la cunostinta solicitantului date privind regimul juridic, economic, tehnic si arhitectural-urbanistic de exploatare a terenurilor si constructiilor pentru care a fost solicitat.

NOTIUNI
Oras - aglomeratie relativ importanta a carei locuitori au activitati profesionale difersificate. Municipiu oras mare, avind un rol economic, social, politic si cultural insemnat, cu administratie proprie, avind o orecare autonomie in cadrul administratiei de stat. Metropola capitala politica si economica a unei regiuni , a unui stat. Conurbatie aglomertie formata din mai multe orase vecine ale caror periferii se ating. Megalopolis ansamblu urban gigant, rezultat al unor conurbatii multiple si complexe, luand forma unui oras continuu , care s-a format atunci cand spatiile rurale dintre ariile metropolitane au fost inghitite de cresterea urbana.

URBANISM
EVOLU IA FORMELOR DE A EZARE UMAN

De la primele ad p sturi umane pe terile (ale c ror pere i poart urmele existen ei umane n formele sale incipiente: Mun ii Cantabrici Altamira, Spania; v ile Dordognei i Garronei, Fran a; Tassili, Africa de Nord) pn la cele mai ndr zne e siluete i n l imi ale zgrie-norilor de azi, omul a parcurs un drum lung i nu rareori anevoios. Mintea i mna omului au f urit minuni care au durat peste secole; este la fel de u or de dovedit c acelea i instrumente l-au ajutat pe acesta s i i distrug uneori operele. Pe parcursul evolu iei sale, natura i-a fost omului ad post i pericol, prieten i du man; n func ie de mprejur ri i necesit i, el a luptat mpotriva ei sau i-a luat-o aliat. Hrjoana lui cu natura dureaz i n ziua de azi: se las uneori modelat , schimbat , mbun t it , mblnzit , pentru ca alteori s se r zbune i s se r zvr teasc pe aceste modific ri care i sunt aduse prin furtuni, inunda ii, erup ii vulcanice, cutremure, incendii i alte evenimente naturale, alternan ele acestora nefiind deloc ntmpl toare, ci corelndu-se logic, cauzal. Satul a fost primul tip de a ezare de sine-st t toare. Ap rut nc din preistorie, el s-a constituit ca urmare a primei mari diviziuni a muncii sociale: desprinderea agriculturii din sfera p storitului. Agricultura i-a permis omului emanciparea de construngerile cadrului natural i stabilirea ntr-un anumit teritoriu legat de locul de produc ie. Prima delimitare, marcnd excluderea naturii din spa iul construit a fost aparent , zidul, fortifica ia de utilitate strict defensiv constituind simbolul desprinderii, izol rii de natur .

URBANISM
EVOLU IA FORMELOR DE A EZARE UMAN

Ora ul este cel care a preluat rolul de conduc tor n re eaua rural , polariznd capacit i , produse i energii, atr gnd aceste elemente de pe raze de influen tot mai extinse. Satul devine, n timp, subordonat ora ului din punct de vedere economic, social, cultural. Locuitorii satelor r mn lega i de ciclul anotimpurilor- prin natura ocupa iilor lor dar i de obiceiurile i tradi iile locurilor lor de ba tin . n ceea ce prive te factorii care au contribuit la definirea conturului urban al localit ilor i la men inerea pozi iei privilegiate , dominatoare a ora ului s-au emis mai multe ipoteze:

1. Teoria ap r rii (emis de germanii Ludwig Maurer - istoric i Karl Bucher economist), conform c reia geneza ora elor este legat de necesitatea ap r rii locuitorilor de n v litori, cet ile fortificate devenind nucleele marilor ora e (exemplu: Roma antic ). 2. Teoria condi iilor geoclimatice elaborat de geografi consider ca principali factori de formare i dezvoltare a ora elor condi iile geoclimatice, configura ia terenului, mediul natural favorabil n general (Wolf Schneider sus ine c primele ora e au ap rut n zone cu condi ii geoclimatice favorabile, cu terenuri agricole fertile: Mesopotamia. Valea Nilului, India). 3. Teoria deciziei administrative, emis de istoricii germani G. Bellow (1858-1927), K. Hegel (1813-1909) i de istoricul englez Th. Wright (1810-1877), consider c ora ele au luat na tere prin actul de decizie al unei puteri de stat, factorul determinant fiind organizarea politico-juridic . 4. Teoria schimbului de m rfuri sus ine c principalul factor de dezvoltare al centrelor urbane l-a constituit amplasarea lor la intersec ia unor drumuri terestre sau maritime care au favorizat schimbul de m rfuri 5. Teoria ora elor-necropol , n accep iunea c reia ora ul celor mor i a precedat ora ului celor vii , exemplificnd cu prezen a numeroaselor ora e din Egipt, China sau Grecia n apropierea marilor necropole i complexe religioase: Ierusalim, Olimpia, Delfi, Memfis.

URBANISM Principalele etape istorice n evolu ia ora elor


Epoca primitiv caracterizat prin elemente contradictorii acoper o perioad ndelungat de timp, despre care se cunoa te extrem de pu in, dar se fac presupuneri, uneori chiar fanteziste. . Cu toate c originea, rolul, modul de realizare i semnifica ia lor r mn ngropate n negura timpului, presupunerile i specula iile vehiculate merg de la ipoteza scopului lor religios pn la cea a observatoarelor astronomice complicate, a rampelor de lansare pentru nave extraterestre, ceasuri solare etc. Fie c sunt menhire (pietre mari a ezate vertical, izolat sau n grup), dolmene (pietre mari a ezate trilitic) sau cromlehuri (incinte), construirea lor a presupus mijloace tehnice i motiva ii sentimentale sau religioase greu de imaginat. Cel mai elocvent exemplu i cel mai cunoscut este ansamblul de la Stonehenge (incint neolitic cromleh, Anglia) . Ora ul antic - Avntul economic, dezvoltarea for elor de produc ie, apari ia me te ugurilor au avut ca i consecin diversificarea tipurilor de organizare a cadrului material. Ora ele cap t func iuni complexe: economice, me te ug re ti, administrative, religioase i culturale. Primele ora e s-au dezvoltat n Mesopotamia, Egipt, Siria, Asia Mic , Asia Central , India i China. n nordul i verstul Europei civiliza ia urban a ap rut mai trziu, mai ales datorit expansiunii romane. Polii de interes al lumii antice au r mas cele dou lumi, cele dou imperii: cel grecesc i cel roman. Grecia. Dac pn n secolul VI .Chr. tr s tura caracterisitic pentru alc tuirea ora elor a fost dominanta simbolistic , mistico-religioas , ncepnd cu secolele VI-V .Chr. se cristalizeaz o tiin a construc iei ora elor, n care un loc central va fi ocupat de Grecia antic . Polis-ul (ora ul grecesc) reprezint un model de alc tuire ra ional i echilibrat , n care se mbin armonios via a spiritual foarte activi cu necesit ile impuse de igien , ap rare i alte exigen e func ionale.

URBANISM
Principalele etape istorice n evolu ia ora elor
Epoca primitiv caracterizat prin elemente contradictorii acoper o perioad ndelungat de timp, despre care se cunoa te extrem de pu in, dar se fac presupuneri, uneori chiar fanteziste. . Cu toate c originea, rolul, modul de realizare i semnifica ia lor r mn ngropate n negura timpului, presupunerile i specula iile vehiculate merg de la ipoteza scopului lor religios pn la cea a observatoarelor astronomice complicate, a rampelor de lansare pentru nave extraterestre, ceasuri solare etc. Fie c sunt menhire (pietre mari a ezate vertical, izolat sau n grup), dolmene (pietre mari a ezate trilitic) sau cromlehuri (incinte), construirea lor a presupus mijloace tehnice i motiva ii sentimentale sau religioase greu de imaginat. Cel mai elocvent exemplu i cel mai cunoscut este ansamblul de la Stonehenge (incint neolitic cromleh, Anglia) . Ora ul antic - Avntul economic, dezvoltarea for elor de produc ie, apari ia me te ugurilor au avut ca i consecin diversificarea tipurilor de organizare a cadrului material. Ora ele cap t func iuni complexe: economice, me te ug re ti, administrative, religioase i culturale. Primele ora e s-au dezvoltat n Mesopotamia, Egipt, Siria, Asia Mic , Asia Central , India i China. n nordul i verstul Europei civiliza ia urban a ap rut mai trziu, mai ales datorit expansiunii romane. Polii de interes al lumii antice au r mas cele dou lumi, cele dou imperii: cel grecesc i cel roman. Grecia. Dac pn n secolul VI .Chr. tr s tura caracterisitic pentru alc tuirea ora elor a fost dominanta simbolistic , mistico-religioas , ncepnd cu secolele VI-V .Chr. se cristalizeaz o tiin a construc iei ora elor, n care un loc central va fi ocupat de Grecia antic . Polis-ul (ora ul grecesc) reprezint un model de alc tuire ra ional i echilibrat , n care se mbin armonios via a spiritual foarte activi cu necesit ile impuse de igien , ap rare i alte exigen e func ionale.

URBANISM Principalele etape istorice n evolu ia ora elor


Istoria Greciei antice cunoa te o periodizare, cu tr s turi specifice ale fiec rei etape reflectate i n aspectul ora elor. Perioada homeric (arhaic ) numit astfel pentru c atunci au ap rut epopeile homerice, este cuprins ntre secolele XII-VIII (dup unii VI) .Chr. i se caracterizeaz prin apari ia polis-urilor (ora e cet i), a vie ii comerciale, politice, culturale, precum i a acropolei (fiecare ora avea acropolea sa; locul un platou de asupra unei stnci, era socotit sacru, ini ial el avnd func ie de ap rare i pe care s-a construit un num r nsemnat de temple. Spre acest loc se ajungea printr-o frumoas intrare triunfal , numit Propilee)17. Dac exist elemente emblematice pentru Grecia antic , acestea sunt d u : coloala i ora ul. Coloana este o regflectare a spiritului Greciei, oglind a timpului. Ora ele Greciei antice prezint dou zone definitorii care cuprind dou tipuri majore de preocup ri: religioase n partea cela mai nalt a ora ului Acropolea, cu zone care ad posteau templele, respectiv civile, cu zone delimitate n jurul agorei (element nou cu func ii tipice unei pie e publice) care, cu timpul, va polariza mai multe programe. Perioada clasic este cuprins ntre secolele VI-V .Chr., fiind marcat de o impresionant dezvoltare a arhitecturii i sculpturii care fac pa i repezi spre perfec ionare. Specific este apari ia tramei stradale ortogonale (sistemul hipodamic, a c rui denumirea vine de la numele arhitectului Hippodamos din Milet); se execut lucr ri tehnico-edilitare: alimentarea cu ap , evacuarea apelor uzate etc. Apar, tot acum, programe de arhitectur pentru cl diri publice cu func ii social-culturale: stadioane, gimnazii, cl diri comerciale care se integreaz n ora .

URBANISM Principalele etape istorice n evolu ia ora elor


Perioada elenistic cuprins ntre anii 323 31 .Chr. (precedat de cea elen secolul V .Chr.) este numit fie epoca de aur , fie secolul lui Fidias , fie secolul lui Pericle , datorit operelor de o imens valoare artisitic create de genialul Fidias, sprijinit de conduc torul Atenei Pericle. Etapa se caracterizeaz printr-o impresionant activitate din domeniul construc iei ora elor, fiind ncetinit ritmul construc iilor religioase. Ora ul elenistic este un organism complex, r spunznd unor necesit i practice, fundamentat tiin ific i ra ional, influen at de concep iile filosofice i politice privind rela ia dintre alc tuirea ora ului i via a material i spiritual a grupului social ca ntreg i a fiec rui locuitor ca parte a acestui ntreg. De asemeni s-a accentuat preocuparea pentru spectacole drame sau comedii, reprezenta iile avnd loc n aer liber, n locuri special amenajate, numite amfiteatre, care foloseau pantele naturale ale terenului pe care s-au construit ca i trepte pentru spectatori, avnd form de semicerc. Un amfiteatru era astfel construit nct spectatorii din b nci, din ce n ce mai sus plasate, s poat vedea jocul actorilor de pe scen . Spectacolul se desf ura pe o suprafa plan , tot n form de semicerc, numit scen , dinaintea c reia era un loc mai adncit numit orchestr . Arhitec ii au c utat de cele mai multe ori s construieasc astfel de amfiteatre pe o pant lin de deal, pe care o amenajau foarte meticulos. Cu toate acestea au fost ridicate amfiteatre i pe cmpii, f r ajutorul povrni urilor. Pentru spectacolele muzicale au fost amenajate teatre mai mici, numite odeoane, cu o acustic special , majoritatea folosind ca material piatra calcaroas . Importan a acestei perioade istorice const nu numai n nivelul surprinz tor de ridicat pentru mijloacele tehnice ale acelei perioade privind dotarea tehnico-edilitar (drumuri, alimentare cu ap , canalizare etc.) a polis-urilor grece ti ct, mai ales, prin modul cum au fost puse i solu ionate practic problemele complexe pe plan urbanistic. tiin a i n elepciunea acelui timp constituie un reper, un punct de referin neperisabil pentru azi.

10

URBANISM Principalele etape istorice n evolu ia ora elor



Imperiul roman. Antichitatea roman a folosit n mod creator experien a grecilor, aplicnd n realiz rile urbanistice norme i reguli valabile, unele valabile i n zilele noastre. Elementul cheie a succesului imperiului Roman au fost drumurile, cu care inginerii romani au mpnzit ntregul imperiu, n scopul administr rii, exploat rii i men inerii acestuia. Pe re eaua de drumuri, poduri, c i de acces care legau a ez rile romane s-a dezvoltat, mai trziu, cea mai mare parte a re elei urbane contemporane. Cele mai semnificative caracteristici ale ora elor romane erau erarhizarea i diversificarea ca func ii: ora e cu func iuni strategice Lutectia Parisiorum (Paris); Londinium (Londra); Vindobonai (Viena); ora e comerciale: Ostia, Salerno, Palmira; o ora e administrative: Roma; Atena; Efes; o ora e balneare i de odihn : pompei; Herculamun; Neapole; Structura ora elor se baza pe o re ea ortogonal de str zi care limitau cvartale denumite insulae , avnd ca axe ordonatoare cardo maximus pe direc ia N-S i decumanus maximus pe direc ia E-V, dou artere perpendiculate deosebite de celelalte str zi prin dimensiunile lor. La intersec ia acestora se afla pia a sau forumul, n care erau amplasate templul nchinat zeului protector al ora ului, bazilica, construc iile comerciale; Drumurile realizate de inginerii romani uimesc i azi prin rezisten a lor. n interiorul ora elor, profilul transversal al str zilor prevede separarea circula iei vehiculelor de circula ia pietonal , prospectul atingnd 20-30-35 m. Pe ntinderea ntregului imperiu au fost construite poduri, tunele, apeducte (jgheaburi mari din piatr , avnd lungimea de c iva km., sus inute de stlpi gro i, lega i ntre ei cu arcade), canaliz ri, cisterne (rezervoare de ap ), instala ii portuare. Igiena i salubrizarea n ora erau asigurate printr-o re ea de canalizare care permitea evacuarea apelor uzate, alimentarea cu ap f cndu-se prin conducte care aduceau apa de multe ori de la mare distan ; Organizarea ora elor s-a bazat nc din perioada de constituire a statului pe o serie de regulamente care se refereau la: probleme de proprietate (limit ri n interesul colectivit ii); clasificarea str zilor, indicndu-se l imi minimale obligatorii (Via pentru vehicule, Iter pentru pietoni, Actus pentru animale); norme privind distan a dintre cl diri i n l imea la corni a acestora; instituirea serviciilor speciale cu probleme urbanistice i de bun gospod rire; probleme speciale de igien .

11

URBANISM Principalele etape istorice n evolu ia ora elor


Ora ul medieval Perioada feudal a nceput cu ac iuni distrcutive. Pe de o parte n v lirile popoarelor migratoare, iar pe de alta r spndirea cre tinizmului dornic de la nl tura urmele p gnismului i de a instaura o lume nou au avut ca urmare depopularea i ruinarea centrelor urbane antice. Popula ia se rea eaz n localit i de tipuri noi avnd un rol prioritar de ap rare, adev rate a ez ri fortificate, amplasate pe terenuri greu accesibile i cu o suprafa a incintei limitat . Caracteristicile a ez rilor medievate se concretizeaz n: num r restrns de locuitori (10.000 40.000 de locuitori) prezen a unor ziduri nconjur toare (fortifica ii) densitate mare a construc iilor i a popula iei construc ii i trasee ale str zilor adaptate configura iei terenului re elele stradale inelar-radiale convergeau c tre pia a central , n care erau amplasate cl dirile religioase n general supradimensionate i cladirile publice (de exemplu prim rile). Secolele XI-XII marcheaz o revitalizare a vie ii urbane, mul i locuitori revenind la vetrele a ez rilor antice, care se revigoreaz i i rec tig treptat influen a n teritoriu.
12

URBANISM Principalele etape istorice n evolu ia ora elor


Ora ele Rena terii n sec. XV XVI apare o nou orientare tiin ific , filosofic , estetic : curentul numit Rena tere, care va avea o puternic nrurire asupra artelor. Este zdruncinat autoritatea dogmelor religioase care furnizau explica ii eronate asupra realit ii Ora ele rena terii s-au dezvoltat preponderent pe nucleele medievale, dar preocup rile pentru o nou calitate a vie ii urbane au determinat remodelarea vechilor centre prin: l rgirea str zilor, construirea de noi pie e, preocuparea aparte pentru compozi ia volumetric i arhitectural , prin rezolvarea echip rilor tehnico-edilitare. Numero i arhitec i, pictori i sculptori au r mas cunoscu i pn n prezent: Raffael (Sanzio), Michelangelo (Buonarotti), Leonardo (Da Vinci), Tizian (Vecellio). P rintele Rena terii este considerat arhitectul Brunelleschi, cel care a conceput cupola n opt ape a bisericii Santa Maria del Fiore (Domul din Floren a), primul monument renascentist. Cteva dintre ideile privind construc ia ora elor sunt: castelele burghezilot (din a c ror construc ie au fost eliminate fortifica iile) au fost integrate n urbanistica nou , fiind vizibile numai din strad , la care prezint fa ade atr g toare cu numeroase i mari deschideri, avnd cte 2-3 etaje amplasarea construc iilor n zone func ionale ierarhizarea str zilor i a pie elor dup destina ia lor amplasarea n zone izolate a atelierelor produc toare de noxe prezen a unei leg turi facile ntre zonele productive i spa iile comerciale promovarea construc iei c ilor de circula ie pentru vehicule i pentru pietoni pe nivele diferite preocuparea pentru confortul edilitar i igiena public

13

URBANISM Principalele etape istorice n evolu ia ora elor


Orasele in perioada Barocului si Clasicizmului (sec. XVII-XVIII); Ora e i ansambluri cu tr s turi proprii culturii antice greco-latine din cel mai nalt stadiu de dezvoltare (imitarea modelelor antice). Stil arhitectural caracterizat prin libertatea formelor, prin tenden a spre monumentalizm (ca regul forma era dezvoltat n dauna con inutului). ORA UL EREI INDUSTRIALE (sec. XIX XX ) Ora ele moderne (sec.XX); Revolu ia industrial a determinat schinb ri fundamentale n dezvoltarea centrelor urbane i a declan at criza pe care ora ul contemporan nu a reu it s o dep easc pn n prezent. revolu ia industrial este urmat de o cre tere a presiunii demografice n ora e. factorii care au generat aceste mari schimb ri au fost: - Dezvoltarea manufacturilor i industriilor amplasate n centrele urbane; - cre terea num rului de locuitori prin atragerea popula iei rurale pauperizate; - apar probleme noi, f r precedent: necesitatea spa iilor de cazare pentru o popula ie numeroas asigurarea igienei publice: alimentare cu ap , canalizare, salubruizare necesitatea destin rii unor edificii procesului educa ional: coli, activit i culturale etc. punerea la dispozi ia popula iei a spa iilor institu iilor i altor mijloace de petrecere a timpului liber. - au fost emise legi de sistematizare urban (n anul 1909 apare prima Lege a sistematiz rii urbane, n Anglia); - s-au constituit comisii de analiz i prognoz (1947 Comisia Barlow, Anglia); - s-au nfiin at organisme guvernamentale: comisii de planificare urban , ministere i departamente ale sistematiz rii urbane i teritoriale, ale mediului etc. - au ap rut mi c ri sociale pentru reforma sanitar i urban ; - m suri arhitectural-urbanistice (proiecte moderne deseori utopice ora ul-gr din ; Congrese Interna ionale,

14

URBANISM MEDIUL ARTIFICIAL


Mediul artificial . Totalitatea constructiilor si amenajarilor realizate pentru adapostirea si desfasurarea vietii comunitatilor umane este mediul artificial. Ca rezultat a unei indelungate evolutii mediul artificial astazi este alcatuit din urmatoarele componente fizico-spatiale purtatoare de functiuni specifice: 1. Asezari urbane si rurale; 2. Culturi agricole , acvatice si forestiere; 3. Amenajarile si constructiile din teritoriul exterior localitatilor pentru: Exploatarea resurselor materiale si energetice supra si subterane; Comunicatii si transporturi; Echipare tehnica a teritoriului si localitatilor; Protectia mediului natural; Odihna, sport, turism; Activitati stiintifice si culturale, monumente memoriale si de arta plastica;
15

URBANISM MEDIUL ARTIFICIAL


Desi toate componentele mediului artificial fac obiect si a studiilor de amenajare a teritoriului in cadrul acestui curs vor fi abordate numai probleme legate de asezarile umane si in mod deosebit de cele urbane.
Organizarea mediului artificial comporta fluxuri de oameni, materiale, energie si informatii Mediul artificial este influentat de mediul natural prin relatii complexe si invers Mediul artificial depinde de mediul socio-economic a carui dezvoltare materiala si spirituala favorizeaza pe acesta.

Este extrem de dificil s se stbileasc o delimitare strict ntre mediul natural i cel artificial, astfel a luat fiin un fenomen calitativ nou, denumit n terminologia interna ional mediu uman
16

URBANISM UTILITATEA CUNOASTERII EVOLUTIEI ORASELOR

Cele enumerate insa nu reprezinta cadrul material al orasului si de acea cind analizam orasul folosim si urmatoarele elemente: 1. Limita orasului (zidiri de fortificatii, limitele naturale, administrative); 2. Forma orasului; 3. Componentele orasului:

Ansambluri de cladiri, grupuri de locuinte, cartiere; Trama stradala , strazi (principale si secundare), piete; Unitati de productie; Centrul localitatii (istoric, administrativ, academic, religios); Spatii plantate (parcuri, rezervatii, scuaruri); Echipare tehnico-edilitara (statii de epurare, statii de pompare, conducte)

17

URBANISM FORMAREA ORASELOR


Ulterior dupa aparitia primelor orase ca model de locuire au fost posibila si aparitia oraselor fara a trece prin etapa de localitate rurala si anume in mod spontan fiind determinat de existenta unor situatii favorabile de mediu natural ori de existenta unor posibilitati mai usoare de aparare, de prezenta a unor locuri traditionale de schimburi comerciale si alte. Alta forma este aparitia oraselor noi realizate pe baza unor planuri prestabilite. Aparitia acestui mod de creare a noilor orase denota atigerea unui nivel inalt de conceptualizare si abstractizare in gindire. Aceasta forma de dezvoltare a oraselor, care sa permita corectari, adaptari, inoiri si extinderi in mod preconceput este obiectivul cursului nostru de urbanism.

18

URBANISM PROBLEMELE ORASELOR MARI


Perioadei postbelice ii este caracteristica in mare masura modernizarea oraselor, atit a zonelor centrale cit si a periferiilor . Aceste modernizari sunt legate de nivelul tehnico-stiintific care a schimbat si continua sa schimbe comportamentul si aspiratiile sociale ale populatiei. Odata cu aceasta apar probleme de ordin urbanistic. Relatia dintre nou si vechi asimilarea de noi functiuni. Nevoia de acces rapid si facil la multe functiuni si spatii trama mica si deasa cu strazi inguste. Supraaglomerare tranzitare, concentrare de functiuni. Constringerea fondului construit, conservarea zonelor istorice, protejarea valorilor arhitectural urbanistice. In orasele mari din tarile dezvoltate are loc deplasarea catre suburbii a grupurilor cu venituri ridicate. Disparitia activitatilor din centru a format criza financiara pentru aceste zone intr atit in cit sa lipsesca mijloacele de a fi intretinute. Astfel cresterea suburbiilor are efect nociv asupra centrului

19

URBANISM PROBLEMELE ORASELOR MARI


Probleme: Accesibilitate Extindere Relatie cu periferiile Concentrare functionala Tranzitare Protejarea tesutului urban Locuibilitate Imagine urbana Incertitudini privind statutul proprietatii Degradarea fondului construit Prezenta grupurilor sociale cu venit redus

20

URBANISM FUNCTIUNI SI ACTIVITATI SPECIFICE ZONEI CENTRALE

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Administrativa: administratie locala si centrala, servicii comunale. De reprezentare: parlament, ambasade, consulate, sedii a institutiilor internationale, judecatoria suprema, curtea de apel, sedii ale partidelor politice. Comert: comert specializat si de lux cu vizitare periodica si rara. Alimentatie publica, turism: restaurante, baruri, hoteluri, sali de conferinte etc. Afaceri: banci, asigurari, bursa de valori, centre de consultanta. Cultura: teatre, opera, filarmonica, sali de concerte,muzee, galerii, biblioteci. Informare, media: sedii edituri, redactii ziare si reviste, agentii publicitate, agentii de turism.

URBANISM FUNCTIUNI SI ACTIVITATI SPECIFICE ZONEI CENTRALE


8. 9. Educatie: universitati, colegii, licee. Activitati stiintifice: academie, institute de cercetare.

10. Distractie: cazinouri, centre de jocuri electronice, internet-caf. 11. Recreere, odihna: parcuri si gradini, piscine, sali de gimnastica. 12. Servicii publice specializate: saloane de frumusete, ateliere de croitorie, reparatii etc.

13. Culte: sedii reprezentative ale cultelor existente (catedrale, biserici, case de rugaciuni) 14. Servicii speciale: servicii secrete, interpol. 15. locuire: locuire colectiva, locuire privata. 16. Spatii publice si pietonale: piete publice si comerciale, alei. 17. Circulatii si transport: axe magistrale, drumuri parcari.

URBANISM FUNCTIUNI SI ACTIVITATI CARACTERISTICE ZONEI PERIFERICE


1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Activitati de productie. Depozitare, comert cu ridicata. Centre de sanatate, spitale, sanatorii. Educatia la nivel primar, liceal si specializat (colegii, licee industriale) Centre comerciale de mari dimensiuni, supermarket, malluri etc. Zone de rectreare de mari dimensiuni, parcuri specializate (gradina botanica, menagerie) Centre si complexe sportive. Spatii rezidentiale, locuirea individuala, mari ansambluri de locuire colectiva. Cimitire, crematorii (depouri si garaje de mari dimensiuni, statii de captare, epurare, electrice, distributie gaze etc). Unitati militare. Circulatii si transporturi de mare viteza, artere de tranzit, gari, autogari, aeroport.

URBANISM DOMINANTELE FUNCTIONALE A UNUI ORAS


Administrative, cultural-educative, reprezentare, productie-comert (industrial), financiar-bancare. Exemple: politico-administrativa (Washington, Bon, Moscova, Strasburg) financiar-bancara (New York, Franfurct) cultural-istorica (Viena, Roma, Florenta) afaceri (Chicago, Londra) fara un caracter precizat

URBANISM FENOMENUL URBANIZARII


Populatia urbana creste mult mai repede decat cea rurala. Populatia urbana din tarile in curs de dezvoltare creste mult mai repede decat cea din cele dezvoltate. Populatia din orasele milionare creste mult mai repede decat cea din restul oraselor. In 1900, 1% din populatie traia in orase milionare

In 1940, 6%, iar In 1980, 10%. In 2000 erau 25 orase cu peste 10 milioane si 250 cu peste 1 milion Numarul oraselor milionare se apropie de 400, iar populatia urbana a depasit 50% din populatia totala a globului depasind 2,5 mird. Locuitori.

NORME TEHNICE DE PLANIFICARE URBANA


RETEAUA DE LOCALITATI Asezarile umane se impart in doua mari categorii: 1. 2. Criteriul activitatii dominante (agricole in cazul satelor, neagricole in cazul oraselor) Criteriul marimii asezarii (localitati mici sub 10 000 locuitori in functie de situatia demografica si nivelul de dezvoltare sunt considerate sate, iar asezarile peste acest numar de locuitori sunt considerate orase.La acestea se adaoga aspecte secundare ca : mod de viata, nivel de echipare edilitara, aspectul cadrului construit si altele care deriva din aceste criterii principale. 3. Localit ile rurale se consider mici dac au num rul de popula ie sub 3000 locuitori i mari dac popula ia lor dep e te acest indice. Orase mici Orase medii Orase mari sub 30 000 locuitori, intre 30 000 si 100 000 locuitori peste 100 000 locuitori

3.

In Moldova:

NORME TEHNICE DE PLANIFICARE URBANA (VEZI NORMATIVUL ANEXAT)

ZONELE REZIDENTIALE

ZONELE INDUSTRIALE

ZONELE VERZI

TRANSPORTUL, RETEAUA STRADALA, ACCESE PIETONALE

ECHIPAREA SI AMENAJARILE TEHNICO - EDILITARE

DIRIJAREA I ORGANIZAREA LOCALIT ILOR


In conditiile Moldovei aparitia unor localitati noi in special urbane pe loc nou este practic imposibila. Motivele: densitate populatiei relativ mare, lipsa motivarii, de acea sunt posibile doar modificari, corectari, interventii de modernizare a cartierelor noi etc. In baza documentatiei de urbanism PUG, PUZ, PUD (de explicat procedura inclusiv sistema de autorizare CU si AC) In baza documentelor normative In ambele cazuri este necesar de tinut cont de: PATN, PATR, PATR de programele nationale si locale de dezvoltare, masurile de ocrotire a naturii si orotire impotriva riscurilor naturale (proceselor geologice si hidrogeologice).

Istoric
Uniunea Europeana fondata in 1958 din Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda. Entitate politica, sociala, economica. Este o constructie situata intre intre federatie si confederatie 1970 la Bonn reuniunea conducatorii tarilor Uniunii Europene AT devine obiectiv politic fundamental. Se stabilesc principii, teme majore, obiective prioritare.

REUNIUNEA DE LA BONN
PRINCIPIILE MAJORE:

dezvoltarea regiunilor ramase in urma

Integrarea economica a zonelor transfrontaliere

Realizare unui echilibru intre mediu urban si cel rural si intre economic si ecologic

REUNIUNEA DE LA BONN
TEME MAJORE:

Readaptarea structurilor urbane Revitalizarea zonelor rurale Restructurarea regiunilor in declin Conservarea si valorificarea resurselor naturale Politici pe termen lung in domeniul infrastructurii si cailor de comunicatii

REUNIUNEA DE LA BON
OBIECTIVE PRIORITARE:

Reducerea dezechilibrului istoric intre centrele industrializate si urbanizate din nordul si vestul Europei si regiunile periferice ramase in urma Reducerea diferentelor ca standard general si nivel de populare Concelierea dezvoltarii economice si protectia mediului Crearea de locuri de munca si de activitati in zonele de reconstructie industriala Echilibrarea retelelor de transport si telecomunicatii

AMENAJAREA TERITORIULUI IN LIMITELE SPATILUI NATIONAL


Scopul:

Elaborarea si aplicarea , strategiilor si politicilor de dezvoltare economica , sociala si spatiala stabilite pentru nivelul national , raional si local;

Armonizarea strategiilor si politicilor, urmarinduse asigurarea dezvoltarii durabile.

Eliminarea decalajelor intre teritorii, dinamizarea dezvoltarii localitatilor;

AMENAJAREA TERITORIULUI IN LIMITELE SPATILUI NATIONAL


Principii in activitatea de amenajare a teritoriului:

Ierarhizarea teritoriului pe trepte de organizare-teritoriala, precum si pe teritorii asociate in zone de cooperare, regionale sau interraionale; Coeziunea economico-sociala, in vederea eliminarii sau deminuarii disparitatilor intre regiuni si intre zone; Coordonarea integrata a politicilor si programelor; Punerea in valoare a potentialului de dezvoltare (resurse umane, cadru natural, patrimoniul cultural, constructii, infrastructura, amenajari); Analiza complexa a tendentelor de dezvoltare; Informarea , consultarea si asigurarea participarii populatiei asupra initiativelor in amenajarea teritoriului ori principiu democratic;

AMENAJAREA TERITORIULUI IN LIMITELE SPATILUI NATIONAL

Obiective ale activitatii de amenajare a teritoriului:

Dezvoltarea economica si sociala echilibrata a tarii; Imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane;

Gestionarea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului;

Utilizarea rationala a terenului,