50.Persistenta si remanenta erbicidelor in sol Persistenta erbicidelor reprezinta durata de actiune a erbicidelor la cultura pt care au fost aplicat.

Persistenta absoluta reprezinta intervalul de timp in care moleculele de erbicid raman in structura nemodificata si pot si identificate prin metode fizice si chimice specifice. Persistenta agronomica repr timpul in care erbicidul isi mentine efectul fitotoxic asupra organismelor vii. Persistenta agronomica poate cuprinde intreaga perioada de vegetatie sau un interval de 5-7 sapt dupa rasarire. Remanenta erbicidelor reprezinta durata de actiune a erbicidului in afara perioadei de vegetatie a plantei la care s-a aplicat 51. Tehnica aplicarii erbicidelor (substanta active, doza , norma de amestec) Substanta active reprezinta acea parte din produsul commercial care raspunde direct de efectul erbicial. Pt erbicidele in stare lichida substantele se exprima in grame la litru pt pulbere sau granule. Doza de erbicid reprezinta cantitatea de erbicid exprimata in substanta active necesara pentru a trata suprafata de 1 ha. Stabilirea dozei se face in fct de eficacitatea prodsului: Continutul solului in humus (pt erbicidele aplicate la sol), gradul de imburuienare, metoda de aplicare (in benzi, pe toata suprafata), tehnica de aplicare(clasica, electrostatica). Norma de amestec reprezinta cantitatea de amestec lichid/amestec de apa+erbicid necesara pt a trata suprafata de 1 ha. Marimea normei difera in functie de tipul de erbicid, modul de administrare, mijloacele de administrare(terestre, aeriene). 52.Prepararea amestecului de erbicidat (Solutia, emulsia, suspensia) Soluia este amestecul cu apa al erbicidelor solubile n ea. Erbicidele solubile n ap sunt formulate ca soluie apoas concentrat (exemplu SDMA a acidului 2,4 D, Icedin, .a.) sau sub form solid ca de exemplu NaTa .a. Emulsia ca noiune general, este amestecul dintre dou lichide fiecare meninndu-i identitatea. n cazul erbicidelor, prin emulsie nelegem amestecul dintre ap i erbicidele formulate sub form de concentrat emulsionabil. Apa ndeplinete rolul de dispersant, iar erbicidul este dispersat, i nu dizolvat aa cum este cazul la soluie. Dac nu se agit, cele dou lichide se separ. Pentru a mri stabilitatea amestecului pentru stropit, se adaug erbicidul n procesul de fabricaie, substane dispersante (detergeni etc.). Cu toate acestea, n timpul aplicrii amestecul

trebuie agitat n permanen pentru a realiza o distribuie uniform n cmp. Suspensia este amestecul format din particule solide, dispersate ntr-un lichid. n cazul nostru, amestecul este format din erbicidele formulate ca pudr umectabil sau ca past dispersabil i din ap. Apa are rolul de diluant i ca urmare de transport. Dac amestecul erbicid-ap rmne n repaus, particulele solide se depun. De aceea, n timpul aplicrii trebuie agitat continuu. 53-58 tabelele cu erbicide 59. Importanta lucrarilor solului - creeaza conditii optime pt incorporarea semintelor, germinarea acestora si pt cresterea acestora - contribuie la mentinerea si sporirea fertilitatii solului prin refacerea periodica a afanarii stratului arat si incorporarea in sol a resturilor vegetale si gunoiului din sol - asigura valorificarea solurilor afectate de factori limitative - combat buruienile, precum si unele boli si daunatori care au ciclurile de dezvoltare in sol - favorizeaza depoluarea solului prin intensificarea activitatii microorganismelor - pregatirea solului necesita 35-60% din totalul energiei consummate dintr-un ciclu de productie 60. Criterii de clasificare a lucrarilor solului (enumerare+clasificare dupa scopul pricipal) Lucrarile solului se executa diferentiat in functie de tipul de sol, conditiile climatice, relief si planta de cultura. Dupa scopul principal - lucrarile de baza care au ca scop principal mobilizarea solului pe adancimea 15-80 cm sunt: aratura, afanarea adanca, aratura de desfundare; - lucrarile de pregatire a patului germinativ mobilizeaza solul pe adancimea 0-10cm -lucrarile de intretinere a ogoarelor (maruntirea, afanarea superficial, nivelarea, distrugerea buruienilor) Dezmiristit Grapat

-lucrari de intretinere a culturilor se executa dupa semanat si sunt: grapt, tavalugit, prasit 61. Criterii de clasificare a lucrarilor solului (enumerare+clasificare dupa epoca de executare) Lucrarile solului se executa diferentiat in functie de tipul de sol, conditiile climatice, relief si planta de cultura. Dupa epoca de executare:

- lucrari executate vara -dezmiristit -arat - lucrari de intretinere a ogoarelor si a culturilor prasitoare - lucrari de pregatirea patului germinativ pt culturile succesive - afanarea adanca si aratura de desfundare - lucrari executate toamna: arat, pregatirea patului germinativ pt culturile de toamna - lucrari executate primavera: preg patului germinativ pt culturile de primavera, lucrari de intretinere a culturilor 62. Criterii de clasificare a lucrarilor solului (enumerare+clasificare dupa adancime) Lucrarile solului se executa diferentiat in functie de tipul de sol, conditiile climatice, relief si planta de cultura. Dupa adancimea de executare - lucrari superficial: dezmiristit, grapat, prasit, tavalugit, aratura superficial - lucrari adanci : aratura adanca - lucraru ft adanci: aratura ft adanca, aratura de desfundare, scarificare 63. Influenta lucrarilor solului asupra insusirilor fizice ale solului Structura solului degradarea solului consta in maruntirea agregatelor structural, modificarea raportului dintre microagregate si macroagregate,cresterea ponderii materialului prafos care in final formeaza crusta. Porozitatea prin lucrarile solului stratul arabil se afaneaza si inregistreaza o crestere a volumului cu 25-50% Densitatea aparenta exprima in general gradul de tasare a solului si este specifica fiecarui sol sau orizont genetic. Poate varia intre 0,9-1,4 g/cm3 Regimul de umiditate ca urmare a lucrarilor solului modificarile pot fi pozitive: cresterea cantitatii de apa inmagazinata, reglarea drenajului intern, reducerea cantitatii de apa evaporate Sau negative: pierderea apei prin evaporare 64. Influenta lucrarilor solului asupra insusirilor chimice si biologice ale solului Lucrarile solului actioneaza indirect asupra insusirilor chimice si determina modificare pH-ului, continutului de humus, potentialului de oxido-reducere si a continutului de saruri solubile. Avtivitatea microorganismelor din sol depinde de regimul de apa, aer si caldura care este influentat de lucrarile solului. Afanarea intensifica activitatea biologica a solului, accentueaza procesul de mineralizare a resturilor organice si a humusului pt a conserva fertilitatea solului trebuie corelata adancimea araturii cu continutul de humus. Procesul de nitrificare are intensutate maxima cand valorile sunt intre 1,11-1,15 65. Influenta lucrarilor solului asupra combaterii buruienilor , bolilor si daunatorilor Lucrarile solului distrug buruienile in vegetatie prin taiere, incorporare in sol, fragmentarea organelor vegetative si aducerea acestora la suprafata unde sunt distruse. Semintele de buruieni de la suprafata prin arat ajung

la adancime unde nu sunt conditii pt germinare. Lucrarile solului contribuie la combaterea bolilor si daunatorilor al caror ciclu de dezvoltare este legat de sol sau resturile vegetale care raman dupa recoltare. 66. Importanta aratului Influenteaza procesele fizice, chimice si biologice din sol ca urmare a modificarii regimului de apa, aer si caldura si substante nutritive. Prin arat resturile vegetale de la suprafata si ingrasamintele sunt incorporate in sol sporind gradul de aprovizionare in elemente nutritive al solului. In urma araturii se aduce la suprafata sol cu structura mai buna si se ingroapa stratul de la suprafata prafuit si cu structura degradata realizandu-se restructurarea solului. Aratura contribuie direct la combaterea buruienilor si la diminuarea atacului de boli si daunatori. Asigura conditii pentru pregatirea patului germinativ. Pe terenurile in panta araturile executate de-a lungul curbelor de nivel reduc eroziunea solului, favorizeaza infiltrarea apei, impiedica scurgerile de apa de la suprafata solului. 67. Factorii care influenteaza calitatea araturii (clasificare) - tipul de sol si principalele insusiri fizico-mecanice - umiditatea solului - starea culturala a terenului - constructia plugului si epoca de executare a araturii - stabilirea corecta a adancimii araturii si schimbarea acesteia de la an la an - directia de arat si metoda folosita - viteza de arat si nivelarea prealabila a terenului 68. Tipurile de aratura dupa adancimea de executare Dezmiristirea se executa cu grapa la o adancimede 10-12cm. Avantaje: - mobilizeaza solul si intensifica active microorganismelor - favorizeaza patrunderea apei in sol si conservarea mai buna a acesteia - distruge buruienile Aratura superficial se executa la adancimea 12-18cm, se foloseste pe terenurile afanate, curate de buruieni cu putine resturi vegetale, pe aluviunile din luncile raurilor si pe terenurile in panta cu strat arabil subtire. Aratura normala se executa la adancimea de 18-20cm, vara sau toamna, in agregat cu grapa stelata. Se executa cat mai repede dupa recoltarea plantei premergatoare. Aratura adanca se executa la 20-30cm, vara la 2-3 sapt dupa dezmiristit sau toamna pt culturile prasitoare care se vor semana primavara. Araturile adanci sunt indicate pe solurile cu strat arabil mai gros, 35 cm pe terenuri cu multe resturi vegetale sau miriste inalta. Aratura ft adanca se executa la adancimi de 30-40 cm. Se foloseste ft rar, poate fi inlocuita cu aratura adanca si solaj. 69. Clasificare araturi dupa ecopa de executare+Aratura de vara - Aratura de vara se executa dupa recoltarea culturilor timpurii (rapita, borceaguri, orz, grau, mazare), dar nu mai tarziu de 15 aug in S si 30 aug in N. - Aratura de toamna - Aratura de primavara

70. Clasificare araturi dupa ecopa de executare+Aratura de toamna - Aratura de vara - Aratura de toamna se practica la culturile recoltate toamna sau pe terenurile care s-au eliberat vara si nu au fost arate. Sunt destinate culturilor semanate in primavara ca termen 15 sept in S si 25 sept in N - Aratura de primavara 71. Clasificare araturi dupa ecopa de executare+Aratura de primavara - Aratura de vara - Aratura de toamna - Aratura de primavera indifferent de zona sau tip de sol aduc numai dezavantaje. Solul intrat in iarna nearat iese in primavara cu reserve mici de apa si cu o stare fizica mai putin favorabila culturilor. Araturile de primavara nu se pot executa decat tarziu dupa ce solul s-a zvantat pe adancimea de lucru. 72. Metode de executare a araturii Aratura la cormana agregatul de arat intra in brazda la mijlocul parcelei se intoarce si se ara o a doua braza langa prima formand o coama. La sfarsit parcela va avea in mijloc o coama si la fiecare margine cate un sant. Aratura intr-o singura parte consta in rasturnarea brazdei intr-o singura parte. Terenul ramane uniform fara coame avand doar un sant la marginea parcelei unde se termina aratul. Este caract plugurilor reversibile. Aratura in laturi se executa prin inceperea aratului din marginea dreapta a parcelei si deplasarea agregatului in sens invers acelor de ceasornic. La sf aratului parcela va avea la fiecare marg o coama iar la mijloc un sant. 73. Desfundarea Este aratura care se executa la adancimi foarte mari 50-80 cm. Se executa numai in situatii deosebite la infiintarea plantatiilor pomicole(vie, hamei) sau la ameliorarea crovurilor. Odata cu efectuarea araturii de desfundare trebuie sa se administreze ingrasaminte organice in cantitati mari si ft mari. D este o lucrare limitata din cauza pretului de cost si mijl tehnice folosite. Exista riscul de a aduce la suprafata orizonturi cu fertilitate scazuta care contin saruri, pietris. - combate in totalitate buruienile - este necesatt ca dupa realizare plantatul sau semanatul sa se faca dupa o perioada de minim 1-2 luni 74. Afanarea adanca - lucrare ce se executa la adancimi mai mari decat adancimea stratului arabil fara rasturnarea sau inversarea orizontului de sol - urmareste permeabilizarea orizontului BT sau a oricarui orizont impermeabil - in scopul optimizarii raportului dintre faza solida si spatial lacunar - afanarea se poate realize cu masini special(MAS -60cm) si cu organe active atasate la plugul obisnuit care afaneaza fundul brazdei pe o adancime de 5-15 cm

- afanarea adanca se executa la adancimi de 60-80 cm fara intoarcerea brazdei la interval de 4-6 ani. 75. Lucrarea cu grapa - grapa mobilizeaza solul la suprafata, il marunteste si /sau niveleaza - adancimea de lucru 3-10 cm pana la max 18 cm grapele grele cu discuri - se fol inainte de semanat sau in vegetatie - tipuri de grape: cu colti fixi sau reglabili si grape stelate 76. Lucrarile de pregatire a patului germinativ definitie, conditii Patul germinativ este stratul de sol de 5-10 cm pregatit din lucrari cu grapa, cultivatorul in ved asigurarii conditiilor optime pt semanat, incoltirea semintelor, rasarire si cresterea plantelor. Conditii care trebuiesc indeplinite pt un pat germinativ de calitate: - are o adancime adecvata in raport cu planta care urmeaza sa fie semanata - solul este maruntit, fara bulgari mari si suprafata este nivelata - este afanat si umed pe adancimea de semanat - este lipsit de buruieni si resturi vegetale la suprafata - preg pat germ treb efect in ziua sau preziua semanatului 77. Lucrarile solului dupa semanat - au scopul de a complete pregatirea patului germinativ(tavalugit), de a favoriza procesele fizico- chimice si biologice din sol (grapat), comb buruienilor, incorporeaza veget 78. Sisteme de lucrari ale solului clasificari + Sistemul classic(conventional) de lucrari ale solului Sisteme de lucrari reprezinta aplicarea in complex a mai multor lucrari cu indicarea nr, succesiunii si a epocii de executare - Sisteme clasice(conventionale) caracteristica principal este aratura cu plugul cu cormana prin care se intoarce bradza; acest sistem e aplicat pe cca 85% pe suprafata arabila Sisteme neconventionale Sisteme de semanat direct

79. Sisteme de lucrari ale solului clasificari + Sistem neconventional de lucrari ale solului Sisteme de lucrari reprezinta aplicarea in complex a mai multor lucrari cu indicarea nr, succesiunii si a epocii de executare - Sisteme clasice(conventionale) Sisteme neconventionale nseamn renunarea la artura cu plugul cu corman total sau periodic, raionalizarea numrului de lucrri i pstrarea la suprafaa solului a cel puin 15-30% din totalul de resturi vegetale. Acest sistem se aplic pe cca. 45% din suprafaa arabil pe plan mondial i se estimeaz o extindere la 60% n urmtorii 20 de ani. Acest sistem este cunoscut i sub denumirea de Sistem de lucrri pentru conservarea solului, SLCS. Sisteme de semanat direct

80. Sisteme de lucrari ale solului clasificari + Sistem de semanat direct Sisteme de lucrari reprezinta aplicarea in complex a mai multor lucrari cu indicarea nr, succesiunii si a epocii de executare - Sisteme clasice(conventionale) Sisteme neconventionale Sisteme de semanat direct inseamna semanatul in sol nelucrat renuntandu-se la orice lucrare a solului.

81. Sistemul de lucrare a solului pentru culturile de toamna care urmeaza dupa premergatoarele timpurii (plantele care parasesc terenul dvrm:mazare, fasole, borceag, orz,grau) 1.Recoltarea plantei premergatoare 2. Aratura de vara+grapa stelata la 18-22cm daca nu este posibila executarea unei araturi de calitate se executa dezmiristirea dupa recoltarea plantei premergatoare, se intarzie aratul pana la 15 aug in zonele N si 30 aug in S 3.Intretinerea araturii peste vara daca apar buruieni(lucrare facultativa) 4.PPG in preziua sau ziua semanatului, cele mai bune rezultate se obtin daca ultima lucr inainte de semanat se face folosin cultivatorul. 82. Sistemul de lucrare a solului pentru culturile de toamna care urmeaza dupa premergatoarele tarzii (floarea soarelui, sfecla, cartof, porumb) Dificultati: resturi vegetale in cantitate mare, umiditatea solului redusa pt asigurarea unor conditii bune de germinare.Lucrarile solului trebuie executate cu 2 3 sapt inainte de semanare. Varianta 1 cand are apa: a) recoltarea plantei premergatoare b) discuit 1 -2 treceri pt distrugerea resturilor vegetale c) aratul in agregat cu grapa stelata imdiat dupa reclot pl premerg, nu mai dvr de 15 sept in N si 25 sept in S d) discuirea in urma plugului pentru maruntirea solului si reducerea de evaporare a apei e) ppg se poate realize cu ajut combinatorului sau grapa cu discuri Varinata 2 presupune renuntarea la arat si lucrari cu grapa cu discuri, freza si paraplow. Se aplica at cand nu se poate executa o aratura se calitate. 83. Sistemul de lucrare a solului pentru culturile de primavara care urmeaza dupa premergatoarele timpurii (mazare, fasole, borceag, rapita, orz ,grau) 1. Recoltarea plantei premergatoare 2. Arat (daca nu se poate executa se aplica dezmiristirea si se ara mai tarziu-cel mai taziu 15 nov)

In zonele se stepa secetoase unde lipsa de apa este acuta araturile se executa in agregat cu apa, pt culturile cu seminte mici care se seaman in prima urgent(1-4 grade), nivelarea terenului se face din toamna

3. In primavara imediat ce terenul permite se executa 1-2 lucrari superficial cu grapa cu colti, grapa cu discuri sau combinatorul pt distrugerea buruienilor si conservarea apei in sol 4. PPG 84. Sistemul de lucrare a solului pentru culturile de primavara care urmeaza dupa premergatoarele tarzii (floarea soarelui, soia, sfecla de zahar,porumbul, cartoful) 1. Recoltarea pl premerg 2. Aratul dupa recol pl premerg 3. In primavara cand terenul permite se executa 1-2 lucrari superficiale cu grapa cu colti, cu discuri sau combinatorul pt distr buruienilor si conserve apei in sol 4. PPG 85. Sistemul de lucrari pentru culturile succesive Se seaman dupa recoltat culture timpurii si au destinatia pt furaj verde sau insilozat, ca ingrasamant verde.Reusesc numai in conditii de aprovizionare corespunzatoare cu apa. Sistemul de lucrari cuprinde: - recolta pl premerg - fertilizarea cu ingrasaminte chimice - lucrarea solului cu grapa cu discuri, aratura superficial 14-18 cm, grapa cu discuri lucreaza in agregat cu grapa cu colti - PPg 86. Sistemul de lucrari pentru culturile compromise Compromiterea culturii se produce sin cauza ingheturilor, inundatiilor, imburuienarii, semintelor necoresp folosite la semanat, efectul remanent al unor erbcide. Varianta 1 a) semanam direct fara alte lucrari at cand cultura a fost compromisa in timpul rasaririi sau imediat dupa rasarit b) daca planta de cultura a fost compromisa la un interval mai mare de timp de la semanat solul este tasat sau imburuienat se lucr cu grapa cu discuri 87. Criterii care stau la baza intocmirii asolamentelor (enumerare) - criterii de ordin natural - criterii economico-organizatorii - criterii agrobiologice 88. Elementele asolamentului (enumerare)

Sola, Cultura premergatoare, Rotaia culturilor , Durata rotaiei , Sola combinata, Structura culturilor , Sol sritoare , asolamentul, cultura repetata, sola combinata, monocultura, cultura intercalata, cultura ascunsa 89. Influenta asolamentului asupra productiei agricole Asolamentul-prin planta premergatoare, prin timpul de revenire la acceasi suprafata, prin incadrarea judicioasa a sistemelor de fertilizare, de lucrare a solului, de aplicare a pesticidelor, creaza conditii favorabile pt cresterea si dezvoltarea plantelor obtinandu-se astfel productii sporite la fiecare cultura. 90. Influenta asolamentului asupra combaterii buruienilor, bolilor si daunatorilor

91. Clasificarea asolamentului Dup numrul de sole, asolamentele poate fi cu 2, 3, 4, 5 etc. sole Clasificarea asolamentelor dup structura culturilor i destinaia produciei principale - asolamentele de cmp (pentru cultura mare, agricole); asolamentele cu sol sritoare; asolamentele furajere; asolamentele legumicole; asolamentele mixte (agricol furajer, agricol legumicol etc.); asolamentele speciale: de protecie antierozional, pentru ameliorarea fertilitii solului, asolamentele pe soluri cu nevoi speciale (hidromorfe, soluri acide, nisipuri, srturi), cu plante medicinale i aromatice, cu plante melifere, asolamente din orezrii etc. 92. Etape in introducerea asolamentului 1. Gruparea culturilor pe sole 2. Stabilirea rotatiei- succesiunea, ordinea 3. Repartizarea culturilor in primul an 4. Elaborare tabel asolament 93. Sisteme de agricultura - un complex de masuri organizatorice (pedo-ameliorative, agrofitotehnice, zootehnice, economice etc) de utilizare a resurselor natural si umane in vederea desfasurarii procesului de productie in agricultura. - sisteme de agricultura cu telina - sisteme de agricultura cu pacloaga - sisteme de agricultura cu ogor - sisteme de agricultura cu asolament altern - sisteme de agricultura conventional (cu plante prasitoare) - sisteme de agricultura biodinamica - sisteme de agricultura biologica (ecologica)

- sisteme de agricultura durabila 94. Sistemul de agricultura conventional

95. Sistemul de agricultura ecologica Caracteristicile culturii biologice: - folosirea ingrasamintelor organice utilizarea asolamentelor aplicarea metodelor biologice de combatere a bolilor, daunatorilor si buruienilor renuntarea totala la flosirea substantelor chimice (pesticide, ingrasaminte) obtinute pe cale industriala

96. Sistemul de agricultura durabila Reprezinta un concept care a aparut dupa 1980, ca o alternativa la efectele negative ale agriculturii conventionale. Acest sistem mai este cunoscut si sub denumirea de agricultura sustenabila. Componenetele sistemului de agricultura durabila: - structura culturilor asolamentele lucrarile solului aplicarea ingrasamintelor organice ingrasamintele chimice combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor folosirea si conservarea resurselor dezvoltarea fermelor mixte dezvoltarea rurala

97. Combaterea sistemului de agricultura durabila

98. Elaborare tabel asolament - tabelul 99. Integrare sistem de lucrare a solului in asolament - tabel asolament +erbicide 100. Integrare sistem de combatere a buruienilor in asolament tabel asolament +erbicide