UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative Domeniul: Masterat Specializarea: Stiinte Penale Durata programului

de studiu: 2semestre Forma de invatamant: ZI Anul universitar: 2011-2012

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR MASTERAT: STIINTE PENALE

DISCIPLINA : DREPT PROCESUAL PENAL

PROF. UNIV. DR. NICU JIDOVU

MASTERAND: CRISTEA IOANA RAMONA

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative Domeniul: Masterat Specializarea: Stiinte Penale Durata programului de studiu: 2semestre Forma de invatamant: ZI Anul universitar: 2011-2012

RECURSUL

Recursul este calea de atac ordinara ce se poate indrepta impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate in apel,realizand un al doilea control judecatoresc al cauzei,preponderant in drept,sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instant,in cauzele nesupuse apelului,realizand un control judecatoresc integral al cauzei.Recursul nu pune in miscare o naua judecata a cauzei de fond,verifica doar temeinicia hotararii atacate,sub aspectul legalitatii,pe baza materialului probator din dosar si a inscrisurilor noi prezentate la instant de recurs. Speta1: Prima instanta a dispus condamnarea inculpatului pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta,prevazuta in art 257 c.pen.Impotriva sentintei inculpatul a declarat apel cu motivarea ca urmarirea penala nu a fost afectata in intregime de catre procuror ci partial si de catre organul de cercetare penala,care nu avea competent;asistenta juridica in cursul urmaririi penale nu a fost asigurata;pedeapsa ce i s-a aplicat este prea grea. Instanta de apel,examinand numai ultimul motiv de apel referitor la individualizarea pedepsei a respins cererea inculpatului.Inculpatul a declarat recurs. Ce motiv de casare poate invoca inculpatul in recursul sau? Potrivit art 378alin 3 c.proc.pen.instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor de apel invocate.In speta,aceste prevederi au fost invocate.In acest sens instant de apel,nu s-a pronuntat asupra unor cereri si aparari facute de inculpate prin motivele de apel esentiale pentru clarificarea situatiei juridice a inculpatului si retinerea vinovatiei sale de natura a-i asigura drepturile si de a influenta solutionarea cauzei.In concluzie motivele
1

Dr.proc.pen Mapa de seminarii Ion Neagu Mircea Damaschin ed:UNIVERSUL JURIDIC

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative Domeniul: Masterat Specializarea: Stiinte Penale Durata programului de studiu: 2semestre Forma de invatamant: ZI Anul universitar: 2011-2012

de apel asupra carora instant nu s-a pronuntat constituind,pentru inculpate,cereri sentiale,decizia este supusa casarii in temeiul art 3859 alin 1 pct 10 c.pr.pen. . Hotararile supuse recursului: Recursul se poate ndrepta mpotriva sentintelor, a deciziilor, si a ncheierilor. Potrivit art.3851, pot fi atacate cu recurs: -sentintele pronuntate de judecatorii n cazurile prevazute de lege; -sentintele pronuntate de tribunalele militare n cazul infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa nchisorii de cel mult 2 ani; -sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea Militara de Apel; -sentintele pronuntate de sectia penala a naltei Curti de Casatie si Justitie; -sentintele pronuntate n cazul infractiunilor cu plngere prealabila; -deciziile pronuntate, ca instante de apel, de tribunale, tribunalele militare teritoriale, curtile de apel si Curtea Militara de Apel, cu exceptia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor; -sentintele pronuntate n materia executarii hotarrilor penale, afara de cazul cnd legea prevede altfel, precum si cele privind reabilitarea; -ncheierile date n aceste cazuri, chiar daca au fost date dupa pronuntarea hotarrii, dar numai o data cu sentinta sau decizia recurata, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Pot fi atacate cu recurs si ncheierile si sentintele pentru care este prevazuta separat calea de atac a recursului (ncheierile privind masurile preventive, sentintele de restituire a cauzei la procuror). -sentintele pentru care legea prevede si calea apelului,nu pot fi atacate cu recurs,daca persoanele cu drept de a declara apel nu au folosit calea apelului sau daca apelul a fost retras;chiar daca nu au folosit apelul aceste personae pot declara recurs cu indeplinirea a doua conditii: a)prin decizia pronuntata in apel a fost modificata Solutia din sentinta; b)recursul va viza numai aceea modificare. Titularii dreptului de recurs pot face recurs:

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative Domeniul: Masterat Specializarea: Stiinte Penale Durata programului de studiu: 2semestre Forma de invatamant: ZI Anul universitar: 2011-2012

-procurorul,in ce priveste latura penala si latura civila; -inculpatul,in ce priveste latura penala si latura civila; -partea vatamata,in latura penala; -partea civila si partea responsabila civilmente,in ambele laturi ale procesului penal; -martorul,expertul,interpretul si aparatorul cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite acestora; -orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate,printr-o masura sau printr-un act al instantei; -pentru aceste persoane(cu exceptia procurorului),recursul poate fi declarat si de catre reprezentantul legal sau aparator,iar pentru inculpat si de sotul acestuia.

SPETA2: Inculpatul a fost condamnat de prima instanta pentru infractiunea de inselaciune,Parchetul a declarat apel impotriva solutiei de achitare apel care a fost respins.Contradeciziei pronuntate in apel, Parchetul a declarat recurs invocand cazul de casare prevazut in art 3859 alin 1 pct 21 c proc pen in sensul ca judecarea apelului a avut loc cu procedura de citare nelegala neindeplinita fata de inculpate care a si lipsit.Se impune cu privire la recursul de catre Parchet. Recursul declarat de catre procuror invocand vicierea procedurii de citare a inculpatului este in primul rand o cerere favorabila inculpatului,aceasta deoarece principala functiune a citarii in procesul penal o reprezinta posibilitatea acordata celor citati de a participa la activitatea judiciara in mod nemijlocit aceasta participare fiind o premisa esentiala pentru exercitiul dreptului la aparare.Fiind in favoarea inculpatului prin recursul procurorului potrivit art 3858 alin 2 c.proc.penala nu se poate agrava situatia inculpatului,ori efectul admiterii recursului consta in rejudecarea apelului declarat impotriva unei solutii de achitare favorabile inculpatului ceea c reprezinta o agravare a situatiei acestuia.In concluzie costantandu-se
2

Dr.proc.pen Mapa de seminarii Ion Neagu Mircea Damaschin ed:UNIVERSUL JURIDIC

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative Domeniul: Masterat Specializarea: Stiinte Penale Durata programului de studiu: 2semestre Forma de invatamant: ZI Anul universitar: 2011-2012

incidenta prevederilor care costata principiul non-reformatio,recursul urmeaza a fi respins. Termenul de declarare a recursului -termenul de recurs este de 10 zile,cu o serie de exceptii,dupa cum urmeaza: a)impotriva incheierii prin care s-a dispus in timpul urmaririi penale luarea masurii arestarii preventive se poate face recurs de catre cei in drept in termen de 24 de ore de la pronuntare,pentru cei prezenti si de la comunicare,pentru cei lipsa(art.1403alin.1 c.pr.pen.); b)termenul in care poate fi declarat recursul imprtiva incheierilor privnd liberarea provizorie este de 24 de ore si curge de la pronuntare,pentru cei prezenti,ori de la comunicare pentru cei lipsa(art.1609alin.2 c.pr.pen); c)hotararea instantei de solutionare a cererii de incetare aexecutarii pedepsei la locul de munca poate fi atacata cu recurs in termen de 3 zile; d)hotararea instantei de solutionare a cererii de liberare conditonata poate fi atacata cu recurs in termen de 3 zile; e)termenul de recurs in cadrul procedurii urgent de judecare a infractiunilor flagrante este de 3 zile. -termenul de recurs se calculeaza pe zile libere cu prorogarea ultimei zile in situatiile in care ultima zi a termenului este nelucratoare; -o serie de dispozitii caracteristice recursului sunt reglementate de norme similare care guverneaza institutia apelului; in acest sens urmatoarele institutii au reglementare comuna: a)data de la care curge termenul de recurs; b)repunerea in termen; c)renuntarea la recurs; d)retragerea recursului SPETA3: Inculpatul a fost condamnat de prima instanta la pedeapsa amenzii penale.Impotriva sentintei inculpatului a declarat apel care a fost respins ca tardiv introdus.In recursul sau formulat impotriva ambelor hotarari, inculpatul a invocate cazul de Casare prevazut in art 3859 alin 1 pct 21 proc
3

Dr.proc.pen Mapa de seminarii Ion Neagu Mircea Damaschin ed:UNIVERSUL JURIDIC

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative Domeniul: Masterat Specializarea: Stiinte Penale Durata programului de studiu: 2semestre Forma de invatamant: ZI Anul universitar: 2011-2012

pen,constand in aceea ca nu a fost legal citat la judecata in prima instanta a cauzei. Ce solutie se impune cu privire la recursul inculpatului? Potrivit art 3859 alin 1 pct 21 c.proc.penala exista caz de casare cand judecata in prima instanta sau in apel a avut loc in instanta unei parti nelegal citate sau care legal citate au fost in imposibilitatea de a se prezenta si de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate.Prin urmare nelegala citare a partii sau imposibilitatea ei de a se prezenta in fata primei instante nu se poate acoperii prin regularitatea citarii ori prin prezenta partii la judecata de apel,astfel casarea v-a privii atat sentinta primei instante,cat si decizia instantei de apel si se va face cu trimiterea cauzei spre rejudecata la prima intanta care va relua judecata de la termenul pentru care nu a fost legal citata sau de la termenul la care partea desi procedura de citare a fost indeplinita,s-a aflat in imposibilitatea de a se pronunta si de a instiinta instanta despre acest fapt.In concluzie nelegala citare in fata primei instante de judecata in conditiile absentei inculpatului va fi invocata de aceasta drept motiv de casare,chiar daca in apel procedura de citare a fost legal indeplinita ori a fost prezenta. Cazurile de casare Atunci cnd recursul urmeaza apelului, n sensul ca este a doua cale de atac ordinara ce poate fi exercitata ntr-o cauza penala, recursul poate fi admis doar dacasi hotarrea recurata cuprinde anumite erori expres prevazute de lege si numite cazuri de casare. Cazurile de casare sunt enumerate limitativ de art.3859. Recursul declarat mpotriva unei hotarri care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel, nu este limitat la cazurile de casare prevazute n art.3859, iar instanta este obligata ca, n afara temeiurilor invocate si cererilor formulate de recurent, sa examineze ntreaga cauza sub toate aspectele. Motivarea recursului Recursul trebuie sa fie motivat. Motivele de recurs se formuleaza n scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanta de recurs cu cel putin 5 zile naintea primului termen de judecata.

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative Domeniul: Masterat Specializarea: Stiinte Penale Durata programului de studiu: 2semestre Forma de invatamant: ZI Anul universitar: 2011-2012

Daca recursul nu este motivat sau nu este motivat n termenul impus de lege, instanta va lua n considerare la solutionarea recursului doar cazurile de casare ce se iau n considerare din oficiu. n cauzele supuse doar recursului, nu si apelului, motivele de recurs pot fi formulate si oral n ziua judecatii. Judecata n recurs Judecata n recurs se desfasoara potrivit normelor cu caracter general care disciplineaza faza de judecata la care se adauga unele norme specifice cailor ordinare de atac, n general sau recursului, n special. Judecata n recurs parcurge aceleasi stadii procesuale ca si judecata n prima instanta: pregatirea judecatii, sedinta de judecatasi deliberarea si pronuntarea hotarrii. Masurile premergatoare sedintei de judecata sunt cele comune judecatii n oricare din etapele sale. O masura pregatitoare, specifica recursului, consta n posibilitatea de a se dispune ntocmirea unui raport cu privire la cauza dedusa judecatii de catre unul din magistratii ce vor alcatui completul de judecata. Astfel, potrivit art.38512, presedintele instantei de recurs, odata cu fixarea termenului recursului, poate delega pe unul din judecatorii care fac parte din completul de judecata n recurs, sa faca un raport scris asupra recursului. La nalta Curte de Casatie si Justitie, raportul poate fi ntocmit de un judecator sau un magistrat asistent. Magistratul raportor face n mod obligatoriu parte din compunerea instantei de judecata, iar n caz de imposibilitate se numeste un nou raportor, cu cel putin 48 de ore nainte de judecata. Sedinta de judecata n recurs se desfasoara conform reglementarilor comune n materia judecatii. Completul de judecata este format din 3 judecatori, cu exceptia recursurilor ndreptate mpotriva sentintelor pronuntate de nalta Curte, cnd este format din 9 judecatori. La sedinta de judecata n recurs este obligatorie prezenta procurorului, n toate cazurile, si a inculpatului daca se afla n stare de detinere. Partile dobndesc la judecarea n recurs denumiri specifice cel care a declarat

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative Domeniul: Masterat Specializarea: Stiinte Penale Durata programului de studiu: 2semestre Forma de invatamant: ZI Anul universitar: 2011-2012

recurs poarta numele de recurent, iar cel mpotriva caruia s-a declarat recursul numele de intimat fara a-si pierde nsa calitatile initiale de parte. Judecata n recurs se face pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei si, a oricaror nscrisuri noi prezentate la instanta de recurs. Judecata n recurs consta n dezbaterea motivelor de recurs formulate. Dupa citirea raportului, cnd s-a dispus ntocmirea acestuia, presedintele completului da cuvntul recurentului, apoi intimatului si n urmasi procurorului. Daca ntre recursurile declarate se aflasi recursul procurorului, primul cuvnt il are acesta. Procurorul si partile au dreptul la replica cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor. Inculpatul are cel din urma cuvntul. Deliberarea instantei de recurs are loc conform reglementarilor comune n materie. Instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor de recurs invocate de procuror sau de parti. Rezultatul deliberarii se consemneaza ntr-o minuta care va fi pronuntata n sedinta publica, potrivit reglementarilor comune. SPETA4: Inculpatul a fost condamnat pentru savarsirea a doua infractiuni de ultraj.Impotriva sentintei,procurorul a declarat apel, criticand pedeapsa aplicata de prima instanta ca fiind prea blanda.La dezbaterile apelului care au avut loc la 05.04.1999 inculpatul a fost prezent si asistat de aparatorul ales.Pronuntarea s-a amanat pana la data de 20.04.1999 cand a fost admis apelul declarat de procuror. Instanta a schimbat incadrarea juridicaa si a aplicat o pedeapsa mai grea.Instanta de apel a dispus comunicarea copiei dispozitivului deciziei inculpatului,care a luat la cunostinta la data de 03.05.1999. Inculpatul a declarat recurs la data de 10.05.1999. Din punct de vedere al dispozitiilor art 3853 c.proc.pen care reglementeaza termenul de declarare a recursului, este legal introdus recursul inculpatului?
4

Dr.proc.pen Mapa de seminarii Ion Neagu Mircea Damaschin ed:UNIVERSUL JURIDIC

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative Domeniul: Masterat Specializarea: Stiinte Penale Durata programului de studiu: 2semestre Forma de invatamant: ZI Anul universitar: 2011-2012

Recursul trebuie declarat intr-un termen fix,determinat prin lege.Fixarea unui termen de recurs se justifica prin necesitatea contolului judiciar intr-un interval de timp rezonabil si,prin aceasta,promptitudinea represiunii;daca declararea recursului n-ar fi limitata in timp,s-ar ajunge la situatia inadmisibila,ca procesele penale sa fie prelungite nedefinit,ceea ce ar intarzia fara necesitate stabilirea adevarului,sanctionarea celor vinovati si punerea in executare a hotararilor pronuntate,subnumindu-se autoritatea si prestigiul justitiei.Astfel,potrivit art 3853 alin 1 c.pr.pen.termenul de recurs sete de 10 zile,daca legea nu dispune altfel. De asemenea potrivit art 3853 alin 2 c.pr.pen raportat la art 363 alin 3 c.pr.pen pentru partea care a fost prezenta la dezbaterile apelului ori la pronuntare,termenul de recurs curge de la pronuntare. Imprejurarea ca in speta,instant de apel impotriva dispozitiilor legale care reglementeaza comunicarea copiei dispozitivului deciziei pronuntate pentru partile care au lipsit atat la dezbateri cat si la pronuntare,a comunicat copie dupa dispozitiv inculpatului,care a luat la cunostinta la data de 03.05.1999,desi inculpatul a fost prezent in stare de libertate la dezbateri,nu poate determina considerarea recursului ca fiind facut in termen,momentul de la care urmeaza a se calcula termenul fiind,potrivit dispozitiilor legale,data pronuntarii iar nu cea a comunicarii. In aceste circumstante,recursul declarat in cauza de inculpat urmeaza a fi respins fiind tardiv introdus. Judecarea recursului Obiectul judecatii -judecarea recursului se va face numai cu privire la schestiunile de drept -judecarea recursului va viza direct hotararea atacata,iar nu procesul sub toate aspectele sale; -in ipoteza ca recursul a fost declarat impotriva unei hotarari judecatoresti care potrivit legii nu este supusa apelului,obiectul judecatii in recurs se va extinde si asupra fondului cauzei;

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative Domeniul: Masterat Specializarea: Stiinte Penale Durata programului de studiu: 2semestre Forma de invatamant: ZI Anul universitar: 2011-2012

-judecarea recursului se supune atat normelor procesuale ce caracterizeaza judecata,cat si normelor de procedura special cuprinse in art.3851138514c.pr.pen; -partile la care participa judecata in recurs sunt: a)recurentul(partea care a declarat recurs) b)intimatul(partea la care se refera recursul declarat) Masurile premagatoare -se desfasoara o serie de activitati care premerg judecarea recursului: a)fixarea termenului de judecata b)citarea partilor si prezenta acestora la judecarea apelului c)asigurarea prezentei inculpatului arestat d)asigurarea dreptului de aparare e)desemnarea completului de judecata f)alte masuri premargatoare Solutionarea recursului Respingerea recursului -instanta respinge recursul daca acesta este: a)tardiv b)inadmisibil c)nefondant Admiterea recursului -admiterea recursului are drept consecinta casarea hotararii atacata si pronuntarea uneia dintre urmatoarele solutii a)mentinerea hotararii primei instante,cand apelul a fost gresit admis b)achitarea inculpatului ori incetarea procesului penal,in cazurile prevazute la art.11c.pr.pen; c)rejudecarea de catre instant a carei hotarare a fost casata,in cazurile prevazute in art.3859alin 1pct.3-5,pct .6 teza a doua,pct.7-10 si pct.21; d)rejudecarea de catre instanta competenta in cazul prevazut in art.3859alin.1 pct.1

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative Domeniul: Masterat Specializarea: Stiinte Penale Durata programului de studiu: 2semestre Forma de invatamant: ZI Anul universitar: 2011-2012

e)refudecarea de catre instant de recurs,in cazurile prevatute in art 3859alin.1 pct.11-20,precum si in cazul prevazut in art 3856alin.3 c.pr.pen

SPETA5: Prima instant a dispus condamnarea inculpatului pentru savarsirea tentative la infractiunea de omor si a infractiunii de rele tratamente aplicate minorului.Instanta de apel a mentinut hotararea primei instante,impotriva deciziei procurorul a declarat recurs. Procurorul de sedinta a declarat ca nu sustine recursul declarat.Aceasta declaratie a procurorului de sedinta va fi asimilata unei cereri de retragere a recursului.Potrivit atat declaratiei a procurorului de sedinta va fi asimilata unei cereri de retragere a recursului.Potrivit art 3854 alin 2 c.proc.penala raportat la articolul 369 din alin 3 c.proc.penala,apelul declarat de procuror poate fi retras de procurorul ierarhic superior,de procurorul de la Parchetul de pe langa instanta superioara celei care a solutionat cauza. Dispozitia prezentata are la baza o dubla ratiune,astfel pe de-o parte,s-a urmarit determinarea procurorilor de a se folosi cu mult discernamant de dreptul la exercitarea cailor de atac,evitandu-se impovararea instantelor cu apeluri nejustificate si pe de alta parte asigurarea unui control din partea procurorilor ierarhici asupra modului in care subordonatii lor folosesc cai de atac.In speta declaratia procurorului de sedinta,de nesustinere a recursului promovat nu are semnificatia unei retrageri a recursului,acesta urmand a fi examinat in raport cu motivarea si cu prevederile art 3859 alin 2 c.proc.penala

Rejudecarea cauzei dupa casare -rejudecarea este limitata prin dispozitiile instantei de recurs;

Dr.proc.pen Mapa de seminarii Ion Neagu Mircea Damaschin ed:UNIVERSUL JURIDIC

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative Domeniul: Masterat Specializarea: Stiinte Penale Durata programului de studiu: 2semestre Forma de invatamant: ZI Anul universitar: 2011-2012

-instanta de rejudecare trebuie sa se conformeze hotararii instantei de recurs,in masura in care situatia de fapt ramane cea avuta in vedere la solutionarea recursului; -daca hotararea a fost desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane,ori numai in ce priveste latura penala sau civila,instant de rejudecare se va prinunta numai in limitele in care hotararea a fost casata; -instanta de fond careia i s-a trimis cauza spre rejudecare nu poate restitui cauza instantei de casare pe motivul ca aceasta ar fi trebuit sa o retina si sa o judece ia insasi; -in toate situatiile rejudecarea cauzei dupa casare se face cu respectarea principiului non refomatio in peius.

Efectele recursului Efectul suspensiv -recursul este suspensiv de executare,atat in ce priveste latura penala,cat si latura civila; -de la aceasta regula sunt reglementate o serie de exceptii,cum ar fi: a)in cazul recursului peste termen(baza legala fiind aceiasi ca si in cazul apelului,art365 c.pr.pen); b)cand recursul se declara impotriva incheierii prin care s-a dispus luarea unei masuri de preventie(art 141 alin 2 c.pr.pen); c)cand recursul se declara impotriva incheierii prin care s-a hotarat asupra prelungirii arestarii inculpatului(art.159 alin 7 c.pr.pen); d)cand recursul se declara impotriva incheierii prin care s-a confirmat masura internarii medicale ca masura de siguranta cu titlu procesual(art.162 alin.6 c.pr.pen); e)cand recursul se declara impotriva incheierii prin care prima instanta pronunta suspendarea judecatii(art.303 alin 3 c.pr.pen); f)cand recursul se declara impotriva incheierii pein care instanta solutioneaza o contestatie introdusa impotriva luarii unei masuri asiguratorii(art 168 alin 2 c.pr.pen)

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative Domeniul: Masterat Specializarea: Stiinte Penale Durata programului de studiu: 2semestre Forma de invatamant: ZI Anul universitar: 2011-2012

Efectul devolutiv -recursul,spre deosebire de apel, nu poate avea efect devolutiv integral,ci numai partial; -instanta judeca recursul numai cu privire la persoana care la declarat si la persoanala care se refera declaratia de recurs si numai in raport cu calitatea pe care o are recurentul in process; -efectul devolutiv al recursului este limitat de: a)persoana care la declarat b)persoana la care se refera declaratia de recurs c)calitatea pe care o are recurentul in proces d)motivele de casare,prevazute expres de lege -recursul declarat impotriva unei hotarari care,potrivit legii,nu poate fi atacata cu apel,nu este limitat la motivele de casare prevazute de lege,iar instanta este obligata ca,in afara temeiurilor invocate si a cererilor invocate de recurent,se examineze intreaga cauza sub toate aspectele.

Efectul extensiv : -instanta de recurs examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat recurs,sau la care acesta nu se refera,putand hotara si in privinta lor,fara sa poate crea acestor parti o situatie mai grea; -efectul extensive obliga instanta de recurs sa examineze cauza,prin extindere,si cu privire la persoanele care nu au declarat recurs,precum si cu privire la cele la care declaratia de recurs nu se refera abilitand-o sa hotarasca si in privinta lor,fara sa poata crea,insa,acestor parti o situatie mai grea; -efectul extensive este incident cu indeplinirea urmatoarelor doua conditii: a)in cauza exista mai multe parti apartinand aceluiasi grup procesual b)recursul este declarat in termen(cand recursul este declarat dupa exprimarea termenului legal,acesta nu va putea fi extins,ci va fi respins,de plano,ca tardiv)

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative Domeniul: Masterat Specializarea: Stiinte Penale Durata programului de studiu: 2semestre Forma de invatamant: ZI Anul universitar: 2011-2012

Efectul neagravarii situatiei in propriul recurs -instanta de recurs, solutionand cauza,nu poate crea o situatie mai grea pentru cel care a declarat recurs; -conditie: calea de atac a recursului a fost exercitata de un singur titular sau de mai multi titular,care se afla pe aceasi pozitie procesuala(daca in mod concomitant recursul a fost declarat si de partea adversa,efectul devolutiv al acestuia,anuleaza efectul de neagravare,situatie in care instanta poate crea titularului respectiv o situatie mai grea); -in cazul recursului declarat de procurer in favoarea unie parti instant de recurs nu poate agrava situatia acesteia(art 3858alin 2 c.pr.pen).

SPETA6: In recursul declarat de inculpat se solicita schimbarea incadrarii juridice dintr-o infractiune continuata de furt(art 208,209 lit c)c.penal cu aplicarea art 41 alin 2 c.penal intr-un conscurs de infractiuni(art 208,209 c.pen cu aplicarea art 33 lit a c.pen)S-a argumentat ca intervalul de timp existent intre cateva acte materiale este prea lung (cateva zile)pentru a putea sustine existent unei rezolutii infractionale mici. Reprezinta cererea inculpatului recurent o modalitate de agaravare a situatiei in propria cale de atac? Schimbarea incadrarii juridice dintr-o infractiune continuata intr-un concurs de infractiuni constituie o agaravare a situatiei inculpatului,atat din punct de vedere moral,cat si juridic deoarece,in sarcina acestuia se vor retine doua sau mai multe infractiuni avand aceeasi incadrare juridical ca si cea initiala pentru care se vor stabili doua sau mai multe pedepse,desi prin hotararea atasata el fusese condamnat la una singura.Mai este de observat ca nu este posibil ca partea care a facut recurs sa renunte la beneficial principiului non reformation in pejus si sa ceara adoptarea unei solutii care i-ar agrava situatia.O asemenea cerere nu poate fi primita deoarece dispozitiile art.3858 c.proc.pen se adreseaza situatiei in mod imperative peste vointa partii,interzicandu-i sa creeze celui care a exercitat calea de atac o situatie mai grea.Exista insa si o origine mai nuantata cu privire la aceasta problema.
6

Dr.proc.pen Mapa de seminarii Ion Neagu Mircea Damaschin ed:UNIVERSUL JURIDIC

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative Domeniul: Masterat Specializarea: Stiinte Penale Durata programului de studiu: 2semestre Forma de invatamant: ZI Anul universitar: 2011-2012

Astfel s-a afirmat ca schimbarea incadrarii juridice dintr-o infractiune continuata intru-un concurs de infractiuni reprezinta o agravare a situatiei inculpatului doar in principiu.Pentru ca in ipoteza in care legea prevede pentru infractiune continuata o pedeapsa mai grea decat cea care s-ar putea pronunta pentru cea mai grava dintre infractiunile in care ea ar putea fi descompusa,nu se poate vorbi despre o agravare a situatiei inculpatului.Cu alte cuvinte in aplicarea principiului non reformation in pejus nu se poate face abstractie de situatia concreta cauzei supuse spre examinare.