Sunteți pe pagina 1din 5

O LUME A MUNCII. Etica muncii din Japonia este legendara.

Potrivit modelelor traditionale, salariatul [functionarul de birou] face naveta in medie doua ore si petrece zece ore la birou, sase zile pe saptamana. Functionarele sau alte angajate lucreaza opt ore pe zi. Cand biroul se inchide, salariatul se alatura, de obicei, colegilor sai, pentru a servi o bautura. Cand ajunge acasa, copii sai dorm. Petrece doar duminica alaturi de ei -daca poate sta treaz. Salariatul japonez are dreptul la un concediu cu plata de doua saptamani pe an. Simtul lui de fidelitate fata de corporatia la care lucreaza va reduce concediul la numai patru zile. Pana acum zece ani, salariatul era angajat pe viata. El urca in ierarhia corporatiei odata cu varsta si mai putin prin valoarea sa. Cand ajungea un manager de calitate medie, pe la 40 de ani, avea si alte obligatii in plus fata de cei mai in varsta sau mai tineri ca el, ceea ce`i marea stresul. Daca nu sucomba karoshi - moartea cauzata de extenuare - devenea senior manager si ajungea la pensie la 60 de ani. Desi inca tipic, scenariul acesta este redefinit, in mod curent. Recesiunea a schimbat mult modelele de munca din Japonia. Promovarea se bazeaza mai ales pe valoare. Vanatoarea de creiere si schimbarea slujbei au devenit mult mai des intalnite. Tinta Japoniei de 40 de ore de munca pe saptamana ramane destul de indepartata, desi corporatiile si fabricile mai mari s`au adaptat la cinci zile lucratoare pe saptamana de la sfarsitul anilor `80 si majoritatea firmelor cu activitate de sase zile acorda o jumatate de zi libera sambata sau muncesc sase zile alternativ. Cu cat compania este mai mica, sansele sa se lucreze 48 de ore pe saptamana sunt mai mari. Coloana vertebrala a economiei este formata din numeroasele firme mici ce sunt subcontractori de parti componente pentru companii mai mari. Competitia ramane acerba, chiar si in timpul recesiunii. Daca o firma nu poate avea preturi mici si nu face fata termenelor finale dure, alta este gata sa`i preia activitatea. Multe astfel de firme sunt ateliere unde se depun mari eforturi si angajeaza forta de munca straina, de multe ori ilegal. Somajul, aflat inca la 2,5% in 1991, la fel ca in ultimele decenii, a crescut la inceputul lui 1998. Chiar la inceputul secolului al XXI-lea, sistemul angajarii din Japonia la un nivel scazut, de invidiat, intre 3 si 4 procente. BARBATII SI FEMEILE Educati pentru a prefera compania celor de acelasi sex cu ei si adesea casatoriti prin aranjamente, barbatii si femeile petrec putin timp impreuna. Iesirile in grupuri [sau in cupluri] mixte sunt preferate de tineri, dar viata sociala restrictionata din cauza muncii poate reduce ocaziile de a intalni membri ai sexului opus. Japonia ramane preponderent dominata de barbati. Doar un sfert din studenti din universitati sunt femei iar cele care urmeaza cursuri postuniversitare sunt si mai putine. Jumatate din forta de munca o reprezinta femeile, dar numai vreo 8 procente ajung sa fie promovate la nivel de directori. Legea Egalitatii Oportunitatilor de Munca, introdusa in 1979 spre a incuraja egalitatea femeilor cu barbatii, nu a prevazut sanctiuni pentru cei care o incalca, Indiferent de calificare, munca angajatelor tinde sa fie servila si de subordonare. Adesea poarta uniforme, in timp ce barbatii nu, le raspund la telefon si le servesc ceai colegilor de sex opus. Se angajeaza de la varsta de 20 de ani cu un salariu mai mic decat al unui barbat si pleaca deobicei, din serviciu atunci cand se marita. Unele companii conservatoare angajeaza doar tinere care stau cu parintii lor si le concediaza dupa varsta de 26 de ani, combinand ideile de baza ale lui Confucius pentru a scuza ca le platesc pe angajate mai prost. Femeile revin la munca dupa cresterea copiilor, dar numarul celor care se marita mai tarziu pentru a`si urma cariera este in continuare in crestere, Americanii si europenii sunt adesea socati de statutul femeilor in Japonia. Dar daca opozitia fata de o egalitate adevarata vine din partea politicienilor barbati, acelasi lucru se constata, paradoxal, si din partea milioanelor de femei multumite sa detina puterea la domiciliu si neingrijorate de felul in care acest lucru le afecteaza imaginea. Programele TV pentru barbati care prezinta partea

placuta a femeii, aceasta fiind de acord ca o scolarita incantata si c onfirmand tot ce spune el, au mai mult de a face cu "fata" pentru public decat cu realitatea. Intr`o tara in care duritatea femeii este proverbiala, imaginea foarte placuta vesticilor, cu japoneza slaba si intelegatoare, nu prea corespunde adevarului. Japonezii, supusi unei rutine ce pune o presiune mai mare asupra lor spre ai conforma, pot uneori fi vazuti rezervati si mai inchisati decat femeile. Vechiul sistem familial, bazat pe dominatia barbatului si a varstei, a fost inlaturat prin Constitutia din 1946 - un factor ce a contribuit la migratia in masa spre orase, determinata de oportunitatile locurilor de munca. In mod traditional, trei generatii traiau sub acelasi acoperis, modelul familiei extinse fiind acum tipic doar in zonele rurale. Peste 77% din populatie locuieste la oras, unde se intalneste doar nucleul familiei. Totusi, scaderea ratei natalitatii pune tot mai multe probleme unei societati ce imbatraneste. Ca o reactia la regretabila imbatranire, gospodariile extinse tind sa creasa iar ca numar, dar, multumita generatiilor care traiesc in apartamente separate, din aceeasi cladire, acestea au o mai mare independenta si intimitate. Domiciliul familiei medii de la oras, cu un copil este format din doua dormitoare, sufragerie/bucatarie intr`o singura incapere. Din cauza lipsei de spatiu locuit, majoritatea japonezilor - mai ales barbati - cauta distractia in afara casei. Dominatia masculina pare sa supravietuiasca in locuinta moderna, unde barbatul cel mai in varsta face primul baie si femeia cea mai tanara, ultima. Atunci cand oapetii se distreaza, sotia ii sevreste la masa, incepand cu sotul ei, ea mancand ceva mai tarziu. Pe de alta parte, casa unei japoneze este castelul ei. Ea se descurca in privinta finantelor gospodariei si ia deciziile referitoare la copii si la educatia lor, ca si mutatul locuintei. Sotul ii aduce salariul si ea ii da bani de buzunar : kazukai. Familiile care traiesc in sistemul ie locuiesc adesea ca familii extinse, ceea ce este convenabil pentru afacerile familiare. O femeie obisnuita sa fie proprietatea familiei sotului ei, dupa casatoriem isi raceste relatiile cu propria familie. Totusi, de pe timpul feudalismului, daca familia femeii nu avea urmasi de sex barbatesc, sotul nu a fost niciodata considerat chitesenta rudeniei in Japonia si chiar si azi sunt "adoptati" de familiile care nu au urmasi de sex barbatesc. CRESTEREA SI EDUCATIA COPIILOR. Vesticii spun adesea ca se maturizeaza dupa ce scapa de restrictiile copilariei, in libertatea specifica adultilor, dar in Japonia este invers. Copiii japonezi sunt in general mai rasfatati decat cei din Vest. Un copil mai rau este amenintat de obiei cu parasirea sa de catre mama sau este ridiculizat de ceilalti. Meghina incepe sa se stranga in afara casei. In cei sase ani de scoala elementara si cei trei de liceu, presiunea de a se conforma regulilor su restrictiilor de grup tinde sa domine aspiratiile individuale. Munca din liceu, dinaintea examenului de intrare la universitate, este notorie. Jiken jigoku [infernul examinarii] este o perioada n care multi copii nu dorm noaptea decat cinci ore. Cu teme de casa cel putin duble fata de SUA, copiii se inscriu la juku [scoala de tocit], unde petrec cel putin trei ore dupa ce ies de la scoala. Multi vestici au o consideratie nemeritata privind educatia japonezilor, presupunand ca aceasta va duca la reusita economica. De fapt, desi scoala japoneza si`a schimbat forma pentru a se lua dupa cea americana, in timpul Ocupatiei [1945-1952] s`au facut foarte putine pentru a se modifica traditia. Concepute ca niste chestionare, examenele japonezilor impun invatarea prin toceala a cifrelor si datelor, fara eseuri sau alte incercari de incurajare a gandirii individuale. Ratarea admiterii la universitatea dorita provoaca o mare suparare parintilor si elevilor, deopotriva. Cei care isi dubleaza eforturile de a reusi studiind la juku pe langa scoala de stat sunt cunoscuti drept ronin [samurai fara stapan]. Guvernul a introdus o politica de "educatie relaxata" spre a remedia aceasta situatie. Universitatea - patru ani senini de libertate relativa inaintea incadrarii la torturanta companie -

etse privita in general ca o sinecura. Companiile japoneze intruiesc recruti noi asupra slujbelor oferite si adesea ii vor angaja pe absolventi pe baza prestigiului universitatii, mai curand decat pentru realizarile lor academice. Cu o competitie tot mai acebra pe piata, nevoia specializarii pune accentul pe gradele universitare. Etica in afaceri se refera la relatia mediului de afaceri cu trei niveluri. Fiecare afacere cautaarmonizarea (sau mai bine zis compromisul) dintre aceste trei niveluri, care sunt vazute in modtraditional ca: -nivelul macro: ghidul etic la nivel macro face referire la o afacere in contextnational si international, context care este rezultat, de cele mai multe ori, al mediului politic,cultural si religios. -Nivelul institutional: ghidul etic la acest nivel face referire la etica specificaunei organizatii. In multe lucrari de specialitate, aceste aspecte etice se refera la responsabilitatilesociale. Ghidurile etice pot fi vechi, cum este cazul celor redactate de catre fondatoriiorganizatiilor respective, sau pot fi de data relativ recenta, cum ar fi crezurile etice alemanagementului in relatiile cu partenerii de afaceri. Acest nivel este direct influentat de stilulmanagerial adoptat, precum si de modul de raportare al managementului la normele morale.Circa 9.000 de romani invata sau muncesc in Japonia, tara in care planificarea unui proiect ia70% din timpul alocat acestuia si implementarea doar 30%. Cum arata modelul organizational japonez privit prin ochii romanilor de-acolo?Cand gandirea lui Henry Ford, transpusa in cartile sale, s-a intalnit cu practica manageriala a luiTaiichi Ohno de la Toyota - care l-a citit pe cel dintai - s-a nascut sistemul de productie eficientaJIT (Just In Time). Dupa ce a adus Toyota intre primele zece companii ale lumii, sistemul s-araspandit in lume sub denumirea de lean manufacturing (filozofia lean se bazeaza peeliminarea pierderilor si efectuarea tuturor operatiilor la momentul optim, cu cantitatea optima deresurse). In Japonia exista circa 9.000 de romani rezidenti. Cea mai mare comunitate e cea astudentilor, apoi cea a bancherilor si a celor care fac marketing international, spune Ioana Cioca,intoarsa in Romania dupa trei ani petrecuti in Japonia, in departamentul de marketinginternational al Toyota Motor in Tokio. Fosta angajata a producatorului japonez lucreaza acumin cadrul unei agentii de publicitate si spune ca putine lucruri sunt atat de diferite precum oorganizatie europeana sau americana fata de una japoneza. Totul incepe cu planificarea. Intr-oorganizatie japoneza, planificarea ia 70% din timpul alocat unui proiect, iar implementarea -30%, in timp ce intr-o organizatie americana sau europeana procentele se inverseaza.Din perspectiva japonezilor, restul lumii lucreaza atat de mult la implementare tocmai pentru canu a facut temeinic planificarea, spune Ioana Cioca. Ca atare, ziua de lucru a japonezilor seinvarte in jurul a numeroase coli A3 cu planificari de la A la Z ale fiecarui proiect, care circula prin cel putin trei birouri ierarhic superioare pentru a-si primi stampila aprobatoare, dupa carenimeni nu le mai discuta sau pune la indoiala. Stampilele nu se obtin usor, seful are intotdeaunadreptate si trebuie sa executi tot ce ti se spune, spune Mihaela Ioana Steiner de 28 de ani,traducator de brevete de inventii la Sankyo Patent Attorneys Office al treilea birou de avocaturadin Japonia pe acest segment. As putea spune ca uneori nici macar nu ai dreptul sa gandesti sisa iti exprimi parerea, mai ales atunci cand e in contradictie cu ce spune seful. Istetimea siinteligenta nu mi se par decisive in a-ti determina pozitia in firma.Totul se misca foarte lent in organizatiile japoneze, unde fiecare detaliu trebuie verificat, aconstatat si Luiza Ioanei, 26 de ani, care lucreaza in cadrul Japan Travel Bureau (JTB), liderulagentiilor de turism din Japonia - dupa o experienta la Sanyo ca negociator de contracte cu partenerii straini ai firmei. In schimb, punctualitatea e verificata prin mijloace electronice (timecard), iar intarzierile, chiar si de un minut, trebuie justificate, spune Mihaela Serbulea,cercetator si publicist in domeniul medicinei traditionale si a bioeticii, aflata in Japonia deaproape 12 ani. Organizatiile japoneze sunt vazute ca un al doilea camin pentru angajati, perspectiva-fundament pentru abnegatia cu care japonezii isi sacrifica nevoile pentru a lucra catmai mult (in japoneza exista chiar un cuvant care desemneaza moartea cauzata de munca inexces: karooshi). Nici o decizie nu se ia individual, doar in grup, asa ca responsabilitatea este a intregului grup,spune

Cristian Vlad, 32 de ani, angajat la departamentul de training al Toyota, unde coordoneaza programe de training pentru distribuitorii Toyota din intreaga lume. Nu se gandeste, se executa, spune si Alexandru Tudor, angajat la Sanyo Mobile Energy la departamentul demarketing international. Fisa postului lipseste cu desavarsire si foarte putini angajati au un jobtitle. Mai precis, orice functie sub cea de assistant manager - obtinuta dupa cel putin sapte ani demunca intr-o organizatie - nu este facuta publica de catre departamentul de resurse umane si nu etrecuta pe cartea de vizita. Pozitiile in organizatie se acorda in functie de vechime.O zi de lucru incepe cu gimnastica de inviorare de 10 minute, un obicei vechi pastrat inca demulte firme japoneze, in special de cele amplasate in afara capitalei Tokio, mai conservatoare,cum e Sanyo - producatorul numarul unu mondial de baterii reincarcabile. Se lucreaza mult peste program, dar majoritatea companiilor platesc orele suplimentare. Cristian Vlad de la Toyotaspune ca in compania in care lucreaza nu ai voie sa faci mai mult de 45 de ore suplimentare peluna sau mai mult de 350 pe an. In alte companii, mai traditionaliste, trebuie sa stai la serviciu pana tarziu doar pentru ca seful este inca acolo. Japonezii petrec mult timp aratand celorlalti calucreaza foarte mult pentru binele grupului. Aceasta demonstratie de efort doryoku - este foarteapreciata de japonezi. Sunt mai multe moduri de a demonstra doryoku: sa stai peste program maimult decat managerul tau, sa nu te plangi de conditiile de lucru, sa vii la birou imediat dupa ceinchei o deplasare de afaceri, chiar daca schimbarea de fus orar te-a dat peste cap si nu mai potiface nimic, sa lucrezi tarziu noaptea in mod regulat, sa iti indeplinesti sarcinile cu mari sacrificii.Pe langa statul peste program de dragul sefului si al companiei, din programul de lucru mai face parte si un obicei numit nomikai - iesiri obligatorii cu colegii si sefii la baut. Aici ajungi sacastigi increderea sefului, aici afli care a fost prima lui impresie despre tine, spune Luiza Ioaneide la JTB. Turnatul in pahare e semn de respect si mod de comunicare. Seful toarna angajatuluisi ii multumeste pentru munca prestata, angajatul toarna sefului pentru indrumarea pe i-o da. Dealtfel, in Japonia alcoolul e foarte important si betivii sunt priviti cu mare indulgenta, aconstatat Alexandru Tudor de la Sanyo.Lumea se imbata si doarme pe trotuar, pe trepte, in trenuri si nimeni nu le atrage atentia. Deobicei, cum se decide ceva in Japonia, se lasa cu Uchiage, adica o bauta care sa celebrezeevenimentul. Multe decizii sunt pecetluite la bauta, nu la birou, unde atmosfera e incordata. Laaceste iesiri obligatorii, ca la orice alte iesiri organizate de companie, este interzisa prezenta partenerilor de viata ai angajatilor, spune Denisa Kobayashi - economist la Colliers Halifax inTokio. Dar poate cel mai dificil de inteles pentru un european este modul in care se exprima japonezii, mereu intre nu si da, fara a spune vreodata nu. Toti sunt cam robotizati siincearca sa isi ascunda opiniile si sentimentele in spatele cuvintelor cu doua intelesuri, spuneAlexandru Tudor de la Sanyo. Un zambet care in Europa poate fi interpretat ca un semn pozitiveste egal cu zero sau are chiar conotatii negative aici, spune si Daniel Ratiu, 27 de ani, angajatin cadrul Toyhmei Shipping, cu responsabilitati in managementului comercial si operational alnavelor.Si modul in care japonezii negociaza e complet diferit de cel cu care sunt obisnuiti europenii.Inaintea oricarei sedinte importante de negociere, japonezii fac un nemawashi - un fel de pre-sedinta prin care se urmareste stabilirea unui consens asupra agendei. Rolul unui nemawashi se justifica prin dorinta japonezilor - o natiune non-confrontationala - de a evita conflictul sicontradictiile verbale. Datorita acestui nemawashi, partile participante la sedinta pot agrea pefata si rapid asupra majoritatii punctelor de pe agenda.In Japonia, incheierea contractului de munca e similara actului de casatorie. Odata angajat de ocompanie, nu mai poti fi concediat decat in cazuri extrem de grave. Dar nici nu ai sanse mari cademisia sa iti fie acceptata usor. Companiile investesc mult in angajati si a lasa un om sa plece lise pare o risipa inacceptabila. Daca totusi reusesti sa pleci, multe companii te vor privi cu suspiciune. Este posibil sa te muti de la o companie la alta si exista head-hunteri, dar de obicei poti sa te muti de la o companie mare la una mai mica pe o functie mai mare, spune AlexandruTudor de la Sanyo.De altfel, organizatiile japoneze prefera sa recruteze din randul studentilor si lipsa lor deexperienta inseamna un atu - pentru ca pot fi formati de la zero. Angajarile se fac toate in ultimulan de studentie si e foarte greu sa te mai angajezi odata ce ai terminat facultatea, spuneCristian Vlad de la Toyota. Un post se obtine

destul de greu. Un proces standard de recrutare presupune in jur de cinci interviuri timp de doua saptamani. Odata ce ai trecut de proba deangajare, primesti acasa, prin posta, un ordin de angajare de trei randuri, prin care esti invitat la birou pe data de 1 aprilie anul urmator, spune Vlad. Salariul nu se discuta si nu se negociaza, pentru ca salariile de debut sunt, de obicei, publicate pe site-urile companiilor. Daca nu sunt,momentul adevarului vine odata cu primul salariu, spune Cristian Vlad. Oricum, negociereasalariului este un subiect exclus, iar orice incercare de a purta o asemenea discutie cu biroul deresurse umane poate primejdui posibilitatea angajarii. Primii 7-10 ani de munca nu-ti pot oferi o pozitie mai inalta decat cea de asistent sau coordonator de program.Dupa sapte pana la 20 de ani de munca, functia cea mai inalta care poate fi obtinuta este cea deassistant manager. Group managerii au peste 20 de ani de munca, iar acumularea de ani devechime poate aduce angajatului in subordine un departament, o divizie sau chiar o pozitie in board-ul managerial.Contrar situatiei din Japonia, in Romania se fac numeroase angajari ale proaspat-absolventilor direct pe pozitii de tipul account manager, unde tinerii angajati se bucura de multa libertate siresponsabilitati manageriale. In baza carei experiente practice? - s-ar intreba un japonez. Inordinea relevantei, criteriile de promovare in organizatii sunt: anii petrecuti in companie,experienta de lucru, dedicatia, spiritul de armonie (de grup), devotamentul fata de grup si fata deeducatia noilor angajati precum si cat de bine te intelegi cu sefii. Etica n afacerile internaionale vizeaz un cod de conduit moralmente acceptabila l persoanelor cu atribuii decizionale i executive, aflate pe diferitele t r e p t e ierarhice ale unei firme.a t i t u d i n e a u n o r d i f e r i t e s o c i e t i f a d e s e m n i f i c a i a i v a l o a r e a c o n t r a c t e l o r comerciale.JAPONIA. Contractele sunt orientative i orice problem este soluionat maicurnd prin arbitraj dect prin procese n justiie. Orice contract include jiji henko o clauz care permite renegocierea complet n cazul unor schimbri majore des i t u a i e . E s t e o c e r i n l e g a t d e i m p o r t a n a c a p i t a l p e c a r e j a p o n e z i i o a c o r d reputaiei, jiji henko oferind tuturor prilor contractante posibilitatea de a iei,m c a r n a p a r e n , o n o r a b i l d i n o r i c e t r a n z a c i e . D e m u l t e o r i u n a n g a j a m e n t informal i verbal din partea unui executiv japonez valoreaz mai mult dect uncontract scris. Pentru un om de afaceri nipon nclcarea unui astfel de angajamentar reprezenta o culp moral mult mai compromitoare dect nerespectarea unuicontract scris.