Sunteți pe pagina 1din 88

EDUCAIE ANTREPRENORIALA

1. > > > > > > Forme de organizare a activitatii economice din Romania! P.F.- persoana fizica; A.F.- asociatia familiar; S.R.L.-societate cu raspundere limitata; S.A.-societate pe actiuni; S.C.S.-societate in comandita simpla; S.N.C.-societate in nume colectiv. * societatea cu raspundere limitata (S.R.L.) este o societate de capitaluri, in care raspunderea fiecarui asociat se realizeaza doar in raport cu suma de bani, ce reprezinta participarea sa sau cu alte cuvinte obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul, iar asociatii raspund numai pana la limita capitalului social subscris. * Societatea pe actiuni (S.A.) - este forma de societate, care se utilizeaza mai ales atunci cand este vorba de acumularea unor capitaluri mari, pentru participarea la constituirea capitalului societatii, eliberandu-se titluri de valoare, numite actiuni. Caracteristicile unui contract de societatate. caracter consensual - un contract de societate se incheie prin simplul acord de vointa al partilor; caracter patrimonial - asociatii determina structura de organizare, cantitatea, calitatea si componenta bunurilor din

2.

patrimoniu; ei precizeaza durata si modul de functionare al firmei si adopta criterii de repartizare a beneficiilor; caracter oneros - scopul constituirii societatii comerciale respective este acela al obtinerii de foloase, respectiv de profit; caracter comutativ - in sensul ca obligatiile asumate de fiecare asociat sunt precis determinate din momentul constituirii societatii; caracter comercial - scopul incheierii contractului de societate este acela de desfasurare a unor acte de comert (vanzare de bunuri sau servicii catre populatie). 3. Ce este patrimoniul unei firme?

Patrimoniul - ansamblul tuturor bunurilor mobile si imobile de care dispune o intreprinderile sau o firma. 4. Ce inseamna C.A.E.N. ; C.I.F. ; C.U.I. ?

C.A.E.N. - clasificarea actiunilor din economia nationala; C.I.F. - cod unic de inregistrare fiscala; C.U.I. - cod unic de inregistrare. 5. Elementele componente ale unui plan de afaceri!

precizarea identitatii firmei (denumirea societatii,simbolul, sloganul,emblema, numarul de inregistrare la oficiul registrului comertului, codul de identificare fiscala); structura juridica a societatii comerciale (S.R.L.;S.A.;S.C.S.;S.C.A.;S.N.C.); misiunea, viziunea si obiectivarea firmei; precizarea obiectivului de activitate si a domeniului de activitate din C.A.E.N resursele umane, financiare si materiale;

produsul sau serviciul destinat populatiei; costuri de functionare, de distributie etc; studiul de piata, precizarea clientilor potentiali, marimea pietii de desfacere, firmele concurente etc; campanie de promoare, de publicitate; dezvoltarea durabila - inscrierea in proiecte sociale, implicarea in protectia mediului etc. 6.Ce inseamana un serviciu de catering? Serviciul de catering - se bazeaza pe ideea de a adauga plus valoare alimentelor prin preparare, ambalare in recippiente de unica folosinta, decorarea meselor si transport pana la client, astfel incat clientul sa economiseasca timp si sa manance confortabil. 7. Care sunt resursele necesare derularii unei afaceri?

4 resurse financiare - principalele surse de imprumut financiare sunt:bancile comerciale, camatarii, programe de finantare europeana, imprumuturi guvernamentale, leasing-ul; 4 resurse umane - sunt reprezentate de personalul apt de munca care trebuie sa aiba varsta legala si sa fie apt din punct de vedere medival; 4 resurse naturale - reprezinta factori de productie primari, resurse care nu au trecut prin nici un proces tehnologic (minereuri, solul, apa, petrol, gaze); 4 bunuri de capital capitalul fix & capitalul circulant. 8. Ce este capitalul fix (exemple)?

Capitalul fix(Kf) - este reprezentat de bunuri care se utilizeza o perioada indelungata de timp, suferind o uzura fizica si una morala, prin participarea la mai multe procese de productie. exemple: cladirea; masinile; calculatoarele; mobilierul; telefoanele etc. uneltele; utilajele;

9.

Ce

este capitalul circulant (exemple)?

Capitalul circulant(Kc) - este reprezentat de bunuri care se utilizeaza o singura data, la un singur proces de productie. exemple: materia prima; benzina; energia electrica; gazul; apa(tehnologica); ata; motorina; uleiurile de masina etc. 10. Ce este uzura morala a capitalului fix?

Uzura morala a capitalului fix - reprezinta depasirea tehnologica. 11. Ce reprezinta amortizarea si cum se calculeaza?

Amortizarea - reprezint recuperarea in timp a cheltuielilor efectuate pentru capitalul fix si se calculeaza ca raport intre pret 12.Formula costului total si a si timpul utilizarii in luni, a profitului. bunului respectiv.

13. Ce

este cifra de afaceri a unei firme?

Cifra de afaceri a unei firme(QP) - reprezinta volumul total al incasarilor unei firme. S QP = CT =>Pr = 0 s QP > CT =>Pr > 0 , firma lucreaza in profit; s QP < CT =>Pr < 0 , firma lucreaza in pierdere. 14. Ce reprezinta organigrama unei firme?

Organigrama unei firme reprezinta aranjarea ierarhica si functionala a personalului, a posturilor din firma respectiva. 15. Modalitati de promovare a produselor si serviciilor:

* afisele publicitare; reclamele difuzate radio/TV; brosuri; monstre gratuite; * sponsorizari; concursuri; conferinte; tombole;programe de fidelitate; bonusuri etc.

16.Tipuri de raspundere in afaceri.

raspunderea penala - presupune savarsirea de infractiuni care sunt cele mai aspru pedepsite de lege (inchisoare); o exemple de infractiuni: inselaciunea, delapidarea, falsificarea de moneda, falsul intelectual in declaratii, uz de fals, falsificare unor documente etc.. O raspunderea contraventionala - presupune savarsirea de contraventii sau de fapte care presupun un pericol social mai redus decat infractiunile. Se aplica amenda contraventionala sau inchisoare contraventionala; o exemple de contraventii: sustragerea de la plata taxelor si impozitelor, nedeclararea veniturilor sau a bunurilor supuse impozitarii, neintocmirea la termen a documentelor contabile etc.. O raspunderea disciplinara - presupune savarsirea unor fapte cu o gravitate mai mica decat contraventiile si se refera, de regula, la relatia dintre angajat si antreprenor. o exemple de fapte penalizate disciplinarii: intarzierea la serviciu, acte de violenta verbala si fizica, consumul de bauturi alcoolice la serviciu; se sondeaza cu desfacerea contractului de munca, penalizare la salar, excluderea din domeniul respectiv etc.. 17.Fata de cine avem raspunderi in afaceri? fata de cienti (garantie pentru produsele vandute, service, informare corecta);

fata de angajati (remunerare echitabila/salariu convenabil, dezvoltare profesionala, respect pentru viata personala, posibilitatea promovarii); fata de actionari (gestiune corecta, loialitate, informare permanenta, transparenta); fata de comunitate (implicarea in proiecte de proiectie a mediului, contributii la rezolvarea problemelor sociale, respectarea diversitatilor culturale, sponsorizari, donatii etc.). 18.Principiile unei actiuni etice. principiul general - actioneaza in asa fel in care ai vrea ca altii sa te trateze pe tine (ce tie nu-ti place , altuia nu-i face"); principiul utilitar - actioneaza in asa fel incat sa fii cat mai util pentru cat mai multi oameni; principiul profesional - trebuie sa-ti manifesti competentele profesionale astfel incat sa poti fi apreciat si sa reprezinti un model pentru colegii de aceeasi profesie; principiul testului TV - actioneaza in asa fel incat daca ai fi in fata unei audiente nationale sa te simti confortabil justificand deciziile tale; principiul legalitatii - sa actionezi intotdeauna in conditii de legalitate, intrucat legea este baza oricarei etici; principiul celor patru intrebari - esti in regula daca raspunzi cu DA la urmatoarele intrebari: * Decizia ta este sicera? * Decizia ta este corecta pentru toti cei influentati de ea? * Decizia ta va aduce avataje cator mai multi oameni?

* Decizia ta va contibui la consolidarea intelegerii dintre oameni? 19.Forme de piata economica.Ce reprezinta cererea si oferta in fiecare forme de piata. & piata bunurilor si serviciilor - cererea este reprezentata de consumatori, fiind cantitatea dintr-un bun sau serviciu, pe care ei pot si doresc sa o cumpere, iar oferta este reprezentata de producatori, fiind cantitatea dintr-un bun sau serviciu, pe care acestia pot sa o produca si sa o vanda; & piata monetara - cererea de bani de la populatie si de la firme, oferta de bani de la B.N.R.; masa monetara = cu cantitatea totala de bani din economie (bani numerar sau lichizi/CASH si bani scripturali sau moneda de cont); & piata financiara - piata capitalurilor, se executa tranzactii cu actiuni si obligatiuni; cerere de actiuni si obligatiuni din partea populatiei si oferta de actiuni si obligatiuni care vine de la bursa de valori si de la trezorerie; & piata fortei de munca - oferta vine de la persoanele care vor sa se angajeze, cerere de forta de munca vine de la angajatori; & piata schimburilor valutare - efectuate de casele de schimb valutar (cerere sau oferta de moneda straina). 20.Forme de piata in functie de concurenta.

CONCURENTA NR.PRODUCATO RI NR.CONSUMATO RI

PERFEC MONOPOLIST TA A multi multi multi multi

OLIGOPOL putini multi

MONOPO L unu multi

OLIGOPSON putini multi

MONOPSON multi 1-2 consumatori

1
TIP DE PRODUS omogen e usoara diferent. calitativ usoara dif. calit. si ca pret dificila unic blocata

INTRAREA AGENTILOR ECONOMICI INFLUENTEAZA PRETUL

dif. calit. si ca dif. calit. si ca pret pret usoara usoara

legea cererii si ofertei

legea cererii si ofertei

producator producatoru consumatorul ul l

consumator ul

EXEMPLE companii bancile

energia electrica, gazul, apa

reprezentanti AVON, ORIFLAME

papuci marimea 46

21.Atributiile O.P.C.: S urmrirea calitatii produselor si serviciilor; S urmarirea termenului de garantie; S verificarea respectarii standardelor obligatorii de catre agentii economici; S urmarirea mijloacelor de masurare a legalitatii si corectitudinii acestora; S constatarea contraventiilor si aplicarea de amenzi; S activitati de consiliere/informare si educare a populatiei; S efectuarea de analize in laboratoare proprii; S urmarirea vamilor si a tuturor produselor din import; S confiscarea sau distrugerea produselor deteriorate; S retragerea unor autorizatii de functionare; S descoperirea produselor riscante sau periculoase. 22.Ce este o franciza?

Franciza de activitate economica este tipul prin care cel care acorda franciza (francizorul) ofera beneficiarului (francizatul) intregul mod de realizare a activitatii economice (capacitati de productie, procedeuri de operare, firma, marcile, instructaj).

ITEMI DE EVALUARE LA EDUCAIA ANTREPRENORIALA SEMESTRUL I CLASA A XI-A

1. Ce urmareste sa obtina un intreprinzator in urma desfasurarii activitatii sale? a. avantaje materiale b. cifra de afaceri sporita c. profit d. scaderea taxelor si impozitelor 2. Antreprenoriatul mai poate fi definit ca: a. libera initiativa sau initiative personala b. concurenta libera c. pornire personala d. piata libera 3. Categoriile in care poate fi clasificata populatia d.p.d.v al criteriului occupational sunt: a. populatie nativa si populatie migratoare b. populatie ocupata si populatie migratoare c. populatie ocupata si populatie dezocupata d. populatie activa si populatie inactiva 4. Totalitatea persoanelor care furnizeaza forta de munca disponibila se numeste: a. populatie somera b. populatie ocupata c. populatie care se afla in treaba d. populatie neocupata

5. Somerii sunt parte a populatiei active si se caracterizeaza prin: a. faptul ca nu au de lucru si nici nu vor sa-si caute b. faptul ca nu au de lucru la un moment dat urmand sa se intoarca la locul de munca avut inainte c. faptul ca nu au un loc de munca, dar sunt in cautarea acestuia d. nu au un loc de munca stabil 6. Dupa modul de obtinere a veniturilor, populatia ocupata poate fi clasificata in urmatoarele categorii: a. someri si salariati b. patroni si someri c. someri si lucratori pe cont propriu d. salariai, patroni, lucratori pe cont propriu 7. Categoria antreprenorilor este formata din : a. someri si salariati b. patroni si someri c. patroni si lucratori pe cont propriu d. someri si lucratori pe cont propriu 8. Capitalul initial al unei afaceri poate fi sub mai multe forme : a. bani, mijloace fixe b. bani, alimente, alte avantaje c. mijloace fixe si mijloace de informare in masa d. bani si alte mijloace banesti 9. Responsabilitatea intreprinzatorului se prezinta atat asupra lui insusi, a familiei, cat si asupra : a. guvernului prin plata taxelor b. Uniunii Europene c. a celorlalti patroni din mediul de afaceri d. comnitatii si angajatilor sai 10. Planul de afaceri este: a. impus de catre autoritati b. un instrument indispensabil celor ce construiesc o afacere c. o schema de afacere care conduce la obtinerea profitului d. un proiect de afaceri care nu are legatura intotdeauna cu realitatea 11. Un plan de afaceri : a. este un instrument sigur al unei viitoare afaceri b. obliga intreprinzatorul sa-si defineasca idelie de afaceri c. are cinci componente principale d. este realizat de o firma specializata 12. Parcurgerea cator etape necesita intocmirea unui plan de afaceri?

ECONOMIE.....................................................................................................18 clasa a Xl-a frecven redus.................................................................19 ECONOMIE.....................................................................................................29 clasa a Xl-a Frecvent Redus...............................................................29

Semestrul al II - lea................................................................................29 Antreprenorial..........................................................................................52 clasa a Xl-a frecven redus.................................................................53 Antreprenorial..........................................................................................66 clasa a Xl-a Frecvent Redus...............................................................66 Semestrul al II - lea................................................................................66
Una din etapele intocmiri unui plan de afaceri este: a. alegerea domeniului de actvitate b. sistematizarea nevoilor esentiale ale viitoarei afaceri c. redactarea planului d. evaluarea mijloacelor implicate in afacere 13. Planul de afaceri reprezinta: a. inceputul de succes al unei afaceri b. o planificare virtuala a activitatii c. un instrument de comunicare cu ceilalti participanti la activitate cat si cu mediul economic d. nici una din variante nu este corecta 14. Una din functiile planului de afaceri este: a. sa avertizeze mediul de afaceri, in special concurenta b. sa informeze consumatorii c. ambele variante de mai sus d. sa obtina finantare 16. Sinteza planului de afaceri se intocmeste: a. la mijlocul planului de afaceri b. la inceputul planului de afaceri c. in cea de-a doua etapa a planului de afaceri d. numai dupa ce planul a fost elaborat in intregime 17. Istoricul firmei si activitatea prezenta se regaseste in planul de afaceri in : a. sinteza planului b. cuprinsul lucrarii c. descrierea afacerii d. nici un raspuns nu este corect 18. Capitolele majore ale planului de afaceri se regasesc in: a. cuprinsul lucrarii b. sinteza planului c. descrierea afacerii d. planul de marketing 19. Descrierea afacerii se face cu ajutorul: a. unor institute specializate b. unor intrumente specializate c. unor date si informatii disponibile

d. nici un raspuns nu este corect 20. Orice plan de afaceri trebuie sa aiba in spatele sau: a. persoane importante b. multe resurse financiare c. o strategie d. o structura politica 21. Abordarea de amrketing a afacerii are drept scop : a. vanzarea cator mai multe produse b. marirea cifrei de afaceri c. satisfacerea nevoilor clientilor d. redirectionarea profitului 22 Afirmatia cum ca obiectivul activitatii de marketing este de aface vanzarea de prisos apartine lui: a. Adam Smith b. Peter Drucker c. David Ricardo d. Nicolae Serbanescu 23. Ce componenta a planului de afaceri reliefeaza modul de transpunere in practica a strategiei afacerii: a. planul operational b. planul de marketing c. ambele planuri d. nici unul din aceste planuri 24. Principala cauza a falimentelor afacerilor noi o reprezinta: a. insuficienta resurselor financiare b. lipsa de competenta si experienta a managementului c. marketingul defectuos d. toate variantele sunt corecte

25. Cea mai putin flexibila parte a planului de afaceri este: a. planul de marketing b. planul de management c. sinteza planului d. planul financiar 26. Activitatea antreprenoriala in Romania se poate desfasura sub: a. 5 forme b. 3 forme c. 2 forme d. nici una din variante 27. Cea mai simpla forma de manifestare a initiativei particulare intr-o economie o reprezinta : a. intreprinzatorul individual sau asociatia familiala b. regia autonoma

c. societatea pe actiuni d. S R L. -ul 28. Filiera de autorizare mai scurta" reprezinta pentru intreprinzatorul individual: a. un avantaj b. un dezavantaj c. atat un avantaj cat si un dezavantaj d. nici o varianta nu este corecta 29. Unul din dezavantajele desfasurarii activitatii sub forma asociatiilor familiale sunt: a. se poate folosi personal salariat b. se poate folosi orice spatiu c. posibilitati mai reduse de finantare/creditare d. toate variantele sunt corecte 30. Cate aprobari sunt necesare pentru infintarea unei asociatii familiale?

ECONOMIE.....................................................................................................18 clasa a Xl-a frecven redus.................................................................19 ECONOMIE.....................................................................................................29 clasa a Xl-a Frecvent Redus...............................................................29 Semestrul al II - lea................................................................................29 Antreprenorial..........................................................................................52 clasa a Xl-a frecven redus.................................................................53 Antreprenorial..........................................................................................66 clasa a Xl-a Frecvent Redus...............................................................66 Semestrul al II - lea................................................................................66
Potrivit carei legi se pot organiza societatile comerciale in Romania? a. 32 pe 1990 b. 57 pe 2001 c. 121 pe 1997 d. 31 pe 1990 32. In cadrul societatii in nume colectiv obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a: a. primului asociat b. primilor trei asociati c. grupului principal de asociati d. tuturor asociatilor 33. S.N.C. in relatie cu nivelul capitalului necesar: este restrictionata la 1000 de parti sociale nu are nici o restrictie ajunge pana la 500 de actiuni nici un raspuns nu este corect

34. Raspunderea solidara si nelimitata in cadrul S.N.C. : presupune ca intreprinzatorul este raspunzator pentru toate datoriile firmei sale este raspunzator doar pentru jumatate din datorii nu este raspunzator pentru datoriile firmei sale nici un raspuns nu este corect 35. Intr-o societate in comandita simpla, comanditarii: nu raspund in nici un fel raspund numai pana la concurenta aportului lor raspund numai in fata camanditarilor nici un raspuns nu este corect 36. In cadrul S.C.S. asociatul comanditar: nu are dreptul de a interveni direct in actele intreprinderii are dreptul de a interveni direct in actele intreprinderii intervine in acte numai in prezenta cenzorilor corecte sunt numai vatiantele b) si c) 37. In cadrul societatii pe actiuni, obligatiile sociale: sunt garantate cu patrimoniul nu sunt garantate cu patrimoniul sunt garantate de banci toate raspunsurile sunt corecte 38. Asociatii din cadrul S.A.: au o raspundere limitata nu au nici o raspundere au raspundere totala nici un raspuns nu este corect 39. Actionarii unei S.A.: nu pot sa isi vanda actiunile pot sa isi vanda actiunile, dar afectand cursul afacerilor ulterioare pot sa isi vanda actiunile fara a afecta derularea afacerilor nici un raspuns nu este corect 40. Din punct de vedere al duratei potentiale de existenta, S.A.-urile: au o durata mai mica decat cea a S.R.L.-urilor au o durata mai mare decat cea a S.N.C.-urilor au o durata mai mica decat toate celelalte forme de s.c.-uri au o durata mai mare decat toate celelalte forme de societati comerciale 41. Din punct de vedere al transferabilitatii proprietatii, un actionar: nu poate sa isi vanda actiunile poate sa isi vanda actiunile numai celorlalti actionari poate sa isi vanda actiunile oricui nici un raspuns nu este corect

42. O S.A. in raport cu cei care au infiintat-o, are o existenta: mai lunga decat ei mai scurta decat ei la fel cu a lor nici un raspuns nu este corect 43. Care este numarul minim de membri fondatori prin care poate fi infiintata o S.A.: 10 membrii 7 membrii 5 membrii 1 membru 44. Din punct de vedere al obiectului de activitate, S.A.-urile: se pot infiinta numai in anumite domenii de activitate se pot infiinta numai in trei domenii de activitate se pot infiinta in orice domeniu de activitate nici un raspuns nu este corect 45.Capitalul minim de constituire a unei S.A. este de: 3000 de lei 5000 de lei 2500 de lei Nici un raspuns nu este corect 46.Capitalul social de constituire al unei SRL este de: 1500 lei 3000 lei 2000 lei 10000 lei 47.Care este numarul maxim de asociati in cadrul unei SRL?

ECONOMIE.....................................................................................................18 clasa a Xl-a frecven redus.................................................................19 ECONOMIE.....................................................................................................29 clasa a Xl-a Frecvent Redus...............................................................29 Semestrul al II - lea................................................................................29 Antreprenorial..........................................................................................52 clasa a Xl-a frecven redus.................................................................53 Antreprenorial..........................................................................................66 clasa a Xl-a Frecvent Redus...............................................................66 Semestrul al II - lea................................................................................66
In cadrul SRL asociatii raspund: Numai cu partile lor sociale Nu raspund deloc Numai prin hotarare judecatoreasca

Nici un raspuns nu este corect 48.In contextul S.R.L.-urilor, un asociat un asociat poate sa infiinteze si/sau sa participe: a. La maxim 5 s.r.l.-uri b. La minim 4 s.r.l.-uri c. La oricate s.r.l.-uri doreste d. Nici un raspuns nu este corect 50. Derularea unei afaceri legale nu poate poate fi asigurata decat dupa infiintarea si inregistrarea: a. La Curtea de Conturi b. La Registrul Comertului c. In Monitorul Oficial d. Nici un raspuns nu este corect

Anul colar 2009 - 2010

ECONOMIE

clasa a Xl-a frecven redus


prof. Zigoli Drago
Capitolul I - CE ESTE ECONOMIA?
Mediul sau spatiul economic - rezultatul interactiunii dintre mediul social si cel natural. Nevoile (trebuintele) - semnale receptionate de fiinta umana ca urmare a stimulilor exercitati de mediul natural, respective de mediul social. a. Dupa natura lor, nevoile sunt: 1. fiziologice ( tin de existeanta biologica) 2. sociale ( date de cerintele convietuirii in societate) b. Dupa gradul de complexitate, se pot distinge nevoi: 1. elementare ( de baza ) 2. complexe ( superioare ) Cea mai cunoscuta schema de structurare a nevoilor este Piramida lui Maslow. Aceasta se bazeaza pe 2 principii: a. structurarea piramidala a nevoilor de la inferior la superior; b. modalitatea de satisfacere a nevoilor: oamenii isi pun problema satisfacerii unor nevoi de ordin superior abia dupa ce si-au acoperit in mod multumitor nevoile de rang inferior. Maslow a ordonat in piramida sa urmatoarele nevoie de la inferior la superior:

nevoi de baza (fiziologice) nevoi de siguranta nevoi de apartenenta nevoi de stima nevoie de autorealizare .

Care este deosebirea dintre nevoi si dorinte? ,,Mi-efoame" este o nevoie. ,,As manca ceva bun " este o dorinta.

In acelasi mediu natural si social care determina nevoile se gasesc solutiile pentru satisfacerea acestora. Resursele - elementele utilizate pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii trebuintelor. a. In functie de provenienta, pot fi identificate resurse: 1. primare: potential uman si natural; 2. derivate: rezultatul activitatii umane. b. In functie de natura lor, resursele sunt: 1. umane (populatia apta de munca) 2. materiale (materii prime, combustibili, tehnologii etc.) 3. financiare (bani, actiuni, obligatiuni) 4. informationale (cunostinte stiintifice si tehnice). Resursele fiind limitate(rare) oamenii se vad nevoiti sa aleaga intre destinatiile posibile de utilizare. Dar, in conditii de raritate, a alege ceva inseamna a renunta la altceva. Rezolvarea problemei alegere-renuntare necesita utilizarea unor criterii. Astfel, in spatiul economic exista un criteriu specific, cunoscut prin termenul economic de costul oportunitatii, cost de oportunitate sau costul alternativei sacrificate. Costul de oportunitate - reprezentat de beneficiul (castigul) asociat celei mai bune variante de actiune la care s-a renuntat in favoare alternativei alese. Paul Samuelson (n.1915), celebrul economist american laureat al Premiului Nobel pentru Economie (1970), considera ca stiinta economica ,,studiaza modul in care sunt utilizate resursele rare pentru a fi realizate marfuri folositoare si pentru a le distribui diferitilor oameni". Ca orice alta stiinta, economia trebuie sa satisfaca doua cerinte majore:

sa explice realitatea economica; sa realizeze predictii asupra evolutiei fenomenelor economice.

Stiinta economica are mai multe niveluri de abordare, cele mai cunoscute fiind:

microeconomia - partea care se ocupa de studiul comportamentelor economice


individuale, al raporturilor dintre grupuri de indivizi (cumparatori/vanzatori), respective a relatiilor de pe piete si dintre piete. macroeconomia - partea care se ocupa de studiul sistemelor economice de ansamblu - economii nationale, structuri economice multinationale sau internationale.

Capitolul II - CONSUMATORUL SI RATIONALITEA IN CONSUM

Consumator - orice agent economice care actioneaza pentru a-si procura bunurile si serviciile necesare satisfacerii trebuintelor. a. Dupa forma de existenta, bunurile sunt: 1. bunuri propriu-zise (au forma materiala) 2. servicii (au caracter nematerial: lectii predate, tratamente medicale etc.) 3. informatii (licente, brevete, programe de calculator) b. Dupa modul de relationare, bunurile sunt: 1. complementare (atunci cand consumarea unui bun atrage, in mod necesar, consumarea unui alt bun) 2. substituibile (un bun poate inlocui un alt bun in consum) c. Dupa modul in care circula, bunurile si serviciile sunt: 1. marfare (ajung la consummator prin vanzare/cumparare) 2. nemarfare (sunt oferite in afara pietei de catre institutii publice sau private precum invatamant, sanatate, televiziune etc.) Comportamentul rational al consumatorului este acela care asigura un maximum de satisfactie in consum cu un minimum de cheltuieli, acesta ghidandu-se dupa criteriul eficientei economice. Utilitatea economica - consta in satisfactia resimtita de un individ ca urmare a consumarii unei cantitati date dintr-un bun.

CEREREA - cantitatea totala dintr-o marfa care este dorita si care poate fi cumparata (exista capacitatea de plata), intr-o anumita perioada, la un anumit pret. Elasticitatea cererii - releva modificarea marimii cererii datorita unor variatii ale factorilor cauzali (pretul si venitul consumatorului).

Tipurile de elasticitate a cererii in funcie de pret: 1. Cerere elastica (Kec/p > 1) - modificarea pretului determina o modificare mai mare a cantitatii cerute, in sens invers. (cresterea pretului determina scaderea cantitatii cerute). - bunurile cu cerere elastica sunt, de regula, bunuri substituibile. 2. Cerere inelastica (Kec/p < 1) - modificarea pretului determina o modificare mai mica a cantitatii cerute, in sens invers. - bunurile cu cerere inelastica sunt, de obicei, bunuri de stricta necessitate, pentru ca fata de acestea consumatorul se afla intr-o relatie de dependenta, nu poate renunta definitiv la cumpararea lor. 3. Cerere cu elasticitate unitara (Kec/p = 1) - modificarea pretului determina o modificare egala a cantitatii cerute, in sens invers. (cresterea pretului cu X% determina scaderea cantitatii cerute tot cu X %). 4. Cerere perfect inelastica (Kec/p = 0) - modificarea pretului nu determina nici o modificare a cantitatii cerute. - acest tip de cerere apare pe o perioada de timp foarte scurta cand cumparatorii nu se pot adapta la conditiile de piata. - este cazul unor oferte promotionale ,,in limita stocului disponibil' care sfarsesc brusc, fara a lasa cererii timpul necesar sa se adapteze. 5. Cerere perfect elastica (Kec/p = &>) - modificarea oricat de mica a pretului determina o variatie foarte mare a cantitatii cerute. - cand variatia pretului tinde spre zero, variatia cantitatii cerute tinde spre infinit. ( Kec/p = coeficientul de elasticitate al cererii in functie de pret) Concluzii practice: Productorul care se confrunta cu o cerere elastica isi poate spori veniturile prin reducerea pretului de vanzare.

Producatorul care se confrunta cu o cerere inelastica castiga atunci cand pretul creste.

Capitolul III - PRODUCATORUL/INTREPRINZATORUL SI COMPORTAMENTUL SAU RATIONAL

Intreprinzatorul - persoana care initiaza o afacere, investind bani, timp, energie, putere munca si creativitate, cu scopul de a obtine un profit cat mai mare. In ce consta rolul intreprinzatorului/producatorului? creeaza bunuri noi care sunt cautate pe piata decide ce nevoi umane urmeaza a fi satisfacute si ce resurse disponibile pot fi mobilizate in acest scop stabilste proportiile intre factorii materiali si umani, modul de organizare a activitatii si tehnologiile necesare hotaraste daca o activitate trebuie extinsa sau, dimpotriva, restransa isi asuma responsabiltatile fata de proprietari, furnizori, parteneri, clienti isi asuma riscuri calculate, astfel incat sa castige este un spirit independent, animat de dorinta de autonomie in actiune este optimist, caracterizat de gandire pozitiva, dispune de flexibiltate si dinamism. Productia - activitatea umana care se manifesta prin crearea de bunuri si servicii capabile sa satisfaca nevoi/dorinte. Proprietate - reprezinta relatia dintre oameni (indivizi, societate, grupuri), cu privire la insusirea bunurilor existente sau produse de societate.

Raportul de proprietate atrage dupa sine drepturi si atribute care revin detinatorilor proprietatii: a. Posesia - insusirea de catre persoana/institutie a bunurilor b. Dispozitia - decizia referitoare la obiectul proprietatii c. Folosinta - utilizarea bunului aflat in posesie d. Uzufructul - insusirea beneficiilor care apar in legatura cu acel bun.

Formele de proprietate existente intr-o economie de piata sunt: 1. Proprietate particulara - forma preponderenta in economia de piata. a. individuala - proprietarul foloseste, administreaza si isi insuseste roadele b. asociativa - un grup de persoane fizice sau juridice se asociaza pentru a administra impreuna o afacere sau pentru a administra impreuna o afacere sau pentru a desfasura anumite activitati. Astfel de forme de proprietate sunt cele mai frecvente in economia de piata. 2. Proprietate publica - proprietari sunt unitati ale administratiei publice: intreprinderi de stat, administratii publice locale si centrale 3. Proprietate mixta - imbina proprietatea particulara cu aceea publica, atat in plan national, cat si international. FACTORII DE PRODUCTIE - reprezinta totalitatea elementelor care participa la producerea de bunuri si servicii. A. Munca (factor de productie primar) - ansamblul resurselor umane antrenate in activitatea economica diviziunea sociala a muncii = procesul istoric de separare, diferentiere, desprindere si specializare a muncii pe genuri distincte de activitati care, in timp, s-au transformat in ocupatii,meserii, ramuri economice. B. Pamantul/natura - totalitatea resurselor brute, neprelucrate, din natura (solul, apa, mineralele, padurile, fenomenele naturale atrase in productie) care pot fi utilizate si transformate in activitatea economica in conformitate cu interesele de consum.

C. Capitalul - ansamblul bunurilor produse prin munca si folosite in activitatea economica pentru producerea altor bunuri si/sau servicii destinate vanzarii. 1. Capitalul fix - acea componenta a capitalului care participa la mai multe cicluri de productie, se consuma treptat si se inlocuieste dupa o perioada de timp indelungat - uzura capitalului fix este: a. uzura fizica - manifestata prin deprecierea treptata a capitalului fix ca urmare a folosirii indelungate si/sau a actiunii unor factori naturali

b. uzura morala - manifestata in situatia in care se creeaza mijloace de productie cu utilitate similara, dar cu caracteristici tehnice superioare si/sau un pret mai mic. 2. Capitalul circulant - acea componenta a capitalului care participa la un singur ciclu de produtie, se consuma integral in timpul unui ciclu de productie si se inlocuieste dupa fiecare ciclu de productie. Firma/intreprinderea - unitatea economica producatoare care se caracterizeaza prin: a. un gen specific de activitate b. capacitatea de a produce bunuri si servicii c. capacitatea de a conduce si gestiona rational activitatea economica. Obiectivul final al activitatii producatorului si al firmei este obtinerea profitului. Numim productivitate a unui factor de productie X volumul de productie realizat cu ajutorul acestuia in raport cu cantitatea consumata din acel factor. COSTUL DE PRODUCTIE - totalitatea cheltuielilor ocazionate de producerea si desfacerea unei cantitati determinate de bunuri si servicii. a. Cost fix (Cf)- ansamblul cheltuielilor care nu variaza (pe termen scurt) in raport cu cantitatea de bunuri economice realizate. b. Cost variabil (Cv) - ansamblul cheltuielilor de productie care variaza (in acelasi sens) odata cu modificarea nevelului productiei realizate. Costul Total (Ct) = Cf + Cv PROFITUL - excedentul incasarilor (veniturilor) fata de cheltuieli dintr-o activitate economica. Profitul net - partea din profitul brut care ramane dupa ce se platesc impozitul si alte taxe pe profit. Cifra de afaceri - totalul incasarilor obtinute din vanzari. In functie de criteriul contributiei la dezvoltarea activitatii economice: a. profitul legitim/meritat - ca suma obtinuta de catre detinatorul firmei in conditiile respectarii prevederilor legale, inclusive cele referitoare la impozitare. b. profitul nelegitim/nemeritat - ca suma obtinuta de posesorul capitalului,

fara a avea o contributie la dezvoltarea activitatii economice. In functie de marimea profitului: a. profitul normal/obisnuit - ca recompense minima necesara pentru continuarea activitatii, lipsa acestui tip de profit facand imposibila reluarea acesteia. b. profitul supraprofit - atunci cand este obtinut prin majorarea pretului de vanzare a unui produs de catre o singura firma (care detine monopolul pe piata), caz in care este numit si profit de monopol. Pragul de rentabilitate - arata ca intreprinzatorul trebuie sa realizeze un volum de productie peste un nivel minim pentru a putea sa-si recupereze investitia facuta si pentru a face fata cheltuielilor curente de exploatare a afacerii sale. Falimentul - situatia determinata de mecanismele pietei si sanctionata juridic, pentru ca agentul economic nu mai are nici o posibilitate reala de continuare a activitatii respective. OFERTA - cantitatea de bunuri si servicii pe care agentii economici o aduc pe piata intr-o anumita perioada si la un anumit pret. Producatorii au un comportament diferentiat, care este influentat de: modificarea preturilor la factorii de productie - cresterea acestora reprezinta o constrangere pentru producatori, care conduce la scaderea volumului productiei. modificarea preturilor de vanzare ale bunurilor - cresterea acestora ii stimuleaza pe producatori, care au tendinta de a creste oferta. Producatorul asigura realizarea bunurilor economice: achizitionarea factorilor de productie necesari organizarea activitatii de obtinere a bunurilor si serviciilor studiul cererii pe piata cu scopul de a veni in intampinarea nevoilor de consum diversificarea produselor etc.

In formarea ofertei pe piata, intermediarii sunt agentii economici care mijlocesc relatiile economice intre producator si furnizori, finantatori, comercianti, clientii consumatori.

Prezenta acestora este necesara pentru: finantarea activitatilor economice (continuarea, extinderea, innoirea tehnologica, ridicarea nivelului de calificare) promovarea produselor prin organizarea activitatilor publicitare asigurarea retelei de transport prin care bunurile si serviciile parcurg drumul spre cumparatori asigurarea retelei de vanzare prin amenajarea de spatii adecvate si personal calificat pentru ca bunurile si serviciile oferite sa fie efectiv vandute.

Legea ofertei - reda raportul de determinare directa intre modificarea marimii pretului unitar al unui bun si modificarea cantitatii oferite din bunul respectiv. ELASTICITATEA OFERTEI - modificara ofertei ca urmare a actiunii factorilor care o influenteaza. Tipuri de elasticitate a ofertei in funcie de pret: 1. Bunuri cu oferta elastica (Keo/p >1) - modificarea pretului determina o modificare mai mare a cantitatii oferite, in acelasi sens (cresterea pretului cu x% determina cresterea cantitatii oferite cu mai mult de x%) 2. Bunuri cu oferta inelastica(Keo/p<1)-modificarea pretului determina o modificare mai mica a cantitatii oferite,in acelasi sens(cresterea pretului cu x%determina cresterea catitatii oferite cu mai putin de x%). 3. Bunuri cu oferta de elasticitate unitara(Keo/p=1)- modificarea pretului determina o modificare egala a cantitatii oferite,in acelasi sens(cresterea pretului cu x%determina cresterea cantitatii cerute tot cu x%). 4. Bunuri cu oferta perfect inelastica(rigida)(Keo/p=0)modificarea pretului nu determina nici o modificare a cantitatii oferite.Aceasta situatie apare pe o perioada de timp foarte scurta,cand ofertantii nu au timp sa se adapteze la conditiile pietei sau in situatii cand exista blocaje(de resurse,tehnologice sau de alta natura)care nu perimit cresterea ofertei. 5. Bunuri cu oferta perfect elastica(Keo/p=ro)-o modificare foarte mica a pretului determina o variatie foarte mare a cantitatii oferite.La limita,cand variatia preatului tinde spre zero,variatia cantitatii oferite tinde spre infinit. Alte conditii care influenteaza modificarea ofertei

-Preturile altor produse pe piata-reprezinta o alta conditie pentru modificarea ofertei.Oferta creste pentru acele bunuri ale caror preturi pe piata cresc. -Nivelul tehnologiei-introducerea inovatiilor tehnice are ca effect cresterea productivitatii muncii,care conduce,la randul sau,la scaderea costului de productie,care are effect pozititv asupra ofertei. -Modificarea nivelului costului de productie-daca pentru anumite bunuri costul de productie scade,atunci oferta creste.Asadar,intre nivelul ofertei si cel al costului De productie exista o relatie inversa. -Modificarea numarului firmelor care produc acelasi produs-cresterea numarului de firme producatoare pe piata conduce la cresterea ofertei,considerand alti factori de influenta ca fiind constanti. -Nivelul taxelor si al subsidiilor-daca taxele cresc,oferta scade(deci conditionarea actioneaza in sens invers).Daca insa un producator beneficiaza de subventii,acestea vor determina mina cresterea ofertei. -Rolul evenimentelor social-politice asupra modificarii ofertei se manifesta prin aceea ca instabilitatea sociala determina,de regula,scaderea ofertei,pe cand stabilitatea sociala si politica creeaza un cadru favorabil cresterii ofertei de bunucri si servicii. -Rolul conditiilor naturale:fenomenele naturale inundatiile,furtunile,cutremurele,actioneaza,de regula,in directia reducerii ofertei. precum

Anul colar 2009 - 2010

ECONOMIE
clasa a Xl-a Frecvent Redus
y

Semestrul al II - lea
prof. Zigoli Drago
Capitolul IV - PIAA
PIAA - spaiul economic n cadrul cruia se desfoar schimburile (actele de vnzare cumprare) de bunuri i servicii, locul unde se ntlnesc purttorii cererii cu purttorii ofertei. Forme ale pieei: a. In funcie de obiectul tranzacionrii, se pot distinge:

1. 2. 3. 4.

piata unui bun de consum piata unui factor de producie piata monetar piata valutar etc.

b. n funcie de spatiul geographic acoperit, se pot face referiri la: 1. 2. 3. 4. piata local piata regional piata national piata mondial

c. n funcie de caracterul concurentei, se poate face deosebirea ntre: 1. piata cu concurent perfect 2. piata cu concurent imperfect

PREUL - se formeaz pe pia prin ntlnirea cererii cu oferta. Preul de echilibru - este preul la care cererea satisfcut este egal cu oferta satisfcut, egalitate ce determin cea mai mare cantitate a vnzrilor/cumprrilor. Condiia realizrii rolului preului de echilibru este ca acesta s se formeze liber pe pia. Statul poate interveni n stabilirea/influenarea preului prin dou modaliti fundamentale: a. Prin intervenie direct: 1. Fie prin stabilirea unor preturi minime, consecina fiind, de regul, stimularea ofertei, ceea ce duce la apariia unui exces de ofert. 2. Fie prin stabilirea unor preturi maxime (numite i ,,pre plafon", pentru c nu pot fi depite) consecina fiind stimularea cererii, care devine mai mare dect oferta (exces de cerere), cu efecte negative de tipul: ,,piaa neagr " , ,,statul la coad". b. Prin intervenie indirect: 1. Achizitii de stat - conduc la creterea cererii pentru un anumit bun 2. Majorarea veniturilor consumatorilor prin diminuarea impozitelor - conduce la stimularea cererii 3. Acordarea de prime (subventii) productorilor - conduce la stimularea ofertei 4. Reducerea/creterea taxelor de import - conduce la creterea/scderea importurilor i la creterea/scderea ofertei. CONCURENA - desemneaz tipul specific de relaii ntre agenii economici

(productori sau consumatori) care acioneaz pe pia pentru realizarea propriilor interese, confirm libertii de aciune i liberei iniiative. a. Tipul de concuren dup criteriul respectrii legilor: 1. Loial sau corect - dac respect legile i reglementrile n vigoare. aceasta nu permite: participarea la nelegeri care s afecteze jocul liber al concurenei, reclama mincinoas care nal consumatorul, favorizarea creterii/scderii artificiale a preurilor, falsificarea mrfurilor.

2. Neloial sau incorect - dac are drept consecin favorizarea artificial a agenilor economici care obin astfel avantaje nemeritate. b. Tipul de concuren dup ipotezele de definire: 1. Piata cu concurent perfect - cu caracter ideal; trsturile sale sunt un model de analiz pentru concurena real 2. Piata cu concurent imperfect - caracterizeaz realitatea economic - fiecare form de pia cu concuren imperfect se caracterizeaz printr-un pret specific i o anumit modalitate de maximizare a profitului

Concurena perfect se caracterizeaz prin: Atomicitatea const n faptul c participanii la pia sunt foarte numeroi, cu putere concurenial mic i participanii acioneaz independent. Omogenitatea produsului se refer la faptul c toate firmele produc i distribuie bunuri identice, astfel nct consumatorilor le este indiferent de la ce firm cumpr. Libertatea de aciune pe pia se manifest prin intrarea" i ieirea" liber n i de pe pia, care se bazeaz numai pe criteriul eficienei economice. Transparena perfect const n perfecta informare a agenilor economici privind cantitatea, calitatea, preul, structura cererii i a ofertei. Mobilitatea perfect a factorilor de producie se refer la accesul nelimitat la utilizarea capitalului i a muncii, n activiti cu maxim eficien. Concurena imperfect apare din mai multe cauze:

fenomenul concentrrii firmelor strategia firmelor de a se individualiza prin diferenierea produselor intenia informrii imperfecte n scopul obinerii unor avantaje strategice meninerea avantajelor firmelor deja existente, care creeaz bariere n intrarea pe pia etc. MONOPOLUL - situaia de pe pia n care o singur firm produce (ofer) un anumit bun i se confrunt cu toat cererea. MONOPSONUL - situaia de pia n care o singur firm cumpr de la mai muli productori. OLIGOPOLUL - situaia de pia unde exist cteva firme care asigur oferta unui bun, n timp ce numrul de cumprtori este mare. OLIGOPSONUL - tipul de pia caracterizat de existena unui numr restrns de firme mari cumprtoare ale unei mrfi - oferit (vndut) de mai muli productori. CONCURENA MONOPOLISTIC - situaia n care pe pia exist un numr mare de ofertani, unii dintre acetia fiind de mari dimensiuni i deinnd monopol de marc, iar bunurile oferite sunt puternic difereniate. Piaa muncii - locul de ntlnire ntre purttorii cererii i ofertei de munc; este spaiul n care acetia intr n contact, stabilesc condiiile de angajare, negogiaz mrimea salariilor, stabilesc performanele corespunztoare salariilor. Cererea de munc - nevoia de munc salariat care se formeaz n cadrul diferitelor activiti la nivel de firme, zone, regiuni sau ar i se exprim prin numrul de locuri de munc existente sau oferta de locuri de munc. Contractul de munc exist n dou forme: 1. Contract individual de munc care este rezultatul negocierii libere dintre angajator i angajat. - angajatorul stabilete sarcinile care i revin salariatului i drepturile salariale corespunztoare, respectiv obligaiile pe care i le asum patronul fa de angajat n ceea ce privete asigurarea condiiilor propice de munc, plata impozitelor aferente i a contribuiilor la asigurrile sociale etc. 2. Contractul colectiv de munc este rezultatul negocierii cu sindicatul din ntreprindere, prin care se precizeaz o serie de drepturi i obligaii generale referitoare la: condiiile de munc, zilele libere i concediul de odihn, sporurile pentru munc periculoas sau pentru lucrul de noapte etc. Oferta de munc - cantitatea total de munc pe care indivizii dintr-o economie sunt dispui s o presteze n condiii generale.

Salariul - preul la care este tranzacionat fora de munc. - acesta poate avea mai multe forme: a. Salariul nominal - suma de bani primit de salariat/plt de firm, n schimbul muncii depuse de angajat. - acesta poate fi: 1. Salariul nominal brut - suma total de bani prevazut n statul de salarii 2. Salariul nominal net - suma de bani care rmne din salariul nominal brut dup scderea impozitului i a contribuiilor la sistemele de asigurri. b. Salariul real - cantitatea de bunuri i servicii care poate fi procurat cu salariul nominal. PIAA MONETAR Noiunea de bani desemneaz un mijloc de schimb general acceptat, pe baza unei convenii ntre oameni, ntr-un spaiu economic dat. Cele 4 funcii fundamentale ale banilor: a. b. c. d. Funcia de mijloc de schimb Funcia de etalon general de msurare i comparare a activitii economice Funcia de mijloc de plat Funcia de economisire

Masa monetar sau masa bneasc - suma de bani aflat n circulaie ntr-o economie la un moment dat i care aparine diferiilor ageni economici (naionali) i are drept componente: numerarul - care este emis numai de Banca Central i este alctuit din: bancnote i moned metalic (confecionat din aliaje de cupru, nichel, aluminiu) bani scipturali (nscrisuri n conturile bancare) - acetia sunt creai att de Banca Central, ct i de celelalte bnci i instituii financiare. Viteza de circulaie a banilor reprezint numrul de tranzacii de vnzare-cumprare i pli pe care le mijlocete o unitate monetar ntr-o perioad de timp. Puterea de cumprare a banilor reprezint cantitatea de bunuri i servicii care poate fi cumprat la un moment dat cu o unitate monetar, la un anumit nivel al preurilor. Creditul este o relaie ntre un creditor care acord un mprumut i un debitor care este beneficiarul mprumutului i care se angajeaz s plteasc la o dat ulterioar (scadena) suma corespunztoare, plus o dobnd.

Dobnda este o sum de bani care revine creditorului pentru folosirea mprumutului de ctre debitor ntr-o anumit perioad de timp. Investiia este procesul de plasare a banilor pentru achiziionarea de bunuri de capital. Piaa financiar este acea pia pe care se ntlnesc agenii economici care au nevoie de bani pentru a-i finana afacerile i agenii economici care doresc s susin cu bani acele afaceri. Bursa reprezint instituia central a pieei capitalurilor i este barometrul unei economii". Piaa extrabursier a titlurilor cotate - este format din titluri financiare emise de societi neadmise la burs. - un exemplu de astfel de pia n Romnia este sistemul RASDAQ, creat dup modelul i cu asisten NASDAQ (National Association of Securities Dealers Automated Quotation - Asociaia Naional a Dealerilor de Titluri de valoare Cotate n Sistem Automat) din SUA. Piaa extrabursier a titlurilor necotate - este format din tranzaciile directe de titluri financiare nenscrise ntr-unul din sistemele anterioare, i prin urmare, fr un pre oficial (recunoscut de un organism financiar) - fiind o pia nesupravegheat, gradul de risc al tranzaciilor este mai Ridicat. Piaa valutar este piaa specializat n vnzri i cumprri de valute sau alte devize, locul unde se ntlnete cererea cu oferta de valut i se stabilete cursul de schimb al monedei naionale. Valuta este termenul economic care desemneaz moneda naional utilizat n schimburile internaionale. Paritatea aur - cantitatea de aur cu care o moned se schimb oficial o unitate monetar a unei ri. Cursul de schimb este preul unei monede exprimat n alt moned.

Convertibilitatea unei monede se refer la capacitatea ei de a putea fi schimbat pe o alt moned.

Capitolul V - MACROECONOMIA
Economia naional este forma de manifestare a interdependenelor dintre agenii economici n cadrul instituionalnaional al unei ri.

Fluxurile economice (materiale i monetare) sunt generate de schimburile de bunuri i servicii . Totalitatea fluxurilor economice alctuiete circuitul macroeconomic. Indicatorii macroeconomici rezult din msurarea fluxurilor economice i sunt foarte importani, deoarece relev performanele economice ale fiecrei ri. Produsul Intern Brut (PIB) este principalul indicator macroeconomic i reprezint valoarea adugat brut produs ntr-o economie naional, ntr-o perioad de timp (an, trimestru). Valoarea adugat brut(VAB) const n plusul de valoare realizat de fiecare agent economic n raport cu valoarea intrrilor n sistemul su de activitate. Inflaia - un dezechilibru de ansamblu al economiei, manifestat prin creterea generalizat a preurilor i scderea puterii de cumprare a banilor. omajul - un dezechilibru macroeconomic major manifestat prin excendentul ofertei de munc n raport cu cererea de munc. Modificarea n timp a strii economiei naionale se numete dinamica economiei naionale. Perioada de timp format dintr-o faz de expansiune i una de recesiune se numete ciclu economic. Creterea economic reprezint evoluia ascendent a PIB-ului potenial, pe termen lung. Dezvoltarea economic este un process complex care presupune mbuntiri profunde legate de structura social, de calitatea instituiilor i de atitudinile populaiei unei ri. Acest concept de dezvoltare economic (economic development) se bazeaz pe trei valori eseniale: substenana - relev perfomanele procesului de dezvoltare economic n ceea ce privete modul de acoperire a nevoilor populaiei unei ri autorespectul - caracterizeaz demnitatea, simul onoarei, preuirea fa de sine a cetenilor unei ri libertatea - evindeiaz modul n care indivizii pot lua decizii fr a fi ngrdii structuri birocratice sau politice, respectiv de superstiii, cutume sau mentaliti anacronic

Capitolul VI - ECONOMIA DESCHIS


Comerul este activitatea economic prin care bunurile ajung de la productori la consumatori. Comerul internaional se refer la totalitatea schimburilor de bunuri i servicii dintre agenii economici din diferite ri.

Comerul exterior desemneaz ansamblul exporturilor i importurilor unei ri. n ceea ce privete comerul exterior, de-alungul timpului s-au conturat diferite politici economice: 1. Protectionismul reprezint un ansamblu de msuri menite s protejeze productorii interni de concurena realizat prin bunuri importate la preuri mai mici. - principalele forme de protecionism sunt: introducerea unor taxe vamale reprezentnd cote procentuale aplicate preurilor bunurilor importate utilizarea unor restricii netarifare: standardele de calitate ridicate, condiii privind protecia consumatorilor i a mediului natural etc. practicarea unor cote cantitative pentru importuri: sunt negociate unele plafoane cantitative pentru mrfurile importate, ncheindu-se acorduri comerciale cu diferite ri 2. Stimularea exporturilor - sunt oferite anumite prime de export, subvenii, scutiri sau reduceri de impozite, ori alte faciliti firmelor exportatoare; este o form mai subtil de protecie a productorilor interni, ntruct avantajele concureniale ale acestora se manifest pe pieele externe. 3. Liberalismul - schimburile economice dintre diferite ri nu sunt afectate nici de restricii tarifare sau netarifare i nici de stimulente acordate exportatorilor.

Balana comercial este un tablou statistic n care sunt nregistrate importurile i exporturile de mrfuri ale unei ri pe o perioad de timp (un an). Balana de pli externe red modul n care pot fi echilibrate ncasrile i plile aferente operaiunilor economice cu strintatea. Creterea interdependenelor economice, sociale, culturale, ecologice, politice al economiilor naionale conduce la o nou stare n economia mondial, n careabordarea problemelor generale ale omenirii se face la scar planetar, viziunea fragmentat pe continente sau regiuni ale lumii fin depit. Aceast nou tendin de evoluie a economiei mondiale se numete globalizare. O tendin oarecum contrar globalizrii este aceea de integrare. Uniunile vamale i asociatiile economice regionale constituie forme elevate ale procesului de integrare. Cele mai cunoscute structuri de integrare sunt: Asociaia Latino-American a Comerului Liber (ALACL) a fost nfiinat n 1960 prin Tratatul de la Montevideo semnat de Argentina, Brazilia, Chile, Mexic, Paraguay, Peru i Uruguay. Ulterior, au mai aderat i alte ri latino-americane. Asociaia Naiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) a fost nfiinat n 1967 prin participarea urmtoarelor ri: Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore i Thailanda.

Asociaia Nord-American de Comer Liber (NAFTA) a fost nfiinat n 1993 prin participarea Mexicului, Canadei i Statelor Unite ale Americii. Ulterior, Chile a acceptat invitaia celor trei ri de a deveni membru NAFTA. Uniunea European (UE) care este cea mai avansat form de structur integraionist mondial ntruct presupune existena unor piee comune, a unei monede commune (euro), a unor instituii economice i sociale comunitare, respective coordonarea politicilor economice i sociale.

Itemi pentru evaluare Economie Clasa a Xl-a


1. Rezultatul aciunii dintre mediul social sic el natural este: a. mediul ecologic b. mediul cibernetic c. spatiul bursei d. mediul sau spatiul economic 2. Dupa natura lor, nevoile sunt: a. elementare si complexe b. fiziologice si sociale c. complexe si fiziologice d. sociale si complexe 3. Semnalele receptionate de fiinta umana ca urmare a stimulilor exercitati de mediul natural si de mediul social se numesc: a. semnale panegerice b. atribute psiho-sociale c. nevoi sau trebuinte d. raporturi social-naturale 4. Dupa gradul de complexitate, nevoile sunt: a. elementare si complexe b. elementare si supra-elementare c. complexe si supra-complexe d. sociale si naturale

5. Cea mai cunoscuta schema de structurare a nevoilor este: a. Piramida lui Keops b. Cubul lui Dillinger c. Scara lui Adams d. Piramida lui Maslow 6. Conform Piramidei lui Maslow, oamenii isi pun problema satisfacerii: a. unor nevoi maxime inaintea celor minime b. unor nevoi de ordin superior abia dupa ce si-au satisfacut in mod multumitor nevoile de rang inferior c. unor hobby-uri inaintea indatoririlor de serviciu d. altor nevoi intelectuale dupa satisfacerea celor academice

7. In varful Piramidei lui Maslow sunt urmatoarele tipuri de nevoie: a. nevoi de baza b. nevoi de siguranta c. nevoi fiziologice d. nevoie de autorealizare 8. Elementele utilizate pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii trebuintelor sunt: a. materialele rare b. materiil prime c. resursele d. metalele pretioase 9. Dupa provenienta lor, resursele pot fi: a. resurse din import si resurse din export b. resurse primare si resurse derivate c. resurse imbogatite si resurse terminate d. resurse minime si resurse complexe 10. Resursele se impart in umane, materiale, financiare si informationale in functie de: provenienta lor ciclicitatea lor natura lor utilizarea lor 11. Resursele informationale se refera la: a. cunostiinte stiintifice si tehnice b. ziare si reviste c. pagini de internet d. programe secrete 12. Costul de oportunitate este: a. cel mai bun de pe piata b. primul pret stabilit in economie beneficiul asociat celei mai bune variante de aciune la care s-a renunat n favoarea alternativei c. alese d. media costurilor dintr-o economie 13. Care economist celebru consider c economia studiaz modul n care sunt utilizate resursele rare pentru a fi realizate mrfuri folositoare i pentru a le distribui diferiilor oameni? a. Adam Smith b. Paul Samuelson c. Vasile Conta d. Theodor Stolojan 14. Care sunt cele mai cunoscute niveluri de abordare ale tiinei economice: a. economia centralizat i cea lsat liber b. economia nchis i cea deschis c. microeconomia i macroeconomia

d. economia industrial i economia agragr 15. Partea din economie care se ocup cu studiul comportamentelor economice individuale se numete:

a. b. c. d.

macroeconomia economia detaliat economia de gestiune microeconomia

16. Ce parte din economie se ocup cu studiul economiilor naionale, a structurilor economice internaionale sau multinaionale: a. microeconomia b. economia globalizat c. economia super-centralizat d. macroeconomia 17. Care este denumirea generic pentru orice agent economic care acioneaz pentru a-i procura bunurile i serviciile necesare satisfacerii trebuinelor: a. acionar b. menaj c. consumator d. cumprtor cheie 18. Cum se clasific bunurile dup forma lor de existen: a. complementare i substituibile b. necomplementare i nesubstituibile c. bunuri propriu-zise, servicii i informaii d. servicii i bunuri 19. Bunurile sunt complementare i substituibile dac le clasificm dup urmtorul criteriu: a. mod de relaionare b. mod de circulaie c. form de existen d. form de complementaritate 20. Dup modul n care circul, bunurile sunt: a. complementare i substituibile b. servicii i bunuri c. bunuri i informaii d. marfare i nemarfare 21. Dup ce criteriu se ghideaz un consumator atunci cnd are un comportament raional: a. criteriul celei mai bune oportuniti b. criteriul lui Maslow c. criteriul piramidal d. criteriul eficienei economice 22. Comportamentul raional al consumatorului este acela care asigur: a. un maxim de satisfacie cu un minim de cheltuieli b. un minim de satisfacie cu un maxim de cheltuieli c. satisfacie fr precedent d. cheltuieli infime

23. Satisfacia resimit de un individ ca urmare a consumrii a unei cantiti date dintr-un bun este: a. cererea b. oferta c. utilitatea economic d. utilitatea raional a eficienei 24. Ce reprezint cererea? a. cantitatea dintr-o marf vndut ntr-o anumit perioad b. cantitatea total dintr-o marf care poate fi cumprat ntr-o anumit perioad, la un anumit pre c. preul unei mrfii dintr-o anumit perioad d. perioada economic n care preul este cel mai bun 25. Modificare mrimii cererii datorit unor variaii ale factorilor cauzali se numte: a. cererea perfect b. elasticitatea ofertei c. oferta perfect d. elasticitatea cererii 26. Atunci cnd creterea preului determin scderea cantitii cerute, cererea este: a. inelastic b. elastic c. perfect d. unitar 27. Bunurile de strict necessitate au de obicei o cerere: a. inelastic b. perfect c. elastic d. unitar 28. Atunci cnd modificarea preului nu determin nici o modificare a cantitii cerute: a. cererea este inelastic b. cererea este elastic c. cererea este perfect inelastic d. cererea este perfect elastic 29. Cnd ctig productorul care se confrunt cu o cerere inelastic: a. atunci cnd preul scade b. atunci cnd preul rmne constant c. atunci cnd preul crete d. atunci cnd preul scade pn la ultima limit 30. Cum i poate spori veniturile productorul care se confrunt cu o cerere elastic? a. prin reducerea preului de vnzare b. prin creterea preului de vnzare c. prin reducerea preului de cumprare d. prin creterea preului de cumprare

31. Persoana care initiaza o afacere, investind bani, timp, energie, putere, munca si creativitate, cu scopul de a obtine un profit cat mai mare se numeste: a. afacerist b. bisnitar c. milionar de carton d. intreprinzator 32. Relatia dintre oameni cu privire la insusirea bunurilor existente sau produse de societate se exprima prin conceptul de: a. avutie b. avere c. proprietate d. societate comerciala 33. Formele de proprietate existente intr-o economie de piata sunt: a. proprietate simultana si proprietate anterioara b. proprietate privata si proprietate semi-privata c. proprietate privata, publica si mixta d. proprietate semi-mixta si semi-publica 34. Cei doi factori de productie primari sunt: a. munca si capitalul b. pamantul si munca c. pamantul si capitalul d. munca tehnologizata si ingineriile financiare 35. Deprecierea treptata a capitalului fix ca urmare a folosirii indelungate: a. uzura morala b. epuizare c. uzura totala d. uzura fizica 36. Capitalul circulant se inlocuieste: a. dupa doua cicluri de productie b. dupa fiecare cilcu de productie c. dupa mai multe cicluri de productie d. dupa primele trei cicluri de productie 37. Obiectivul final al activitatii producatorului si al firmei este : a. cresterea cifrei de afaceri b. pozitionarea pe piata pe un loc cat mai bun c. falimentul d. obtinerea profitului 38. Excedentul incasarilor fata de cheltuieli intr-o activitate economica se numeste : a. profit b. cifra de afaceri c. profit net d. castig legal

39. Totalul incasarior obinute din vanzari se numeste: a. profit brut b. cifra de afaceri c. profit net d. profit ilicit 40. Partea din profitul brut care ramane dupa ce se platesc impozitul si alte taxe pe profit este : a. profitul net b. cifra de afaceri c. volumul vanzarilor d. taxe si impozite la stat nedatorate 41. Cand un intreprinzator trebuie sa realizeze un volum de productie peste un nivel mnim pentru a putea sa-si recupereze investitia facuta si pentru a face fata cheltuielilor curente, el trebuie sa atinga: a. profitul maxim b. supraprofitul c. pragul de rentabilitate d. falimentul 42. Cantitatea de bunuri si servicii pe care agentii economici o aduc pe piata intr-o anumita perioada si la un anumit pret se constituie in: a. cerere b. oferta c. oferta cererii d. cererea ofertei 43. Legea care reda raportul de determinare directa intre modificarea marimii pretului unitar al unui bun si modificarea cantitatii oferite din bunul respectiv este: a. legea circulatiei marfurilor b. legea de comert international c. legea cererii d. legea ofertei 44. Atunci cand modificarea pretului determina o modificare mai mare a cantitatii oferite, si in acelasi sens, aveam de-a face cu: a. oferta inelastica b. oferta perfecta c. oferta elastica d. cerere elastica 45. Situatia in care agentul economic nu mai are nici o posibilitate reala de continuare a activitatii sale se numeste: a. faliment b. insolventa c. somaj ethnic d. carambol comercial

Itemi pentru evaluare Economie Clasa a Xl-a Semestrul al II lea


1. Ce este piaa? a. spaiul n care se ntlnesc pruductorii agricoli cu orenii b. spaiul economic n cadrul cruia se desfoar schimburile c. locul de unde se pot cumpra zarzavaturi d. nici un rspuns nu este corect Locul unde se ntlnesc purttorii cererii cu purttorii ofertei se numete: a. Burs b. Wall Street c. Pia d. RASDAQ 3. n funcie de obiectul tranzacionrii se pot distinge urmtoarele piee: a. piaa local i piaa mondial b. piaa naional i piaa regional c. piaa auto i piaa alimentar d. piaa monetar i piaa valutar 4. Clasificarea n pia local i pia regional se face n funcie de: a. spaiul geografic acoperit b. caracterul concurenei c. obiectul tranzacionrii d. nici un rspuns nu este corect 5. Cum se formeaz preul? a. prin stabilire de ctre autoritile competente b. prin totalizarea tuturor costurilor c. ambele variante de mai sus d. prin ntlnirea cererii cu oferta 6. Preul la care cererea satisfcut este egal cu oferta satisfcut se numete: a. preul optim de vnzare b. preul prestabilit de vnztor c. preul de echilibru d. preul cel mai mic de cumprare

7. Cea mai mare cantitate a vnzrilor/cumprrilor este determinat de: a. dispoziia cumprtorilor b. preul de echilibru c. poziionarea pieei d. nici un rspuns nu este corect 8. Preul de echilibru i realizeaz rolul pe pia atunci cnd: a. este adoptat de toi participanii la actul economic b. este reglementat prin legi oficiale c. este lsat s se formeze liber pe pia d. nici un rspuns nu este corect 9. Oferta este stimulat atunci cnd statul intervine direct prin stabilirea unor preuri minime, aceast msur ducnd la: apariia unui exces de ofert apariia unor micri sociale stoparea vnzrilor dintr-o economie schimbarea guvernului declarat incompetent 10. Statul la coad sau piaa neagr sunt efecte ale interveniei directe a statului prin stabilirea unor preuri maxime, fapt care duce la: exces de ofert exces de cerere echilibrul acestor dou dezechilibrul dintre ele 11. Statul poate interveni indirect n influenarea preului prin: a. stabilirea unor preuri minime b. stabilirea unor preuri maxime c. achiziii de stat, reducerea taxelor de import d. nici o variant nu este corect 12. Ce desemneaz noiunea de concuren? a. ntrecerea acerb ntre agenii economici b. tipul specific de relaii ntre productori i consumatori care acioneaz pe pia pentru realizarea propriilor interese, conform libertii de aciune i liberei iniiative c. manifestarea finalitii actului economic d. nici un rspuns nu este corect 13. Dup criteriul respectrii legilor, concurena poate fi: a. perfect i imperfect b. perfect i neloial c. loial i neloial d. imperfect i loial 14. Reclama mincinoas care neal consumatorul, falsificarea preurilor, favorizarea creterii/scderii artificiale a preurilor sunt practici ale concurenei:

a. b. c. d.

perfecte imperfecte loiale neloiale/incorecte

15. Realitatea economic este caracterizat de: a. piaa cu concuren perfect b. piaa cu concuren imperfect c. piaa cu concuren neloial d. toate rspunsurile sunt greite 16. Atomicitatea este o caracteristic a concurenei: a. imperfecte b. perfecte c. loiale d. neloiale 17. Perfecta informare a agenilor economici privind cantitatea, calitatea, preul, structura cererii i a ofertei este o caracteristic a concurenei perfecte i se numete: a. atomicitate b. omogenitatea produsului c. transparen perfect d. nici o variant nu este corect 18. Trstura conform creia toate firmele produc i distribuie bunuri identice, astfel nct consumatorilor le este indiferent de la ce firm cumpr poart denumirea de: a. atomicitate b. transparen perfect c. libertate de aciune pe pia d. omogenitatea produsului 19. Situaia de pe pia n care o singur firm produce un anumit bun i se confrunt cu toat cererea se numete: a. oligopson b. oligopol c. monopson d. monopol 20. Situaia de pia n care o singur firm cumpr de la mai muli productori se numete: a. monopson b. oligopol c. monopol d. nici un rspuns nu este corect 21. Tipul de pia caracterizat prin existena unui numr restrns de firme mari cumprtoare ale unei mrfi vndute de mai muli productori se numete: a. oligopol b. monopol

c. monopson d. oligopson 22. Situaia n care pe pia exist un numr mare de ofertani, unii dintre acetia fiind de mari dimensiuni i deinnd monopol de marc, iar bunurile oferite sunt puternic difereniate poart numele de: concuren oligopsonistic concuren monopolistic concuren incorect nici o variant nu este corect 23. Locul de ntlnire ntre purttorii cererii i ofertei de munc se numete: a. piaa agro-alimentar b. piaa neagr c. piaa muncii d. piaa de capital 24. Contractul individual de munc reprezint: a. rezultatul negocierii libere dintre angajator i angajat b. rezultatul reglementrilor guvernamentale c. rezultatul abilitii angajailor n arta negocierii d. rezultatul tuturor acestor factori 25. Cantitatea total de munc pe care indivizii dintr-o economie sunt dispui s o presteze n condiii generale a. cerere de pre b. ofert de munc c. cerere de munc d. ofert de pre 26. Preul la care este tranzacionat fora de munc se numete: a. ctig financiar b. rent viager c. salariu d. nici un rspuns nu este corect 27. Suma de bani primit de salariat n schimbul muncii depuse de angajat se numete: a. salariu extensiv b. salariu retroactiv c. salariu nominal d. salariu retributiv 28. Suma de bani care rmne din salariul nominal brut dup scderea impozitului i a contribuiilor la sistemele de asigurri se numete: a. salariu nominal b. salariu nominal brut c. salariu retributiv d. salariu nomianl net 29. Cantitatea de bunuri i servicii care poate fi procurat cu salariul nominal reprezint: a. salariu real

b. salariu ireal c. salariu fantastic d. salariu realistic 30. Mijlocul de schimb general acceptat, pe baza unei convenii ntre oameni, ntr-un spaiu economic dat poart de numirea de: a. titluri financiare b. cambie c. bani d. resurse financiare 31. Suma de bani aflat n circulaie ntr-o economie la un moment dat i care aparine diferiilor ageni economici (naionali) se numete: a. mas financiar b. remuneraie nominal c. finane publice d. mas monetar/mas bneasc 32. Numrul de tranzacii de vnzare-cumprare i pli pe care le mijlocete o unitate monetar ntr-o perioad de timp reprezint: a. puterea de cumprare a banilor b. viteza de circulaie a banilor c. creditare perfect d. nici un rspuns nu este corect 33. Cantitatea de bunuri i servicii care poate fi cumprat la un moment dat cu o unitate monetar, la un anumit nivel al preurilor poart denumirea de: a. putere financiar b. rezisten valutar c. putere de cumprare a banilor d. toate variantele sunt corecte 34. Suma de bani care revine creditorului pentru folosirea mprumutului de ctre debitor ntr-o anumit perioad de timp se numete: a. retribuie monetar b. credit deficitar c. dobnd d. investiie 35. Instituia central a pieei capitalurilor care este considerat i,,barometrul unei economii" se numete: a. banca naional b. bursa c. banca comercial d. ministerul de finane 36. Piaa specializat n vnzri i cumprri de valute sau alte devize, locul unde se ntlnete cererea cu oferta de valut i se stabilete cursul de schimb al monedei naionale se numete:

a. piaa extrabursier a titlurilor cotate b. piaa valutar c. piaa extrabursier a titlurilor necotate d. piaa muncii 37. Preul unei monede exprimat n alt moned poart numele de: a. convertibilitate b. credit c. dobnd d. curs de schimb 38. Convertibilitatea unei monede se refer la: a. capacitatea ei de a putea fi schimbat pe o alt moned b. valoarea ei pe piaa valutar c. schimbul ei pe titluri financiare d. nici o variant nu este corect 39. Forma de manifestare a interdependenelor dintre agenii economici n cadrul instituional-naional al unei ri este: a. microeconomie b. macroeconomie c. economie naional d. economie judeean 40. Principalul indicator macroeconomic ca reprezint valoarea adugat brut produs ntr-o economie naional, ntr-o perioad de timp este: a. Produsul Naional Brut b. Taxa pe Valoare Adugat c. Produsul Intern Brut d. Produsul Naional Net 41. Dezechilibrul de ansamblu al economiei, manifestat prin creterea generalizat a preurilor i scderea puterii de cumprare a banilor poart denumirea de: a. omaj b. crach economic c. inflaie d. toate rspunsurile sunt corecte 42. Dezechilibrul macroeconomic major manifestat prin excendentul ofertei de munc n raport cu cererea de munc se numete: a. omaj b. inflaie c. faliment naional d. nici un rspuns nu este corect 43. Procesul complex care presupune mbuntiri profunde legate de structura social, de calitatea instituiilor i de atitudinile populaiei unei ri se numete:

a. redundan economic b. reabilitare economic c. dezechilibru social-economic d. dezvoltare economic 44. Comerul este: a. activitatea de vnzare a produselor fabricate de ctre productori b. activitatea economic prin care bunurile ajung de la productori la consumatori c. principala activitate a unei economii centralizate d. nici un rspuns nu este corect 45. Ansamblul exporturilor i importurilor unei ri desemneaz: a. comerul internaional b. comerul global c. comerul exterior d. toate rspunsurile sunt corecte 46. Ansamblul de msuri menite s protejeze productorii interni de concurena realizat prin bunuri importate la preuri mai mici se numete: a. Liberalism b. Stimulare a exporturilor c. Protecionism d. Comer retractar 47. Tabloul statistic n care sunt nregistrate importurile i exporturile de mrfuri ale unei ri pe o perioad de timp (un an) poart denumirea de: a. balan de verificare b. situaia uniunilor vamale naionale c. registru-jurnal al exporturilor d. balan comercial 48. Tendina contrar a procesului de globalizare se numete: a. integrare b. neo-globalizare c. dezintegrare d. nici un rspuns nu este corect 49. Asociaia Nord-American de Comer Liber din care fac parte Canada, SUA i Mexic poart numele de:

ECONOMIE.....................................................................................................18 clasa a Xl-a frecven redus.................................................................19 ECONOMIE.....................................................................................................29 clasa a Xl-a Frecvent Redus...............................................................29 Semestrul al II - lea................................................................................29 Antreprenorial..........................................................................................52 clasa a Xl-a frecven redus.................................................................53 Antreprenorial..........................................................................................66 clasa a Xl-a Frecvent Redus...............................................................66

Semestrul al II - lea................................................................................66
Cea mai avansat form de structur integraionist mondial care presupune existena unor piee comune i a unei monede comune este: a. Uniunea European b. Asociaia Latino-American a Comerului Liber c. Asociaia Naiunilor din Asia de Sud-Est d. Asociaia Nord-American de Comer Liber

Anul colar 2009 - 2010

Educaie
J

Antreprenorial

clasa a Xl-a frecven redus


prof. Zigoli Drago Introducere

Cuvntul antreprenor isi are originea in franuzescul entreprendre si desemneaza persoana care initiaza si conduce realizarea unei afaceri. Investitorul (intreprinzatorul sau antreprenorul) este o persoana care organizeaza si gestioneaza o activitate de afaceri, de pe urma careia urmareste sa obtina profit si isi asuma in mod constient o serie de riscuri inerente acestui tip de activitate. Antreprenoriatul este un mod prin care un individ isi castiga existenta, este o munca, o ocupatie. De asemenea antreprenoriatul poate fi definit si ca libera initiativa, initiativa personala. Pornind de la un criteriu occupational, acela al participarii la activitatea economica, populatia poate fi clasificate in mai multe categorii: a. Populatia activa - reprezentata de totalitatea persoanelor care furnizeaza forta munca disponibila si fiind formata din: populatia ocupata - cuprinde toate persoanele care au cel putin varsta de 15 ani si lucreaza somerii - considerate a fi acele persoane care nu au un loc de munca, dar se afla in cautarea acestuia.

b. Populatia inactiva - este formata din elevi, studenti, pensionari, casnice, copii sub 15 ani care nu sunt elevi, alte persoane intretinute.

La randul sau, populatia acupata poate fi clasificata, dupa modul de obtinere a veniturilor, astfel: salariati - persoanele care isi exercita activitatea ca angajat, pe baza unui contract, in schimbul unui salariu

patroni - persoanele care isi exercita ocupatia in propriile lor unitati (intreprinderi, agentii, ateliere, magazine, birouri, ferme) si au angajati unul sau mai multi salariati. In propria intreprindere poti fi atat patron cat si salariat. lucratori pe cont propriu - persoanele care isi exercita activitatea in unitatile proprii sau intr-o afacere individuala, fara a angaja nici un salariat, fiind ajutati sau nu de membrii familiei.

Patronii, impreuna cu lucratorii pe cont propriu, formeaza categoria antreprenorilor. De la aspiratia de a-si intemeia propria afacere pana la inregistrarea efectiva a propriei afaceri este un foarte dificil, pe care nu multi au reusit sa-l faca. In acest process trei caracteristici sunt foarte importante : a. Capitalul initial - variaza foarte mult ca marime in functie de dimensiunile afacerii - depinde de ceea ce vrei sa faci, de resursele existente, de cele posibil a fi atrase prin imprumuturi, de calculele de rentabilitate ale investitiei (timpul in care se obtine profit si marimea acestuia) - poate fi sub forma de bani, si dupa caz, mijloace fixe precum terenuri, cladiri, utilaje etc. b. Mediul de afaceri - constituit din conditiile economice, financiare, legislative, sociale in care se deruleaza o initiative economica (afacere). Dupa cum o planta, pentru a creste, are nevoie de anumite conditii: apa, aer, soare, pamant bun, dupa cum o fiinta, pentru a se dezvolta, necesita un anumit mediu fara de care viata i-ar fi pusa in pericol, tot asa realizarea unei investitii nu poate sa aiba success decat intr-un mediu prielnic. Mediul de afaceri poate fi prietenos, favorabil realizarii investitiilor, sau ostil, nefavorabil initiativelor economice. O trasatura foarte importanta a mediului de afaceri romanesc il constituie mentalitatile sociale. Mentalitatea ,, mainii intinse" este reprezentata de aceia care considera ca statul este un fel de ,,tatuc" cu tot felul de obligatii: sa fixeze salarii (mari), preturi (mici), sa asigure fiecaruia un serviciu etc. cei care apartin acestei mentalitati mizeaza pe deciziile care vin ,,de sus" in detrimental hotararilor si implicarii personale.

Mentalitatea ,,sa moara si capra vecinului" in tara noastra inainte de 1989, cuvantul afacere avea un inteles negativ. in mintea oamenilor s-a inoculate idea ca oamenii de afaceri sunt persoane certate cu legea, speculanti, escroci. patronii, in general, oamenii mai bogati, au fost descrisi in manualele de istorie si economie ale epocii ca un fel de boieri exploatatori care nu aveau decat grija de a-si cheltui banii dobanditi fara munca, de aici poate si atitudinea de astazi a unora care, trandavind, se uita ,,peste gard", cu invidie, la gospodaria prospera a vecinului.

c. Calitatile si competentele personale ale intreprinzatorului

- pentru a deveni intreprinzator, nu este obligatoriu ca la scoala sa fi obtinut numai note mari, asa cum pentru a fi un bun profesionist nu este obligatoriu sa fii intreprinzator, te poti afirma ca angajat. - ceea ce este important este ca in cariera ta, in ceea ce faci, sa fii tu, sa poti exprima personalitatea, aptitudinile, nazuintele pe care le ai. - pentru a tea firma in cariera trebuie mai intai sa fii la locul potrivit, locul in care iti poti exprima cel mai bine ce stii si ce poti. A fi intreprinzator inseamna responsabilitate nu numai fata de tine, de familia ta (riscul investitiei si sacrificiul unei vieti personale tihnite) dar si fata de angajati si comunitatea in mijlocul careia firma ta isi desfasoara activitatea. Tentatia de a fi propriul sef, de a-ti verifica capacitatile personale intr-o afacere care sa-ti asigure un anumit standard de viata i se opune teama de necunoscut, lipsa unor garantii ca vei reusi sa-ti recuperezi banii investiti sau sa obtii profitul dorit. Elemente caracteristice din viata unui angajat si din acea a unui intreprinzator:

Angajatul odata iesit ,,de la munca" pana a doua zi nu mai este preocupat, poate sa uite" de problemele de serviciu. Antreprenorul nu poate sa traga o linie de demarcatie intre afacere si viata personala in familie, cu prietenii sau pe strada recepteaza si prelucreaza informatii mai vechi sau noi, de moment, considerate utile pentru afacere isi poate face planuri pentru dupa serviciu, in week-end, in concediu este dificil sa-si organizeze timpul liber, mai intotdeauna apar situatii neprevazute, poate lucra timp indelungat, poate si ani de zile fara sa-si poata lua un concediu, iar atunci cand isi permite un concediu de lux, tine legatura permanent cu ceea ce se intampla in firma sa stie cat castiga si isi poate planifica banii

Angajatul

Antreprenorul Angajatul

Antreprenorul

- se poate astepta la perioade in care nu are bani sa plateasca materiile prime, utilitatile, angajatii, dar si la zile in care sa aiba mari satisfactii datorate castigurilor care le depasesc cu mult pe ale oricarui angajat al sau Angajatul poate sa fie si sa para obosit Antreprenorul trebuie sa fie mereu proaspat, sa surada, sa aiba privirea limpede, mintea agera fiecare nou client il ia drept odihnit, gata de munca daca este femeie trebuie sa aiba o tinuta impecabila: machiaj, coafura daca e barbat, nu poate avea haine mototolite, nici respiratia ingreunata de tutun sau/si alcool Planul de afaceri - un instrument indispensabil intreprinzatorilor ce construiesc o o afacere sau cauta parteneri, managerilor ce propun proiecte noi sau altor persoane/institutii de finantare, institutiilor ce gestioneaza fonduri pentru proiecte de investitii, gestionarilor de proiecte, care include indicatori financiari, caracteristici de piata, factori de previziune, organizare si management etc Astfel, un plan de afaceri: obliga intreprinzatorul sa-si defineasca ideile de afaceri ; forteaza intreprinzatorul sa-si organizeze o gandire critica despre fezabilitatea propriei idei de afaceri; impinge intreprinzatorul sa caute informatii relevante pentru a deschide si a derula o afacere; ii arata intreprinzatorului drumul, prin pregatirea unui document scris, logic, negru pe alb, argumentat la rece, pentru ratiunea de a deschide si derula o afacere; odata realizat, devine instrument operational, prin care intreprinzatorul poate conduce, monitoriza si controla intregul proces de deschidere si derulare a afacerii;

reprezinta un instrument de comunicare cu ceilalti participanti la activitate (personal angajat, parteneri etc.), cat si cu mediul economic ( clienti, furnizori, finantatori etc.). Intocmirea unui plan de afaceri necesita parcurgerea urmatoarelor trei etape : 1) Culegerea informatiilor (preturi, concurenti, furnizori, date tehnice, juridice etc.) 2) Planificarea efectiva a activitatii respective - alegerea strategiei potrivite si gasirea cailor de atingere a obiectivelor stabilite

3) Redactarea planului (etapa de alegerea a formei optime de prezentare catre destinatar a rezultatului etapei urmatoare) Planul de afaceri are 4 functii: a) b) c) d) sa cristalizeze si sa dezvolte ideile privitoare la odalitatea de conducere a afacerii sa realizeze o evaluare retrospectiva a performantelor reale ale unei afaceri de-a lungul timpului sa evalueze prospectiv noi idei de afaceri sa obtina finantare

Indiferent de marimea planului de afaceri, pentru a face fata cerintelor de informare, el trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente structurale: 1. Sinteza planului - avangarda planului in lupta pentru obtinerea unei finantari; ea apare intotdeauna la inceputul planului de afaceri si se intocmeste numai dupa ce planul a fost elaborat in intregime. Sinteza planului poate avea urmatoarea structura: a. Istoricul firmei si activitatea sa prezenta - cuprinde o descriere scurta a firmei beneficiare planului de afaceri si a tipului de activitate desfasurata de aceasta, mentionand eventualele modificari ce au survenit de-a lungul timpului. b. Conceptul si oportunitatea afacerii - trebuie sa atraga imediat atentia cititorilor; acest lucru se realizeaza adesea prin explicarea motivului pentru care planul este deosebit sau unic. c. Descrierea produsului sau a serviciului - se face prin evidentierea caracteristicilor unice ale acestuia care il fac sa se ridice deasupra concurentei. d. Piata - este locul unde se achizitioneaza produsul/serviciul ofertat de societate. e. Echipa manageriala - demonstreaza principiile de conducere a afacerii si cum vor conduce acestea la succesul demersului antreprenorial. f. Solicitarile financiare si beneficiile oferite - constituie un punct forte in rezumatul documentului. g. Alte informatii de impact - informatii care nu au fost incluse in paragrafele anterioare, dar care constituie elemente de interes si de impact asupra examinatorului. 2. Cuprinsul lucrarii prezinta capitolele majore ale planului de afaceri. - constituie componenta de prezentare condensata a esentei planului de afaceri, iar cuprinsul reflecta modul de organizare a lucrarii si forma de prezentare a acesteia. 3. Descrierea afacerii se face cu ajutorul unor date si informatii disponibile. Datele reprezinta cifre brute, neprelucrate, informatii primare, valori absolute, pe cand informatiile se obtin in urma unor procese de prelucrare, interpretare si analiza a datelor. Strategia afacerii are drept obiectiv general obtinerea unui echilibru cat mai bun intre riscurile proiectului/firmei, conditiile de mediu, resursele disponibile, concurenta, perspectivele pe termen lung etc. Structura logica ce guverneaza procesul de planificare a afacerilor este compusa din:

- precizarea clara a scopului - identificarea obiectivelor ce trebuie atinse - fixarea sarcinilor ce urmeaza sa fie realizate si a responsabilitatilor - precizarea actiunilor planificate (inclusiv fixarea termenelor) - identificarea riscurilor Orice plan de afaceri trebuie sa aiba in spatele sau o strategie. Ea reprezinta samanta din care se dezvolta afacerea ce va fi planificata prin intermediul planului de afaceri realizat. Fara o strategie, orice plan de afaceri este un fiasco. 4. Planul de marketing O abordare de marketing a afacerii inseamna a incepe de la nevoile si dorintele clientilor si a construi intreaga afacere avand drept scop satisfacerea acestor nevoi. Deciziile privitoare la designul produselor, metodele de vanzare, pretul, service-ul si reclama sunt luate pe baza unei solide intelegeri a ceea ce clientii isi doresc. Peter Drucker, o personalitate marcanta in sfera managementului, dadea urmatoarea explicatie: Obiectivul activitatii de marketing este acela de a face vanzarea de prisos. Scopul este de a-l cunoaste si de a-l intelege atat de bine pe client incat produsul sau serviciul sa se potriveasca cu nevoile sale... si sa se vanda singur." 5. Planul operational reliefeaza modul de transpunere in practica a strategiei afacerii. Orice plan de afaceri impune o descriere detaliata a operatiunilor de implementare a afacerii

6. Managementul si organizarea afacerii Principala cauza a falimentelor afacerilor noi o reprezinta lipsa de competenta si experienta a managementului. Aceasta este deseori umbrita de cauze mai evidente, cum ar fi competitia puternica, lipsa capitalului, amplasare nefavorabila sau expansiune prematura. S-a constatat ca aproximativ 90% din falimentele firmelor mici sunt rezultatul managementului defectuos, care acopera o gama larga de greseli: planificare slaba, evidenta contabila inadecvata, control deficient al stocurilor, promovare proasta etc. In acest capitol al planului de afaceri se recomanda o structura axata pe descrierea echipei manageriale, organizarea resurselor umane in cadrul afacerii, prezentarea proprietarilor afacerii, politica de management al resurselor umane. 7. Planul financiar reprezinta cea mai putin flexibila parte a planului de afaceri. Pentru companiile deja existente, planul financiar trebuie sa asigure o imagine completa a afacerii - o analiza a trecutului si prezentului si o previziune a viitorului. Orice plan de afaceri are obiective financiare bine definite, si anume: reducerea riscurilor financiare

rezolvarea situatiilor neprevazute reducerea costului finantarii obtinerea de surse de finantare externe Structura unui plan financiar cuprinde urmatoarele informatii: 1. Analiza existentei anterioare a afacerii - unde este cazul 2. Prezentarea ipotezelor pe care se bazeaza previziunile 3. ntocmirea situatiilor financiare previzionate (bilant, cont de profit si pierderi, tabloul fluxurilor de numerar) 4. Identificarea riscurilor asociate - analiza de sensibilitate 8. Anexele planului Pentru planul de afaceri nu se propun formate-cadru limitative. Pentru anumite programe de finantare pot fi puse, insa, la dispozitia solicitantilor, formate-cadru specifice. Intreprinzatorul trebuie sa alcatuiasca planul afacerii proprii.

FORME JURIDICE DE DESFASURARE A ACTIVITATII ANTREPRENORIALE Activitatea antreprenoriala se poate desfasura sub 2 forme: intreprinzatori individuali si asociatii familiale societati comerciale A. Intreprinzatori individuali si asociatii familiale Cea mai simpla forma de manifestare a initiativei particulare in economie o constituie desfasurarea activitati ca intreprinzator individual sau in cadrul asociatiei familiale. Intreprinzatorii individuali pot fi persoane fizice cu domiciliul in Romania. Activitatile permise in ambele situatii sunt cele prevazute in Decretul Lege nr.54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati pe baza liberei initiative. Activitatile nepermise prevazute in HG nr.201/1990 privind aprobarea normelor de aplicare a Decretului Lege nr. 54/1990 sunt urmatoarele: fabricarea si comercializarea de produse explozibile, toxice, otravuri, droguri, narcotice, radioactive infiintarea de case de toleranta, comert cu inamicul, prelucrarea tutunului , jocuri de noroc, remedii secrete (ghicit, vrajitorie), extractia si prelucrarea titeiului si gazelor naturale, fabricarea spirtului, specula, contrabanda, imprimarea hartilor Avantajele acestei forme de desfasurare a activitatii economice sunt urmatoarele:

- Filiera de autorizare este mai scurta. Sunt necesare doar trei aprobari, fata de noua la societatile comerciale. - Taxele de autorizare sunt mai putine Filiera de autorizare fiind mai scurta, si taxele aferente sunt mai reduse. Dezavantajele desfasurarii activitatii sub forma intreprinzatorilor individuali si a asociatiilor familiale sunt: - Nu se poate folosi personal salariat. La asociatiile familiale pot lucra numai membrii familiei cu gospodarie comuna. - Posibilitati mai reduse de finantare/creditare Investitorii si creditorii nu se implica prea usor in aceste activitati, datorita posibilitatilor lor financiare reduse. - Posibilitati mai reduse de dezvoltare a activitatii. Din cauza puterii lor financiare reduse si dezvoltarea este mult ingreunata. - Restrictii privind spatiul folosit. Primariile stabilesc categoriilede activitati care nu pot fi autorizate in apartamente la bloc. B. Societati comerciale Potrivit legii nr.31/1990 privind societatile comerciale, in Romania se pot organiza urmatoarele forme de societati comerciale: B.1. Societatea in nume colectiv este forma de asociere in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatiilor. Alegerea partenerilor se face in functie de calitatile si interesele personale ale asociatiilor, de regula, putini la numar. Fiind o societate de persoane in care calitatile asociatiilor sunt factori hotaratori pentru a se constitui si functiona, realizeaza o concentrare redusa de capitaluri. Avanataje: - Nu este stabilit prin legislatie un capital minim obligatoriu. S. N. C. Nu are nici o restrictie legala privind nivelul capitalului necesar. - Flexibilitatea in organizare si conducere. Datorita simplitatii ei si numarului redus de persoane, poate suferi usor modificari in organizare si conducere. - Pastrarea secretului. Unicul partener sau asociatul sau pot pastra mai usor secretul afacerii, decat acolo unde mai multe persoane cunosc secretul respectiv. Dezavantaje: - Raspunderea solidara si nelimitata. Raspunderea nelimitata presupune ca intreprinzatorul este personal raspunzator de toate datoriile intreprinderii sale. In caz de faliment, sunt vandute toate activele firmei si, daca acestea nu acopera toate datoriile, pot fi vandute si activele personale ale intreprinzatorului pentru a acoperi datoria. Falimentul afacerii este de fapt si falimentul intreprinzatorilor.

- Accesibilitatea limitata de capital. Cresterea sau expansiunea societatii necesita resure financiare suplimentare. Multi intreprinzatori isi folosesc aproape toti banii in contituirea firmei si isi pun drept garantii bunurile personale, In aceste conditii, acesti intreprinzatori vor reusi sa-si dezvolte afacerea numai daca au suficienti bani, intrucat din imprumuturi exista putine sanse sa-i obtina. - Pregatirea profesionala limitata. Intreprinzatorul care constituie o astfel de societate poate sa nu aiba cunostiinte in toate domeniile de activitate pe care le presupune afacerea. Daca intreprinzatorul are succes intr-o afacere initiata in care are experienta, este tentat sa-si extinda afacerile si in domeniile la care nu se pricepe. Adesea va intra in incurcatura si daca nu cere sau nu accepta sfaturi, falimentul este iminent. B.2. Societatea in comandita simpla reprezinta forma de asociere in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati; comanditarii raspund numai pana la concurenta aportului lor. Avantajele sunt aceleasi ca si cele ale S.N.C., cu mentiunea ca, pentru a se constitui firma trebuie sa aiba cel putin doi asociati: - Comanditatii, care raspund solidar si nemarginit - Comanditarii care au raspundere limitata la aportul social subscris. Aportul lor poate fi constituit in numerar, in natura sau in industrie, in timp ce aportul comanditarilor, poate fi numai in numerar sau in natura. Avand o responsabilitate limitata, comanditarii participa la beneficii, si nu la conducerea societatii. Dezavanatajul acestei forme de societate comerciala este acela ca asociatul comanditar nu are dreptul de a interveni direct in actele intreprinderii, pentru promovarea si bunul mers al afacerii; el este un simplu consilier al administratorului. B.3. Societatea pe actiuni reprezinta forma de asociere in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, actionarii fiind obligati numai la plata actiunilor lor. Este cea mai complexa dintre toate formele de societati comerciale, reprezinta o entitate distincta de proprietarii acesteia, si poate angaja afaceri, incheia contracte, sa dea in judecata si sa plateasca taxe. Proprietarii societatii, denumiti actionari pot sa-si vanda actiunile fara a afecta derularea afacerilor. Avantaje: - Acionarii sai au o raspundere limitata. fiind obligati doar la plata actiunilor lor, astfel creditorii societatii nu pot ataca activele personale ale asociatiilor pentru a-si acoperi datoriile societatii la care sunt actionari. Aceasta protectie legala este de o mare importanta pentru investitorii potentiali. - Posibilitatea de a atrage capitaluri mari. Bazandu-se pe protectia raspunderii limitate, socitatile pe actiuni s-au dovedit a fi cele mai eficiente forme de asociere in acumularea unor mari capitaluri. Limitand doar numarul actiunilor pe care sa le detina un actionar, S.A. poate lesne obtine bani, fie pentru constituire, fie pentru expansiune, daca necesitatea o impune.

- Duratapotentiala de existenta mai ridicata. Daca nu este stabilita prin actele de infiintare, S.A. -urile au o durata potentiala de existena mai mare decat orice alta forma de societate comerciala. Functionarea societatii pe actiuni nu depinde de soarta unei singure persoane sau a unui numar redus de oameni, ea are o existenta mai lunga decat a celor care au infiintat-o. - Tranferabilitatea proprietatii. Daca unui actionar nu-i convine cum evolueaza societatea, ea poate sa-si vanda actiunile altcuiva. Actiunile pot fi transferate mostenitorilor din generatie in generatie. Zilnic sunt tranzactionate milioane de actiuni; daca cineva doreste sa detina actiuni intr-o anumita firma si altcineva este dispus sa vanda actiuni ale acestei firme, schimbul se poate lesne realiza. In timpul tranzactiilor de acest fel afacerea se deruleaza normal. - Posibilitati superioare de valorificare a talentului, cunostiintelor si deprinderilor. S.A. poate beneficia de cunostiintele, deprinderile si capacitatea unui numar mai mare de functionari superiori si ale Consiliului de Administratie. - Obiect nelimitat de activitate. S.A. - urile se pot infiinta in orice domeniu de activitate, desigur sub rezerva dreptului national al fiecarei tari. Dezavantaje: Formalitati multiple la infiintare, care cer mult timp si bani. S.A. - urile pot fi constituite numai daca se indeplinesc urmatoarele formalitati : intrunirea a cel putin 5 membrii fondatori care trebuie sa redacteze un proiect de statut; intrunirea adunarii generale constitutive si adoptarea statutului. Aceste formalitati cer o activitate indelungata, importante cheltuieli avansate de membrii fondatori. Plafon ridicat al capitalului minim. S.A.-urile se pot constitui legal numai daca au un capital minim de 2500 lei ; unele afaceri cum ar fi comertul cu amanuntul nu au nevoie de capital prea mare ; daca se constituie in S.A.-uri, vor imobiliza fonduri care pot fi realizate si pe alte cai, printre care obtinerea de credite pe termen mediu sau lung. Numarul mare al membrilor fondatori. Un inconvenient important il constituie dificultatea reunirii a 5 parteneri cu interese comune pentru a se infiinta. Negociabilitatea actiunilor. Desi transferabilitatea actiunilor este un avantaj esential al S.A.-urilor, negociabilitatea actiunilor permite achizitionarea de actiuni, care, deseori, nu sunt folosite in intereseul societatii, ci pentru a fi speculate, in continuare, la bursa. Pot fi achizitionate actiuni de un anumit grup financiar pentru a orienta sociatea intr-o directie care sa corespunda intereselor proprii. Posibilitati mai reduse de manifestare a talentului managerial. Atunci cand membrii fondatori realizeaza ca ei nu obtin toate avantajele din talentul lor antreprenorial, pot avea resentimente fata de detinatorii de actiuni; ei vor avea impresia ca cei care nu au investit decat bani au obtinut niste avantaje gratuit, datorita ingeniozitatii si muncii depuse de fondatori. Adesea, ei nu mai sunt stimulati sa contribuie la bunul mers al afacerii.

B.4. Societatea in comandita pe actiuni reprezinta forma de asociere in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati, obligati numai la plata actiunilor lor. Cuprinde elemente atat din cadrul societatilor in comandita simpla

referitoare la situatia si activitatea conaditatilor, cat si din cadrul societatii pe actiuni, care se refera la situatia conaditarilor. Modul de constituire si functionare al acestor societati este mai apropiat de cel al societatii pe actiuni. B.5. Societatea cu raspundere limitata reprezinta forma de asociere in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatii in numar limitat raspund numai cu partile lor sociale. Avantaje: - Raspunderea limitata a asociatilor. In cadrul S.R.L-ului asociatii sunt obligati numai la plata partilor sociale, creditorii neputand urmari averea personala a asociatilor pentru a acoperi datoriile intreprinderii. - Formalitati simple la infiintare In cadrul S.R.L.-ului este suficient sa se redacteze statutul societaii si sa se elaboreze contractul de societate. - Capitalul minim acceptabil. S.R.L.-ul se poate constitui daca aportul la capitalul social este de cel putin 200 lei, impartit in parti sociale de cel putin 50 de bani. Acest fapt permite investirea unui volum relativ mic, capitalul nejucand primul loc, ci creditul obtinut de la partenerii comerciali sau de la organele bancare specializate. - Limitarea superioara a numarului de asociati. Nu exista o limita inferioara de asociati pentru constituirea unui S.R.L, exista doar o limita superioara, care in Romania este de 50 de asociati. - Controlul asupra mersului afacerilor si asupra gestiunii. Se realizeaza direct de asociati pe parcursul anului financiar si la sfarsitul anului in adunare ordinara. Este singura forma de societate comerciala care poate avea un asociat unic, toate celelalte forme de societate comerciala necesita cel putin 2 asociati. Un asociat poate sa infiinteze si/sau sa participe la oricate s.r.l.-uri doreste, fapt care nu se poate intampla in cazul celorlalte societati comerciale. Dezavantaje : Obiect limitat de activitate. Obiectul de activitate al s.r.l.-urilor este limitat (nu se pot constitui s.r.l.-uri care sa aiba ca obiect operatiuni de asigurare, de depuneri si economii, operatiuni bancare, profesia de agent de schimb, societati de investitii) O persoana poate fi asociat unic al unei singure S.R.L. O persoana poate participa la mai multe s.r.l.-uri doar atunci cand acestea au mai multi asociati. Lipsa de continuitate a afacerii. Acest dezavantaj se inregistreaza doar cand exista un singur intreprinzator. In caz de boala, afacerea poate avea de suferit, iar in caz de deces, firma se dizolva daca intreprinzatorul nu si-a luat masuri de a-si pregati un succesor. Daca se incalca aceste restrictii, societatea va fi dizolvata.

Primii pasi pentru infiintarea unei firme

Derularea unei afaceri legale nu poate fi asigurata decat dupa infiintarea si inregistrarea la Registrul Comertului, indiferent de tipul acesteia (persoana fizica sau juridica). Cerintele minime pentru infiintarea unei intreprinderi care pot fi completate de activitati suplimentare, functie de complexitatea afacerii, sunt: - stabilirea obiectelor de activitate - alegerea formei juridice - alegerea denumirii firmei - verificarea denumirii firmei - redactarea actului constitutiv - depunerea capitalului social la banca - depunerea documentelor pentru obtinerea autorizatiilor (aviz de la mediu, Inspectoratul Teritorial de Munca, Directia de Sanatate Publica, Directia Sanitara Veterinara si Pompieri) - publicarea in Monitorul Oficial a incheierii judecatorului delegat - inregistrarea la Registrul Comertului - obtinerea Certificatului de Inmatriculare (inclusiv codul unic si autorizatiile de functionare).

Anul colar 2009 - 2010

Educaie
J

Antreprenorial
clasa a Xl-a Frecvent Redus
y

Semestrul al II - lea
prof. Zigoli Drago

RESURSELE NECESARE DERULRII UNEI AFACERI Producerea bunurilor materiale, obiectivul final al activitii antreprenoriale, implic utilizarea de resurse n anumite cantiti i de o anumit calitate. I. Resursele materiale se refer la diferitele tipuri de bunuri pentru pornirea i derularea afacerii, acestea includ dotrile, echipamentele, vehiculele, mobila, spaiile pentru birouri i/sau depozitare, materia prim . Resursele financiare reprezint mijloacele mijloacele bneti ale comapniilor utilizate n activitatea economic desfurat de acestea. Resursele umane ale unei firme constituie factorul principal de succes al companiei, element ce asigur i stimuleaz avansul fa de concuren precum creativitatea salariailor, atitudinea i motivarea lor, existena printre acetia a unor persoane cu relaii i influena care poate impulsiona activitatea firmei. II. OBINEREA PRODUSULUI
9

Produsul - orice lucru care poate satisface o nevoie sau o dorin a consumatorilor i Care nglobeaz, alturi de substana material a lui, ntreaga ambian Ce-l nconjoar, format dintr-o palet de elemente acorporale. Procesul de producie este alctuit din: procesul muncii, prin care omul transform obiectele muncii cu ajutorul mijloacelor de munc n bunuri materiale procesul tehnologic care cuprinde totalitatea operaiilor tehnologice care duc la transformarea direct, cantitativ i calitativ a obiectului muncii ntr-un produs finit, cu ajutorul mijloacelor de munc procesul natural, n care au loc transformri fizice, chimice, biologice Ciclul de via al unui produs este format din patru etape: 1. Introducerea produsului - vnzri uor cresctoare i profituri reduse 2. Creterea produsului - creterea rapid a vnzrilor i a profitului 3. Maturitatea produsului - tritmul vnzrilor scade, profituri stabile 4. Declinul produsului - vnzrile i profiturile scad

Politica de promovare a produsului se refer la ansamblul de aciuni i mijloace ce vizeaz informarea i atragerea cumprtorilor poteniali ctre punctele de vnzare, n vederea satisfacerii nevoilor i a dorinelor acestora i, implicit, a creterii economice a activitilor de producie i de distribuie. Strategia de promovare cuprins n planul de afaceri cuprinde elementele: a. b. c. d. e. efectul dorit n promovare costurile pe care le implic promovarea mesajul ce va genera efectul dorit mass-media ce vor fi utilizate analiza rezultatelor promovrii

Mixul de marketing constituie una din ideile dominante ale teoriei i practicii de marketing moderne i este definit ca ansamblul de instrumente tactice de marketing controlabile, pe care firma le combin cu scopul de a produce pe piaa-int reacia dorit.

III. EVALUAREA AFACERII PRIN INTERMEDIUL REZULTATELOR ECONOMICE; ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICO-FINANCIARI Indicatorii specifici de apreciere a eficienei unei companii sunt urmtorii: 1. Indicatori de efort: a. Cheltuielile firmei (materiale, salariale, de exploatare, financiare, variabile, fixe, excepionale) b. Capitalul (fix, circulant, social, permanent) c. Numrul salariailor d. Fondul de salarii e. Volumul investiiilor 2. Indicatori de efect: a. b. c. d. e. f. Veniturile Capacitatea de producie Producia fizic Producia marf Volumul vnzrilor Cifra de afaceri

g. Profitul h. ncasrile valutare 3. Indicatori de utilizare a factorilor de producie: - pentru factorul munc: a. Productivitatea muncii b. Salariul mediu lunar i anual c. Gradul de nzestrare tehnic a muncii - pentru factorul capital: a. Profitul la 1000 lei capital fix b. Cifra de afaceri la 1000 lei capital fix c. Viteza de rotaie a activelor circulante d. Investiia specific e. Termenul de recuperare a investiiilor f. Coeficientul de eficien a investiiilor g. Consumurile specifice de resurse pe unitatea de produs h. Gradul de utilizare a capacitii de producie 4. Indicatori de eficien economic: a. b. c. d. e. f. Costurile unitare Productivitatea muncii pe produs Profitul pe unitatea de produs Rata profitului Cheltuieli de circulaie Rata rentabilitii

5. Indicatori financiari: a. b. c. d. indicatori de lichiditate indicatori de solvabilitate indicatori de gestiune indicatori de rentabilitate

A. Indicatori de lichiditate Lichiditatea - capacitatea unei firme de a face fa datoriilor pe termen scurt (inclusiv dobnda pentru mprumuturile acordate de creditori), prin valorificarea activelor curente, supravieuirea firmei constituind cel mai important obiectiv al acesteia.

- principalii indicatori sunt: rata lichiditii generale i rata lichiditii intermediare. B. Indicatori de solvabilitate (ndatorare) Solvabilitatea - capacitatea unei companii de a-i onora obligaiile fa de partenerii de afaceri din activele sale. 1. Rata datoriilor (RD) - msura n care fondurile folosite de o societate comercial sunt asigurate de creditori i nu de proprietari. RD = Total datorii / Total active 2. Gradul de ndatorare (RL) - cuantific mrimea finanrii externe n raport cu finanarea asigurat de proprietari. RL = Total datorii / Capital propriu 3. Rata de solvabilitate (RS) - indic ponderea datoriei pe termen lung n capitalul propriu. 3. Rata de acoperire a activelor imobilizate (RAI) - arat de cte ori valoarea activelor fixe acoper suma datoriilor pe termen lung. C. Indicatori de gestiune 1. Viteza de rotaie a activelor circulante (RAC) - indic eficiena demersurilor conducerii pentru procurarea resurselor necesare plii i pentru realizarea unei cifre de afaceri corespunztor dimensionate n raport cu volumul activelor circulante antrenate n afacere. RAC = Active circulante / Cifra de afaceri X 365 (zile) 2. Viteza de rotaie a stocurilor (RS) - exprim viteza cu care o companie i Rotete stocurile necesare pentru a susine o valoare dat a Vnzrilor; arat capacitatea conducerii de a reduce Costurile meninnd fondurile blocate n stocuri la minim. RS = Valoarea stocurilor / Costul bunurilor vndute X 365 (zile) 3. Viteza de rotaie a creanelor (RCr) - exprim viteza cu care o companie

Rotete creanele obinute pentru a realiza un anumit volum Vnzrilor, demonstrnd capacitatea conducerii firmei de a Determina clienii s plteasc pentru bunurile livrate. RCr = Creane / Cifra de afaceri X 365 (zile) 4. Viteza de rotaie a furnizorilor (RFz) - exprim gradul de dependen a companiei de finanarea pe baza creditului-furnizor. RFz = Furnizori / Total achiziii pe credit X 365 (zile) 5. Controlul cheltuielilor administrative (CCA) - msoar influena exercitat de evoluia cifrei de afaceri asupra cheltuielilor administrative. CCA = Total cheltuieli administrative / Cifra de afaceri X 100

D. Indicatori de rentabilitate Rentabilitatea reprezint capacitatea unei companii de a realiza vnzri care depesc costurile activitilor. 1. Marja profitului net (MPN) -reflect procentul reprezentat de profitul net din volumul total al vnzrilor, reprezentnd cea mai bun msur global a capacitii societilor comerciale de a produce profit. MPN = Profit net / Cifra de afaceri X 100 2. Marja costului bunurilor vndute (MCV) - servete la compararea activitii companiei cu firmele concurente, costul bunurilor vndute variind foarte mult n funcie de produsul realizat. MCV = Costul bunurilor vndute / Cifra de afaceri X 100 3. Rentabilitatea financiar (RF) - unul dintre cel mai importani indicatori ai rentabilitii, msurat ca procent din capitalul propriu, fiind folosit de proprietarul companiei n luarea deciziei de investiie. RF = Profit net / Capital propriu X 100 4. Rentabilitatea activelor totale (RAT) - msoar rentabilitatea unei firme ca

procentaj din toate activele angajate. RAT = Profit brut / Active totale X 100 5. Rentabilitatea activelor fixe (RAF) - raporteaz profitul brut numai la activele fixe care au contribuit la crearea lui. RAF = Total brut / Total active fixe X 100 6. Rentabilitatea general - reflect rentabilitatea ntreprinderii n raport cheltuielile totale efectuate pentru obinerea profitului net. Punctul critic (PC) al unei afaceri l reprezint acel nivel de activitate n care nu se obin profituri i nu se nregistreaz pierderi, adic veniturile obinute sunt egale cu cheltuielile nregistrate. PC = Costuri fixe totale / Contribuia marginal (exprimat ca procent din vnzri) Fluxul de numerar (fluxul de cas) este volumul de numerar care intr i iese din afacere n timpul unei perioade contabile. Analiza de deviaie a bugetului este o metod de control direct asupra modului de desfurare a afacerii, care l ajut pe ntreprinztor s-i diminueze costurile i s-i mreasc profiturile.

IV. CICLUL DE VIA AL NTREPRINDERII/AFACERII


9

1. Iniierea afacerii care cuprinde: a. Lansarea afacerii - n aceast faz a afacerii, ntreprinztorul trebuie s dein caracteristici eseniale, cum ar fi: capacitate organizatoric, aptitudini strategice, competen profesional i abilitate operaional, ncredere n propria persoan. b. Supravieuirea - este etapa atingerii pragului de rentabilitate, o etap relativ lung, ca urmare a recuperrii capitalului reinvestit i strns corelat cu dificultatea atragerii de noi fonduri destinate efecturii activitii i majorrii capitalului de lucru. c. Consolidarea i controlul - aceast etap intervine n situaia n care antreprenorul dovedete c afacerea este destul de profitabil i conduce la identificarea unei

formule unice de vnzare a produselor, precum i la orientarea eforturilor ctre obinerea noilor resurse financiare. d. Controlul i planul de afaceri - n cadrul acestei etape capacitatea decizional a investitorului joac un rol esenial ntruct firma se poate confrunta cu situaii extreme. Prioritatea numrul unu n domeniul preocuprilor manageriale devine ntocmirea planului de afaceri. 2. Dezvoltarea afacerii - n aceast etap este important ca managerii/ntreprinztorii s fie apropiai de clieni i receptivi la propunerile lor, succesul pe pia fiind asigurat prin produse curente i produse noi care s se adreseze celor mai exigente gusturi ale clienilor. Expansiunea facerii este direct dependent de urmtoarele caracteristici ale sistemului managerial: Existena unei structuri organizatorice stabile Delimitarea clar a sarcinilor i responsabilitilor angajailor Apelarea la manageri profesioniti Promovarea inovaiei i a progresului tehnic Coordonarea aciunilor tuturor sectoarelor i domeniilor de activitate ale firmei 3. Maturitatea afacerii - managerul trebuie s se orienteze spre meninerea i mbuntirea imaginii firmei i a afacerii, precum i spre nlocuirea unor produse sau servicii care nu mai ofer satisfacie clienilor. 4. Declinul afacerii - n aceast etap, pentru ntreprinztor devine prioritar reorientarea strategic a firmei, urmrind aspectele urmtoare: Intensificarea procesului de apariie i dezvoltare a problemelor generatoare de riscuri Creterea presiunii concureniale i saturarea cererii pentru produsele comercializate 5. Dizolvarea i lichidarea societii comerciale - presupune parcurgerea unor operaii care pregtesc lichidarea acesteia; n faza dizolvrii, personalitatea juridic a firmei nu este afectat, ns nceteaz activitatea normal a firmei, n timp ce lichidarea societii presupune lichidarea patrimoniului, plata creditorilor i mprirea soldului ntre asociai. n conformitate cu Legea nr.31/1990, cazurile n care o societate comercial romn se dizolv sunt urmtoarele: a. Trecerea timpului stabilit pentru durata societii

b. c. d. e.

Imposibilitatea realizrii obiectului de activitatea al societii Declararea nulitii societii Hotrrea adunrii generale a societii comerciale Hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice (nenelegeri grave ntre asociai) f. Falimentul societii g. Alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii Lichidarea societii comerciale reprezint ansamblul operaiunilor care au drept scop finalizarea operaiunilor financiare n curs la data dizolvrii societii, ncasarea creanelor societii, transformarea bunurilor societii n bani, plata datoriilor societii i mprirea activului net ntre asociai.

V. ETICA N AFACERI Responsabilitatea social fa de angajai O firm poate s aib finanele i tehnologiile de care are nevoie, produsele potrivite pentru piaa pe care activeaz, dar factorul determinant n succesul sau insuccesul su l reprezint capitalul uman, oamenii care lucreaz acolo. A fi responsabil fa de angajaii proprii poate s nsemne: s ai mentalitatea c oamenii ti sunt cel mai de pre activ al companiei s ai grij de angajai, gndindu-te c au nevoie de o perspectiv, dezvoltndu-le cariera s te ocupi de pregtirea lor profesional; pentru c i-ai dori o echip de profesioniti s-i motivezi, s le faci evaluri individuale, s le dai salarii competitive s le asiguri condiii de munc bune, protecie fa de noxe, msuri de securitatea muncii s caui echilibrul ntre viaa personal i cea familial a salariailor, motiv pentru care poi organiza ocazional petreceri, picnicuri cu familiile lor s nu uii, n conversaiile cu angajaii, cuvntul mulumesc"

De ce sunt necesare principiile morale n afaceri Etica (corectitudinea) n afaceri este necesar nu numai pentru c aa ar fi frumos", ,,bine", ct mai ales pentru c, mai devreme sau mai trziu, ntr-un mediu economic normal, concurenial, aceia care se dovedesc incoreci, nelndu-i partenerii sau ,,beneficiarii" se autoelimin de pe pia.

n plus, este ateptat ca adaptarea pieei muncii din Romnia la standardele Uniunii Europene s presupun o redefinire a conceptului de etic profesional i o educare a mentalitilor n ceea ce privete calitatea produselor i serviciilor, a atitudinii fa de munc, fa de public, asumarea altor reguli de conduit. Protecia consumatorului i necesitatea acesteia Consumator final este considerat orice subiect economic al crui comportament este ndreptat spre satisfacerea nevoilor i trebuinelor individuale sau ale microgrupului din care face parte. Protecia consumatorilor reprezint un ansamblu de dispoziii legale de natur public sau privat, care asigur respectarea drepturilor i intereselor consumatorilor. Legislaia romn, prin Ordonana Guvernului nr. 21/1992, aprobat i modificat prin Legea nr.11/1994, articolul 3, stabilete principalele drepturi ale consumatorilor: de a fi protejai mpotriva riscului de a achiziiona un produs sau a li se presta un serviciu, care ar putea prejudicia viaa, sntatea, ori a afecta drepturile i interesele lor legitime de a fi informai complet, concret i precis asupra caracteristicilor eseniale ale produselor/serviciilor, astfel nct decizia adoptat n legtur cu acestea s corespund ct mai bine nevoilor lor; a fi educai n calitatea lor de consumatori de a avea acces la piee ce le asigur o gam variat de produse /servicii de calitate de a fi despgubii pentru pagubele generate de calitatea necorespunztoare a produselor i serviciilor, folosind n acest scop mijloace prevzute de lege de a se organiza n asociaii pentru protecia consumatorilor, n scopul aprrii intereselor lor Protecia mediului
9

Poluarea este strns legat de impactul activitii umane asupra mediului, manifestat la toate nivelurile i afectnd toi factorii de mediu, cu efecte imediate sau pe termen lung . Poluarea are efecte negative asupra sntii populaiei i pierderilor economice. Dezvoltarea durabil, viabil i susinut din punct de vedere ecologic, este considerat acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului fr a compromite capacitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi.

Protecia mediului reprezint totalitatea aciunilor menite s asigure conservarea resurselor naturale i protejarea calitii componentelor mediului nconjurtor. Strategiile de protecie a mediului reprezint ansamblul aciunilor, la nivel naional i la nivel local, menite s asigure protecia mediului. Risc i reuit afaceri Riscul reprezint asumarea mai mult sau mai puin contient a rezultatelor alegerii fcute; se refer la probabilitatea reuit-eec a aciunii realizate pe baza unei decizii. Conducerea unei afaceri i, n general, oricare proiect antreprenorial implic riscuri: riscul ca afacerea s demareze greu, s se mpotmoleasc sau chiar s se produc un accident, s pierzi n loc s ctigi. Implic riscuri mai mari acele activiti care, prin specificul lor, au un grad mai nalt de incertitudine iar elementele de probabilitate au o pondere mai ridicat. n afaceri ctig cel care i asum riscuri calculate. ntr-un mediu din ce n ce mai concurenial, aa cum sunt sau devin majoritatea domeniilor, nu i permii s ntrzii unele deciziipe seama unei prudene exagerate i nu poi s evii inovaia (poduse noi, piee noi) din acelai motiv. Riscurile, mai mari sau mai mici, se asum- aceasta este o trstur general a spiritului antreprenorial. Trebuie s te asiguri c tii ce nseamn aceste riscuri, care este costul potenial al insuccesului i pn cnd poi atepta s intri pe realizri, pe succes. cel mai bun mod de a preveni ca factorii de risc s-i afecteze afacerea este s i identifici i s te pregteti pentru reducerea efectului lor.

ITEMI DE EVALUARE LA EDUCAIA ANTREPRENORIALA ANUL COLAR 2009-2010 SEMESTRUL I CLASA A XI-A

1. a. b. c. d. 2. a. b. c. d.

Ce urmareste sa obtina un intreprinzator in urma desfasurarii activitatii sale? avantaje materiale cifra de afaceri sporita profit scaderea taxelor si impozitelor Antreprenoriatul mai poate fi definit ca: libera initiativa sau initiative personala concurenta libera pornire personala piata libera

3. Categoriile in care poate fi clasificata populatia d.p.d.v al criteriului occupational sunt: a. populatie nativa si populatie migratoare b. populatie ocupata si populatie migratoare c. populatie ocupata si populatie dezocupata d. populatie activa si populatie inactiva 4. Totalitatea persoanelor care furnizeaza forta de munca disponibila se numeste: a. populatie somera b. populatie ocupata c. populatie care se afla in treaba d. populatie neocupata Somerii sunt parte a populatiei active si se caracterizeaza prin: a. faptul ca nu au de lucru si nici nu vor sa-si caute b. faptul ca nu au de lucru la un moment dat urmand sa se intoarca la locul de munca avut inainte c. faptul ca nu au un loc de munca, dar sunt in cautarea acestuia d. nu au un loc de munca stabil

5.

6. Dupa modul de obtinere a veniturilor, populatia ocupata poate fi clasificata in urmatoarele categorii: a. someri si salariati b. patroni si someri c. someri si lucratori pe cont propriu d. salariati, patroni, lucratori pe cont propriu 7. Categoria antreprenorilor este formata din : a. someri si salariati b. patroni si someri c. patroni si lucratori pe cont propriu d. someri si lucratori pe cont propriu 8. Capitalul initial al unei afaceri poate fi sub mai multe forme : a. bani, mijloace fixe

b. bani, alimente, alte avantaje c. mijloace fixe si mijloace de informare in masa d. bani si alte mijloace banesti 9. Responsabilitatea intreprinzatorului se prezinta atat asupra lui insusi, a familiei, cat si asupra : a. guvernului prin plata taxelor b. Uniunii Europene c. a celorlalti patroni din mediul de afaceri d. comnitatii si angajatilor sai 10. Planul de afaceri este: a. impus de catre autoritati b. un instrument indispensabil celor ce construiesc o afacere c. o schema de afacere care conduce la obtinerea profitului d. un proiect de afaceri care nu are legatura intotdeauna cu realitatea 11. Un plan de afaceri : a. este un instrument sigur al unei viitoare afaceri b. obliga intreprinzatorul sa-si defineasca idelie de afaceri c. are cinci componente principale d. este realizat de o firma specializata 12. Parcurgerea cator etape necesita intocmirea unui plan de afaceri?

ECONOMIE........................................................18 clasa a Xl-a frecven redus...................19 ECONOMIE........................................................29 clasa a Xl-a Frecvent Redus..................29 Semestrul al II - lea...................................29 Antreprenorial............................................52 clasa a Xl-a frecven redus...................53 Antreprenorial............................................66 clasa a Xl-a Frecvent Redus..................66 Semestrul al II - lea...................................66
Una din etapele intocmiri unui plan de afaceri este: a. alegerea domeniului de actvitate b. sistematizarea nevoilor esentiale ale viitoarei afaceri c. redactarea planului d. evaluarea mijloacelor implicate in afacere 13. Planul de afaceri reprezinta: a. inceputul de succes al unei afaceri b. o planificare virtuala a activitatii

c. un instrument de comunicare cu ceilalti participanti la activitate cat si cu mediul economic d. nici una din variante nu este corecta 14. Una din functiile planului de afaceri este: a. sa avertizeze mediul de afaceri, in special concurenta b. sa informeze consumatorii c. ambele variante de mai sus d. sa obtina finantare 15. Sinteza planului de afaceri se intocmeste: a. la mijlocul planului de afaceri b. la inceputul planului de afaceri c. in cea de-a doua etapa a planului de afaceri d. numai dupa ce planul a fost elaborat in intregime 16. Istoricul firmei si activitatea prezenta se regaseste in planul de afaceri in : a. sinteza planului b. cuprinsul lucrarii c. descrierea afacerii d. nici un raspuns nu este corect 17. Capitolele majore ale planului de afaceri se regasesc in: a. cuprinsul lucrarii b. sinteza planului c. descrierea afacerii d. planul de marketing 18. Descrierea afacerii se face cu ajutorul: a. unor institute specializate b. unor intrumente specializate c. unor date si informatii disponibile d. nici un raspuns nu este corect 19. Orice plan de afaceri trebuie sa aiba in spatele sau: a. persoane importante b. multe resurse financiare c. o strategie d. o structura politica 20. Abordarea de amrketing a afacerii are drept scop : a. vanzarea cator mai multe produse b. marirea cifrei de afaceri c. satisfacerea nevoilor clientilor d. redirectionarea profitului

22 Afirmatia cum ca obiectivul activitatii de marketing este de aface vanzarea de prisos apartine lui: a. Adam Smith b. Peter Drucker c. David Ricardo d. Nicolae Serbanescu 23. Ce componenta a planului de afaceri reliefeaza modul de transpunere in practica a strategiei afacerii: a. planul operational b. planul de marketing c. ambele planuri d. nici unul din aceste planuri 24. Principala cauza a falimentelor afacerilor noi o reprezinta: a. insuficienta resurselor financiare b. lipsa de competenta si experienta a managementului c. marketingul defectuos d. toate variantele sunt corecte

25. Cea mai putin flexibila parte a planului de afaceri este: a. planul de marketing b. planul de management c. sinteza planului d. planul financiar 26. Activitatea antreprenoriala in Romania se poate desfasura sub: a. 5 forme b. 3 forme c. 2 forme d. nici una din variante 27. Cea mai simpla forma de manifestare a initiativei particulare intr-o economie o reprezinta : a. intreprinzatorul individual sau asociatia familiala b. regia autonoma c. societatea pe actiuni d. S.R.L. -ul 28. Filiera de autorizare mai scurta" reprezinta pentru intreprinzatorul individual: a. un avantaj b. un dezavantaj c. atat un avantaj cat si un dezavantaj d. nici o varianta nu este corecta 29. Unul din dezavantajele desfasurarii activitatii sub forma asociatiilor familiale sunt:

a. se poate folosi personal salariat b. se poate folosi orice spatiu c. posibilitati mai reduse de finantare/creditare d. toate variantele sunt corecte 30. Cate aprobari sunt necesare pentru infintarea unei asociatii familiale?

ECONOMIE........................................................18 clasa a Xl-a frecven redus...................19 ECONOMIE........................................................29 clasa a Xl-a Frecvent Redus..................29 Semestrul al II - lea...................................29 Antreprenorial............................................52 clasa a Xl-a frecven redus...................53 Antreprenorial............................................66 clasa a Xl-a Frecvent Redus..................66 Semestrul al II - lea...................................66
In cadrul SRL asociatii raspund: a. Numai cu partile lor sociale b. Nu raspund deloc c. Numai prin hotarare judecatoreasca d. Nici un raspuns nu este corect 31. In contextul S.R.L.-urilor, un asociat un asociat poate sa infiinteze si/sau sa participe: a. La maxim 5 s.r.l.-uri b. La minim 4 s.r.l.-uri c. La oricate s.r.l.-uri doreste d. Nici un raspuns nu este corect 32. Derularea unei afaceri legale nu poate poate fi asigurata decat dupa infiintarea si inregistrarea: a. La Curtea de Conturi b. La Registrul Comertului c. In Monitorul Oficial d. Nici un raspuns nu este corect

ITEMI DE EVALUARE EDUCAIE ANTREPRENORIAL ANUL COLAR 2009-2010 SEMESTRUL AL II - LEA CLASA A XI-A
1. Diferitele tipuri de bunuri pentru pornirea i derularea afacerii incluznd dotrile, echipamentele, vehiculele, mobila, spaiile pentru birouri i/sau depozitare, materia prim se constituie n: a. resurse materiale b. resurse financiare c. resurse umane d. resurse valutare 2. Mijloacele bneti ale comapniilor utilizate n activitatea economic desfurat de acestea poart denumirea de: a. resurse materiale b. resurse financiare c. resurse umane d. resurse valutare 3. Factorul principal de succes al companiei, element ce asigur i stimuleaz avansul fa de concuren precum creativitatea salariailor, atitudinea i motivarea lor, existena printre acetia a unor persoane cu relaii i influena care poate impulsiona activitatea firmei se constituie n: resurse materiale resurse financiare resurse umane resurse valutare 4. Orice lucru care poate satisface o nevoie sau o dorin a consumatorilor i care nglobeaz, alturi de substana material a lui, ntreaga ambian ce-l nconjoar, format dintr-o palet de elemente corporale poart denumirea de: a. procesul muncii b. produsul c. salariul d. piaa muncii 5. Procesul prin care omul transform obiectele muncii cu ajutorul mijloacelor de munc n bunuri materiale se numete: a. procesul natural b. procesul tehnologic c. procesul muncii d. procesul financiar

6. Ansamblul de instrumente tactice de marketing controlabile, pe care firma le combin cu scopul de a produce pe piaa-int reacia dorit poart numele de: a. maxi-mixul de management b. mixul de marketing c. mixul de management d. nici un rspuns nu este corect 7. Numrul salariailor i fondul de salarii se numr printre indicatorii: a. de efort b. de efect c. financiari d. de eficien economic 8. Cifra de afaceri i profitul fac parte dintre indicatorii: a. de efect b. de efort c. de eficien d. financiari 9. Printre indicatorii de utilizare a factorilor de producie pentru factorul munc se numr: a. profitul b. veniturile financiare c. productivitatea muncii d. nici un rspuns nu este corect 10. Printre indicatorii de utilizare a factorilor de producie pentru factorul capital se numr: a. costurile unitare b. rata rentabilitii c. salariul mediu lunar d. investiia specific 11. Capacitatea unei firme de a face fa datoriilor pe termen scurt (inclusiv dobnda pentru mprumuturile acordate de creditori), prin valorificarea activelor curente se numete: a. solvabilitate b. lichiditate c. rentabilitate d. productivitate 12. Capacitatea unei companii de a-i onora obligaiile fa de partenerii de afaceri din activele sale se numete: a. solvabilitate

b. lichiditate c. rentabilitate d. productivitate 13. Ce indicator de solvabilitate indic ponderea datoriei pe termen lung n capitalul propriu? a. rata profitului b. productivitatea muncii pe produs c. rata de solvabilitate d. nici o variant nu este corect 14. Printre indicatorii de gestiune se numr: a. rata datoriilor b. viteza de rotaie a stocurilor c. rata datoriilor d. rata de acoperire a activelor imobilizate 15. Capacitatea unei companii de a realiza vnzri care depesc costurile activitilor se numete: a. solvabilitate b. rentabilitate c. lichiditate d. profit 16. Ce indicator de rentabilitate reflect rentabilitatea ntreprinderii n raport cu cheltuielile totale efectuate pentru obinerea profitulu net: a. marja profitului net b. marja costului bunurilor vndute c. rentabilitatea general d. cifra de afaceri 17. Acel nivel de activitate n care nu se obin profituri i nu se nregistreaz pierderi, adic veniturile obinute sunt egale cu cheltuielile nregistrate constituie: a. profitul net b. punctul critic al unei afaceri c. venitul total d. cifra de afaceri 18. Volumul de numerar care intr i iese din afacere n timpul unei perioade contabile se numete: a. mas monetar b. mas valutar c. fluxul de numerar d. nici un rspuns nu este corect

19. Metod de control direct asupra modului de desfurare a afacerii, care l ajut pe ntreprinztor s-i diminueze costurile i s-i mreasc profiturile se numete: a. analiza de deviaie a bugetului b. diagrama Poulssen c. graficul Bossman d. metoda SWOT 20. n ce etap a ciclului de via a afacerii se recupereaz capitalul reinvestit i este dificil atragerea de noi fonduri destinate efecturii activitii i majorrii capitalului? a. lansarea afacerii b. declinul afacerii c. supravieuirea d. dizolvarea societii comerciale 21. Care este preocuparea prioritar a managerului afacerii n etapa controlului i planului de afaceri: a. ntocmirea planului de afaceri b. atingerea pragului de rentabilitate c. mixul de marketing d. nici un rspuns nu este corect 22. Delimitarea clar a sarcinilor i responsabilitilor angajailor este o caracteristic: a. maturitii afacerii b. expansiunii afacerii c. declinului afacerii d. lichidrii afacerii 23. n ce etap a ciclului de via al afacerii managerul trebuie s se orienteze spre meninerea i mbuntirea imaginii firmei i a afacerii, precum i spre nlocuirea unor produse sau servicii care nu mai ofer satisfacie clienilor? a. lansarea afacerii b. maturitatea afacerii c. lichidarea afacerii d. dezvoltarea afacerii 24. Apelarea la manageri profesioniti este o caracteristic a: a. maturitii afacerii b. expansiunii afacerii c. declinului afacerii d. lichidrii afacerii 24. n ce etap a ciclului de via al afacerii are loc creterea presiunii concureniale i saturarea cererii pentru produsele comercializate?

a. b. c. d.

lansarea afacerii declinul afacerii dizolvarea afacerii declinul afacerii

25. n faza dizolvrii, personalitatea juridic a firmei este afectat? a. da b. nu c. doar puin d. a i c 26. Ce presupune lichidarea societii? a. lichidarea patrimoniului b. plata creditorilor c. mprirea soldului ntre asociai d. toate variantele sunt corecte 27. Ansamblul operaiunilor care au drept scop finalizarea operaiunilor financiare n curs la data dizolvrii societii, ncasarea creanelor societii, transformarea bunurilor societii n bani, plata datoriilor societii i mprirea activului net ntre asociai poart denumirea de: a. refinanarea societii b. pierderea statutului societii c. lichidarea societii comerciale d. nici o variant nu este corect 28. Trecerea timpului stabilit pentru durata societii este un caz de dizolvare pentru o societate comercial? a. nu b. nu, n anumite condiii c. da d. nu este clar precizat 29. O societate comercial se poate dizolva dac: a. adunarea general a societii hotrte acest lucru b. acest proces este dictat de ctre autoriti c. angajaii saboteaz activitatea societii d. toate variantele sunt corecte 30. n conformitate cu prevederile crei legi sunt prevzute cazurile de dizolvare a unei societi comerciale? a. O.G. 948/1998 b. Legea nr. 16 din 2000 c. Constituia Romniei

d. Legea nr.31/1990 31. Imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii este un caz de dizolvare pentru o societate comercial? a. nu b. nu, n anumite condiii c. da d. nu este clar precizat 32. Ce poate nsemna a fi responsabil fa de angajaii proprii? a. s te ocupi de pregtirea lor profesional b. s-i motivezi c. s le dai salarii competitive d. toate rspunsurile sunt corecte 33. Ce se ntmpl cu oamenii de afaceri care i neal partenerii? a. au de ctigat mai mult dect ceilali b. devin cei mai bogai c. se autoelimin de pe pia d. nici o variant nu este corect 34. Orice subiect economic al crui comportament este ndreptat spre satisfacerea nevoilor i trebuinelor individuale sau ale microgrupului din care face parte poart denumirea de: a. debitor b. consumator final c. creditor d. consumator iniial 35. Ce reprezint protecia consumatorilor? a. un alt oficiu al sistemului birocratic b. un ansamblu de dispoziii legale de natur public sau privat, care asigur respectarea drepturilor i intereselor consumatorilor c. o lege mpotriva vnztorilor d. toate rspunsurile sunt corecte 36. Printre drepturile consumatorilor se numr urmtoarele: a. s dea n judecat orice nu le convine cnd intr ntr-u magazin b. de a fi despgubii pentru pagubele generate de calitatea necorespunztoare a produselor i serviciilor, folosind n acest scop mijloace prevzute de lege c. de a impune comercianilor preul cel mai bun d. toate rspunsurile sunt corecte

37. Acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului fr a compromite capacitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi se numete: a. protecia mediului b. dezvoltare colateral c. dezvoltare durabil d. dezvoltare transfrontalier 38. Totalitatea aciunilor menite s asigure conservarea resurselor naturale i protejarea calitii componentelor mediului nconjurtor reprezint: a. mediul b. garda de mediu c. protecia consumatorului d. protecia consumatorului 39. Riscul n afaceri se refer la: a. probabilitatea reuit-eec a aciunii realizate pe baza unei decizii b. o ncercare oarb de ctig peste noapte c. o trirea periculoas a vieii companiei n mediul de afaceri d. nici o variant nu este corect 40. Cine ctig n afaceri? a. toi care ncearc b. cei mai inteligeni antreprenori c. doar cei prea puternici d. cei care i asum riscuri calculate