Sunteți pe pagina 1din 15

LICEUL:TEORETIC EMIL RACOVITA JUDETUL: GALATI STR.:REGIMENT 11 SIRET NR. 12-14 TEL.

:0236430235

REFERAT
TEMA: CRIZA FINANCIARA

Profesor:
Damian Felicia

Elev:Cozma Anamaria Clasa:a-IX-a F 2009

Cuprins

Cap1.Romania si criza financiara globala...........................................................................3 Cap 2. Prima criza a secolului: "epidemie Subprime in toata lumea".................................5 Cap.3 Bursele lumii au pierdut 7.746 mld. $.......................................................................7 Cap.4 Informaii financiare..................................................................................................8 Dobnzi ale pieei interbancare (ora 11) .....................................................................8 Volumul depozitelor pe piaa monetar interbancar..................................................9 Operaiuni pe piaa valutar interbancar....................................................................9 Titluri de stat - operaiuni pe piaa secundar............................................................10 Cap.5 Indicatori monetari - luna februarie 2009...............................................................10 Cap.6 Maresalul Sperante in doua-trei luni.......................................................................14

Cap1.Romania si criza financiara globala

Criza financiar internaional, care a generat probleme deosebit de grave unora dintre cele mai puternice instituii financiare din lume, s-ar putea rsfrnge indirect asupra Romniei, prin limitarea fluxurilor de capital i prin reducerea apetitului pentru risc al investitorilor, cred analitii. "Influena asupra Romniei a crizei financiare aflate n derulare i a ncetinirii creterii economice din SUA i cea la nivel mondial va depinde de msura n care aceste evenimente reduc fluxurile de capital n ar, punnd accent pe stabilitatea i sntatea sistemelor bancare mondiale i romneti. Este de ateptat ca n continuare condiiile de creditare s fie aspre, iar costurile s se majoreze. Pentru Romnia acest lucru este relevant, avnd n vedere dezechilibrele externe i nevoile de finanare", a declarat ageniei MEDIAFAX Marko Mrsnik, analist al ageniei de evaluare financiar Standard&Poor's (S&P). Pieele financiare internaionale au fost zdruncinate la nceputul sptmnii dup ce Lehman Brothers, a patra mare banc de investiii din SUA, cu active, deinute la 31 mai, de 639 de miliarde de dolari, a anunat c va solicita protecie din partea autoritilor sub legea falimentului. Vestea falimentului Lehman Brothers, cel mai mare din istoria SUA, nu a fost singura care a influenat pieele. Astfel, Bank of America, cea mai mare banc de retail din SUA, a anunat c a ajuns la un acord pentru preluarea n ntregime a grupului financiar Merrill Lynch, pentru 50 miliarde dolari. La finele sptmnii trecute, AIG a apelat la autoritile federale pentru obinerea unei finanri pe termen scurt de 40 miliarde de dolari, dup ce discuiile cu eventuali investitori interesai de o preluare, printre care Berkshire Hathaway, deinut de Warren Buffett, au euat. Analitii sunt de prere c AIG ar putea fi urmtorul gigant financiar prbuit n urma crizei economice globale. Toate aceste turbulene s-au reflectat imediat i n Romnia, prin pierderi nregistrate la burs i prin deprecierea leului n raport cu euro, n contextul creterii aversitii la risc a investitorilor. Pe termen mai lung ns, efectele crizei internaionale asupra sectorului bancar romnesc i asupra economiei n ansamblu ar putea fi generate de expunerile deinute pe piaa american de bncile mam ale instituiilor de credit din Romnia i de relaiile de afaceri ale acestora cu companiile aflate n dificultate. Grupurile financiare UniCredit, Erste, Raiffeisen, ING sau Societe Generale sunt instituii importante la nivel european care dein subsidiare n Romnia, iar eventualele probleme pe

care le-ar ntmpina ar putea s se reflecte i n activitile locale. Reprezentanii UniCredit, Erste i ING au declarat ageniei MEDIAFAX c grupurile au activiti n SUA, ntr-o mai mare sau mai mic msur. "Erste Group nu are nici un fel de expunere pe piaa ipotecar american i astfel niciun fel de expunere pe segmentul subprime. Grupul deine ns un portofoliu ABS/CDO (active i titluri garantate n.r.) n SUA din care aproape 90% are rating A i mai sus. Datorit faptului ca nu a survenit o deteriorare a calitii activelor de baz, nu a fost i nici nu va fi, estimm noi, necesar calcularea de amortizri pentru acest portofoliu", a spus purttorul de cuvnt al Erste Bank pentru Europa Central, Ionu Stanimir. n acelai timp, purttorul de cuvnt al ING a artat c grupul deine activiti consistente n SUA, pe partea de asigurri, pensii, administarea activelor, n timp ce reprezentanii UniCredit au menionat c expunerea instituiei fa de Lehman Brothers este foarte limitat n ceea ce privete creditele, iar n ceea ce privete obligaiunile Lehman Brothers, ea este n totalitate gestionabil. Potrivit unei analize publicate pe site-ul Fondului Monetar Internaional, prezena bncilor strine genereaz, pe lng avantaje i o serie de dezavantaje i riscuri, analitii menionnd, printre acestea, diminuarea sau ntreruperea creditrii, n cazul unor evenimente importante pe pieele de origine. Analitii sunt de prere c problemele economice de pe piaa de origine pot determina o instituie internaional s i reduc operaiunile din strintate. "Criza financiar ar putea genera probleme pentru anumite bnci europene, pe msur ce falimentele sau achiziiile altor instituii de credit sunt puse n practic", a spus Andrew Colquhoun, director n cadrul Fitch Ratings. n opinia lui Kenneth Orchard, vicepreedinte al Moody's Investors Service, marile bnci americane i europene i reevalueaz activitile, ceea ce contribuie la creterea costului capitalului i diminueaz apetitul pentru risc la nivel mondial. "Rom nia a mprumutat sume considerabile de bani din strintate n ultimii ani. Aceste fonduri au fost un factor de cretere economic. Este foarte puin probabil ca economia s poat continua s creasc n ritmul actual, n contextul reducerii fluxurilor de capital. Moody's nu se ateapt la o criz economic, dar estimm la o ncetinire puternic a avansului n urmtoarele 6-12 luni", a artat Orchard.

Cap 2. Prima criza a secolului: "epidemie Subprime in toata lumea"


Prabusiri ale burselor, falimente bancare rasunatoare, obloanele a sute de companii americane coborate, interventii disperate ale bancilor centrale in pietele financiare si, peste toate, teama de o recesiune in SUA, care ar afecta 25% din schimburile comerciale globale - asa s-ar putea traduce efectul crizei subprime, inceputa in vara anului trecut si care va mai dura cel putin un an. Circa trei milioane de americani, piata debitorilor subprime, au aruncat in aer intreg sistemul financiar mondial. Statistic, unu din cinci credite ipotecare acordate anul trecut in Statele Unite a fost de tipul subprime, potrivit Mortgage Bankers Association, fata de numai unu din 50, in 2000. In total, piata creditelor subprime a atins 454,7 miliarde euro in 2006, adica 20% din cele 2.273 miliarde euro de pe piata totala a creditelor ipotecare, conform Inside Mortgage Finance. Acestia au luat imprumuturi ipotecare, fara sa aiba garantii suficiente ca vor putea rambursa creditele. Bancile le dadeau banii, dupa care impachetau mai multe asemenea credite si le vindeau investitorilor. Valoarea medie a unui astfel de credit este de 130.000 de dolari, pe care bancile il vindeau cu 100.000 de dolari pentru a face rost de lichiditati, pe care le plasau tot in piata subprime. Institutiile de credit scoteau bani reali din hartii, pentru ca eliminau creditele riscante din bilant. Investitorii erau multumiti ca scoteau bani mai multi decat dadeau pe aceleasi hartii, iar clientii erau multumiti, pentru ca aveau casele visate. Cumparatorii ipotecilor cu probleme erau chiar agentiile guvernamentale americane, in primul rand, Federal National Mortgage Association (Fannie Mae), care isi procura fondurile necesare prin vanzarea de obligatiuni catre americani. Primele semnale ca cei imprumutati nu-si achita datoriile au aparut la jumatatea lui iunie 2007. Odata cu instalarea neincrederii, efectul bulgarelui de zapada a facut refinantarile imposibile. Asa incat oamenii au vandut pe scadere actiuni, prabusind cotatiile. Cererea de lichiditate, combinata cu pierderea increderii intre banci, a dus la goana dupa cash, iar rata dobanzii a inceput sa creasca. Bancile centrale au reactionat prin infuzia de lichiditate, pentru a stopa o criza care ameninta sa atace si alte piete. Incetinirea severa a cresterii economice pana la 3%, intrun scenariu pesimist, revenirea la inflatia de doua cifre si corectia deficitului de cont curent prin hard-landing, pe fondul deprecierii continue a monedei nationale, sunt previziunile specialistilor pentru Romania in cazul in care criza internationala se accentueaza. Pesimismul sporit privind recesiunea SUA, dupa criza

creditelor subprime demarata anul trecut, potenteaza ideea unor derapaje masive, inclusiv in Romania. Riscul principal este cel al incetinirii severe a cresterii economice. Daca se administreaza prost aceasta criza, Romania ar putea inregistra un avans al produsului intern brut de doar 3%, calculeaza pentru Business Standard, intr-un scenariu pesimist, Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata (GEA). Autoritatiile prognozau pentru anul 2008 o crestere economica de 6,5%, miza majora fiind o contributie ampla a sectorului agricol. Institutiile internationale au revizuit in scadere estimarile privind cresterea economica la nivel mondial, insa mizeaza pe faptul ca pietele emergente vor amortiza socurile care vor exista la nivel global, compensand efectele incetinirii economiei SUA. De altfel, tocmai planul de redresare a economiei americane, anuntat de presedintele Bush, si decizia FED au impacientat investitorii, acestia interpretand situatia ca fiind grava. Efectul degringoladei de pe pietele bursiere si reticienta investitorilor straini nu incurajeaza o evolutie favorabila a leului, astfel ca analistii nu resping ideea revenirii la inflatia de doua cifre. Varianta in care cursul de schimb ajunge la patru lei/euro este total nefavorabila pentru inflatie. Daca cursul se va situa la acest nivel, ne intoarcem la o rata a inflatiei de doua cifre. Banca centrala ar trebui sa nu mai permita deprecierea cursului, a declarat pentru Business Standard Ionut Dumitru, sef departament cercetare macroeconomica Raiffeisen Bank. Tinta de inflatie stabilita de Banca Nationala pentru anul 2008 este de 3,8%, cu o marja inclusa de plus/minus un punct procentual, insa analistii economici sunt rezervati in atingerea tintei, mai ales ca anul 2008 este unul electoral. Pentru prima parte a anului, specialistii prognozeaza o inflatie de peste 7%, pe fondul cresterii preturilor administrate, la alimente si din deprecierea monedei nationale. Practic, autoritatile ar pierde pentru al doilea an consecutiv lupta cu inflatia, pe fondul influentelor interne siexterne. Analistul Ionut Dumitru considera ca impactul masiv al crizei se face prin fluxurile de capital, in conditiile in care Romania este dependenta de finantari externe pentru acoperirea deficitelor din economie, iar investitorii nu sunt interesati sa investeasca. Varianta de ajustare, printr-un scenariu de hardlanding, a deficitului de cont curent, ajuns la cote nesustenabile, de peste 14% din PIB in 2007, nu este exclusa. Romania este vazuta ca o tara cu risc mai crescut. Costul finantarilor va creste, fiind o situatie nefavorabila in contextul reducerii volumului investitiilor straine directe. Deficitul de cont curent s-ar putea ajusta singur prin hardlanding, mai spune Ionut Dumitru. Varianta in care cursul de schimb ajunge la patru lei/euro este total nefavorabila pentru inflatie. Daca cursul se va situa la acest nivel, ne intoarcem la o rata a inflatiei de doua

cifre.Banca cursului.

centrala

ar

trebui

sa

nu

mai

permita

deprecierea

Cap.3 Bursele lumii au pierdut 7.746 mld. $


Cel putin sase luni. Atat estimeaza analistii, brokerii si investitorii ca va mai dura criza financiara globala pornita in Statele Unite ale Amercii, dar urmarile ei se vor atenua complet abia in circa doi-trei ani. Cresterea rapida a creditelor ipotecare neperformante, proces inceput pe piata imobiliara americana inca din trimestrul patru din 2006, s-a accentuat pe parcursul primelor doua trimestre din 2007 si s-a resimtit puternic in ianuarie 2008. Prabusirea pietei creditelor ipotecare cu dobanda variabila si cea a obligatiunilor care se sprijineau pe acestea au determinat un adevarat efect de domino, lovind si pietele bursiere, inca din luna august. Pentru bancile din Vest, efectele crizei se vor simti pe o perioada mai indelungata, in schimb, pentru bancile noastre, situatia este mai linistita, iar efectele se vor simti pe o perioada mai redusa. Problema este ca pentru bancile din regiune au crescut costurile pentru refinantare, a declarat Adriana Marin, analist CA IB Securities. Capitalizarea bursiera mondiala se ridica, la 24 ianuarie 2008, la 54.835 mld. dolari, in scadere cu 7.746 mld. dolari fata de un nivel-record de 62.580 mld. dolari, atins in 31 octombrie 2007, conform datelor Bloomberg. Piata bursiera americana a pierdut 1.520 mld. dolari din capitalizare de la sfarsitul lunii iulie 2007 si a scazut cu 15,32% fata de nivelul maxim al capitalizarii atins pe 23 iulie 2007, pana la 16.204 mld. dolari, in data de 24 ianuarie 2008. In Europa, cele mai importante piete financiare au inregistrat pierderi, fata de nivelurile-record atinse anul trecut, de pana la 20%. Piata bursiera franceza a scazut cu 19,53% fata de nivelul record de 2.967 mld. dolari, atins in data de 29 octombrie 2007, pana la 2.388 mld. dolari, in data de 24 ianuarie. In Marea Britanie, capitalizarea bursiera a pierdut 14,72% fata de nivelul maxim, de 4.271 mld. dolari, atins pe 7 mai 2007, ajungand la 3.642 mld. dolari pe 24 ianuarie 2008. De la sfarsitul lunii iulie, piata bursiera germana a pierdut 134,26 mld. dolari din capitalizare, pana la 1.913 mld. dolari. Analistii sunt optimisti ca pietele din Europa Centrala si de Est vor avea o evolutie pozitiva in 2008. De exemplu, analistii bancii austriece Erste recomanda blue-chipsurile de pe piata de capital din regiune pentru primul trimestru al anului. Bancile din regiune sunt considerate o investitie de baza, cu expunere imediata la cresterea economica a tarilor din ECE. Analistii Erste cred ca va trece o perioada pana la atenuarea crizei sub-prime, insa se asteapta la un impact limitat asupra economiilor din regiune. In regiune, cele mai afectate

piete de capital au fost cele din Polonia si Cehia, unde sunt mai multi investitori nerezidenti. Criza financiara a facut victime pe plan global atat la nivelul gigantilor financiari, venite pe cat si in randul oamenilor au atins obisnuiti. Problemele filiera americana

puternic in acest an una dintre cele mai stabile economii ale Europei, cea a Marii Britanii. Taxele de 8.000 de lire sterline ce urmeaza a fi platite de fiecare cetatean al Marii Britanii sau datoriile de 1,5 trilioane de lire sterline ale englezilor sunt doar cateva exemple ale unei statistici a crizei financiare, potrivit editiei online a cotidianului britanic The Times. 500 miliarde lire sterline Este suma estimativa pe care contribuabilii o vor plati pentru ca planul de salvare al sistemului bancar englez propus de Gordon Brown sa fie aplicat. Pachetul in trei parti include plata unei sume de pana la 50 miliarde lire sterline din fondurile contribuabililor pentru ca bancile Lloyds TSB, HBOS si Royal Bank of Scotland (RBS) sa fie nationalizate partial, ceea ce inseamna ca platitorii de taxe vor detine o participatie de circa 57% din actiunile acestor institutii. Banca Centrala a Angliei va pompa cel putin 200 miliarde lire sterline pe pietele financiare pentru a incuraja bancile sasi acorde imprumuturi, ceea ce ar putea reduce costurile noilor credite ipotecare. De asemenea, Guvernul englez va oferi bancilor 250 miliarde de lire sterline in urmatorii trei ani pentru a garanta datoriile pe termen mediu, aceasta miscare urmand a readuce incredere in sistemul bancar

I.

Cap.4 Informaii financiare


Dobnzi ale pieei interbancare (ora 11) - procente pe an ROBID Perioada 25 mar.2009 24 mar.2009 ROBOR 25 mar.2009 24 mar.2009

ON TM 1W 1M 3M 6M 9M 12M

13,56 13,56 13,77 13,95 13,76 13,67 13,60 13,51

13,94 13,95 13,99 13,98 13,82 13,70 13,63 13,51

14,33 14,33 14,99 15,38 15,26 15,16 15,09 15,05

15,01 15,01 15,53 15,71 15,29 15,20 15,13 15,08

Volumul depozitelor pe piaa monetar interbancar Stoc Volum mediu Dobnda zilnic anual Perioada februarie 2009 24 2009 martie 3 093,6 15,27 1 419,0 14,80 mil. RON - procente 15,14 - mil. RON - - procente 1 734,1 14,27 Tranzacii Volum zilnic mediu Dobnda anual

3 950,8

Operaiuni pe piaa valutar interbancar - echivalent milioane euro, nivel mediu zilnic -

Luna

Cumprri de la clieni

Vanzri ctre clieni 888,25

Operaiuni interbancare 757,39

Total volum 1 647,24

februarie 2009 840,38

Titluri de stat - operaiuni pe piaa secundar Valoare tranzacii Numr tranzacii (mil. RON) Nivel mediu zilnic februarie 2009 26 Nivel Perioada 22 martie 2009 21

836,7 432,0

Cap.5 Indicatori monetari - luna februarie 2009


Masa monetar n sens larg (M3) a fost la sfritul lunii februarie 2009 de 176 205,1 milioane lei. Fa de luna ianuarie 2009 aceasta a crescut cu 0,1 la sut (-0,8 la sut n termeni reali), iar n raport cu februarie 2008 masa monetar a crescut cu 17,7 la sut (10,1 la sut n termeni reali). Tabel 1. Agregatele monetare* 28 februarie 2009 februarie 2009/ ianuarie 2009 (mil. lei) (%) monetar n sens 84 835,2 24 821,9 60 013,3 -3,5 -0,5 -4,7 0,0 februarie 2009/ februarie 2008 (%) 3,9 17,3 -0,8 17,5

INDICATORI

M1 (masa restrns)

Numerar n circulaie Depozite overnight **

M2 (masa monetar intermediar) 175 838,1

10

Tabel 1. Agregatele monetare* 28 februarie 2009 februarie 2009/ ianuarie 2009 (mil. lei) (%) 84 835,2 -3,5 februarie 2009/ februarie 2008 (%) 3,9

INDICATORI

M1

Depozite cu durata iniial de pn la doi ani inclusiv (sunt incluse i depozitele 91 002,9 rambursabile dup notificare la cel mult trei luni inclusiv) M3 (masa monetar n sens larg) 176 205,1 M2 175 838,1

3,6

33,8

0,1 0,0

17,7 17,5

Alte instrumente financiare (mprumuturi din operaiuni repo, aciuni/uniti ale fondurilor de pia monetar, 367,0 titluri de valoare negociabile cu maturitatea de pn la doi ani inclusiv)

9,9

376,4

Tabel 2. Masa monetar i contrapartida acesteia* 28 2009 februarie februarie februarie 2009/ 2009/ ianuarie 2009 februarie 2008 (mil. lei) (%) (%) 176 205,1 19 848,5 156 356,6 0,1 -0,7 0,2 17,7 -32,6 30,0

INDICATORI

Masa (M3) Active nete Active nete

monetar externe interne

Activele externe nete au sczut n luna februarie cu 0,7 la sut, pn la 19 848,5 milioane lei. Aceast evoluie a fost rezultatul

11

diminurii cu 6,4 la sut a componentei "Valute" i al majorrii cu 4,8 la sut a componentei "Aur", pe seama reevalurii stocului de aur. Activele interne nete au crescut cu 0,2 la sut, nregistrnd nivelul de 156 356,6 milioane lei. Soldul creditului neguvernamental acordat de instituiile de credit a crescut n luna februarie 2009 cu 0,2 la sut (-0,7 la sut n termeni reali) fa de luna ianuarie 2009, pn la nivelul de 206 890,1 milioane lei. Creditul n lei s-a meninut la nivelul lunii ianuarie 2009 (n termeni reali a sczut cu 0,9 la sut), n timp ce creditul n valut exprimat n lei s-a majorat cu 0,4 la sut (exprimat n euro, creditul n valut a crescut cu 0,1 la sut). La 28 februarie 2009, creditul neguvernamental a nregistrat o cretere de 30,7 la sut (22,2 la sut n termeni reali) fa de 29 februarie 2008, pe seama majorrii cu 17,3 la sut a componentei n lei (9,7 la sut n termeni reali) i cu 41,7 la sut a componentei n valut exprimat n lei (exprimat n euro, creterea creditului n valut a fost de 23,1 la sut). Tabel 3. Creditul neguvernamental* 28 februarie 2009 (mil. lei) Credit neguvernamental (total) Credit neguvernamental n lei: gospodrii populaiei ale 206 890,1 83 753,7 40 383,7 februarie 2009/ ianuarie 2009 (%) 0,2 0,0 -0,5 februarie 2009/ februarie 2008 (%) 30,7 17,3 16,1

INDICATORI

- persoane juridice (societi nefinanciare i 43 370,0 instituii financiare nemonetare) Credit valut: neguvernamental gospodrii populaiei - persoane (societi n ale 123 136,4 62 505,5

0,4

18,4

0,4 0,2 0,6

41,7 49,2 34,7

juridice 60 630,9

12

Tabel 3. Creditul neguvernamental* 28 februarie 2009 (mil. lei) nefinanciare instituii financiare nemonetare) i februarie 2009/ ianuarie 2009 (%) februarie 2009/ februarie 2008 (%)

INDICATORI

Creditul1 guvernamental (al administraiei centrale, administraiilor locale, administraiilor sistemelor de asigurri sociale) a crescut n luna februarie cu 13,8 la sut, pn la 24 831,6 milioane lei. La 28 februarie 2009, creditul guvernamental a nregistrat o cretere de 142,0 la sut (126,4 la sut n termeni reali) fa de 29 februarie 2008. Depozitele rezidenilor clieni neguvernamentali au crescut n luna februarie cu 0,1 la sut fa de luna ianuarie 2009, pn la nivelul de 154 347,1 milioane lei. Tabel 4. Depozitele rezidenilor clieni neguvernamentali* 28 februarie 2009 (mil. lei) Depozite clieni (total)** ale rezidenilor neguvernamentali 154 347,1 lei ale ale februarie 2009/ ianuarie 2009 (%) 0,1 februarie 2009/ februarie 2008 (%) 17,8

INDICATORI

Depozite n rezidenilor:

96 230,4 56 001,1

0,5 2,7

11,2 25,3

gospodrii populaiei

- persoane juridice (societi nefinanciare i 40 229,3 instituii financiare nemonetare) Depozite n valut ale 58 116,7

-2,4

-3,9

-0,5

30,8

13

Tabel 4. Depozitele rezidenilor clieni neguvernamentali* 28 februarie 2009 (mil. lei) rezidenilor: gospodrii populaiei ale 33 424,1 0,4 24,0 februarie 2009/ ianuarie 2009 (%) februarie 2009/ februarie 2008 (%)

INDICATORI

- persoane juridice (societi nefinanciare i 24 692,6 instituii financiare nemonetare)

-1,6

41,2

Depozitele n lei ale gospodriilor populaiei au crescut cu 2,7 la sut, pn la 56 001,1 milioane lei. La 28 februarie 2009, depozitele n lei ale gospodriilor populaiei au nregistrat o cretere de 25,3 la sut (17,2 la sut n termeni reali) fa de 29 februarie 2008. Depozitele n lei ale persoanelor juridice (societi nefinanciare i instituii financiare nemonetare) s-au diminuat cu 2,4 la sut, pn la 40 229,3 milioane lei. La 28 februarie 2009, depozitele n lei ale persoanelor juridice au sczut cu 3,9 la sut (-10,1 la sut n termeni reali) fa de 29 februarie 2008.

Depozitele n valut ale rezidenilor gospodrii ale populaiei i persoane juridice (societi nefinanciare i instituii financiare nemonetare), exprimate n lei, s-au redus cu 0,5 la sut, pn la nivelul de 58 116,7 milioane lei (exprimate n euro, depozitele n valut au sczut cu 0,8 la sut, pn la 13 544,2 milioane euro). Comparativ cu aceeai lun a anului precedent, depozitele n valut ale rezidenilor exprimate n lei au crescut cu 30,8 la sut (exprimat n euro, creterea depozitelor n valut ale rezidenilor a fost de 13,6 la sut); depozitele n valut ale gospodriilor populaiei exprimate n lei au crescut cu 24,0 la sut (exprimat n euro, creterea depozitelor n valut ale gospodriilor populaiei a fost de 7,7 la sut), iar depozitele n valut ale persoanelor juridice (societi nefinanciare i instituii financiare nemonetare) exprimate n lei s-au majorat cu 41,2 la sut (exprimat n euro, creterea depozitelor n valut ale rezidenilor persoane juridice a fost de 22,7 la sut).

Cap.6 Maresalul Sperante in doua-trei luni

14

Fara indoiala ca asistam la o criza economica mondiala mult mai profunda decat toate cele anterioare. Aceasta criza a fost declansata de criza creditelor din SUA, dar cauzele sunt total diferite.Este vorba despre probleme majore ale economiei mondiale, probleme care au survenit odata cu declansarea procesului de globalizare economica. Lumea financiara isi pune sperante in capacitatea Statelor Unite de a evita criza economica in urmatoarele doua-trei luni. In ultimele doua zile, marile burse au reusit sa recupereze o buna parte din pierderile inregistrate marti. Acest lucru nu s-a datorat masurilor financiare impuse de administratia Bush. In realitate, este vorba despre un efect pozitiv, generat de dorinta investitorilor de a cumpara actiuni cat mai ieftine pentru fondurile mutuale (RRSP).

Bibliografie:
http://www.mediafax.ro/economic/criza-financiara-internationala-poate-afectaindirect-romania.html?1686;3188142 http://www.standard.ro/articol_27238/bancherii_vad_o_crestere_de_circa_2__a_d obanzilor_la_credite.html http://www.standard.ro/romania_si_criza_financiara_globala http://www.standard.ro/articol_27235/cat_va_dura_criza_financiara_globala_si_c e_efecte_va_avea_in_romania.html http://www.standard.ro/articol_27229/bursele_lumii_au_pierdut_7_746_mld.html http://www.wall-street.ro/articol/International/56327/Statistici-incredibile-alecrizei-financiare-in-2008.html http://www.bnr.ro/Informatii-financiare-3214.aspx http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=1481

15