Sunteți pe pagina 1din 7

Hemiplegia din infirmitatea motorie cerebrala

Hemiplegia din I.M.C. este caracterizata prin interesarea spastica a membrului superior si inferior de aceeasi parte. Sunt rare cazurile in care diagnosticul poate fi stabilit inainte de 7 luni. in cazurile mai grave apartinatorii sau medicul observa ca, copilul nu foloseste o mana. Se poate pune in evidenta aparitia hipertonicitatii extensia genunchiului si piciorului de o parte, cind copilul , tinut in picioare de sub axile, este inclinat in acest sens (reactie locala de sprijin, semn descris de Voyta). Dupa varsta de 8 luni se poate pune in evidenta inegalitatea de producere a reflexului pregatirea pentru saritura. Mai tirziu si mai ales daca copilul nu a fost tratat kinetic, se instaleaza o contractura caracteristica. Membrul superior, cu atrofie deltoidiana, este in adductie si uneori in rotatie interna. Cotul e semiflectat, in diferite grade, in functie de intensitatea hipertoniei, antebratul in pronatie, pumnul strins, in flexie. Uneori pumnul este atat de strans, cu policele intre degetele doi si trei, incat cu mare greutate reuseste sa-l desclesteze. Se intalneste adesea o deviere cubitala a mainii, reliefandu-se puternic tendonul cubitalului anterior. Degetele nu pot fi extinse decat cand mana se afla in puternica flexie. Policele in incercarea de abductie se poate subluxa. Contractura flexorilor degetelor este mai puternica la nivelul flexorului superificial decat a celui profund, astfel incat in extensia degetelor, cand este posibila, se produce o recurbare a degetelor, ca in unele forme ale paraliziei de nerv median. Influenta reflexului tonic cervical asimetric asupra spasticitatii membrului inferior se mentine foarte mult timp. Membrul inferior este contractat de obicei in extensie, soldul in abductie si in rotatie interna, genunchiul extins (uneori semiflectat), piciorul in equin. Este frecventa tulburarea trofica privind atit membrul inferior, cit si cel superior,( mai rar in atrofie si mai frecvent in diferente de crestere in lungime a oaselor). Pentru membrul inferior se pot inregistra scurtari de 1-3 cm., care au caracteristic faptul ca nu se amplifica, diferenta devine mai mare, dupa virsta de 3-4 ani. Hemiplegia spastica infantila este un sindrom pur piramidal, dar exista cazuri in care se interfereaza elemente extrapiramidale ,dismetrie importanta si mai ales cresterea deosebita a spasticitatii in conditii de emotivitate. Sunt prezente in majoritatea cazurilor si sincineziile globale, de imitatie si coordonare, afectind uneori si membrul superior indemn. in hemiplegia infantila, tulburarile mintale sunt frecvente, mergind de la debilitate mintala la idiotenie.Epilepsia se inregistreaza in 40-50% din cazuri, iar tulburarile de comportament, mergind pana la accese de furie, sunt frecvente. in cazurile in care hemiplegia se asociaza dementei epileptice, se poate vorbi de o hemiatrofie cerebrala. Hemiplegia infantila are grade diverse de exprimare. in functie de aceste grade se face prognosticul si tratamentul.
1

TRATAMENT PROFILACTIC Se afirma astazi ca, daca toate cunostinte si posibilitatile actuale ar fi deplin utilizate, I.M.C ar putea fi prevenit in proportie de 40% din cazuri. Controlul prenatal al gravidei Este un factor esential in prevenirea I.M.C Sfatul genetic Anamneza gravidei trebuie sa fie hotaritoare. Se vor lua in considerare : varsta parintilor, antecedentele ascendentilor, existenta in familia respectiva a unui alt copil cu deficienta fizica sau psihica, avorturile spontane sau chirurgicale in antecedente. Patologia gravidei Bolile mamei, in special cardiopatiile, diabetul, afectiunile endocrine, nevroza astenica, traumatisme pot fi incriminate ca un factor secundar. Un rol deosebit il au anemiile, factor esential pentru fat. Tratarea corecta si activa a acestor cauze poate duce la scaderea cu cel putin 5% a numarului de copii nascuti cu leziuni cerebrale. Asistenta la nastere Adeseori traumatismul obstretical este numai efectul unor nasteri prelungite pe leziuni preexistente ale fatului si in nas-terile premature el nu reprezinta cauza principala. Este necesara o asistenta obstetricala calificata si echipament modern pentru prevenirea anoxiei.

Tratamentul Kinetic
Tratamentul urmareste: - prevenirea contracturilor si diformitatilor la copiii mici sau ameliorarea lor la copiii mari, - inhibitia sau suprimarea activitatii tonice reflexe, cu rezultatul reducerii si reglarii tonusului muscular, - schimbarea posturii anormale a copilului,deprinderea sa de a se relaxa in pozitii oarecum comode, - reducerea hipertoniei sau a spasmelor intermitente, astfel incat miscarea sa se faca fara un efort deosebit, - reeducarea sensbilitatii si proprioceptiei - facilitatea integrarii reactiilor superioare de ridicare si echilibru, in secventa dezvoltarii lor adecvate, urmata de un progres in activitatile elementare.Tratamentul se bazeaza deci pe reeducarea modalitatilor de miscare. - dezvoltarea motricitatii in secventele sale normale de evolutie
2

- reeducarea echilibrului in toate pozitiile si activitatile,Schema de tratament trebuie sa urmareasca trecerea de la un grup de activitati la un altul mai complex conform legilor progresiunii si dezvoltarii psihomotorii normale, - invatarea miscarilor obisnuite in viata de toate zilele, Particularitatile kinetoterapiei sunt: - este naturala , folosind ca mijloc principal de tratament miscarea, - este complexa se poate asocia miscarea cu o serie de agenti fizici: apa, namolurile, curentul electric, unde electromagnetice, etc. - este activa, pentru ca pacientul trebuie sa participe activ, fizic (daca se poate) si psihic, la propria recuperare, - este o forma specifica de tratamnet, dispunind de mijloace proprii de tratament. - este o terapie profilactica,prevenind agravarea imbolnavirilor si aparitia complicatilor - este o terapie functionala, redand capacitatea de efort cat mai aproape de normal sau compensatorie - este o terapie psihica contribuind la normalizarea vietii psihice, inlaturind complexele de inferioritare generate de boala sau infirmitate - este o terapie stiintifica, deoarece aplicarea ei in cadrul tratamentului complex, presupune cunostinte teoretice si practico-metodice Metode kineto: - Tehnici de relaxare - Exercitii pentru stimularea echilibrului - Reeducarea mersului - Metode de reeducare neuromotorie(Bobath,Vojta,Le Metayer) - Tehnici de facilitare neuromusculare(Kabat) Tehnici de relaxare Copilul va fi invatat mai intii sa se relaxeze. Pentru copilul mic, spastic, la care reflexele tonice cervicale nu au fost inca inhibate, pozitia capului, ca si a corpului,de altfel, este deosebit de importanta. Copilul cu I.M.C. are o tendinta de ghemuire, relaxarea facandu-se, incercand sa provocam extensia extremitatilor. Este suficient, deci, sa provocam acest reflex pentru ca obtinand extensia membrelor si trunchiului sa imprimam o postura reflex inhibitorie, din care miscarile pasive ale extremitatilor se vor face mai usor. O relaxare buna se obtine si prin prinderea copilului de glezne, ridicarea lui cu capul in jos si leganarea sa de citeva ori.Daca spaima este inlaturata, aceasta manevra place copiilor si diminueaza spasmul flexor.
3

Pentru a produce o pozitie reflex-inhibitorie ,in aceste cazuri ,capul este adus in pozitie simetrica si puternic flectat inainte, bratele sunt incrucisate pe piept astfel ca mainile sa apuce umerii opusi si amindoua membrele inferioare sunt flectate din solduri si genunchi. in aceasta pozitie miscarea devine mai libera, cu spasticitatea mult diminuata.in aceasta pozitie reflex inhibitorie copilul va fi leganat de citeva ori lent.Copilul care se relaxeaza in aceasta pozitie trebuie sa stea cat mai mult timp in aceasta pozitie, fie intr-un pat moale sau intr-un hamac, fie atunci cand este tinut in brate. Exercitii pentru stimularea echilibrului Educarea echilibrului incepe inca din postura papusii.Prin presiuni neasteptate dar nu bruste, atit in sens lateral cit si antero-posterior, alternativ, copilul este invatat sa se apere de cadere si sa revina in pozitie corecta.Reeducarea echilibrului in sezand incepe la marginea mesei.Se vor aplica presiuni usoare inainte, inapoi, intr-o parte si in alta. Este important ca in cadrul acestor miscari membrele superioare sa reactioneze corect, in mod reflex.Astfel, in momentul cind impingem copilul spre spate el trebuie mai intai sa se opuna acestei miscari prin contractia musculaturii abdominale, incercand sa-si mentina echilibrul prin greutatea membrelor superioare duse in fata si flexiunea capului. Exercitiile de echilibru sunt necesare si in pozitia pe genunchi si in ortostatism. Reeducarea mersului Reeducarea mersului se face in etapa in care copilul , cu membrele inferioare relativ bine aliniate, isi mentine singur capul si trunchiul si are posibilitatea de a se servi independent de cel putin un membru superior, adica a parcurs oarecum etapele descrise pina acum. Copilul va fi tinut de bazin, kinetoterapeutul fiind in spatele lui si va imprima miscari de rotatie ale bazinului. Le Metayer Propune o tehnica de relaxare a membrului superior afectat. In primul timp, umarul purtat in adductie si rotatia interna, cu cotul in extensie,.in acest moment se face pronatia si flexia pumnului, extensia degetelor fiind relativ usor de efectuat. Apoi urmeaza extensia pumnului, cu extensia degetelor si policelui, supinatia. Bratul este dus in abductie, mentinand extensia mainii. in aceasta pozitie se fac miscari de rotatie si scuturari ale bratului.Daca muschii nu sunt nu sunt complet relaxati, se continua, in retroductia bratului, mana este complet extinsa. Apoi, culcat, cu umarul in adductie si rotatie externa, se face extensia maxima a pumnului si a degetelor si apoi extensia, cu supinatie si rotatie externa, flexia cu abductia umarului, apoi relaxare, cu umarul in rotatie interna , adductia si flexia pumnului. 1. Relaxare prin scurtarea bicepsului 2. Relaxarea flexorilor mainii 3. Cu mana in flexie, supinatie si abductia policelui 4.Extensia mainii si a degetelor, abductia policelui 5. Abductie, extensie, supinatie
4

6. Membrul superior e dus in supinatie si extensie, scuturari 7. Retroductia bratului, pronatie, hiperextensia degetelor si mainii 8. Abductia membrului superior, extensia degetelor 9. Cu degetele in extensie, abductie , supinatie si rotatie externa 10. Flexia cotului si mainii 11. Marirea gradului abductiei , intinderea marelui pectoral Metoda Bobath Autorul si-a fundamentat metoda, analizand infirmitatile motorii ale unui grup de pacienti care au urmat un tratament prelungit. Mijloacele terapeutice se bazeaza pe doua principii: 1. inhibarea sau suprimarea activitatii tonice reflexe, cu rezultatul reducerii si reglarii tonusului muscular. 2. Facilitatea integrarii reactiilor superioare de ridicare si echilibru in secventa de dezvoltare adecvata, urmata de un progres in activitatile elementare. Inhibarea activitatii tonice reflexe se face prin gasirea pentru pacient a unor pozitii reflexinhibitorii.in aceste pozitii fluxul impulsurilor nervoase in canalele stabilite vicios este blocat, in timp ce se deschid noi cai pentru o activitate diferita si normala. Pozitiile reflex-inhibitorii sunt total sau partial opuse posturii initiale anormale a pacientului. Pozitiile reflex-inhibitorii sunt variabile in functie de pacient, de forma spasticitatii lui si de varsta.La fiecare pacient va trebui cautata calea adecvata de inhibitie, pozitia cea mai avantajoasa pentru libertatea miscarilor. Facilitarea consta intr-o tehnica ce obtine miscari de raspuns din partea copilului, controlat intr-o postura reflex-inhibitorie.Aceste miscari de raspuns sunt apoi ferm stabilite prin repetitie. Ridicarea in genunchi, folosind actiunea facilitatoare a reflexului tonic lateral al cefei. Tehnica de obtinere a miscarilor de raspuns spontan este bazata pe existenta reflexelor posturale integrate la un nivel superior. Extensia membrelor superioare este facilitata in cadrul reflexului -pregatirea pentru saritura, dupa ce acesta a aparut. Se vor stimula, prin toate mijloacele , reactiile de echilibru ale corpului provocandu-le si intarindu-le prin repetare.in pozitia -pe patru labe, in genunchi si in picioare, aceasta stimulare se realizeaza prin impingeri usoare ale corpului. Astfel , in sezand , se vor aplica mici si scurte presiuni pe umarul pacientului, impingandu-l cand intr-o parte, cand in cealalta sau in fata si inapoi. Pacientul va fi invatat sa reactioneze si prin ridicarea bratului de partea inspre care este impins, reflex care lipseste de obicei in caz de paralizie spastica a membrului respectiv.

Aceste stimulari invata pacientul sa execute micile miscari ajutatoare unui gest sau unei activitati. Este important ca in pozitia-in picioare, la aceste stimulari ale echilibrului, bolnavul sa invete sa reactioneze si cu membrul inferior .Astfel, impins usor din spate, sa invete sa duca inainte un membru inferior pentru sprijin. Este o reactie normala, indispensabila mersului normal. Metoda Vojta Autorul isi fundamenteaza metoda pe baza rolului pe care il au primele miscari din evolutia neuro motorie :rostogolirea si tararea.Aceste miscari pot fi stimulate prin excitarea unor puncte cheie principale si/sau puncte auxiliare (secundare), localizate la nivelul membrelor superioare si inferioare. Se lucreaza cu copilul in decubit ventral,se actioneaza asupra acestor puncte impulsionand miscarile de tarare si rostogolire. Membrul superior:- puncte cheie de stimulare: -Condil humeral intern -Apofiza stiloida radius - puncte auxiliare de stimulare: -Extremitatea anterioara acromion -Marginea mediala omoplat Membrul inferior puncte cheie de stimulare: -Condil femural intern -Calcaneu - puncte auxiliare de stimulare -Cap femural in plica inghinala - Marginea posterioara trohanter mare KABAT (TEHNICA DE FACILITARE NEUROMUSCULARA PROPRIOCEPTIVA) Procedeele de facilitare folosite in procesul de reeducare neuromotorie sunt: - rezistenta maxima - intinderea muschiului - schemele globale de miscare - reflexoterapia. Componentele principale ale schemei de miscare sunt: flexie sau extensie, abductie sau adductie, rotatie interna sau externa. Ele se denumesc dupa pozitia finala in articulatia proximala, reprezentata de: umar, pentru membrul superior si sold, pentru cel inferior. in
6

articulatiile distale denumirea vizeaza componentele care apartin strans respectivei scheme de miscare. intr-o articulatie sau schema de miscare componentele sunt specifice.Diagonalele se efectueaza pe cate doua directii: de jos in sus si invers. Schemele de miscare se executa sub forma schemelor de baza, cu cotul si genunchiul mentinute extinse sau in variante: cu flexia sau extensia cotului, respectiv a genunchiului. Pozitia pacientului in ambele diagonale, atat pentru membrele superioare cat si pentru cele inferioare este aceea de culcat dorsal.

MASTER: Kinetoterapia de reeducare neuromotorie Masterand: Florea Tiberiu-Catalin