Sunteți pe pagina 1din 61

PSIHOLOGIE

PRELEGERI

- SINTEZE

Lector univ. dr. Margareta Flesner

PRELEGEREA I
1.OBIECTUL PSIHOLOGIEI

1.1 Definirea psihologiei Desi preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi, termenul de psihologie are o istorie relativ recenta , el fiind utilizat pentru prima data de reformatorul german , Philipp Schwarzerd , cunoscut sub numele de Melanchton (1497-1560). Termenul devine uzual incepand cu secolul al XVIII-lea ,odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff. Termenul de psihologie provine din cuvintele grecesti psyche care inseamna suflet si logos care inseamna stiinta, teorie, studio, deci, etimologic, psihologia inseamna stiinta despre suflet. Constantin Radulescu-Motru (discipol al lui W. Wundt) isi incepea Cursul de psihologie cu definitia etimologica a psihologiei pe care o numea stiinta despre viata sufleteasca care urmareste sa descrie in mod complet si exact diferite forme ale vietii sufletesti; in acelasi timp ,ea ne da si explicarea faptelor sufletesti sub raportul succesiunii si al coexistentei lor. Psihologia este stiinta a vietii mentale, a fenomenelor si a conditiilor sale.(W.James) Psihologia este stiinta care studiaza faptele si procesele psihice si comportamentale ,precum si personalitatea. Psihologia reprezinta stiinta conduitei.(P.Janet)

Psihologia este stiinta care studiaza fenomenele subiective si procesele psihice,activitatea umana considerata in unitatea dintre latura interna si cea externa si totodata sistemul personalitatii cu trasaturile ,structurile si particularitatile acesteia.

1.2 Problemele generatoare de divergente in istoria psihologiei

Evolutia gandirii psihologice poate fi reprezentata ca o permanenta zbatere si pendulare in interiorul unei serii de raporturi dihotomice antagonice , a caror abordare si incercare de rezolvare nu puteau sa nu genereze dispute si divergente. Divergent apare indata ce se opteaza in mod exclusiv si absolute pentru un termen al raportului sau altul. Iata care au fost (si sunt si in present) aceste raporturi care au pus si pun la incercare gandirea psihologica: 1. Raportul derivat din natura psihicului:materialideal(spiritual,supranatural,divin); 2. Raporturile derivate din arhitectura interna a vietii psihice : parte intreg, senzorial-logic, cognitive-dispozitional (afectivitate,motivatie) ,constient-inconstient; 3. Raportul dintre planul subiectiv intern si planul obiectiv extern (comportamentul);
4. Raportul ineism genetism(psihicul este integral predeterminat

psihicul este integral rezultatul evolutiei ontogenetice); 5. Raportul biologic cultural (psihicul determinat integral de factorii biologiei psihicul este determinat exclusive de factorii socioculturali); 6. Raportul individual (particular)- general, ideografic nomotetic;
7. Raportul cantitativism - calitativism, introspectionism, intuitionism

experimentalism.

1.3 Principalele moment in evolutia psihologiei ca stiinta

Evolutia psihologiei stiintifice cuprinde :

1.Psihologia clasica (1879 sfarsitul primei jumatati a sec. al XX-lea ) este caracterizata de existenta mai multor scoli de psihologie ,precum : a) Asociationismul (Al.Bain,H.Taine,W.Wundt etc) sustine primatul partii asupra intregului , astfel viata psihica este o simpla suma de senzatii , iar pe baza legilor asociatiei (coincidenta in timp si spatiu a unor senzatii) se formeaza perceptiile ,reprezentarile si gandire. b) Gestaltismul (K.Koffa,W.Kohler,O.Dunker etc) provine din cuvantul german Gestalt( configuratie,structura) si sustine primatul intregului asupra partii. Astfel psihicul nu este un conglomerat de procese in sine,ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate (la primul nivel este perceptia, iar la un nivel superior este gandirea). Caracterul organizat al psihicului este innascut ,structurile fiind date. c) Introspectionismul (W.James,N.Ach,Th.Lipps etc .) considera ca obiectul psihologiei este constiinta , inteleasa ca o lume interna,inchisa,fara legatura cu lumea externa sau cu reactiile comportamentale ,aceasta putand fi investigate numai cu ajutorul metodei introspectiei. d) Behaviorismul (J.Watson,Ed. Thornidke,B.F.Skinner etc) provine din cuvantul englez behavior (comportament) si apare ca reactie la curentul introspectionist . Fondatorul curentului , John Watson, considera constiinta o fictiune, o inventive pura a filosofilor, sustinand ca singura realitate psihologica autentica este comportamentul. Intre stimul si raspuns exista o relatie univocal,directa, de tipul S-R (actiunea stimulului determinand neconditionat o reacte), iar pentru ca S si R sunt observabile si controlabile ,cunoasterea psihologica devine obiectiva si stiintifica, behaviorismul luand denumirea de psihologie obiectiva. Aceasta orientare s-a impus in psihologia americana sub numele de neobehaviorism,teorie care depaseste schema simplista stimul raspuns si care valorifica noile fapte ale experientei si ale cunoasterii stiintifice. e) Psihanaliza (S.Freud,C.Jung,A.Adler etc) apare ca reactie la psihologia introspectionista. Fondatorul psihanalizei ,Sigmund Freud , formuleaza idea caracterului dual antagonic al structurilor psihice: constient inconstient. In centrul structurii inconstientului se afla instinctul erotico-sexual. Obiectul de studiu al psihanalizei este inconstientul. Varianta revizuita este numita neopsihanaliza. f) Psihologia actiunii si a conduitei (P.Janet,H.Wallon,A.N.Leontiev etc) reprezinta doua variante ale

principiului dependentei continuturilor proceselor psiihice interne de actiunile externe ,directe ale omului cu realitatea concreta . Obiectul psohologiei este extins de la studiul functiilor si proceselor psihice isolate la actiunile complexe orientate spre scop(conduit). g) Psihologia contemporana este determinata de revolutia produsa,in plan metodologic ,de teoria generala a sistemelor si de cibernetica( pe baza principiului complementaritatii, adica al intregirii reciproce a diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihice) in 1947 -1948. Realitatea este abordata dintr-un punct de vedere integrativsistematic si informational . psihologia contemporana este stiinta despre realitatea psihocomportamentala , ca unitate contradictorie si dinamica a laturii,subiective,interne(perceptii,reprezentari ,gandire etc.) si a laturii externe (reactii,actiuni,activitati).

1.4 Psihicul si caracteristicile sale In definirea psihicului ,psihologia contemporana utilizeaza raportarea la :

Lumea externa Psihicul poate fi definit ca reflectare subiectiva, de natura ideala a obiectelor si fenomenelor externe, a relatiilor dintre acestea si semnificatiile lor pentru noi. El reprezinta o modalitate particulara de realizare si manifestare a informatiei la nivelul organismelor animale care poseda sistem nervos. Substratul material Psihicul este o functie a sistemului nervos, a creierului si va depinde nemijlocit de gradul de dezvoltare si organizare a acestuia. Factorul timp pune in evident natura dynamic-evolutiva a psihicului.Se pot delimita trei etape esentiale: 1.etapa ascendenta (de la nastere pana la varsta de 20-25

ani); 2.etapa optimului finctional (25-65 de ani ); 3.etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani) - Starile de necesitate si sarcinile de adaptare la mediu ne arata rolul instrumental ,regulator al psihicului si baza obiectiva a aparitiei lui in procesul evolutiei biologice.
5

Psihicul este o modalitate prin care omul exista ca fiinta ,in acelasi timp ,biologica si sociala ,deci ca fiinta biosociala, iar ca fiinta bio-psihosociala, omul este personalitate. El ii asigura omului adaptarea la conditiile mediului, prin conduite care depind atat de schimbarile de mediu , cat si de conditiile interne specific individului respective. Prin psihicul sau ,omul cunoaste,actioneaza si se conduce dupa valori si norme morale. El se manifesta prin procese psihice (gandire,memorie,imaginatie etc.),prin stari psihice (constienta sau inconstienta ,buna sau proasta dispozitie etc) si prin insusiri psihice (stari temperamentale,trasaturi de character,nivel de creativitate etc).La omul concret,psihicul este chiar personalitatea sa,care se formeaza ,se dezvolta si se manifesta in societate prin intermediul relatiilor interpersonal. Comportamentul este definit,de scoala behaviorista ,ca multimea reactiilor de raspuns ale organismului animal si uman la stimulii exteriori.Mecanismul reactiilor comportamentale este reflex ,implicand interactiunea dintre centrii nervosa senzitivi (receptioneaza si prelucreaza actiunea stimulilor externi) si cei motori (emit semnalele de comanda si declansarea reactiei). Dezvoltarea psihicului poate fi considerata si in ordine filogenetica, cea mai cunoscuta delimitare a etapelor evolutiei de ansamblu a psihicului fiind datorata lui A.N.Leontiev, care distinge patru faze:
1) Stadiul psihicului senzorial elementar ,caracterizat prin aceea

ca animalul reactioneaza in raport cu o proprietate de mediu ambiant,predominand reactiile innascute;


2) Stadiul psihicului perceptiv ,la nivelul caruia se poate vorbi de

sesizarea caracteristicilor obiectelor in integritatea lor si nu doar a unor aspect senzoriale izolate;
3) Stadiul intelectului ,al gandirii senzorio-motorii ,care se poate

pune in evidenta la maimutele antropoide ,caracterizat prin numarul relative redus de incercari pentru rezolvarea unei probleme , urmate de aparitia solutiei pe neasteptate,dintr-o data;
4) Stadiul psihicului constient ,ultima treapta a evolutiei,specifica

omului.

1.5 Metodele psihologiei Metoda =calea prin care ajungi la cunoastere.


6

Principalele metode ce pot fi utilizate in investigarea fenomenelor si proceselor psihice :


1) Metoda observatiei urmareste latura stabila a personalitatii

(caracteristici externe) si latura dinamica (reactii ,actiuni). Activitatea de observare se realizeaza in urmatoarele conditii: -are un scop si un plan stabilit -are caracter focalizat (se centreaza pe ceea ce se numeste obiectul observatiei) este sistematica,structurata pe baza unor criteria logice. Clasificare :
a) Dupa modul de desfasurare :

- directa (observatorul este prezent in spatiul de actiune al subiectului); -indirecta (observatorul nu se afla in spatiul de actiune al subiectului); -observator uitat (observatorul este in spatiul ,dar este familiar subiectului incat este ignorant)
b) Dupa gradul de implicare a observatorului in desfasurarea

evenimentului : -pasiva (observatorul nu intervine in desfasurarea evenimentului); -activa


c) Dupa incadrarea in timp :

-observatie continua (pe o perioada mare de timp); -observatie secventiala (perioada mai scurta);
d) Dupa obiectivul urmarit:

-observatie globala(tablou comportamental general) observatie partial(selectiva) Autoobservatia =observatie orientate spre noi insine.
2) Experimentul =metoda prin care se urmareste provocarea

fenomenului.
3) Convorbirea =discutie cu subiectul condusa de cercetator. 4) Ancheta pe baza de chestionare =contine intrebari de

cunostinte ,de atitudini si opinii,de motivatie.


5) Ancheta pe baza de interviu presupune relatia de

comunicare psiholog-subiect.

6) Metoda biografica urmareste dobandirea de date si

informatii despre trecutul persoanei pentru a reconstitui istoria ei .


7) Metoda analizei produselor activitatii utilizeaza drept

criteria informatiile despre cantitatea si calitatea (complexitatea ,noutatea,utilitatea etc) rezultatelor activitatii persoanei respective (subiect).
8) Testul psihologic = proba standardizata printr-o aplicare

experimental anterioara ,pe un esantion reprezentativ care se aplica in aceleasi conditii la toti subiectii luati in studio,iar rezultatele se interpreteaza in functie de aceleasi bareme. Testele psihologice sunt diverse ex. :
a) Dupa modul de concretizare a raspunsurilor teste de performanta

si teste de personalitate; b) Dupa modul de aplicare : individuale si colective ; c) Dupa durata de parcurgere a testului : teste cu timp impus si teste cu timp liber . Conceperea acestor teste este subordonata anumitor principii :
a) Principiul determinismului ( se refera la cauzalitatea de natura

psihica)
b) Principiul dezvoltarii analizarea transformarilor ,procesele psihice

in dezvoltare
c) Principiul organizarii sistemice subliniaza caracterul deosebit de

complex al psihicului uman .

PRELEGEREA II

PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE

1.SENZATIA 1.1 Definirea si caracterizarea senzatiilor Cea mai simpla si prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea exterioara si cu sine se realizeaza prin intermediul senzatiilor. Senzatiile, la un nivel general,apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea informatiilor in sistemul nervos central in urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie. C.Radulescu-Motru definea senzatiile sau simturile elementare ca fiind ultimele diferentieri pe care le obtinem in infasarile intuitive ale constiintei ,prin izolarea si modificarea conditiilor lor de producer,deoarece constiinta receptioneaza imagini despre obiecte si nu trairi elementare pentru ca gusturile ,culorile,impresiile noastre despre temperature etc . sunt proprietatile unor obiecte ,ele avand existenta de sine statatoare ,iar denumirile lor sunt rezultatul procesului de abstractizare. Senzatiile sunt fenomene reale ale vietii psihice, dar rareori omul le realizeaza separate. Ele stau insa la baza proceselor psihice mai complexe,integrandu-se acestora. Senzatiile sunt procese psihice cognitice senzoriale elementare de cunoastere a insusirilor concrete ,luate separate,ale obiectelor si fenomenelor ,cand acestea stimuleaza receptorul unui singur analizator sau organ de simt. Asa cum rezulta din definitie,senzatiile exprima doar insusiri separate ale obiectelor si ,de aceea,vor fi integrate in procesele perceptive. In psihologie,problema senzatiilor a starnit vii controverse. Astfel asociationalismul absolutizeaza individualitatea senzatiei si o pune la temelia intregii noastre vieti psihice,iar gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. In realitate ,insusirile nu exista in stare izolata,ci numai intr-un context obiectual si nici nu exista insusiri in sine ,ci numai insusiri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul perceptiei.
9

1.2 Modalitati senzoriale 1) senzatii vizuale (sensibilitatea vizuala s e manifesta sub forma senzibilitatii luminoase si cromatice) 2) senzatii auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor Caracteristici ale undelor sonore : -amplitudinea care da intensitatea sunetului -frecventa care da inaltimea sunetului -forma undei care da timbrul (sunetului),(efectul Doppler: cand obiectul se apropie de noi, sunetele receptionate cresc in inaltime si invers) 3) senzatii cutanate iau nastere ca urmare a stimularii receptorilor din piele Tipuri de senzatii cutanate : -senzatii tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intram in contact -senzatii termice sunt determinate de diferenta de temperatura dintre corp si obiectele cu care intram in contact . 4)senzatii olfactive sunt determinate de natura chimica a substantelor ,stimuli fiind substante volatile. 5)substante gustative determinate de caracteristicile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala. Exista patru gusturi fundamentale: dulce ,acru,sarat,amar.
6) Senzatiile organice (interne ) reflecta modificarile care se produc in

mediul intern al organismului (foame ,sete ,greata etc)


7) Senzatiile proprioceptiv chinestezice informeaza despre pozitia

corpului si a membrelor in spatiu si despre miscarile pe care le efectuam ;receptorii sunt in muschi,tendoane,ligamente.
8) Senzatiile de echilibru ne informeaza despre p ozitia corpului in

raport cu central de greutate ,despre miscarile corpului pe vertical,miscari de rotatie.

10

1.3 Legile sensibilitatii A. Legea proportionalitatii inverse :daca sensibilitatea este ridicata,atunci intensitatea fizica a stimulului necesara pentru a determina o senzatie,este mai mica si invers. B.Legea pragurilor absolute se face diferenta intre: - pragul absolute inferior (intensitatea minima dintr-un anumit stimul necesara pentru a determina o senzatie specifica) -pragul absolute superior (intensitatea maxima a unui stimul care mai determina inca o senzatie specifica)

C.Legea pragurilor diferentiale(formulate de H.Weber si G.T.Fechner au aratat ca pentru a determina o crestere abia constientizabila in intensitatea unei senzatii ,este necesar sa adaugam o anumita cantitate la intensitatea initiala a stimulului specific corespunsator. D.Legea adaptarii :contribuie la modificarea sensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea creste atunci cand actioneaza frecvent un stimul de intensitate mica) si descendent (sensibilitatea scade atunci cand actioneaza frecvent un stimul de intensitate mare) E.Legea contrastului zenzorial pune in evidenta nivelul sensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimuli specifici in acelasi timp ( chromatic intre galben si negru ) F.Legea semnificatiei exprima relatia existanta intre nivelul sensibilitatii si proprietatile stimulilor in raport cu starile de necessitate si cu scopul activitatii desfasurate. G.Legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea functional a analizatorilor evidentiind transferul de la un analizator la altul: stimularea unui analizator determina efecte senzoriale ale altui analizator,chiar daca acesta nu a fost direct stimulat.

MECANISMELE NEUROFIZIOLOGICE

ANALIZATOR = organ de simt =organul organul morfofiziologic de realizare a senzatiilor

11

= este alcatuit din urmatoarele verigi functionale:


1) Receptorul =segmentul periferic al analizatorului

=alcatuit din numeroase celule senzoriale care transforma actiunea stimulilor in semnale nervoase.
2) Calea aferenta = sectorul intermediar ,alcatuit din celule si fibre

nervoase care transporta fluxul nervos spre centrii superiori.


3) Zona centrala (componenta cerebrala ) : functiile de cunoastere

(inclusiv cele senzoriale ) sunt indeplinite de blocul cerebral de percepere, prelucrare si stocare a informatiei care ocupa jumatatea posterioara a scoartei cerebrale. 4) Calea eferenta = autoreglarea analizatorului.

Calitatile senzatiilor :
1) Modalitatea =dependent senzatiei de o anumita categorie de stimul 2) Intensitatea=gradul de pregnanta si incarcatura energetic a

senzatiei.
3) Durata = perioada de actiune a stimulului. 4) Tonalitatea afectiva =caracteristica senzatiei de a fi , insotita de t

rairi affective (placer,tensiune,neplacere etc) depinde de proprietati obiective ale stimulilor si de experienta personala in cap cu stimulul.

2.PERCEPTIA 2.1 Este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoastem obiectul,in totalitatea insusirilor concrete ,cand acesta actioneaza asupra organelor de simt. Nu este posibila fara senzatii si nici nu este o simpla suma de senzatii. Realizarea procesului perceptive pune in evident mai multe faze:
-

Orientarea spre stimul Detectia stimulului Discriminarea stimulului (presupune extragerea unei cantitati suficiente de informative despre stimul care sa permita diferentierea obiectului de alte obiecte)
12

Identificarea obiectului presupune : identificarea categoriei din care face parte obiectul si identificarea individuala care presupune adaugarea la datele initiale a unor informatii despre detaliile obiectului Interpretarea obiectului este faza in care se stabilesc legaturi pragmatic dintre imaginea perceptive si starile interne de necesitate ale subiectului.

2.2 LEGILE GENERALE ALE PERCEPTIEI

1) Legea integralitatii structuralitatii perceperea obiectului ca

intreg (ca un ansamblu de elemente sau insusiri)


2) Legea selectivitatii perceptia este orientate spre un anumit obiect

, selectat dintr-un camp perceptive mai larg .


3) Legea constantei perceptive exprima rezistenta imaginii

perceptive la modificarea contextului in care este reprezentat obiectul


4) Legea proiectivitatii sau a obiectualitatii lege caracteristica

numai perceptiei ,care face ca imaginea interna sa fie permanent raportata la obiectul perceput.
5) Legea semnificatiei

determina ca tot ceea ce are importanta pentru om sa intre in campul sau perceptive.

2.3FORMELE COMPLEXE ALE PERCEPTIEI

1) Perceptia spatiului sunt percepute insusisrile spatial ale

obiectelor (forma,marime,pozitie,distant,dimensiuni,relief)
2) Perceptia timpului sunt percepute caracteristicile temporal ale

elementelor : continuitate/discontinuitate , succesiune , simultaneitate ,durata.


3) Perceptia miscarii este posibila datorita :

-separarii obiectului de fondul perceptiei constantei marimii obiectului

13

persistentei imaginii retiniene a miscarilor capului si a globilor ocular


4) Perceptia interpersonal: are ca obiect insusirile manifeste ale

persoanelor si conduitele relationale. Observatia si spiritual de observatie De la o simpla inregistrare si prelucrare a stimulilor la stadiul unei activitati complete ,orientate spre scop devine observatie. Spiritual de observatie = aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant desi nu apare in mod foarte evident .

3.REPREZENTAREA

3.1 Este procesul psihic cognitive senzorial de reflectare mijlocita ,selective si chematica a proprietatilor concrete ,mai mult sau mai putin semnificative ale obiectivelor si fenomenelor date in experienta receptive a subiectului. Calitatea reprezentarilor este influentata de : Calitatea perceptiei Contextual in care a avut loc receptarea Frecventa contactelor perceptive Durata dintre momentul perceptiei obiectului

Se dezvolta pe baza perceptiei ,reprezentarea nu este continuarea,in linie dreapta,ci este un nivel superior al activitatii cognitive =>Ofera imagini mentale .

3.2 PERCEPTIE // REPREZENTARE ASEMANARI

14

Sunt procese de cunoastere Sunt fenomene intuitive Determina efecte fiziologice (atat perceptia ,cat si imaginea unei lamai declanseaza salivatia) Sunt legate de miscare Au o anumita semnificatie (reprezentarea fiind mai bogata Ofera informatii despre obiecte si fenomene

PERCEPTIA // REPREZENTAREA DEOSEBIRI

Perceptia se produce in prezenta obiectului,reprezentarea in absenta obiectului. Perceptia reflecta clar,prcis obiectul ,reprezent. constituie o prelucrare a datelor perceptive. Imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde insusirile esentiale si neesentiale ale obiectului ),iar reprezentarea este schematica (cuprinde numai insusirile considerate importante)

3.3 Clasificarea reprezentarilor :


a. Dupa prezenta elementului de noutate :

- reprezentari reproductive( bazate pe perceptii anterioare) -reprezentari anticipative (rezultat al procedeelor imaginatiei)
b. In functie de predominarea unei modalitati senzoriale :

-vizuale auditive -gustative -motorii


c. Dupa gradul de generalitate :

-individuale -generale (reflecta caracteristici commune mai multor obiecte)

15

d. Dupa gradul de abstractizare :

-reprezentari cu grad moderat de abstractizare -reprezentari cu grad inalt de abstractizare


e. Din perspective evolutiei ontogenetice :

- reprezentari primare (intalnite pana la varsta de 3 ani) reprezentari conceptual (apar intre 3-10 ani ) - reprezentari formale ( apar in perioada adolescentei)

3.4 PROPRIETATILE REPREZENTARILOR

1) FIGURATIVITATEA Reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect, imaginea obtinuta prin reprentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in comun , implica schematizarea si generalizareaa.

2) OPERATIVITATEA : reconstituirea obiectelor la nivelul

trasaturilor definitorii.
3) PANORAMIZAREA reprezentarea permite imbinarea in

imaginea mintala rezultata in urma procesului a unor dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu decat succesive.
4) INTEGRAREA la nivelul reprezentarii se realizeaza o reuniune

a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala . 5) AUTONOMIA


6) CARACTERUL SOCIAL

reprezentarea exprima in fond cultural

comun

3.5 ROLUL REPREZENTARII IN CUNOASTERE SI ACTIVITATE

1) Permit progresul perceptiei 2) Constituie material prima pentru gandire si pentru

imaginatie

16

3) Reprezinta un punct de plecare in evolutia gandirii, usureaza

operatiile gandirii ,in special abstractizarea= intermediar intre cunoasterea senzoriala si concept. 4) Permit concretizarea gandirii verbal-abstracte
5) Sunt instrumente de planificare si reglare a conduitei umane

6) Permit orientarea noastra in spatiu Reprezentarile sunt instrumente de adaptare la realitate.

3.6 REPREZENTARILE SOCIALE Reprezentarile sociale sunt o forma specifica de cunoastere ale carei continuturi vizeaza procese generative si functionale socialmente determinate. Reprezentarile sociale sunt modalitati de a gandi practice, orientate spre comunicare, intelegere si stapanire a mediului social. Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea reprezentarilor este obiectificarea =procesul prin care individual sau grupurile umane transforma conceptele,natiunile abstracte in imagini familiare. Tabel.1. Asemanari si deosebiri dintre procesele psihice cognitive senzoriale SENZATIA -este o imagine primara (presupune actiunea directa a stimulilor ) - este o imagine simpla (data de organul de simt) -este o imagine separate (fiecare analizator ofera senzatii de un anumit tip) -nu poate fi modificata voluntar PERCEPTIA -se constituie in baza senzatiilor -este o imagine primara dar complexa =sinteza senzoriala -este o imagine unitara (are un character obiectual , oferind totalitatea insusirilor unui obiect) -nu poate fi modificata voluntar REPREZENTAREA -se realizeaza in urma perceperii repetate a obiectelor -este o imagine secundara (nu presupune actiunea directa a stimulilor asupra organelor de simt) -este o imagine unitara -este o imagine schematic(reflecta insusirile caracteristice) -poate fi modificata voluntar.

17

PRELEGEREA III
PROCESE COGNITIVE SUPERIOARE

1.GANDIREA 1.1 Este procesul psihic de reflectare mijlocita si generalizat-abstracta sub forma notiunilor,judecatilor si rationamentelor a insusirilor commune,esentiale si necesare ale obiectelor si a relatiilor legice cauzale dintre ele. Este nivelul ce mai inalt de prelucrare si integrare a informatiei. Caracterul mijlocit al gandirii cinsta in faptul ca nu opereaza direct asupra realitatii,ci asupra informatiei furnizate de perceptii si reprezentari. Caracterul general - abstract se desfasoara permanent in directia evidentierii insusirilor generale si esentiale ale abiectelor si fenomenelor. Gandirea = capacitatea de a rezolva problem(astfel ,se apropie de inteligenta) Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic unam (SPU)

1.2 STRUCTURA PSIHOLOGICA INTERNA A GANDIRII a) sistem de notiuni,judecati,rationamente =latura de continut b) sistem de operatii =latura relationala c)sistem de produse =latura operatorie

a) Notiunea =construct.mintal care include insusiri si proprietati

commune esentiale ale obiectelor si fenomenelor=totdeauna generala , nu se aseamana(identifica) cu obiectul Clasificare : Dupa criteriul esentialitatii si al necesitatii:

18

Notiuni empirice (limitate,individualizate din pucnt de vedere cognitiv) Notiuni stiintifice (cuprind insusirile esentiale ale obiectelor si fenomenelor)

Dupa natura insusirilor pe care le reflecta:


Notiuni concrete (mai apropiate de concret) Notiuni abstracte (care pierd orice legatura cu imaginile ramannand in minte numai idea)

Judecata =structura informational mai complexa care reflecta obiectul in relatie cu alte obiecte Rationamentul = o operatie a gandirii in care se porneste de la anumite date si se ajunge la obtinerea altora noi. 1.3 GANDIREA CA SISTEM DE OPERATII Latura relationala consta intr-un ansamblu de actiuni si procedee mintale de transformare a informatiei si a notiunilor in vederea obtinerii unor cunostinte noi sau a rezolvarii problemelor. Tipuri de operatii
Fundamentale =scheletu de baza al gandirii Sinteza =descompunerea unui obiect(mintal)in elementele sale

component
Comparatia = evidentierea asemanarilor si a deosebirilor

esentiale ale obiectelor


Abstractizarea =retinerea elementelor esentiale Generalizarea = extinderea rezultatului asupra tuturor cazurilor

particulare care au proprietatile respective


Concretizarea (individualizarea) =aplicare a notiunilor ,

principiilor in interpretarea si explicarea realitatii. Operatiile sunt realizate in forma :


Algoritmica (calculul matematic) Euristica cautarile mintale care pot duce la o solutie.

19

c. Gandirea ca sistem de produse = latura operatorie referitoare la intelegere =functie esentiala a gandirii care se poate realize spontan sau treptat.

Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor Problema obstacol de ordin informational cognitiv pe care gandirea il intalneste pe traiectoria sa de lao stare initialacatre o stare finala. Problema deci se defineste prin 3 elemente:

Starea initiala Starea finala (scopul) Actiunile si operatiile care ne conduc de la starea initiala la cea finala

Clasificare probleme Dupa cunoasterea elementelor care o compun : Bine definite Slab definite

Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele: Probleme de rearanjare a elementelor Probleme de structurare a elementelor Probleme de transformare

1.4 TIPOLOGIA GANDIRII (tipuri de gandire) Din perspective raportului analitic-sintetic se diferentiaza : Tipul de gandire analitic Tipul de gandire sintetic

Pe baza raportului concret abstract avem tipul de gandire intuitive concret si tipul de gandire abstract-formal.

20

In functie de tipul de gandire dominant :

Divergent(care lasa libera imaginatia sa multiplice ipotezele si solutiile ) Convergent recurge la solutii model incarcate de logica.

Apartenenta la un tip sau altul de gandire este conditionata atat genetic,cat si educational ,prin specificul sarcinilor cu care subiectul a fost obijnuit din copilarie pana la maturitate. Cele mai frecvente erori de gandire sau deformari de gandire
1) Suprageneralizarea =exagerarea generalizarii (de la un

eveniment izolat care asa se intampla in toate situatiile)


2) Gandirea in alb si negru gandirea inflexibila ,in categorii

extreme
3) Saltul la concluzii atunci cand ,desi nu dispunem de suficiente

informatii pentru a lua o decizie corecta ajungem la o concluzie (de obicei negativa)
4) Deformarea selectiva : supraevaluare a propriilor greseli de la

o stima de sine scazuta,lipsa increderii in sine


5) Utilizarea lui trebuie stabilirea unor standard inadecvate

persoanei sau situatiei


6) Personalizarea :resimtirea unui sentiment de imposibilitate pentru

o situatie care nu tine in ansamblul sau de propria noastra persoana.

2. MEMORIA 2.1 Este procesul psihic cognitive superior care asigura intiparirea,stocarea si reactualizarea informatiilor ,a experientei sub forma de amintiri. Continutul memoriei este divers,cuprinzand imagini,trairi affective,cuvinte,idei,inferente,deprinderi.

21

Memoria se afla in interactiune si interdependent cu toate celelelte fenomene psihice. Este implicate in toate formele de invatare si asigura identitatea Eu-lui. Trasaturi esentiale :

Este activa dispune de operatori proprii pentru prelucrare , evaluare si reorganizare logica. Este selectiva retinerea informatiei in functie de motivatia avuta. Este inteligibila presupune intelegerea informatiilor memorate,organizarea materialului memorat dupa criteria de semnificatie. Este situationala sau contextuala reactualizarea informatiei se realizeaza prin raportare la anumite coordonate de spatiu si timp. Este mijlocita fixarea si reactualizarea informatiei se realizeaza prin utilizarea unor procedee mnemotehnice special:repetitii,sublinieri,asocieri cu diverse elemente. Este organizata logic si sistematic

2.2 PROCESELE SI FORMELE MEMORIEI PROCESELE : I .MEMORAREA =intiparirea informatiilor in mod active,selective si inteligibil. Formele memorarii :
a) Dupa prezenta intentiei,a scopului:

-voluntara (inregistrarea informatiai CU intentie si FARA intentie -involuntara


b) Dupa prezenta SAU absenta gandirii memoria este :

-mecanica (efectuata in lipsa intelegerii)=invatare formala -logica (bazata pe intelegerea sensurilor si semnificatiilor) Etapele memorarii logice: intelegerea sensului informatiei care trebuie memorataanalizarea materialuluidescoperirea ideilor esentiale generalizareamemorarea materialului generalizat. II. PASTRAREA INFORMATIILOR

22

Stocarea informatiilor memorate Forme :


a) Dupa forma in care materialul se stocheaza

forma exacta si

forma modificata
b) Dupa durata pastrarii

senzoriala (vizuala ,auditiva,tactile)=face posibila perceptia memoria de foarte scurta durata (stocaj senzorial) de scurta durata asigura stocarea informatiilor pentru un scurt timp de 1-2 secunde la 8-10 minute ;deoarece ne ajuta sa operam cu informatii curente se mai numeste si memoria de lucru sau memorie operationala . Are importanta deosebita deoarece din memoria de scurta durata cunostintele trec in memoria de lunga durata . memoria de lunga durata care pastreaza informatiile in timp indelungat ,asigurand continuitatea : trecut-prezent-viitor. In cadrul ei se disting memoria episodica (cuprinde evenimente traite personal de subiect) si memoria semantic (cuprinde idei ,concept ,operatii. Memoria de lungag durata pune in evidenta diferentele individuale in manifestarea memoriei.
c) Dupa modalitatea informationala preferentiala distingem :

-memoria perceptiva (material concret furnizat de senzatii) memoria verbala material abstract sub forma de concepte , simboluri memoria procedurala actiuni sau reguli (procedure)de actiune -memoria afectiva :material furnizat de emotii,sentimente,pasiune. III. REACTUALIZAREA INFORMATIILOR folosirea si valorificarea informatiilor memorate si pastrate . Reactualizarea informatiei se realizeaza prin recunoastere ( in prezenta obiectului) si prin reproducere (in absenta obiectului).

2.3 CALITATILE MEMORIEI


1) VOLUMUL (cantitatea de material) 2) MOBILITATEA m.=capacitatea de a acumula noi cunostinte de a le

corela cu altele,de a le reorganiza


3) RAPIDITATEA FIXARII =realizarea rapida a intiparirii

23

4) TRAINICIA PASTRARII =informatiile sunt conservate correct o

lunga perioada
5) FIDELITATEA REACTUALIZARII =corectitudinea si precizia cu care

informatiile sunt redate


6) PROMPTITUDINEA REACTUALIZARII =recunoasterea si

reactualizarea rapida a informatiei.

2.4 FACTORII CARE OPTIMIZEAZA FUNCTIONAREA MEMORIEI 1) Factori subiectivi :gradul de implicare a subiectului,interesele,aspiratiile,stresul,oboseala, etc. 2) Factori obiectivi :
a) Natura materialului (indicat este ca memorarea sa inceapa cu

materialul cel mai accesibil si treptat sa se extinda si asupra materialului mai dificil
b) Gradul de organizare si de sistematizare a materialului : cu

cat aceasta este mai ridicat ,cu atat va contribui mai mult la perfectionarea schemelor logice interne ale memoriei
c) Volumul materialului cu cat acesta este mai mare ,cu atat

efortul necesar pentru memorare va fi mai mare


d) Gradul de noutate al materialului cu cat un material este mai

familiar ,cu atat el se retine cu un effort mai mic e) Modul de prezentare


f) Organizarea si omogenitatea materialului :materialele

organizate logic se retin mai usor si ,de asemenea, cele neomogene


g) Locul pe care il ocupa materialul in cadrul activitatii h) Pozitia materialului in structura seriei i) Ambianta in care se desfasoara activitatea

Alti factori optimizanti pentru memorie :


-

Procedee mnemotehnice speciale :

24

Asociatii de cifre ,nume,semnificatii,stabilirea unor puncte de reper Motivatia ,repetitia si stabilirea intelesului materialului de memorat .

2.5. MEMORIE SI UITARE Intre aceste doua exista relatii dinamice ,fiecare actionand asupra celeilalte. UITAREA =fenomen psihic natural si necesar pentru ca are rolul de a evita supraincarcarea depozitului memoriei. Pentru fenomenul uitarii diverse teorii psihologice au propus explicatii diferite :
Teoria uitarii motivate referitoare la faptul ca oamenii uita informatii associate cu evenimentele neplacute Teoria stergerii urmelor sustine ca anumite cunostinte se deterioreaza si dispar din memorie odata cu trecerea timpului Teoria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe care le au cunostintele invatate unele asupra altora : interferenta retroactiva (cand informatia noua are influenta negative asupra celei anterioare ) si interferenta proactive (cand informatia anterioara o influenteaza negative pe cea noua) Formele in care se manifesta uitarea : Uitare totala Uitare partiala Uitare situationala

Cauzele uitarii : Nesolicitarea indelungata a informatiei Insuficienta consolidare in etapa memorarii Starile emotionale negative Lipsa de interes ,starea de oboseala,particularitati de varsta

25

Uitarea se poate produce instantaneu (se inregistreaza in socuri traumaticesi psihice) sau treptat.

Cum poate fi combatuta uitarea? Prin repetitii care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: Numarul de repetitii sa fie optim (sa se evite atat supraincarcarea cat si mai ales subinvatarea) Esalonarea repetitiei Repetitive insotita de incercari de reproducere

3. IMAGINATIA 3.1. Este procesul cognitive superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii experientei anterioare. In procesul imaginative gandirea are un rol foarte important,acesta realizandu-se prin intermediul analizei si sintezei ,a abstractizarilor si generalizarilor. Imaginatia exploreaza necunoascutul ,posibilul ,viitorul. Imaginatia ca si creativitatea presupun 3 insusiri : -fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in scurt timp un numar mare de imagini ) plasticitatea (usurinta de a schimba modul de abordare a unei probleme) originalitatea expresia noilor solutii Imaginatia are un rol important in procesul de adaptare

3.2 PROCEDEELE IMAGINATIEI

26

a) Aglutinarea se produce atunci cand se creaza o noua structura prin combinarea unor elemente sau parti apartinand unor obiecte diferite (ex.radiocasetofon) b) Amplificarea si diminuarea = modificarea dimensiunior unei structure existente (personaje din povesti) c) Multiplicarea si omisiunea =modificarea numarului de elemente ale unei structure (ex.coloana infinitului ,balaur cu 7 capete) d) Adaptarea utilizata mai ales in arta si tehnica ,aplicarea unei idei,principiu in situatii noi e) Tipizarea =extragerea unor trasaturi tipice caracteristice unui grup de personae (ex.avarul,lasul) f) Analogia =compararea a doua serii de obiecte sau fenomene presupunerea ca o serie are caratcteristici altei serii. g) Empatia =transpunerea imaginative a unei personae in gandirea , simtirea si actiunea altei persoane.

FORMELE IMAGINATIEI 1) In functie de prezenta intentionalitatii : -imaginatie involuntara (ras) imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva ,creatoare) 2) In functie de gradul de activism al persoanelor : -forme imaginative pasive (vis) -forme imaginative active (imaginative creatoare) 3) In functie de domeniul in care se manifesta (imaginatie in domeniul istoriei, literaturii, psihologiei,sociologiei etc) Visul in timpul somnului serie de imagini si fenomene psihice care survin in timpul somnului. Visul trebuie deosebit de imaginile hipnagogice( apar in timpul adormirii) si de cele hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din somn ). In vis nu sunt respectate principiile gandirii logice. Visul are caracter simbolic,semnificatia putand fi individuala sau sau generala.

Diferenta dintre :

27

IMAGINATIA REPRODUCTIVA =presupune obtinerea unor imagini care au correspondent in experienta anterioara( ex.reconstituirea modului in care oamenii traiau in evul mediu sau reprezentarea unor personaje) IMAGINATIA CREATOARE -presupune elaborarea de reprezentari si idei noi pe baza combinarii si recombinarii experientei anterioare,idei care nu au corespondent in experienta anterioara. Este cea mai valoroasa forma a imaginatiei. Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a drumului propriu de dezvoltare conform disponibilitatilor personale si cerintelor societatii .

28

PRELEGEREA

IV

CONDITII ALE ACTIVITATII PSIHICE

I. LIMBAJUL I.1 Comunicarea =procesul de t ransmitere a nformatiilor


Schema de comunicare : Emitatorul -produce si transmite mejasul Receptorul -cel care receptioneaza mesajul Canalul de comunicare Semnalul (sunete ,semne grafice,lumini) Codul = sistem de semne cu semnificatie

LIMBA = suportul si instrumentul comunicarii =sistem de semne si reguli logico-gramaticale elaborat socialistoric,care serveste ca instrument de codificare si transmitere a informatiei in procesul real de comunicare.

Componentele mecanismelor vorbirii : Energetice :aparatul respirator si sistemul muscular aferent Fonatoare :corzile vocale fixate in laringe De rezonanta :muschiul limbii,buzele,in general cavitatea bucala si nazala Compartimentul executive si receptive periferic care interfereaza cu neuromecanismele central ( centrii centrali ai vorbirii)

LIMBAJUL =activitatea (sau functia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne simbol in raporturile cu ceilalti oameni.

29

VERIGILE FUNCTIONALE ALE LIMBAJULUI 1. Veriga de receptie include : receptarea-asimilarea structurilor obiective ale limbii;receptarea si intelegerea limbajului oral sau scris; 2. Veriga de executie include elaborarea si stocarea miscarilor articulatorii corespunzatoare sunetelor verbale si scrierii; 3. Veriga conexiunii inverse include :circuitul intre veriga de executie si cea de receptie ,corectarea erorilor de pronuntie sau scriere.

I.2FUNCTIILE LIMBAJULUI
a)de comunicare -consta in asigurarea transmiterii informatiei de la o persoana la alta b) de cunoastere -faciliteaza si mediaza operatiile gandirii,permite explorarea si investigarea realitatii c)simbolica de reprezentare -de substituire a unor obiecte ,fenomene ,relatii prin formele verbale sau alte semne d) expresiva sau afectiva faciliteaza exteriorizarea si transmiterea ideilor si trairilor e) persuasive sau de convingere f) de reglare sau de determinare : de conducere a conduitei altei personae sau a propriului comportament g) ludica (de joc) h) de rezolvare a conflictelor i) de detensionare nervoasa

RAPORT LIMBAJ <-> ALTE PROCESE PSIHICE Limbajul se afla in interdependent cu celelalte fenomene si procese psihice,dar in special cu Gandirea,Procesele intelectuale si cu cele Motorii. Limbajul antreneaza memoria semantic ,reprezentarile si gandirea. Limbajul influenteaza vointa (care apare ca autoreglaj verbal) Limbajul are rol important in formarea gandirii si in procesul de socializare ; pragul invatarii limbajului se realizeaza concomitent cu progresul gandirii .

30

La nivelul sistemului psihic uman (SPU) limbajul face posibil fenomenul de constiinta .

I.3 FORMELE LIMBAJULUI


A. LIMBAJUL EXTERN realizat in doua variante : a) limbajul oval : este primul care se constituie in ontogeneza si sta la baza limbajului scris. In functie de modu in care este structurata reteaua de comunicare , limbajul ora are forma : --- monologului : subiectul vorbitor are rol numai de emitator monologul oral absolut (in absenta oricarei alte persoane depaseste normalul ) ---dialogului : in care rolurile de emitator si receptor se schimba succesiv. In cazul dialogului se pot distinge doua forme ale limbajului: 1) limbajul situativ (care poate fi inteles numai daca te afli in situatia la care se refera interlocutorul 2) limbajul contextual este accesibil fara a recurge la date percepute b) limbajul scris in ontogeneza apare mai tarziu decat cel oral si numai printr-un process organizat de invatare . Fiind destinat unui receptor absent sau necunoscut limbaju scris trebuie sa fie : 1) corect scris 2) structural-logic 3)explicit 4)complet 5)accesibil Limbajul scris permite o reflectare mai fidela a gandirii . Grafolofia = studio scrisului ,care analizeaza personalitatea d.p.d.v.scrisului. c) limbajul intern Pentru functionarea limbajului intern este implicate baza articulatorie la nivelul coardelor vocale care se mentine prin pronuntarea in minte a unui cuvant . Dinamica formarii si consolidarii limbajului intern o urmeaza pe cea a formarii si consolidarii schemelor operatorii ale gandirii,ambele atingand nivelul optim la sfarsitul varstei de 1416 ani .

II.

ATENTIA
31

2.1. Este fenomenul psihic de orientare selective si de concentrare a energiei psihonervoase ,in vederea desfasurarii optime a activitatilor psihice. In plan subiectiv atentia este resimtita ca o stare de incordare ce se observa din indicii comportamentali (ex.fixarea privirii asupra persoanei sau asupra obicetului vizat,scaderea frecventei respiratiilor) Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze usor ,sa fie eficienta aptitudinea de a fi atent.

2.2 FORMELE ATENTIEI A. Dupa mecanismul si dezvoltarea sa : - atentia involuntara este neintentionata ,declansata de stimuli externi si de stimuli interni (interesul pentru activitate,actualizarea unor motive si trairi afective ) - atentia voluntara este forma superioara a atentiei care este declansata intentionat , se realizeaza cu effort voluntar si este autoreglata constient . Este favorizata de respectarea unor conditii : Stabilirea cat mai clara a scopului si interesul pentru respective activitate Evidentierea semnificatiei activitatii si a consecintelor positive ale indeplinirii ei si a consecintelor negative ale nerealizarii ei Gradul de antrenament al subiectului Realizarea unor conditii ambientale favorabile de lucru Alternarea perioadelor de activitate cu cele de odihna Eliminarea s au diminuarea factorilor perturbatori

Dupa felul in care se fixeaza atentia voluntara este : Contemplare Preocupare Asteptare Incordare

Dupa obiectele la care se refera atentia voluntara este : Senzoriala - se refera la obiecte sau insusiri care intra in sfera de actiune a simturilor

32

Intelectuala se refera la idei ,amintiri

Exista si atentia postvoluntara =nivel superior de manifestare a atentiei care rezulta din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent ( rezulta deci din exersarea mai indelunga intr-un anumit domeniu de activitate) B. Dupa directia principala de orientare a atentiei

Atentia externa urmarirea obiectelor si evenimentelor exterioare Atentia interna obiectul este interior (ide,amintire,sentimente etc)

Sunt complementare ( nu pot fi dissociate ,doar intr-un memonet sau altul ,domina una sau alta )

2.3 INSUSIRILE ATENTIEI SI EDUCAREA LOR

Sunt formate in ontogeneza ,spontan sau dirijat,fiind considerate la nivelul personalitatii ,aptitudini. 1) Volumul atentiei =cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan , cu celasi grad de claritate in campul atentiei 2) Concentrarea atentiei presupune fixarea pe un obiect ,sarcina si inhibarea celorlalti .Opusul ei =distragerea atentiei 3) Stabilitatea atentiei presupune mentinerea neintrerupta a orientarii atentiei asupra aceleiasi dominante timp indelungat .Opusul ei este instabilitatea (frecventa la elevii mici ,persoanele obosite sau bolnave) 4) Mobilitatea atentiei presupune deplasarea si reorientarea intentionata a atentiei de la un obiect la altul .Se realizeaza in interval de timp care variaza de la o persoana la alta. 5) Distributivitatea atentiei presupune desfasurarea concomitentaa mai multor activitati.Calitatea aceasta este ceruta mai ales in activitatile complexe.

PATOLOGIA ATENTIEI a) Hipertrofia atentiei -ipohondrie (teama exagerata si obsesiva fata de boli)

33

-ideile fixe -emotii care pot devein obsesive (anxietatea ,frica de spatii inchise etc) -extazul (stare traita de mistici) b) Atrofia atentiei manifestata in : - epuizarea atentiei =imposibilitatea de fixare a atentiei - in cazurile de infirmitate congenital (cazurile de imbecilitate si idiotenie)

34

PRELEGEREA

ACTIVITATI SI PROCESE PSIHICE REGLATORII

I.

MOTIVATIA

I.1. Motivatia si functiile motivatiei

Este totalitatea totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie c sunt nnscute sau dobndite, contiente sau necontiente, simple trebuine fizice sau idealuri abstracte. Motivatia = elementul care pune in miscare organismul ,fiind cauza interna a comportamentului.

Functiile motivatiei : 1) De selectare ,activare si de semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice 2) De orientare ,directioare a actiunii 3) De sustinere ,patentare

1.2 SISTEMUL MOTIVATIONAL NIVELURI STRUCTURALE

1) Stari motivationale simple (pulsiuni,tendinte,impulsuri)

35

2) Trebuintele : -primare ,innascute (biologice:foame ,sete...) -secundare,dobandite (trebuintae materiale,spirituale) A.Maslow a realizat o clasificare a trebuintelor numita piramida trebuintelor Exista o ordine in satisfacerea trebuintelor. Cu cat o trebuinta se afla mai aproape de varful piramidei ,cu atat este mai specific umana.

TREBUINTE DE AUTOREALIZARE TREBUINTE ESTETICE TREBUINTE COGNITIVE TREBUINTE DE STIMA DE SINE TREBUINTE DE IUBIRE SI DE APARTENENTA LA GRUP TREBUINTE DE SECURITATE TREBUINTE FIZIOLOGICE

3) Interesele sunt forme bine structurate ,dar mai putin stabile si consolidate decat trebuintele. Interesele pot fi personale si generale,pozitive si negative. 4) Aspiratiile =ansamblu de tendinte care il propulseaza pe om catre un ideal . 5) Idealurile=isi au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului. 6) Convingerile =idei cu caracter subiectiv,adanc implantate in structura peronalitatii si care impulsioneaza spre actiune. Ele sunt idei-forta si ideivaloare . 7) Conceptia despre lume si viata =ansamblul ideilor despre om,natura,societate care se formeaza sub incidenta conditiilor de viata,a culturii, a educatiei. 8) Motivele =ansamblu de factori dinamici care determina conduita unui individ.

1.3

FORMELE MOTIVATIEI

36

A) Motivatie pozitiva|negativa -pozitiva =are efecte pozitive ,contribuie la mentinereastatului socio-negativa =produsa de folosirea unor stimuli aversivi (cearta,bataie , pedeapsa) B) Motivatia intrinseca | extrinseca -intrinseca sursa se ala in subiectul unam ,in interesele si trbuintele lui personale -extrinseca sursa se afla in afara subiectului C) Motivatia cognitiva |afectiva -cognitiva isi are originea in nevoia de a sti,de a cunoaste -afectiva este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea altora,de a se simti bine in compania altor persoane. Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor conditionate initiata de Pavlov. CONFLICTELE (1.6) Motivele pot avea orientari diferite , treptat se poate ajunge la conflict. Tipuri de conflicte posibile: 1) Conflictele de evitare-evitare atunci cand actioneaza motive negative cu tendinte opuse. De obicei rezolvarea se face prin evitarea conflictului (se mai numeste iesire din camp) 2) Conflictele apropiere-apropiere se realizeaza atunci cand motivele care actioneaza sunt pozitive dar au orientari diferite. 3) Conflictele de apropiere-evitare corespund situatiilor in care motivele au intensitati aproape egale ,dar sunt de orientare diferita.

II.

AFECTIVITATEA

37

II.1

Reflecta raport de concordant sau discordanta dintre starile interne ale subiectului (factori motivationali ) si factorii externi sub forma unor stari specifice.

PARTICULARITATILE AFECTIVITATII 1) Procesele afective au valoare motivationala 2) Procesele afective sunt subiective 3) =====||=========se manifesta cu o anumita forta ,intensitate 4) Polaritatea proceselor afective : exprima tendinta acestora de a gravita fie in jurul polului pozitiv si in cel negative(bucurie-tristete,placereneplacere,dragoste ura) 5) Mobilitatea proceselor afective :exprima trecerea de la o traire la alta 6) Ambivalenta =insusirea de a include 2 tipuri de traire diferite 7) Expresivitatea proceselor affective

Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin : a) Mimica(modificarile expresive la care participa elementele mobile ale fetei) b) Pantomimica (ansamblul reactiilor la care participa intreg organismul : tinuta ,mers) c) Modificari de natura organica (amplificarea sau scaderea ritmului cardiac ,scaderea sau cresterea tonusului muscular , ntranspiratie,inrosire,gol in stomac,tremurat) d) Schimbarea vocii

Clasificarea proceselor afective A. Procese si trairi afective primare = sunt innascute ,au character involuntar,spontan,fiind conditionate d.p.d.v. biologic Ele cuprind : a) tonusul emotional se refera la reactiile emotionale care insotesc orice act de cunoastere b) trairile de natura organica determinate de functionarea buna sau defectuoasa a organelor interne . c)starile de afect sunt trairi impulsive ,violente de scurta durata care pot scapa de sub controlul constientului (ex.furia,groaza,rasul exploziv etc) B. Procesele si starile afective (complexe) sunt ,de regula, dobandite ,se caracterizeaza printr-un grad mare de constientizare .

38

Aceste procese cuprind : a)emotiile situationale curente =trairi afective de scurta , intense (ex.teama, tristetea,dezgustul,furia etc) b) emotiile integrate =emotii superioare presupun evaluari ,semnificatii valorice c)dispozitiile =trairi afective generalizate ,difuze ,relativ stabile si cu intensitati moderate. C. Procesele si starile afective (superioare) se raporteaza la nivel de personalitate . Ele cuprind : a)sentimentele =trairi afective complexe ,de lunga durata ,stabile si cu intensitatea moderata . Nu trebuie confundate cu emotiile.Sentimentele pot fi : -intelectuale (sentimente de curiozitate ,de mirare ,de uimire,de indoiala) -morale (sentimente de prietenie ,datoriei,patriotism) -estetice (admiratie,extaz)->apar pe baza perceperii frumosului ,fie ca este vorba de arta ,natura s au de actiunile omului b) pasiunile =trairi afective foarte intense ,stabile ,de lunga durata care antreneaza intreaga personalitate. D.p.d.v. valoric pasiunile pot fi positive ,native,construnctive si negative, vicii. Rolul proceselor afective Este controversat deoarece unii psihologi considera ca emotiile prin intensitatea si desfasurarea lor dezorganizeaza conduita ,altii ca o organizeaza. De fapt procesele afective indeplinesc ambele roluri in conditii diferite ele constituind latura energetic a proceselor psihice si a comportamentului uman.

Dezvoltarea afectivitatii Evolutia afectivitatii este determinata : -de imitarea atitudinilor sau emotiilor celor din jur. -de transferul trairilor afective (de unde si fenomenul de contagiune) -de combinarea afectiva (atunci cand uneia si aceleasi imagini i se asociaza , diverse stari afective => tind sa se combine determinand realizarea unei sinteze afective) Toate aceste fenomene se realizeaza in functia de : Experienta sociala Constientizarea trairilor afective Stabilitatea vietii afective 39

Maturitatea afectiva

III. ACTIVITATEA VOLUNTARA

III.1

ACTIVITATEA = raport selectiv intre subiect si un anumit complex de sarcini cu continut obiectiv,cu grade diferite de complexitate ,in cadrul caruia subiectul isi utilizeaza fortele psihice si fizice pentru realizarea unui anumit scop.

In structura activitatii intra : Motivul (rasp.la intrebarea de ce?) Scopul ce?urmarim Mijlocul cum? atingem scopul

D.p.d.v. operational structura presupune corelarea dintre : a) blocul de comanda intern unde se realizeaza analiza si evaluarea sarcinii b) blocul extern de executie presupune selectarea si activarea actiunilor : miscari si operatii,actiuni.

III.2

Formele activitatii

1) Dupa natura produsului si a planului de desfasurare : -activitate intelectuala (predominant) -activitate materiala (predominant) 2) Dupa locul ocupat in viata subiectului : --activitate principala activitate secundara 3) Dupa natura si evolutia ontogenetica : jocul , invatarea, munca. 4) Dupa gradul de constientizare a componentelor : --activitate in totalitate constienta activitate cu component automatizate

III.3

VOINTA

40

Este procesul psihic complex ,prin intermediul caruia anul isi mobilizeaza si isi canalizeaza fortele si capacitatile fizice si spirituale in vederea invingerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii. ETAPELE ACTULUI VOLUNTAR 1) Prefigurarea intentiei sau impulsul exprima o tensiune interioara care tinde sa se exteriorizeze si sa activeze veriga motorie. Impulsul poate fi interior sau exterior. 2) Analiza si lupta motivelor motivele odata elaborate intre in raporturi de concordanta sau de opozitie cantarirea avantajelor si dezavantajelor 3) Luarea hotararii face posibila elaborarea planului de actiune. Apare deci intentia de a actiona care include :motivul ales,scopul urmarit,mijloacele adecvate,planul desfasurarii etc. 4) Implinirea planului sau faza executiei este din operatii concrete si uneori operatii automatizate 5) Faza de evaluare si de verificare a rezultatelor partiale si transformarea lor in informative inversa pt efectuarea operatiilor viitoare.

III.4

CALITATILE VOINTEI

a) Perseverenta :mentinerea tip indelungat a efortului in directia realizarii scopului (opusul =incapatanarea) b) Fermitatea si taria vointei =capacitatea de a suporta dificultatile , opiniile contrare ,severitatea criticii pentru a mentine hotararea luata. (opusul =slabiciunea vointei) c) Independent si initierea exprima gradul de autodeterminare ,mentinerea liniei proprii de conduit (opusul =sugestibilitatea d) Autocontrolul e) Promptitudinea deciziei =rapiditatea cu care omul delibereaza (opusul =nehotararea sau tergiversarea) Calitatea vointei ,integrate in structuri mai complexe devin trasaturi den caracter . Raportul dintre activitatea voluntara si activitatea involuntara .

IV . DEPRINDERILE

41

4.1 Reprezinta component automatizate ale activitatii ,elaborate constient,consolidate prin exercitiu si desfasurate fara un control constient permanent. Indica gradul de fizare ,de stapanire a unei actiuni sau operatii. Deprinderile sunt declansate constient ,dupa aceea au un usorl control contient fiind actiuni postvoluntare. 4.2 Clasificarea deprinderilor 1) Dupa complexitate : simple si complexe . 2) Dupa procesele psihice automatizate implicate preponderent : senzorioperceptive , verbale , deprinderi de gandire si deprinderi motorii (ex.mersul pe bicicleta)

4) Dupa tipul de activitati in care se incadreaza : deprinderi de joc, de invatare si de munca.

4.3 FORMAREA SI INTERACTIUNEA deprinderilor Realizarea procesului de formare a deprinderilor presupune conditiile : -externe o instruire verbal -demonstrarea actiunii -realizarea de exercitii -controlul si autocontrolul executiei -pastrarea metodelor -interne interesul celui care invata -existenta unor trairi afective -prezenta unor calitati innascute -prezenta altor deprinderi asemanatoare Formarea unei deprinderi =un process complex care se desfasoara in mai multe etape: Familiarizarea cu actiunea (se realizeaza instruirea) Invatarea analitica (actiunea este segmentata si fiecare component este exersata separate)

42

Organizarea si sitematizarea elementelor anterior exersate Automatizarea prin exersarea repetata a actiunii in ansamblul sau Perfectionarea presupune executarea actiunii in conditii diverse

Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe care le realizam ,analiza interactiunilor intre deprinderi evidentiaza e fenomene : 1) Transferul care reprezinta relatia pozitiva intre deprindere dj formata si una in curs de formare 2) Interferenta care reprezinta fenomenul de influenta negative intre doua deprinderi (deprinderea anterior formata perturba formarea noii deprinderi) Interactiunea cu alte component psihice : Priceperile :apar in urma interactiunilor dintre deprinderile si cunostintele detinute Obijnuintele =componente automatizate ale activitatii rezultate din interactiunea deprinderilor cu trebuintele

DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU Proceduri pentru dobandirea deprinderilor: Notitele Evidentierea (utilizarea de semne) Intelegerea (verificarea permanenta a gradului de intelegere a textului) Monitorizarea invatarii ( criterii personale care sa evidentieze nivelul ,gradul invataturii) Deprinderi de gandire critica = capacitatea si disponibilitatea de a nu ramane la o perceptare pasiva.

43

PRELEGEREA VI
STRUCTURA SI DEZVOLTAREA PERSONALITATII
1.PERSONALITATEA Personalitatea ca sistem Sistemul psihic uman (SPU) Personalitatea este cel mai complex sistem energetic-informational, dotat si construit in baza unor mecanisme de autoorganizare si autoreglaj Personalitatea = sistem BIO- PSIHO- SOCIO- CULTURAL : -dimensiunea biologica (ereditatea fiecarei finite umane) -dimensiunea psihologica =zona de intersectie dintre ereditate si ceea ce s-a dobandit -dimensiunea socio-culturala =produs al procesului de zocializare (interventia mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar ) Personalitatea trebuie pusa in legatura cu SPU, dar nu se identifica cu acesta. Trasaturi definitorii ale personalitatii: - caracter integrator(sintetic) -caracter sistemic -caracter adoptive -caracter definitoriu (permit evaluarea globala a unei finite umane concrete) Clarificare de termini: -individ =o fiinta vegetala sau animal considerate ca unitate distinct a specie din care face parte (inclusive omul) -individualitate =ansamblul particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc de ceilalti -persoana= desemneaza numai natura umana Personalitatea =sistemul insusirilor stabile si specific unei finite umane care isi pun amprenta decisive asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia.

44

2.TEMPERAMENTUL Este latura dinamico-energetica a personalitatii cu caracter innascut, care structureaza din punct de vedere formal conduit umana. Tipologii temperamentale: COLERICUL caracterizat prin : reactii emotionale puternice,impulsive si uneori chiar violent,face risipa de energie,inclinatie spre exagerare SANGVINICUL :vioi, se adapteaza rapid,reuseste sa se stapaneasca relative usor,stabileste rapid relatii sociale,comunicativ , ia usor decizii. FLEGMATICUL :calm,imperturbabil,chiar lent,cu sentimente durabile,rabdator si tolerant,greu adaptabil ,meticulous, inclinat spre rutina. MELANCOLICUL :emotive,sensibil,are dificultati de adaptare ,capacitate de lucru scazuta ,puternic afectat de insuccese,inchis in sine. 3.APTITUDINILE Reprezinta latura instrumental operationala a peronalitatii. Aptitudinea este o insusire sau un complex de insusiri fizice si psihice care determina performante in activitate. Relatia cu capacitatea : aptitudinea =potentialitate (premisa a dezvoltarii ulterioare ) Aptitudinea activate .

Clasificarea aptitudinilor: 1)dupa gradul de complexitate : a) aptitudini simple (in general sunt proprietati ale simturilor auz musical,finetea simt gustative,concentrarea atentiei ) b) aptitudini complexe =sisteme organizate si ierarhizate de aptitudini simple . Se impart in : - speciale =cele care asigura eficienta activitatii intr-un anumit domeniu (aptitudini musicale ,plastic,sportive)

45

-generale =care se dovedesc utile in toate domeniile de activitate (ex.spiritul de observatie,capacitatea d einvatare,inteligenta etc) !!! Discutat taxonomia aptitudinilor E.A.FLEISHMAN -Intelegerea verbala -Exprimarea verbala -Fluenta ideilor -Originalitatea -Memoria buna -Sensibilitatea la probleme Atentia selectiva -Forta dinamica -Rezistenta fizica -Rationamentul(inductiv ,deductiv) -Ordonarea informatiei -Flexibilitatea (in clasificare cuprindere corporala)

4.INTELIGENTA - APTITUDINE GENERALA = Sistem de insusiri stabile proprii subiectului individual ,care la om se manifesta in calitatea activitatii intelectuale centrata spre gandire. Inteligenta nu este sinonima cu gandirea, deoarece presupune o organizare superioara a mai multor procese psihice :gandire,memorie,perceptive,imaginative,performante la nivelul limbajului si atentiei. In ontogeneza stadiile dezvoltarii inteligentei sunt (dupa J.Piaget): Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) ========= in stadiul preoperational (2-7 ani) Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani) Stadiul operatiilor formale ( 11-17 ani )

Teoria psihometrica =conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor calitati psihologice ,in cazul de fatza fiind vorba de teoria psihometrica a inteligentei. IQ masurat VM IQ=--------------------- . 100 VC IQ =coefficient de inteligenta VM= varsta mintala (in fucntie de numarul de probe rezolvate

46

VC =varsta cronologica Teoria inteligentelor multiple are ca autor H.Gardner : a indentificat 8 tipuri de inteligenta differentiate in baza a 10 criterii tipologia rezultata : A. Inteligenta lingvistica (predominanta =gandirea prin cuvinte persoanele care invata cu usurinta limba maternal si limbile straine) B. Inteligenta logico-matematica (abilitatea de a calcula,cuantifica,de a efectua operatii logice complexe) C. Inteligenta muzicala (cei care gandesc in sunet,ritm ,melodii) D. Inteligenta spatial (a gandi in imagini,apercepe cu acuratete lumea vizuala ) E. Inteligenta naturalista (capacitatea de a recunoaste si clarifica indivizi si specii) F. Inteligenta chinestezica (gandirea in miscari si folosirea corpului in moduri suggestive si complexe) G. Inteligenta interpersonala (intelegerea celorlalte persoane ,existent empatiei) H. Inteligenta intrapersonala ( o gandire si intelegere de sine )

5 CARACTERUL = este latura relational-valorica a personalitatii. 5.1 Este totalitatea insusirilor psihice esentiale si stabile care se exprima in valorile promovate si prin atitudinile (comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietii sociale si in raport cu cine. 5.2 raport caracter temperament /caracter aptitudini Raport :caracter temperament -temperamentul este neutru d.p.d.v. socio-moral(nu este influentat de constiinta si deciziile acesteia ), caracterul este valorizat socio-moral -trasaturi temperamentale sunt innascute ,cele de character sunt dobandite Raport: caracter -aptitudini -aptitudinea =sistem optional eficient care se investeste in activitate,caracterul se refera la atitudinea fata de diferite laturi ale realitatii -intre aptitudini si strasaturile de caracter pot exista relatii discordante 47

-caracterul =o instanta de control si verificare (chiar si pentru temperament -temperamentul isi pune amprenta asupra mediului in care trasaturile de caracter se manifesta in comportament

sau concordante (discordanta,conducand la franarea posibilitatilor de dezvoltare )

Trasaturi de caracter =pozitii ale subiectului fata de cele din jur ,un mod de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. Atitudini =modalitati de raportare la o clasa generala de obiecte sau fenomene si prin care persoana se orienteaza subiectiv si se anregleaza preferential. Nu orice trasatura de character reprezinta o atitudine,ci este necesar ca trasatura in cauza sa fie definitorie,esentiala,durabila asociata cu o valoare morala si exprimata cu e anumita intensitate .

5.3 Tipuri de atitudini -Atitudini fata de ceilalti oameni (exprima gradul de deschidere fata de cei din jur ) -Atitudini fata de sine -Atitudini fata de munca ,de activitate -Alte tipuri : atitudini culturale ,fata de familie, fata de natura Pentru definirea portretului caracterial sunt necesare caracteristici: Unitatea caracterului - se refera la a nu modifica,in mod esential conduita din motive de circumstanta Expresivitatea caracterului =neta specifica pe care i-a imprima trasaturile dominante Originalitatea caracterului -modul unic de armonizare a trasaturilor principale si secundare Bogatia caracterului este data de multitudinea relatiilor pe care persoana le stabileste cu semenii Statornicia caracterului se refera la manifestarea constanta in conduita a trasaturilor caracteristice

48

Taria de caracter =forta cu care sistemul caracterial isi apara unicitatea

ROLUL CARACTERULUI IN STRUCTURA PERSONALITATII CARACTERUL = expresia intregului system al personalitatii =influenteaza intreg sistemul personalitatii noastre oferind un sens sau altul actiunilor noastre Nu se poate defini in afara orientarii axiologice ( accentul pe etic valoare orientare valorica ) Ex. portrete caracteriale -amabilul =urmareste confortul fara un interes personal -lingusitorul =lipsa de demnitate -zgarcitul =economiseste fara masura -oportunismul =urmareste prinderea orcarei ocazii pentru a si rezolva scopul personal 6.CREATIVITATEA = un complex de insusiri si aptituni care , in conditii favorabile ,genereaza produse noi si de valoare FACTORI CARE DETERMINA CREATIVITATEA a) Vectorii : au rol de orientare si energizare = procesele psihice reglatorii responsabile de incitare la actiune. In functie de orientare sunt : -vectori pozitivi ( contribuie la crearea noului ) -vectori negativi (blocheaza realizarea produselor vectori negativi noi ) Vectori pozitivi Trebuinte de crestere Motivatie intrinseca Interese puternice ,angajare in activit. Stabileste si maturitate emotionala Nivel ridicat al aspiratiei Atitudini creative : instigative , dorinta de schimbare b) Operatii si siteme operationale Operatii generatoare de nou (memorie flexibila ,gandire fluida, libertate in exprimare forta inteectuala pentru argumentare) Vectori negativi Trebuinte homeostazice (nondezvoltative) Motivatie extrinseca Intensit. scazuta a intereselor Lipsa de Niveluri scazute de aspiratie Atitudini rutiniere

49

Operatii rutiniere (absenta procedeelor imaginatiei in activitate fidelitatea excesiva a memoriei ,capacitate slaba a sustinerii propriilor idei)

7.Etape in dezvoltarea personalitatii ONTOGENEZA = totalitatea schimbarilor sistematice , bio-psiho-sociale , intraindividuale ,care au loc pe parcursul vietii unui om. 7.1 Pricipalii factori ai dezvoltarii

1) Ereditatea =insusirea fundamental a materiei vii de a transmite,de la o generatie la alta ,mesaje specific sub forma codului genetic. =un complex de predispozitii si potentialitati =latura biologica a persoanei 2) Mediul = totalitatea elementelor cu care individual interactioneaza direct sau indirect in procesul devenirii sale(mediu natural si mediul social) 3) Educatia =activitate specializata ,specific umana care mijloceste si sustine ,in mod constient ,dezvoltarea. Nisa de dezvoltare =concept ce desemneaza totalitatea elementelor in care un copil intra I n relatie la o varsta data . Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de dezvoltare a personalitatii sunt : Stadiile : 0-1 an = perioada infantila Activitatea dominanta desfasurata Sistemul de relatii socio-culturale Structurile psihice specifice

50

1-3 ani = copilaria timpurie 3- 6/7 ani =perioada prescolara 10/11 14/15 ani= preadolescenta 14/15 -18/19 ani =adolescenta 19/20 -30 ani =tineretea 30 -55/60 ani =varsta adulta Peste 60 ani =vasta a treia

51

PRELEGEREA VII
CONDUITA PSIHOSOCIALA
1. IMAGINEA DE SINE SI PERCEPTIA EI SOCIALA

Poate fi abordata din doua perspective:


-

Din perspective continutului (orientarea atentiei spre analiza interioritatii intrarea in contact cu eulnostru) Ca proces informariile sunt primate selectiv,unele sunt retinute ,in timp ce altele sunt response

Imaginea de sine =constructive sociala : ne formam prin apartenenta la un grup social ,prin compararea cu altii. Contine cunostinte despre trasaturile noastre de personalitate ,despre abilitati si priceperi,despre valori,credinte ,motivatii ,evenimente de viata,relatii cu alte persoane care exercita o influenta deosebita. 1.1 Structura eului

Componenta cognitiva (conceptual de sine)=Totalitatea perceptiilor si cunostintelor pe care oamenii le au despre calitatile si caracteristicile lor Componenta evaluativ-motivationala (stima de sine)=autoevaluarile pozitive sau negative Component comportamentala (auto-prezentarea)=strategiile pe care le foloseste individul pentru a modela impresiile celorlalti despre el FORMAREA EULUI se realizeaza prin mai multe procese :

A. SOCIALIZAREA =procesul prin care persoana invata modul de

viata al societatii in care traieste si isi dezvolta capacitatile de a functiona ca individ si ca membru al unor grupuri. Socializarea incepe de la nastere si continua de-a lungul intregii vieti,avand urmatoarele scopuri: -invatarea abilitatilor necesare pentru a trai in societate -insusirea capacitatii de a comunica interiorizarea valorilor de baza dezvoltarea de catre individ a propriului eu
B. COMPARAREA SOCIALA =eul construit in comparative cu altii 52

C. PERCEPTIA DE SINE =autoperceptia

Identitatea psihosociala =rezultatul intersectiei socialului (grupuri,institutii ,colectivitati) cu individualul,reunind reprezentarea de sine si de altii.

1.2

AFIRMAREA DE SINE

Are urmatoarele dimensiuni:


a) Continuitatea da sentimental stabilitatii ,integrarii in context b) Coerenta interna (unitatea) permite subiectului sa gaseasca

elementele de legatura intre diversele activitati si evenimente


c) Diversitatea =articularea unor identitati multiple

(fizice,entice,nationale,juridice,culturale)
d) Autonomia si afirmarea =diferentierea fata de altii e) Originalitatea = tendinta individului de a-si afirma unitatea f) Actiunea identitatea se afirma si se consolideaza prin creatie

individuala
g) Valorizarea individului in spatiul social

1.3. STATUSUL SI ROLUL

- indicatori ai comportamentului social

STATUSUL =ansamblul comportamentelor la care o persoana se poate astepta in mod legitim din partea celorlalti O persoana are in acelasi timp mai multe statusuri (ex.femeie,adulta,sotie,parinte,prietena etc) unele statusuri sunt atribuite (ex.sexul), iar altele dobandite (ex.profesia),iar intre statusuri pot fi raporturi de concordant sau de discordanta . ROLUL =ansamblul comportamentelor pe care cei din jur le pretend si le asteapta de la o persoana data . =comportamentele de rol Individual dispune de un set de roluri dintre care unele impuse (ex.rol de barbat,adolescent,bunic) iar altele dobandite (ex.rolul profesional)

53

ANALIZA SWOT pt cunoasterea de sine A. Puncte tari B. Puncte slabe C. Oportunitati D. Amenintari

2.RELATIILE INTERPERSONALE =legaturi psihologice ,constiente si directe intre oameni. Tipuri de relatii interpersonale
A. Dupa criteriul nevoilor si trebuintelor indivizilor implicate in

relatia interpersonala -

Relatii de intercunoastere dezvoltate din nevoia de a dispune de cat mai multe date despre partenerul relatiei Relatiile de intercomunicare dezvoltate din nevoia indivizilor de a comunica Relatiile afectiv- simpatetice dezvolate din nevoia oamenilor de a fi simpatizati de ceilalti ,de a impartasi emotiile impreuna cu ceilalti . Acestea pot fi unilaterale sau reciproce.

B. Dupa criteriul caracterului procesual ,dinamic : -

Relatii ce nu produc modificarea particularitatilor personale ale partenerilor : -relatii de cooperare -relatii de competitie - relatii conflictuale (cognitive,afective,sociale) Relatii ce determina modificarea caracteristicilor personale ale parametrilor : -relatii de acomodare relatii de asimilare relatii de ierarhizare relatii de alienare

Locul si rolul relatiilor interpersonal in structura personalitatii :

54

Relatiile interpersonale sunt cele care mobilizeaza si dinamizeaza viata psihica a individului :
-

Determina aparitia anumitor stari psihice Conduc la formarea si manifestarea unor stari psihice

= spatiul in care se manifesta intreaga viata psihica a individului

3.GRUPUL SI PSIHOLOGIA DE GRUP Rolul grupului : =cel mai important mijloc de socializare si de integrare socializare
-

Are contributia decisiva la transmiterea valorilor sociale Are un rol major in a oferi individului securitate si mijloace de afirmare Are capacitatea de a raspunde nevoilor associative si de apartenenta ale finite umane

Grupul are trei dimensiuni specifice :


-

Dimensiunea instrumentala ===========relationala ==========contextuala

3.1

TIPOLOGIA GRUPURILOR

1) Dupa criteriul cantitativ:


-

Grupuri mari Grupuri mici

2) Dupa criteriul calitativ (natura relatiilor intre membri):


-

Grupuri primare (ex.familiaactiune directa a membrilor grup.) Grupuri secundare (membri grupului nu interactioneaza direct) FUNCTIILE GRUPULUI

3.2

A. Satisfacerea nevoilor : 55

Satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor Satisfacerea nevoii de incorporare sociala si de dominare Crearea de noi nevoi

B. Caracterul functional :

Functia de integrare sociala a individului Functia de diferentiere Functia de mijloc si loc al schimbarii Functia de producator de idei

Caracterizarea grupului mic :


-

Numar relativ scazut al membrilor sai (2-20) Interactiunea nemijlocita a membrilor (fata in-fata) Existent unor scopuri comune Existent unei structuri a grupului nascuta din interactiunea membrilor In functie de compozitia grupului : 1)grupuri omogene (cu relatii armonioase) 2)grupuri eterogene (unde exista posibilitatea aparitiei relatiilor conflictuale ) Organizarea grupului poate fi formala (presupune relatii oficiale) sau informala (relatii apropiate neoficiale) Gradul de conformism (determinat de masura acceptarii sau respingerii normelor de grup) Gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi membrii) Gradul de stabilitate (durata in timp ) si sintalitatea grupului =personalitatea grupului

Grupuri mari de sociologie interactiunea de acest tip este studiata preponderent de psihologie .

3.3

LIDERII GRUPURILOR SI CONDUCEREA

56

Procesul de conducere =procesul prin care un membru al grupului ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii unor scopuri specific grupului. Aceste membru = lider Lider formal =cel oficial,numit sau ales,cu responsabilitati bine definite , inscrise de obicei in documente oficiale. Lider informal =neoficial ,dar recunoscut ca lider de membrii grupului. In functie de stilul de conducere : Lideri democrati === autoritari ===orientate spre sarcina ===focalizati pe relatii interpersonale

4. COMPORTAMENTE PROSOCIALE SI ANTISOCIALE Comportamente prosociale = comportamente intentionate ,realizate in afara obligatiilor profesionale si orientate spre conservarea si promovarea valorilor sociale,fara asteptarea unei recompense. Comportamente antisociale =comportamente ce sfideaza ordinea sociala, nu iau in seama normele si intentiile sociale. Principal motivatie a acestui comportament (de ajutorare) este EMPATIA =capacitatea de a sesiza trairile altuia ,de a ne identifica emotional si cognitive cu alta persoana. Subcategorii ale comportamentului prosocial:
-

Comportamentul altruist Prietenia Simpatia Increderea

Comportamentului antisocial i se subsumeaza comportamentul agresiv =comportamentul desfasurat cu intentia de a face rau altei persoane. Tipologia agresivitatii este deosebit de diversa :
57

Agresivitate intentionata / neintentionata ====== directa / indirecta ======individuala / de grup ======latenta / manifesta ======verbala / fizica

4.1.NORMALITATE SI ANORMALITATE SOCIALA Normele prescriu comportamente dezirabile (dorite) si reglementeaza relatiile dintre indivizi in numele unei autoritati (regula,morala,legea). Sunt elaborate sub influenta modelelor cultural ale unei populatii. Efectele pe care indivizii le au unii asupra altora privesc:
A. NORMALIZAREA =uniformizarea relative a comportamentelor si a

atitudinilor membrilor unui grup


B. CONFORMISMUL =procesul de schimbare a comportamentului

datorita presiunii implicite a grupului. Exprima ,de asemenea,si dorinta individului de a fi in mod manifest de accord cu grupul
C. OBEDIENTA= supunerea neconditionata in fata autoritatii grupului

sau a altor indivizi din grup


D. INFLUENTA MINORITARA = influenta indivizilor asupra grupului.

5.ATITUDINILE SOCIALE SI FORMAREA LOR = structuri relative durabile de opinii ,trairi afective si manifestari comportamentale fata de persoane (grupuri de persoane),obiecte si evenimente care d.p.d.v. social sunt semnificative. 5.1 PROPRIETATILE ATITUDINII - valenta =pozitia pe care o ocupa atitudinea d.p.d.v. afectiv (atitudinea poate fi pozitiva sau negativa) -intensitatea =pozitia ocupata de atitudine pe o scara continua ce are ca extreme cuplurile pozitiv/negativ , favorabil/nefavorabil

58

-centralitatea =pozitia pe care atitudinea o ocupa in ansamblul elementelor care constituie identitatea individului: valori,aptitudini,personalitate etc.

5.2 FUNCTIILE ATITUDINILOR


Functia de cunoastere (cadru de referinta pentru evaluarile pe

care le face individul)


=== de adaptare sociala ===expresiva (exteriorizarea credintelor si a valorilor pe care le

promovam)
===de aparare a eului permit protejarea sau accentuarea stimei

de sine Formarea si modificarea atitudinilor sociale : In formarea atitudinilor sunt invocate 3 surse principale : - surse afective - === cognitive -===comportamentale au fost legate de conditionarea ce are la baza intarirea raspunsului :intarirea pozitiva creste probabilitatea aparitiei unei atitudini ,in timp ce cea negative diminueaza aceasta posibilitate. Modificarea atitudinilor are drept cauze persuasiunea (A)si autopersuasiunea. (B)
A. a. PERSUASIUNEA =actul de comunicare ce are drept scop

modificarea opiniilor,credintelor ,atitudinilor unei persoane.


B. AUTOPERSUASIUNEA =schimbarea atitudinilor,opiniilor in baza

propriilor comportamente Modificarea de atitudine este un proces care este privit: - de la interior catre exterior = persuasiunea -de la exterior catre interior=autopersiunea 5.3 RELATIA VALORI ATITUDINI COMPORTAMENTE Aceste trei componente se pot afla fie intr-un proces de convergenta ,fie unul de divergenta.

59

Convergenta =situatia normala, care presupune ca individual actioneaza asa cum gandeste respectand sistemul valoric general recunoscut in societate. Insa la nivelul actiunii individuale si chiar institutionale se observa discrepant intre valorile afirmate si comportamentele afective. Diferenta dintre adevaratele atitudini si cele de fatada atunci cand disocierea este evident. Ambivalent atitudinala se produce atunci cand comportamentele sunt determinate de situatii concrete (ex.in raport cu anumite persoane avem atitudini negative ,iar fata de altele positive ,desi persoanele respective au acelasi comportament) Cauze ale divergentei /convergentei: 1) factori de personalitate 2) factori situationali 5.4 OPINIA PUBLICA =Procesul psihologic interactive de structurare a atitudinilor si credintei referitoare la o problema sociala ale unui numar semnificativ de persoane care se exprima verbal deschis. Conditiile in care o opinie are caracterul de publica: existenta unei probleme importante pentru un numar mare de persoane problema are relevant sociala

Opinia publica , avand o importanta sociala deosebita ,se incearca controlul sau manipularea sa sub mai multe forme: -personificarea sa sub forma expresiilor :opinia publica nu este de accord ca si cum opinia publica ar fi o persoana -prezumtia umanitatii se produce atunci cand se lasa sa se inteleaga ca o anumita opinie ar fi impartasita de aproape intreaga populatie -afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice (jurnalisti,oameni politici) care se erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei publice . Raportul dintre opiniile majoritare si minoritare pluralism=valoare sociala relevanta.

60

61