Sunteți pe pagina 1din 24

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT,INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA SPECIALIZAREA AGROTURISM

REFERAT LA FINANTARE-CREDITARE

Tema:Fondul de rulment

Coord:

Student:
Dumitru Simona-Georgiana

-2011-

Cuprins:
CAP 1 Introducere : Definitie a fondului de rulment ; Cap 2 :Formule de calcul al fondului de rulment; Cap 3 Cuprins ; Cap.4 Studiu de caz ; Cap 5 Concluziile si propuneri ; Bibliografie.

Fondul de rulment
Cap 1.Definitie : 1.Fondul de rulment (F.R.)reprezinta expresia realizrii echilibrului financiar pe termen lung i a contribuiei acestuia la finanarea activelor curente, nete de datoriile curente (ACRnete).
2.Sinonim - capital de lucru [net] Volumul activelor circulante ale intreprinderii din care s-au scazut pasivele curente ale acesteia. Volumul total al activelor circulante sau curente reprezinta capitalul de lucru brut al intreprinderii. Daca din aceastea se scad datoriile pe termen scurt (pasivele curente) rezulta capitalul de lucru net (fondul de rulment). Ambii indicatori au un rol important in determinarea gradului de lichiditate al intreprinderii care reflecta capacitatea acesteia de a-si achita datoriile curente de plata.

3.Fondul de rulment(capitalul de lucru) reprezinta excedentul de surse stabilite, durabile, permanente, peste investitiile pe termen lung, peste alocarile permanente sau utilizate durabile, destinat finantarii activelor circulante. Marimea finantarii s-a determinat in baza modelelor de dimensionare a necesarului de finantat, numit normative. O sursa de acoperire o constituie surplusul de surse permanente degajat de ciclul de finantare al investitiilor, numit fond de rulment. 4.Fondul de rulment mai este denumit i capitalul de lucru net , acesta reprezentnd sursa permanent de finanare a ntreprinderii. 5.De obicei,fondul de rulment se defineste ca fiind diferenta dintre activele circulante(A.C.) si pasivele curente(sumele creditoare scadente in termen de un an). Elementele principale ale activelor circulante sunt:

Stocuri: Creante comerciale; Numerar(disponibilitati si bani in banca).

Elementele principale ale pasivelor curente sunt: Datorii comerciale; Descoperitul de cont bancar.

Dimensiunea si compozitia fondului de rulment pot varia in functie de domeniul de activitate.Pentru unele tipuri de firme,investitia in fond de rulment poate fi substantiala.De exemplu ,o firma de productie va investi masiv in materii prime,productie in curs de executie si produse finite,adesea isi vinde produsele pe credit ,generand astfel creante comerciale.Pe de alta parte,un detailist va detine un singur tip de stocuri(produse finite) si isi va vinde produsele in general cu bani geata.Majoritatea firmelor cumpara bunuri si servicii pe credit,deci au datorii comerciale.Putine firme opereaza fara sold de casa ,cu toate ca in unele cazuri e vorba de un sold negativ(descoperitul de cont). Fondul de rulment reprezinta o investitie neta in active pe termen scurt.Fluxul acestor active in firma si din firma se desfasora continuu si este esential pentru operatiunile zilnice.Diversele elemente ale fondului de rulment sunt interdependente si pot fi considerate ca parti ale unui ciclu pe termen scurt.Pentru o firma de productie ,ciclul fondului de rulment poate fi reprezentata graficin figura 1.1.

Numerarul este folosit pentru a plati datoriile comerciale pentru materii prime ,sau materiile prime sunt achizitionate prin decontare de numerar imediata.Numerarul se cheltuieste pe manopera si pe alte activitati care transforma materiile prime in productie in curs de executie si in final in prodese finite.Acestea sunt vandute fie pe credit ,fie contra numerar.In cazul clientilo care cumpara pe credit,exista un decalaj intre vanzari si momentul primirii banilor.Incasarea numerarului incheie ciclul.

Produse finite

Vanzari in numera r

Creante comerciale

Numerar / descoper t de cont bancar

Productie in curs de executie

Materii prime

Datorii comerciale

Fig.1.1 Ciclul fondului de rulmenrt

Cap.2 FORMULE DE CALCUL: Fondul de rulment poate fi definit: a. pornind de la elementele cuprinse in partea superioara a bilantului: FR= CP - Ai. Prin urmare, fondul de rulment reprezinta acea parte din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete si poate fi afectata finantarii activelor circulante pornind de la elementele de la baza bilantului: FR = Ac OTS. Deci, fondul de rulment reprezinta excedentul activelor circulante peste valoarea obligatiilor pe termen scurt. Pornind de la componenta proprie si cea imprumutata a capitalului permanent, se poate calcula un fond de rulment propriu, respectiv un fond de rulment strain. Fondul de rulment propriu masoara excedentul de capital propriu peste valoarea activelor imobilizate. Se calculeaza astfe : Fond de rulment propriu = Fond de rulment patrimonial - Obligatii pe termen lung si mediu Fondul de rulment strain reprezinta diferenta dintre fondul de rulment patrimonial si cel propriu. Notiunea de fond de rulment, rezultata prin punerea in corespondenta a lichiditatii activelor cu exigibilitatea pasivelor permite aprecierea pe termen scurt a riscului de nerambursare a obligatiilor, a riscului de faliment. Intre activele circulante, ca

lichiditati potentiale (obtinute prin realizarea stocurilor, incasarea creantelor si pastrarea de disponibilitati) si exigibilitatea potentiala pot exista, practic, urmatoarele situatii: a.) Ac = OTS FR = 0 Solvabilitatea pe termen scurt pare a fi asigurata, dar acest echilibru este fragil, putand fi compromis de orice dereglare in realizarea creantelor. b.) Ac > OTS FR > 0 Se inregistreaza un excedent de lichiditati potentiale pe termen scurt fata de exigibilitatea potentiala pe termen scurt. Intreprinderea are o situatie favorabila in termeni de solvabilitate, pentru ca este in masura sa faca fata obligatiilor la scadenta, dispunand in plus de un stoc tampon de lichiditati potentiale c. )Ac < OTS FR < 0 Lichiditatile potentiale nu acopera in totalitate exigibilitatile potentiale, intreprinderea avand dificultati in ce privrste echilibrul financiar. Cap 3Cuprins: Echilibrul financiar este apreciat cu ajutorul indicatorilor: fondul de rulment; nevoia de fond de rulment; trezoreria net. 1. Fondul de rulment este un indicator de echilibru financiar pe termen lung care compar sursele permanente de finantare cu nevoile permanente reprezentnd nivelul surselor stabile utilizate pentru finantarea activelor ciclice. Se determin n dou modalitti: pe baza prtii de sus a bilantului, ca diferent ntre capitalul permanent si activele imobilizate nete, utiliznd relatia: FR = Cperm - Ainete pe baza prtii de jos a bilantului, ca diferent ntre activele circulante (stocuri + creante + disponibilitti) si datorii pe termen scurt (obligatii din exploatare si datorii financiare pe termen scurt): FR = AC Dts Din analiza n dinamic, pot rezulta urmtoarele situatii: a. Fondul de rulment creste aceast situatie este apreciat ca fiind favorabil deoarece o parte tot mai nsemnat din fondul de rulment va finanta activele circulante. Dac aceast crestere este determinat de cresterea gradului de ndatorare al companiei prin contractarea de mprumuturi bancare pe termen mediu si lung atunci va avea loc concomitent si o crestere a cheltuielilor financiare care va determina o

diminuare a rezultatului exercitiului si implicit o diminuare a capitalului propriu. Nu este apreciat favorabil un fond de rulment care acoper n totalitate nevoia de finantare pentru activele circulante, deoarece locul resurselor permanente mult mai costisitoare ar putea fi luat de resursele temporare. b. Fondul de rulment scade de cele mai multe ori situatia este apreciat ca fiind nefavorabil, deoarece activele circulante sunt acoperite ntr-o mai mic msur din resurse permanente. Exist dou cauze care pot determina scderea fondului de rulment: crestere a nivelului activelor imobilizate, ceea ce pe termen lung, va determina o mbunttire a situatiei financiare a companiei datorit rezultatelor financiare pozitive degajate de investitie; scdere a nivelului capitalurilor proprii determinat de reducerea capitalului social, situatie n care starea financiar a companiei este extrem de nefavorabil. n practic reducerea fondului de rulment mai poate avea loc si pe seama rambursrii datoriilor pe termen mediu si lung situatie n care este influentat direct trezoreria companiei. c. Fondul de rulment rmne neschimbat este rezultatul stagnrii volumului de investitii si a volumului de activitate, situatie ntlnit pe perioade scurte, operatiunile financiar contabile determinnd modificarea permanent a fondului de rulment n sensul cresterii sau scderii lui. n legtur cu mrimea fondului de rulment, n practic, sunt retinute dou niveluri: mrimea minim a fondului de rulment la nivelul mediu al fluctuatiilor nevoii de fond de rulment; mrimea optim a fondului de rulment asigur mentinerea echilibrului financiar la cel mai sczut cost al promovrii capitalurilor. Interpretarea fondului de rulment se bazeaza pe urmatoarele considerente: Activele circulante reprezinta lichiditati potentiale cu durata de realizare mai mici de un an. Datoriile pe termene mici reprezinta exigibilitati potentiale pe o perioada mai mica de un an. Duratele medii de lichiditate si exigibilitate de cele mai multe ori sunt diferite.
1. Fondul de rulment permite urmarirea respectarii de catre intreprindere a echilibrului financiar prin masurarea marjei de securitate de care dispune intreprinderea pentru a face fata unor factori perturbatori. 2. Marimea in sine a fondului de rulment nu ne spune daca acesta este adaptat sau nu unor nevoi ale intreprinderii. Problema la care trebuie sa se raspunda este daca acesta este suficient in raport cu nevoile ciclului de exploatare. Pentru analiza fondului de rulment retinem 2 marimi: minima si maxima Marimea minima a fondului de rumnent este data de nivelul mediu al fluctuatiei, a nevoii de fond de rulment.

Marimea optima a fondului de rulment este data de fondul care mentine echilibrul financiar al interprinderii la cel mai scazut cost al procurarii capitalului. Daca se compara fondul de rulment cu cifra de afaceri atunci marimea optima va trebuii sa reprezinte o treime. 3 .Pentru realizarea echilibrului financiar pe termen lung trebuie luate in considerare si gradul de lichiditate a activelor. Pentru a ne da seama de pozitia intreprinderii in cadrul ramurii de activ, va trebuii ca marimea fondului de rulment sa fie comparata cu marimi identice inregistrate de intreprinderi similare. Fondul de rulment poate inregistra 3 situatii. Fond de rulment pozitiv (mai mare de zero) inseamna ca capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante, aceasta denota o realizare a echilibrului financiar pe termen lung si a contributie acestuia la infaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt. Fond de rulment negativ (mai mic decat zero) reflecta absorbtia unei parti din resursele temporare pentru finantarea unor nevoi permanente contrar principiului de finantare (nevoilor permanente li se aloca resurse permanente) in acest caz situatia este periculoasa mai ales pentru intreprinderile industriale.

Concluzie: Pentru stabilirea raporturilor financiare dintre ntreprinderi si institutiile financiare determinarea mrimii fondului de rulment este important din cel putin dou motive: A)reflect respectarea regulilor de finantare n cadrul companiei care arat c la nevoi permanente ntotdeauna vor fi alocate resurse permanente, orice nerespectare a regulilor de finantare poate conduce la instabilitatea financiar a companiei si poate pune n pericol solvabilitatea sa. B).un fond de rulment negativ (FR < 0) va indica un deficit de resurse permanente care poate fi acoperit pe seama creditelor bancare pe termen mediu si lung, fiind momentul n care ntreprinderea va putea stabili raporturi financiare cu banca sa, dup o analiz prealabil a surselor proprii de finantare disponibile si a costului surselor mprumutate. 2. Nevoia de fond de rulment ca si indicator de echilibru financiar pe termen scurt nevoia de fond de rulment reprezint partea din activele ciclice ce trebuie finantate din surse stabile, respectiv activele cu termen de lichiditate sub un an care urmeaz s fie finantate din surse cu exigibilitate peste un an. Necesarul de fond de fond rulment reprezinta cuantumul activelor ciclice ce trebuie finantate din fondul de rulment respectiv activele circulante ( cu termen de lichiditate sub un an) care urmeaza sa fie finantate din surse stabile ( cu exigibilitate mai mare de un an) daca activitatea unei intreprinderi poate fi restransa la 3 faze principale si anume aprovizionarea, productia, desfacerea, atunci functionarea ei presupune urmatoarele cicluri: Achizitionarea de materii prime si materiale Stocarea de materii prime si materiale Productia Stocarea produselor finite Vanzarea produselor

Prin desfasurarea fiecarei faze sunt necesare surse financiare care trebuie asigurate de intreprindere. Cum insa, intre plati si incasari exista un decalaj sursele financiare sunt in cea mai mare parte acoperite din surse temporare.

Suntem n situatia n care asigurm finantarea activelor circulante din resurse stabile, care reprezint partea din fondul de rulment pozitiv neutilizat pentru finantarea nevoilor permanente. Utilizarea de surse permanente pentru finantarea nevoilor pe termen scurt poate deveni nerentabil din cauza costurilor pe care l au n special creditele bancare pe termen lung. Relatia de calcul a nevoii de fond de rulment este: NFR = Active ciclice Pasive ciclice sau NFR = [Active circulante - Disponibilitti] - [Datorii pe termen scurt Credite de trezorerie] n practic se pot ntlni urmtoarele situatii: a) NFR > 0 este situatia n care exist un deficit de surse temporare ca urmare a unor nevoi temporare peste sursele ciclice posibil de mobilizat. Politicile de finantare a ntreprinderilor sunt orientate n astfel de situatii pentru acoperirea deficitului de surse temporare din sursele proprii (FR > 0) sau pe seama trezoreriei pozitive (TN > 0) ca rezultat al contractrii unor credite bancare pe termen scurt. b) NFR < 0, este situatia n care se nregistreaz un excedent de surse temporare care va finana fie fondul de rulment, fie trezoreria, fiind rezultatul contractrii unor datorii cu termen de plat mai relaxate sau a cresterii duratei de rotatie a stocurilor si creantelor. c) NFR = 0 aa cum s-a artat, este situatia n care volumul activittii comerciale si de productie stagneaz ca rezultat al ntreruperii activittii companiei. Concluzie: Nevoia de fond de rulment, atunci cnd sursele proprii nu sunt suficiente si trezoreria net este negativ, va fi acoperit pe seama creditelor de trezorerie, acestea fiind baza, pe termen scurt, pentru stabilirea unor raporturi financiare ntre compania industrial si banc (institutia finantatoare). Necesarul de FR urmareste echilibrul curent prin compararea necesitatilor de finantare a ciclului de exploatare cu datoriile aferente exploatarii Marimea optima a necesarului de fond de rulment stabilita in practica pe baza raporturilor dintre necesarul de FR si cifra de afaceri nu trebuie sa depaseasca o rata de 10-15% Ca si influenta asupra modificarii NFR ponderea cea mai mai mare o are NFR din exploatare Desi pot fi identificati mai multi factori de influenta asupra NFR, influenta cea mai mare o are modul de gestionare a stocurilor. Calculul si analiza nevoii de fond de rulment este important pentru: reflectarea respectrii regulii a doua de finantare a companiilor care arat c la nevoi temporare se aloc surse temporare;

stabilirea momentului optim la care compania va apela la credite bancare pe termen scurt pentru acoperirea nevoii de fond de rulment pozitive n conditiile n care: fondul de rulment este pozitiv dar insuficient; trezoreria net este pozitiv dar insuficient. COMPANIA BANCA c

FR

Produse bancare CTML n [ r*C(1-t)+ a t] (1+ke)^t

NFR

Co=
t=1 Produse bancare TS Co= r * Ct-1 *Nz(1-T)+a t 360

TN

Piata de capital

Fig.2 Logica momentulelor optime pentru stailirea raportulor financiare Principiile care au stat la baza ntocmirii schemei logice pentru alegerea momentelor optime care definesc raporturile financiare dintre companiile industriale si bnci sunt rezultatul aplicrii regulilor de echilibru financiar si a calculului indicatorilor ce caracterizeaz echilibrul financiar. Aceste principii au la baz urmtoarele reguli: a). ntreprinderea apeleaz la mprumuturi bancare pe termen lung si n acest fel se stabilesc raporturi financiare ntre companie si banc atunci cnd fondul de rulment este negativ conform conditiei: FR < 0 [deficit de resurse permanente] TML b). ntreprinderea apeleaz la mprumuturi bancare pe termen scurt (credite de trezorerie) si astfel se stabilesc raporturi financiare ntre ntreprindere si banc atunci cnd nevoia de fond de rulment este pozitiv, iar acoperirea acesteia se face pe seama creditelor de trezorerie, n conditiile n care trezoreria net este negativ. NFR > 0, TN < 0 [deficit de resurse temporare] TS

Se poate desprinde concluzia c baza pentru stabilirea raporturilor financiare ntre compania industrial si banc o constituie situatia n care FR < 0, NFR > 0, TN < 0 iar produsele bancare cele mai accesate conform acestor indicatori vor fi: creditul bancar pe termen mediu si lung (creditul pentru investitii); creditul bancar pe termen scurt (creditul de trezorerie).

Cap.4.Studiu de caz: ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR - LA S.C. "COCOSUL ALB" S.R.L.


1.PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII S.C. "COCOSUL ALB" S.R.L.

Firma S.C. "COCOSUL ALB" S.R.L. este persoana juridica romana. Ea isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane, cu statutul si contractul de societate. A fost inregistrata in Registrul Comertului in anul 1994 cu numarul J05/3635/1994. Forma juridica de constituire este societate cu raspundere limitata (S.R.L.), iar sediul firmei este Str. Sfantul Apostol Andrei nr.46, P 17, ap. 4, Oradea, Romania. Societatea a fost infiintata in anul 1994 avand un capital social de 4.600 lei. In prezent capitalul social este format din aportul asociatului unic Rosu Gheorghe. Prin statut se specifica posibilitatea majorarii sau diminuarii capitalului social. Conform statutului de functionare, societatea are ca obiective generale: vanzarea en-gross a materialului lemnos si vanzarea cu amanuntul a obiectelor sanitare. In luna decembrie a anului 2006, societatea a achizitionat un imobil, fost camin de la societatea S.C. "Infratirea" S.A., in Oradea, str. Poienitei nr.27, care a fost amenajat pe parcursul anului 2007 si care se va vinde pe apartamente tip garsoniere, mai ales incepand cu anul 2005.In relatiile cu tertii societatea este reprezentata de director, acesta semnand si angajand legal societatea.. Cifra de afaceri a societatii la finele anului 2007 era de 776.356 lei si reprezinta suma tuturor vanzarilor. In anii 2005, 2006 firma a obtinut un profit brut de 531.418 lei, respectiv 581.579 lei, din care profitul net reprezenta 497.172 lei, respectiv 550.892 lei. Cu toate acestea in anul 2007 firma inregistreaza o pierdere neta de 331.911, ceea ce va determina elaborarea de catre societate a unui plan de organizare mult mai strict si mai riguros, din toate punctele de vedere pentru anul 2005. Pierderea se datoreaza in principal schimbarii obiectului de activitate de la comertul cu material lemnos, la cumpararea si vanzarea de spatii imobiliare proprii. In anul 2007 eforturile s-au concentrat mai ales asupra investitiilor si nu asupra obtinerii de venituri cat mai mari.

Principalii indicatori economico-financiari ai societatii sunt redati in tabelul urmator: Indicatori Capital social Cifra de afaceri Venituri totale Profit brut din exploatare/pierdere Profit brut al exercitiului /pierdere Profit net/pierdere Numar personal Perioada de analiza 2005 4.600 618.269 2.283.100 552.361 531.418 497.172 200 2006 4.600 259.969 2.045.790 583.222 581.579 550.892 300 2007 4.600 776.356 2.233.804 -77.139 -298.404 -331.911 200

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

1. ANALIZA ACTIVULUI NET CONTABIL


- lei-

PERIOADA DE ANALIZA 2005 2006 2007 Activ total (AT) 4045047 5463324 14493109 0% 35.06% 165.28% Variatia AT Datorii totale (DT) 3595414 4462799 13824495 727j93h Variatia DT 0% 24.12% 209.77% Activul net contabil (ANC) 449633 1000525 668614 Variatia ANC 0% 122.52% -33.17% Raportul contabil net (Rcn) 11.11% 18.31% 4.61% Valoarea minima acceptabila 35% 35% 35% ANC = Activ total - Datorii totale SPECIFICATIE Rcn = (ANC / Activ total) x 100 Pe perioada analizata, respectiv 2005-2006, ANC are o evolutie ascendenta ceea ce inseamna o crestere a averii actionarilor. In anul 2006 ANC inregistreaza o crestere fata de 2005 de 122.52%. In perioada 2005-2006 indicele activului total este mai mare decat 1 si indicele datoriilor totale este mai mare decat 1, dar indicele activului total este mai mare decat indicele datoriilor totale (IAt >1, IDt >1, dar IAt > IDt) ceea ce inseamna o crestere a activului total care este finantata atat din capitaluri proprii, cat si pe seama angajarii de datorii. In perioada 2006-2007 insa, ANC inregistreaza o scadere de -33.17% . ANC din 2007 este mai mic decat ANC din 2006, deci exista o reducere a activului net

contabil datorita faptului ca in aceasta perioada are loc o crestere a datoriilor cu 185.65% (209.77% - 24.12%), fata de cresterea mai lenta a activului total cu doar 130.22% (165.28% - 35.06%). In ceea ce priveste Rnc, el cunoaste o evolutie oscilanta de la un an la altul. Rnc creste la 18.31% in 2006 de la 11.11% in 2005, pentru ca in 2007 sa scada la 4.61%. Scaderea in 2007 se datoreaza cresterii mai mari a datoriilor totale (209.77%), fata de cresterea activului total (165.28%), fiind consecinta unui dezechilibru financiar. Aceasta situatie duce la o reducere a gradului de independenta a intreprinderii datorita cresterii mari a surselor atrase.

2. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT


- lei -

SPECIFICATIE Capital permanent (Cpm)

Variatia Cpm
Activ imobilizat net (Ain) Variatia Ain Activ circulant (Ac) Variatia AC Datorii pe termen scurt (DTS) Variatia DTS Fond de rulment net (FRN) Variatia FRN Ponderea FRN in Cpm (PFRN) Rata de finantare a Ac din FRN (Rfac) FRN = Cpm - Ain FRN = Ac - DTS PFRN = (FRN / Cpm) x 100 Rfac = (FRN / Ac) x 100

PERIOADA DE ANALIZA 2005 2006 2007 3449134 7849393 4325734 0% 40.59% -10.79% 3165126 2657265 11257361 0% -16.04% 323.64% 879921 2806059 3233748 0% 218.89% 15.31% 595913 613931 10167375 0% 3.02% 1556.11% 284008 2192128 -6931627 0% 671.85% -416.20% 8.23% 45.20% -160.24% 32.27% 78.12% -214.22%

FRN a inregistrat in perioada 2005-2006 valori pozitive si crescatoare (FR > 0, Ac > DTS), ceea ce inseamna ca se inregistreaza un excedent de lichiditati potentiale (active circulante) asupra exigibilitatilor potentiale pe termen scurt (DTS). Din punct de vedere al finantarii pe termen lung, intreprinderea dispune de o marja de securitate care o

poate proteja partial sau integral de efectele perturbarii ciclului de incasare sau de plati. In anul 2006 FRN creste cu 671.85% fata de 2005, reprezentand 45.20 % din capitalul permanent, evolutie datorata cresterii capitalului permanent, mai precis a capitalurilor proprii intr-o proportie mai mare decat activele imobilizate. In acest an (2006), FRN a reusit sa finanteze 78.12% din nevoile ciclice (activele circulante). Spre deosebire de perioada 2005-2006, in perioada 2006-2007 FR inregistreaza o valoare negativa si descrescatoare (FR < 0, Ac < DTS), datorita faptului ca o parte a datoriilor pe termen scurt au fost utilizate pentru procurarea de imobilizari fixe. Lichiditatile potentiale nu acopera exigibilitatile potentiale. In anul 2007 FRN scade cu -416.20% fata de anul 2006 (671.85%), FRN reprezentand acum -160.24% din capitalul permanent. In anul 2007 FRN nu a reusit sa finanteze nevoile ciclice, rata de finantare a Ac din FRN avand o valoare de -214.22%, datorita faptului ca activele circulante au fost mai mici decat datoriile pe termen scurt, aceste datorii inregistrand o crestere in 2006-2007 de 1556.11%. In aceasta situatie sunt previzibile dificultati in ceea ce priveste echilibrul financiar, respectiv solvabilitatea. In acest caz se impun interventii corectoare: accelerarea incasarilor, incetinirea platilor, apelarea la imprumuturi pe termen scurt. Structura fondului de rulment
- lei-

SPECIFICATIE Capital propriu (Cpr)

Activ imobilizat net (Ain)


Fond de rulment propriu (Fpr) Variatia FRp Ponderea FRp in FRN Fond de rulment net (FRN) Fond de rulment strain (FRs) Ponderea FRs in FRN Variatia FRs FRp = Cpr - Ain
FRs = FRN - FRp

PERIOADA DE ANALIZA 2005 2006 2007 449633 1000525 668614 3165126 2657265 11257361 -2715493 -1656740 -10588747 0% -38.98% 539.13% -956.13% -75.57% 152.75% 284008 2192128 -6931627 2999501 3848868 3657120 1056.13% 175.57% -52.75% 0% 28.31% -4.98%

In structura FRN, ponderea cea mai mare o are FRs. Pe cei trei ani FRp inregistreaza valori negative si in scadere, determinata in principal de activele imobilizate care au o crestere mai mare decat capitalurile proprii.

FRs are o evolutie crescatoare de la un an la altul, respectiv de la 2005, la 2006. Cu toate ca el inregistreaza o mica scadere in anul 2007 fata de 2006, respectiv cu 191.748 lei (3.848.868 - 3.657.120) el pune in evidenta participarea imprumuturilor pe termen mediu si lung la finantarea activelor circulante. Desi in 2007 fata de 2006 datoriile pe termen lung au scazut la 3.657.120 lei, ele au inregistrat o crestere importanta in 2006 fata de 2005 ajungand la valoarea de 3.848.868 lei, aceasta fiind de fapt cauza principala a existentei unui FRs mai mare decat FRp. Ponderea mare a FRs in FRN in anul 2005 de 1056.13%, iar in anul 2006 de 175.57% este o situatie pe care o putem aprecia ca fiind negativa intrucat aceasta inseamna ca cea mai mare parte a FRN se realizeaza pe baza datoriilor pe termen lung. In anul 2007 fata de anul 2006, in ceea ce priveste FRs, acesta inregistreaza o scadere avand o pondere in FRN de -52.75%. in acelasi timp are loc o crestere a FRp, ponderea acestuia in FRN fiind de 152.75%, ceea ce inseamna ca are loc o ameliorare a situatiei fata de anii anteriori datorita scaderii datoriilor pe termen lung utilizate la finantarea activelor circulante.
Viteza de rotatie a fondului de rulment net - lei -

SPECIFICATIE Fond de rulment net (FRN)

Cifra de afaceri (CA)


Numarul de rotatii (Nr) Viteza de rotatie a FRN (VFRN) Marja de securitate minima Marja de securitate maxima Numarul de rotatii (Nr) = CA / FRN VFRN = (FRN / CA) X 365

PERIOADA DE ANALIZA 2005 2006 2007 284008 2192128 -6931627 618269 259969 776356 2.17 rot 0.11 rot -0.12 rot 167.66 zile 3077.77 zile -3258.87 zile 30 zile 30 zile 30 zile 90 zile 90 zile 90 zile

Din punct de vedere al vitezei de rotatii a fondului de rulment (VFRN), durata in zile a unei rotatii nu se situeaza intre marja de securitate minima si marja de securitate maxima. In anii 2005 si 2006 viteza de rotatie a fondului de rulment depaseste cu mult marja de securitate maxima, ceea ce reprezinta o situatie negativa. In anul 2007, insa, VFRN se situeaza sub marja de securitatea minima, avand aceeasi semnificatie. Avand in vedere compararea FR cu CA , marimea optima a FR ar trebuie sa reprezinte 1/3 din CA. In acest caz FR nu inregistreaza marimea optima in nici unul din cei trei ani. Evolutia pe cei trei ani a FRN este prezentata in graficul de mai jos:

3. ANALIZA NECESARULUI DE FOND DE RULMENT

- lei-

SPECIFICATIE Stocuri (St)

Creante (Cr)
Active curente Pasive curente (Datorii din exploatare) Nevoia de fond de rulment (NFR) Variatia NFR Rata activelor curente (RAC)

PERIOADA DE ANALIZA 2005 2006 2007 110510 120132 17413 737321 2592557 2708466 847872 2712689 2725879 3446510 4283730 1688550 -2598638 0% -306.48% -1571041 -39.54% -57.91% 1037329 -166.02% 38.05%

NFR = Active curente - Pasive curente = (stocuri + creante) - datorii din exploatare RAC = (NFR / Active curente) x 100 In perioada analizata, respectiv 2005 - 2006 NFR are valori negative (NFR < 0, active curente < pasive curente), ceea ce marcheaza un surplus de surse temporare in raport cu nevoile temporare. Situatia este apreciata ca fiind favorabila daca este determinata de : accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor si creantelor; angajarea unor datorii de exploatare cu termene de plata mai relaxante.

Situatia este apreciata ca fiind nefavorabila daca este consecinta unor deficiente in aprovizionare sau a neplatii la termen a furnizorilor sau obligatiilor fata de buget, altfel spus, consecinta unor blocaje financiare manifestata la nivelul intreprinderii. Pentru a determina daca situatia este favorabila sau nefavorabila trebuie analizate urmatoarele: durata de rotatie a stocurilor; durata de rotatie a creantelor; durata de achitare a furnizorilor.

- lei-

SPECIFICATIE Cifra de afaceri (CA)

Stocuri (St)
Creante (Cr) Furnizori (Fz) Durata in zile a unei rotatii a stocurilor Numarul de rotatii a stocurilor Durata in zile a unei rotatii a creantelor Numarul de rotatii a creantelor Durata in zile de achitare a furnizorilor Numarul de rotatii a creditului furnizori

PERIOADA DE ANALIZA 2005 2006 2007 618269 259969 776356 110510 120132 17413 737321 2592557 2708466 353996 782259 1442884 65 zile 168 zile 8 zile 5 rot 2 rot 44 rot 435 zile 3640 zile 1273 zile 0.83 rot 0.10 rot 0.28 rot 208 zile 1098 zile 678 zile 1.74 rot 0.33 rot 0.53 rot

In urma analizei realizata pentru perioada 2005-2006 se constata ca situatia este apreciata ca fiind nefavorabila din urmatoarele motive: o are loc o crestere a duratei in zile a unei rotatii a stocurilor de la 65 de zile in 2005 la 168 de zile in 2006; in acest caz stocurile se rotesc in 2006 cu 3 rotatii mai putin fata de 2005. Aceste date confirma ineficienta pe care firma o are in utilizarea stocurilor. o are loc o crestere a duratei in zile a unei rotatii a creantelor de la 435 zile in 2005 la 3640 zile in 2006. Deoarece durata in zile a unei rotatii depaseste 30 zile inseamna ca intreprinderea se confrunta cu dificultati in incasarea facturilor emise. o are loc neachitarea la termen a furnizorilor, durata de achitare in zile crescand cu 890 zile in 2006 fata de 2005, firma confruntandu-se cu greutati de plata. In ceea ce priveste perioada 2006-2007 situatia este apreciata ca fiind tot nefavorabila, deoarece: chiar daca durata in zile a unei rotatii a stocurilor scade de la 168 zile in 2006 ajungand la 8 zile in 2007si realizandu-se in 2007 cu 42 de rotatii mai mult decat in 2006 nu putem spune acelasi lucru despre durata in zile a unei rotatii a creantelor si despre durata de achitare a furnizorilor. Durata in zile a unei rotatii a creantelor scade cu 2367 de

zile ajungand in 2007 sa fie de 1273 zile. Se observa deci, ca durata in zile a unei rotatii a scazut. Totusi durata in zile a unei rotatii depaseste 30 de zile, ceea ce inseamna ca intreprinderea inca se mai confrunta cu greutati de incasare a facturilor emise. In legatura cu durata de achitare a furnizorilor putem spune ca a scazut numarul de zile cu 420 zile fata de anul anterior, dar inca intreprinderea se confrunta cu dificultati in ceea ce priveste onorarea obligatiilor de plata fata de furnizori, cele 30 de zile admise ca fiind situatia optima fiind cu mult depasite.

Structura necesarului de fond de rulment


- lei -

SPECIFICATIE Stocuri (St)

Creante din exploatare

Active ciclice din exploatare Datorii din exploatare Nevoia de fond de rulment din exploatare (NFRe) Variatia NFRe 0% Rata nevoilor curente din exploatare -409.76% (RACe) Nevoia de fond de rulment (NFR) -2598638 Nevoia de fond de rulment in afara 171776 exploatarii (NFRae) NFRe = Active ciclice din exploatare - Datorii din exploatare NFRae =NFR - NFRe RACe = (NFRe / Active ciclice din exploatare) x 100

PERIOADA DE ANALIZA 2005 2006 2007 110551 120132 17413 565545 279131 91629 676096 399263 109042 3446510 4283730 1688550 -2770414 -3884467 -1579508 40.21% -972.90% -1571041 2313426 -59.33% -1448.53% 1037329 2616837

Active ciclice din exploatare = Stocuri + Creante din exploatare

In anul 2007 excedentul de nevoi curente din exploatare scade cu - 59.33%, reprezentand -1448.53% din totalul nevoilor din exploatare. In analiza NFR ponderea cea mai mare o are NFRae si nu NFRe care este considerata a fi partea stabila a NFR. Variatia NFRe este determinata de urmatorii factori : -Cifra de afaceri (CA) : cresterea volumului de vanzare corelata cu tendinta de scaderea a stocurilor au condus la diminuarea NFRe; -Modul de gestionare a stocurilor : accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor a determinat diminuarea NFRe

Obiectul de activitate: fiind o intreprindere cu activitate de comert caracterizata printr-un cuantum mic al valorii adaugate si un ciclu de exploatare scurt, NFRe este foarte mic si in acest caz chiar si negativ. Rata nevoilor curente din exploatare (RACe) ne arata ca ponderea nevoilor ciclice din exploatare neacoperite din pasivele ciclice este foarte mica, ajungand in 2007 la -1448.53%, fata de 50% cat este procentul maxim admis. Depasirea valorii de 50% indica un dezechilibru in finantarea curenta a activitatii. In acest caz insa, putem spune ca firma nu se confrunta cu un astfel de dezechilibru. Viteza de rotatie a necesarului de fond de rulment
- lei -

SPECIFICATIE Necesarul de fond de rulment (NFR) Cifra de afaceri (CA) Numarul de rotatii (Nr) Viteza de rotatie a NFR (VNFR) Marja de securitate minima Marja de securitate maxima
Numarul de rotatii = CA / NFR

PERIOADA DE ANALIZA 2005 2006 2007 -2598638 -1571041 1037329 618269 259969 776356 -0.23 rot -0.16 rot -0.74 rot -1534 zile -2205 zile 487 zile 30 zile 30 zile 30 zile 90 zile 90 zile 90 zile

VNFR = (NFR / CA) X 365

In anul 2007, comparativ cu anii 2005 si 2006, durata in zile a unei rotatii creste de la -1534 zile in 2005, respectiv -2205 zile in 2006, ajungand la 487 zile, tendinta de crestere a indicatorului fiind nesanatoasa.
Graficul urmator releva evolutia NFR in perioada analizata:

. REALIZAREA SI INTERPRETAREA TABLOULUI DE FINANTARE

Tabloul de finantare se elaboreaza pe baza bilantului si a contului de rezultate pentru a explica modul de formare a FR si a relatiei acestuia cu soldul de trezorerie. Ecuatia fundamentala este urmatoarea : FR =NFR + TN Din tabloul de finantare se evidentiaza fluxurile de resurse financiare mobilizate prin intreprindere care provin din autofinantare, din aportul de capital si din imprumuturi noi, cat si utilizarea acestora pentru investitii, plata dividendelor, rambursarea imprumuturilor.
- lei -

SUME RESURSE 12653094Capacitatea de autofinantare 61050Imprumuturi noi 960455 13674599TOTAL Variatia FRNG = -10235901 (scadere) Cresteri de stocuri 2458760Cresterea datoriilor din exploatare Cresteri de creante 7081441 TOTAL 9540201TOTAL 1. Variatia NFRe = -13243 (scadere) Cresteri de creante din 1712376Cresterea datoriilor din afara afara exploatarii exploatarii 2. Variatia NFRae = 1508467 (crestere) Variatia NFR (total 1 + 2) = 1495224(crestere) Cresterea activelor trezoreriei 605685 Cresterea creditelor de trezorerie 3. Variatia TN = -11732125 (scadere) Variatia FRNG (total 1 + 2 + 3) = -10235901 (scadere)

NEVOI Achizitii active fixe Dividende platite Rambursari imprumuturi TOTAL

SUME 99298 3339400 3438698 9553444 9553444 203909

12337810

In tabelul de mai jos sunt prezentate valorile si variatiile echilibrului functional :

Specificatie Resurse stabile Intrebuintari stabile Fond de rulment net global (FRNG) Active de exploatare Datorii din exploatare Nevoia de fond de rulment din exploatare (NFRe) Active din afara exploatarii Datorii din afara exploatarii Nevoia de fond de rulment din afara exploatarii (NFRae) Nevoia de fond de rulment (NFR)

Perioada de analiza 2006 2007 2820077 1987709 3309291 12712854 -489244 -10725145 390449 100228 3551232 3274254 -3160783 -3174026 2313426 3405056 -1091630 -4252413 2616837 2200000 416837 -2757189

Variatia indicatorului

-10235901

-13243

1508467 1495224

CAP5 CONCLUZII SI PROPUNERI: In urma analizei economico-financiare efectuata la S.C. "COCOSUL ALB S.R.L. Oradea, s-au putut desprinde o serie de aspecte, atat pozitive, cat si negative, cu privire la echilibrul financiar al societatii. Pentru a se observa mai bine concluziile constatate de-a lungul celor trei ani supusi analizei echilibrului financiar si pentru a le intelege mai bine acestea sunt prezentate in paralel in schema urmatoare, care este impartita pe cele doua perioade - 2005-2006, respectiv 2006-2007: Perioada de analiza 2005-2006 Perioada de analiza 2006-2007 Din punct de vedere al echilibrului permanent Puncte tari: Puncte tari: Existenta unui echilibru financiar Are loc o crestere a fondului de sanatos intre resursele si utilizarile rulment propriu comparativ cu ceilalti permanente; ani si o scadere a fondului de rulment strain, ceea ce inseamna ca are loc o scaderea a datoriilor pe termen lung Variatia resurselor stabile este utilizate la finantarea activelor superioara variatiei nevoilor stabile, circulante. determinand un fond de rulment pozitiv si in crestere; Puncte slabe: Fondul de rulment s-a realizat in cea

mai mare parte pe baza resurselor Existenta unui dezechilibru financiar proprii, ceea ce indica o buna intre resursele si utilizarile permanente; structura a fondului de rulment. Variatia resurselor stabile este Puncte slabe: inferioara variatiei nevoilor stabile, determinand un fond de rulment negativ Viteza de rotatie a fondului de si in scadere; rulment se situeaza peste limita minima admisa Viteza de rotatie a fondului de rulment nu se situeaza intre limitele admise; Rata de finantare a activelor circulante din fondul de rulment este negativa si in scadere, deci FRN nu reuseste sa finanteze nevoile ciclice. Exista dificultati in ceea ce priveste echilibrul financiar, respectiv solvabilitatea. Din punct de vedere al echilibrului curent Puncte tari:

Puncte tari:

Existenta unui echilibru in ceea ce Rata nevoilor curente din exploatare priveste resursele si utilizarile (RACe) arata ca ponderea nevoilor ciclice; ciclice din exploatare neacoperite din pasivele ciclice este foarte mica, deci se poate spune ca firma nu se confrunta cu Obtinerea unui excedent de resurse un dezechilibru in finantarea curenta a ciclice din afara exploatarii care vor activitatii. fi folosite la finantarea exploatarii; Rata nevoilor curente din exploatare Puncte slabe: (RACe) arata ca nevoile ciclice din exploatare sunt acoperite de pasivele Viteza de rotatie nu este situata intre limitele admise; ciclice, deci firma nu se confrunta cu un dezechilibru in finantarea curenta a activitatii. Ponderea foarte mare a NFRae in NFR, comparativ cu ponderea foarte mica a Puncte slabe NFRe detinuta de NFR. Viteza de rotatie a nevoii de fond de rulment nu se situeaza intre limitele admisibile; In analiza NFR ponderea cea mai

mare o are NFRae si nu NFRe care este considerata a fi partea stabila a NFR. Din punct de vedere al echilibrului global Puncte tari: Puncte slabe: Patrimoniul net este in crestere Variatia negativa a trezoreriei (cashflow negativ);

Variatia pozitiva a trezoreriei nete (cash-flow pozitiv); Fondul de rulment nu reuseste sa acopere necesarul de fond de rulment, determinand trezoreria negativa. Fondul de rulment reuseste sa acopere necesarul de fond de rulment, determinand trezoreria Patrimoniul net este in scadere. pozitiva.

Pe perioada analizata fondul de rulment are valori pozitive, dar si negative in anul 2007, avand deci o evolutie crescatoare, ajungand insa, ca in 2007 aceasta evolutie sa devina chiar descrescatoare. Aceasta inseamna ca in prima perioada (2005 -2006) resursele permanente au acoperit integral nevoile stabile cu exceptia anului 2007. Fondul de rulment pozitiv si in crestere din perioada 2005-2006 este interpretat ca fiind o situatie favorabila ce reflecta un surplus de surse permanente fata de alocarile permanente, fiind o consecinta a activitatii rentabile a intreprinderii, respectiv a reinvestirii unei parti a profitului obtinut . In mod contrar, fondul de rulment negativ inregistrat in anul 2007 reflecta faptul ca in perioada 2006-2007 acesta nu poate finanta nevoile ciclice, rezultat ce poate fi observat si din calculul ratei de finantare a activelor circulante din fondul de rulment care in 2007 scade si inregistreaza o valoare negativa. Daca realizam o analiza pe ansamblu, observam ca in perioada 2005-2006 firma are un echilibru financiar sanatos, insa pe perioada 2006-2007 firma are un echilibru financiar precar. Acest dezechilibru inregistrat de intreprindere in perioada 2006-2007 este determinat de : -dezechilibrul dintre resursele si utilizarile permanente, cauzat de existenta unui fond de rulment negativ; - dezechilibrul existent intre resursele si utilizarile ciclice, manifestat prin cresterea nevoii de fond de rulment. Cauzele care au determinat aceasta crestere sunt: - cresterea vanzarilor; -cresterea activelor circulante intr-o proportie mai mare decat a cifrei de afaceri; -caderea vitezei de rotatii a activelor circulante, mai ales a stocurilor.

Aceste cauze au determinat o crestere a nevoii de fond de rulment peste excedentul de resurse stabile (FRN). Altfel spus, excedentul de resurse stabile nu a reusit sa acopere integral excedentul de nevoi ciclice. Aceasta a dus la obtinerea unei trezorerii nete negative, ca expresie a dezechilibrului financiar existent. Principala consecinta a dezechilibrului din anul 2007 este scaderea capacitatii de plata surprinsa de indicatorii de lichiditate si solvabilitate. Singurii indicatori dintre acestia care inregistreaza valori satisfacatoare sunt: lichiditatea curenta si solvabilitatea financiara. Pentru imbunatatirea situatiei din punct de vedere al echilibrului, intreprinderea trebuie sa actioneze in vederea : cresterii fondului de rulment pe baza capitalului propriu; accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante;

accelerarea incasarilor, incetinirea platilor si apelarea la imprumuturi pe termen scurt pentru a nu exista dificultati in ceea ce priveste solvabilitatea; eficientizarea activitatii de exploatare; realizarea ritmica si pe masura cerintelor a aprovizionarii, a productiei si comercializarii produselor; asigurarea unei cresteri a capacitatii de autofinantare prin reducerea cheltuielilor in general a celor cu personalul si cele efectuate pentru lucrari si servicii prestate de terti, astfel incat capacitatea de autofinantare sa poata fi destinata a acoperii: o o o o o o o o o finantarea unor nevoi a gestiunii curente; cresterea fondului de rulment; finantarea totala sau partiala a noilor investitii; rambursarea imprumuturilor contractate; remunerarea capitalului investit. asigurarea unei cresteri a autofinantarii nete care sa permita: atragerea de capital de pe piata financiara cand intreprinderea intampina dificultati; franarea indatorarii si reducerea cheltuielilor financiare; masurarea randamentului capitalurilor proprii; asigurarea intreprinderii a unui mare grad de libertate in alegerea investitiilor.

Bibliografie : 1.Contabilitatea si finantele pe intelesul tuturor de Peter Atrill si Eddie Mclaney,edit Rentrop si Straton(www.rs.ro),2006 2.Manual de inginerie economica,prof. Ioan Abrudan si Dan Candea,edit Dacia,2002 3.Analiza situatiei financiare -studiu de caz, Eros-Stark L., Pantea M, Editura Marineasa, Timisoara, 1999.

3.Diagnostic global strategic, . Niculescu Maria ,editura Economic, Bucuresti, 1997. 4.Finante si gestiune financiar, Toma M., Brezeanu P ,editura Economic, Bucuresti, 1996. 5.Gestiunea financiar a ntreprinderii,Vintil Georgeta, editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 2000. 6.http://imtuoradea.ro/auo.fmte/files-2006/MIE_files/Dorina%20Popa%201.pdf 7.http://www.lichidarijudiciare.com/legislatie/notiuni_economice/Analiza_Economica_fi nal.pdf 8. http://www.contacont.ro/articol/11787/fondul-de-rulment-fr.htm 9. http://www.contabilizat.ro/dictionar_economic_si_financiar~termenfond_de_rulment.html 10.http://www.referatele.com/referate/economie/online5/FINANTE---CURSURIreferatele-com.php 11. http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=2694 12.. Adochiei M. Finanele ntreprinderii, Ed. Sylvi, Bucureti, 2000; 13.. Andone I., ugui Al., Sisteme inteligente n managemant, contabilitate, finane, bnci i marketing, Ed. Economic, Bucureti, 1999; 14. Georgescu N. Analiza bilanului contabil, Ed. Economic, Bucureti, 2002; 15. Manolescu G., Petre I., Finanele ntreprinderii, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 1999; 16. Marin D., Gestiunea financiar a ntreprinderii, ediia a II-a, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2005; 17. Moroan I., Analiza economico-financiar. Tehnici i metode. Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2002; 18. Petrescu S., Analiz i diagnostic financiar-contabil Ghid teoretico aplicativ Editura CECCAR, Bucureti, 2006; 19. Pop At., Contabilitate financiar romneasc armonizat cu Directivele Contabile Europene i Standardele Internaionale de Contabilitate, Editura Intelcredo, Deva, 2002; 20. Ristea M., coordonator, Catedra de Contabilitate, Audit i Control de gestiune, ASE Bucureti, Contabilitatea financiar a ntreprinderii, Editura Universitar, Bucureti, 2005; 21. Ristea M., Dumitru C.G., Contabilitatea aprofundat, Editura Universitar, Bucureti, 2005; 23. Stancu I., Finane, ediia a III-a, Editura Economic, Bucureti, 2005; 24. Toma M., Alexandru F., Finane i gestiunea financiar de ntreprindere, Ed. Economic, Bucureti, 1998;