ACCESIUNEA Accesiunea imobiliara naturala : a)Aluviunea : este regelementata de art.495 C.C.

Potrivit acestui text, aluviunile sunt cresterile de pamant care se fac succesiv si pe nesimtite pe malurile apelor curgatoare. Aluviunile se cuvin proprietarului riveran. Potrivit art.496 din C.C., proprietarul riveran dobandeste si proprietatea pamanturilor lasate prin retragerea pe nesimtite a apelor curgatoare de la unul dintre maluri catre celalalt mal, fara ca proprietarul tarmului opus sa poata reclama pamantul pierdut. In cazul in care apa curgatoare isi schimba cursul, albia le ramane proprietarilor riverani. b)Avulsiunea : consta potrivit art.498 C.C. in adaugarea la pamantul unui proprietar a unei mari parti de pamant rupta din pamantul altui proprietar. Aceasta adaugire devine proprietatea celui la pamantul caruia s-a alipit afara in cazul in care fostul proprietar o revendica timp de 1 an. Revendicarea este imprescriptibila daca bucata de pamant apartine domeniului public. c)Insulele si prundisurile : care se formeaza pe raurile nenavigabile si neplutitoare sunt ale proprietarului tarmului pe care ele s-au format. In cazul in care insula formata ar trece peste jumatatea raului, fiecare proprietar riveran are un drept de proprietate asupra acelei parti din insula care se intinde spre el, pornind de la jumatatea raului. Daca insa un rau formeaza un brat nou care taie in inconjoara pamantul unui proprietar riveran formand astfel o insula, proprietarul nu pierde pamantul ce s-a transformat in insula chiar daca ea s-a format pe cursul unui rau navigabil sau plutitor. d)Accesiunea animalelor : este reglementata de art.603 C.C. care prevede ca orice animale sau zburatoare salbatice trec in cuprinsul nostru, se fac ale noastre pe cat timp raman la noi, afara numai daca asemenea trecere s-a ocazionat prin fraude sau artificii. Animalele salbatice despre care face vorbire textul nu trebuie sa faca parte din fondul cinegetic, cu privire la care legea speciala dispune astfel : porunbei, albine. Accesiunea imobiliara artificiala : Accesiunea imobiliara artficiala presupune spre deosebire de cea naturala interventia omului si obligatia proprietarului ce beneficiaza de ea sa-i plateasca despagubiri celui in detrimentul caruia s-a produs. C.C. reglementeaza accesiunea imobiliara artficiala in 2 cazuri si anume : A)Lucrarile facute de proprietar pe terenul sau dar cu materialele altcuiva B)Lucrarile facute de o persoana cu materialele sale pe terenul altuia. A)Lucrarirle facute de proprietar pe terenul sau cu materialele altcuiva : Potrivit art.493 C.C. Proprietarul pamantului care a facut constructii, plantatii si lucrari cu materiale straine, este dator sa plateasca valoarea materialelor. Acelasi text mai precizeaza ca proprietarul materialelor nu are dreptul sa le ridice. B)Lucrarile facute de o persoana cu materialele sale pe terenul altuia, este ipoteza prevazuta de art.494 C.C. Acest text distinge la randul sau 2 situatii juridice si anume : 1)Situatia constructorului de rea credinta 2)Situatia constructorului de buna credinta 1)Situatia constructorului de rea credinta: Este constructor de rea credinta acela care desi cunoaste ca un teren apartine altcuiva executa totusi lucrarea. In acesta situatie proprietarul terenului, are posibilitatea de a opta pentru pastrarea lucrarilor a caror proprietar devine prin efectul accesiunii cu obligatia de a despagibi pe constructor cu valoarea materialelor si pretul muncii, fara a avea insa in vedere sporirea valorii fondului. In virtutea dreptului sau de a opta, proprietarul terenului poate obliga insa pe constructor sa-si ridice pe cheltuiala sa lucrarile facute si sa plateasca daune intere pentru prejudiciile suferite de proprietarul locului. In practica instantelor judecatoresti s-a stabilit, constant ca solutia daramarii sau desfiintarii de constructii va fi pe cat posibil inlocuita cu cea a acordarii de despagubiri. Daca totusi se opteaza pentru ridicarea constructiilor, vor fi urmarite si dispozitiunile Legii nr.50/1991 in privinta autorizatiei de desfiintare prevazuta de art.9. 2)Situatia constructorului de buna credinta : Este constructor de buna credinta acela care, necunoscund ca terenul apartine altcuiva, crezand ca este al sau, ridica pe el diferite lucrari. In acesta situatie, proprietarul terenului devine si proprietar al constructiei fara a mai putea cere daramarea si ridicarea lucrarilor. Totodata, el este tinut sa-l dezdauneze pe constructor. In acesta

privinta, art.494 C.C. confera proprietarului terenului posibilitatea de a opta fie pentru plata valorii materialelor si a pretului muncii, fie pentru plata unei sume de bani egala cu aceea a cresterii valorii fondului. Pana la achitarea cuvenitelor dezdaunari, constructorul de buna credinta are un drept de retentie cu privire la constructiile facute de el. Dreptul de creanta al constructorului este prescriptibil in timp de 3 ani de la formularea de pretentii de catre proprietarul terenului. Accesiunea mobiliara : a)Adjunctiunea presupune conform art.504 C.C. ca daca 2 lucruri a 2 deodebiti stapani sau unit impreuna incat amandoua formeaza un singur tot, dar se pot desparti si conserva fiecare in parte dupa despartire, atunci totul format este al proprietarului lucrului care constituie partea principala, ramanand el dator a plati celuilalt proprietar pretul lucrului ce a fost unit cu pricipalul. Adjunctiunea este specifica incadrarii unui tablou intr-o rama ori montarii unei pietre pe un inel. b)Specificatiunea consta in prelucrarea unei materii astfel incat se obtine un obiect nou. In aceasta situatie, proprietarul materiei intrebuintate are dreptul sa solicite lucurul facut din ea, cu obligatia de a plati potrivit art.508 din C.C. pretul muncii. Daca dimpotriva munca inglobata da o vadita valoare lucrului confectionat, cel ce a muncit isi pastreaza bunul ca proprietar, cu obligatia de a-i plati proprietarului materiei pretul acesteia. Sub titlu de exemplu, specificatia este intalnita in cazul confectionarii unui costum de haine dintr-o stofa, sau realizarii unei sculpturi dintr-un bloc de piatra. c)Confuziunea sau amestecul exista atunci cand 2 sau mai multe miscatoare apartinand unor proprietari diferiti sau unit in asa fel incat nu se mai pot recunoaste. Daca unul dintre bunuri poate fi considerat principal, proprietarul acestuia va deveni proprietar al intregului bun, cu obligatia de al despagubi pe celalalt. Din contra, daca ambele bunuri sunt echivalente, lucurul rezultat devine comun, coproprietarii avand posibilitatea de a solicita impartirea lui. Exista confuziune in sensul legii civile, in situatia topirii a 2 metale ori a amestecarii a 2 lichide.

Tratamentul juridic constructorului tic buna-credinta Tratamentul juridic constructorului tic buna-credinta ALTE DOCUMENTE Prin constructor de buna-credinta se ntelege acea persoana care Istoria dreptului roman ridici o constructie, face o plantatie sau alta lucrare pe un teren, avnd convingerea ferma, dar eronata, ca acel teren este Drepturile subiective propriet 232n1322c atea sa. El nu stie ca terenul nu i apartine n CERERE DE INVESTIRE CU TITLU proprietate. EXECUTORIU A UNEI HOTARARI Potrivit art. 494 C. civ, proprietarul terenului, n ipoteza pe care o JUDECATORESTI analizam, adica a constructorului de buna-credinta, este obligai sa delict - Notiune si definitie accepte accesiunea, dar, pentru a nu se mbogati Iara justa cauza, Continutul legal va trebui sa opteze ntre doua posibilitati: CET EANUL EUROPEAN , sa plateasca constructorului contravaloarea materialelor si a CET ENIA EUROPEAN sI muncii; MODUL DE SOCIETATE sa plateasca constructorului o suma egala eu cresterea valorii DREPT Metodologia cercetarii juridice fondului ca urmare a ridicarii constructiei. COMBATEREA EVAZIUNII Solutiile adoptate de legiuitor au fost criticate n doctrina juridici, FISCALE considerndu-se ca se creeaza constructorului de buna-credinta o COMISIA EUROPEAN situatie inferioara celui de rea-credinta, tic vreme ce acesta din urma este ndreptatii sa primeasca o suma egala cu cea cheltuita, pe cnd cel de rea-credinta poate fi n situatia de a primi mai putin. Aceasta critica nu este ntemeiata deoarece proprietarul terenului, mi are posibilitatea de a-l constrnge pe constructorul de reacredinfa1 si primeasca o suma mai mica de bani, daca nu vrea sa fie obligat la darmarea constructiei si ridicarea materialelor. Mai nti, buna-credinta a fost dedusa din existenta unui titlu asupra terenului, titlu ale carui vicii nu sunt cunoscute de catre dobnditor Instanta noastra suprema a aratat ca "Bunacredinta a constructorului rezulta exclusiv clin convingerea pe care o are n momentul efectuarii lucrarilor, ci fondul pe care construieste sau planteaza este al sau, prin faptul ca ii poseda n virtutea unui titlu translativ de proprietate ale carui vicii nu-i sunt cunoscute Aceasta interpretare restrictiva a fost mai trziu abandonata, instantele judecatoresti deducnd buna-credinta, nu numai din existenta unui titlu translativ de proprietate, ci si din alte mprejurari. ntr-adevar, n sfera constructorilor de buna-credinta a fost inclus si coproprietarul care a construit pe terenul comun, atunci cnd a ridicat constructia n prezenta si Iara opunerea celuilalt coproprietar. Buna-credinta. poate fi dedusa .si din alte mprejurari, cum ar fi promisiunea de donatie a terenului facuta de proprietar, constructorul avnd convingerea ca n curnd va dobndi dreptul asupra terenului. Constructorul este de buna-credinta atunci cnd ridica constructia pe terenul pe care l poseda n baza unui antecotract de vnzare - cumparare'. Reauacredinta este nlaturata si Munci cnd constructorul a fost ncurajat n edificarea constructiei, prin atitudinea de toleranta si pasivitate a proprietarului. Aceasta atitudine de toleranta din partea proprietarului terenului pe parcursul edificarii constructiei, urmata de sesizarea instantei judecatoresti Ia terminarea constructiei, a fost interpretata ca un abuz de drept din partea proprietarului. Buna-credinta a constructorului trebuie .sa existe n momentul edificarii constructiei, chiar daca dupa aceea a devenit de rea-credinta. n ipoteza n care a avut loc rezolutiunea contractului pe temeiul caruia s-a dobndii proprietatea terenului pe care cumparatorul a ridicat o constructie, practica judiciara a statuat ca trebuie retinuta .buna-credinta a constructorului daca edificarea a avut loc nainte de introducerea actiunii n revendicare. Buna-credinta de Ia data construirii este aceea care va evita retroactivitatea rezolutiunii. In ceea ce priveste stabilirea ntinderii dreptului de creanta al constructorului, n ipoteza n care se plateste valoarea materialelor si

manopera constructiei, n practica judiciara se considera ca aceste evaluari urmeaza a se face-tii raport cu momentul executarii lucrarilor, iar nu data pronuntarii hotarrilor judecatoresti. mpartasim opinia potrivit careia ntinderea despagubirilor datorate de proprietar trebuie stabilita n raport cu valoarea materialelor si pretul muncii din momentul pronuntarii hotarrii judecatoresti, pe temeiul principiului mbogatirii fara justa cauza. Proprietarul terenului restituie constructorului Minai n masura mbogatirii sale, iar nu valoarea ntregii saraciri, Daca, ntre timp, constructiile au pierit din cauza de forja majora, potrivit principiului mbogatirii Iara justa cauza, constructorul nu va mai avea dreptul la nici o despagubire deoarece proprietarul terenului nu s-a mbogatit

Resursa ta de Drept: Accesiunea imobiliara artificiala avocat Magdalena Popeanga popeanga@dreptonline.ro -----------------------Link util Intreaba un avocat -----------------------Accesiunea reprezinta incorporarea materiala a unui lucru mai putin important in un lucru mai important [Ion P. Filipescu, Dreptul civil. Dreptul de proprietate si alte drepturi reale, Editura Actami, Bucuresti, 1998, pag. 240]. Sensul mai larg al accesiunii este insa dat de art. 482 C. civ.: "Proprietatea unui lucru mobil sau imobil da drept asupra tot ce produce lucrul si asupra tot ce se uneste, ca accesoriu, cu lucrul, intr-un mod natural sau artificial. Acest drept se numeste drept de accesiune." Intrucat in cazul in care cele doua lucruri apartin unor proprietari diferiti, titularul dreptului asupra lucurlui mai important devine si titularul dreptului asupra lucrului mai putin important, accesiunea apare si ca un mod de dobandire a proprietatii. In functie de obiectul principal, accesiunea poate fi: imobiliara (artificiala sau naturala) mobiliara (artificiala sau naturala) Accesiunea imobiliara artificiala Accesiunea imobiliara artificiala presupune interventia omului. Se disting doua cazuri: Ipoteza A: proprietarul ridica pe terenul sau o constructie sau o plantatie dar cu materialele altcuiva Ipoteza B: o alta persoana decat proprietarul terenului ridica pe teren o constructie sau o plantatie, cu propriile materiale Potrivit legii, lucrul principal este considerat terenul, prin urmare, proprietarul terenului devine si proprietarul constructiei sau plantatiei: superficies solo cedit - art. 493 C. civ, art. 494 C. civ. Ipoteza A: In temeiul accesiunii, proprietarul terenului este si proprietarul lucrarilor si este obligat la plata valorii materiel3elor de la data efectuarii constructiei cu eventual daune interese. Ipoteza B: In temeiul accesiunii, proprietarul terenului este si proprietarul lucrarilor si este obligat la plata unei despagubiri catre constructor. Daca insa proprietarul nu invoca dreptul de proprietate prin accesiune asupra constructiei ridicate de alta persoana pe terenul sau, lasandu-l pe constructor sa foloseasca nestingherit constructia, nu poate fi obligat la despagubiri. In aceasta ipoteza, se face distinctia dupa cum constructorul este de buna-credinta sau de rea-credinta. Constructorul este de buna credinta atunci cand nu stia ca terenul apartine altuia, crezand in temeiul unui titlu ale carui vicii nu le cunoaste, ca ii apartine lui si le construieste pe acel teren. de asemenea este de rea credinta atunci cand cunoaste ca terenul apartine altcuiva si totusi face constructia, plantatia, lucrarea [Ion P. Filipescu, Dreptul civil. Dreptul de proprietate si alte drepturi reale, Editura Actami, Bucuresti, 1998, pag. 244]. In cazul constructorului de buna credinta, proprietarul devine proprietar al constructiei, fara a mai putea cere daramarea si ridicarea constructiilor., trenuind insa sa dezdauneza pe constructor.

Constructorul este de rea credinta, proprietarul poate opta intre a pastra lucrarile cu obligatia de a-l dezdauna pe constructor sau posibilitatea de a-l obliga pe constructor sa isi ridice constructiile.

Accesiune imobiliara artificiala Accesiune imobiliara ce se realizeaza prin interventia si activitatea omului. Art.493-494 Cod Civil reglementeaza doua cazuri de accesiune imobiliara artificiala: a) accesiunea constructiilor, plantatiilor sau altor lucrari facute de un proprietar pe terenul sau cu materialele aflate in proprietatea altei persoane (art.493 Cod Civil - proprietarul terenului devine si proprietar al constructiei, plantatiei sau altei lucrari, prin accesiune. El este insa indatorat in virtutea principiului imbogatirii fara just temei, sa plateasca valoarea materialelor celui caruia I-au apartinut. De asemenea, poate fi obligat si la plata de daune interese in conditiile raspunderii civile delictuale. b) Accesiunea constructiilor, plantatiilor sau altor lucrari facute de o persoana cu materialele sale pe un teren, aflat in proprietatea altuia (art.494 Cod Civil) - de regula proprietarul terenului devine, prin accesiune, si proprietar al constructiilor, plantatiilor si lucrarilor reaizate, avand insa obligatia sa-l despagubeasca pe constructor tot pe temeiul principiului imbogatirii fara justa cauza. Tratamentul juridic al constructorului este insa diferit, dupa cum el a fost de rea-credinta sau, dimpotriva, de buna-credinta. Prin constructor de rea-credinta se intelege acea persoana care ridica o constructie sau face o plantatie sau alta lucrare pe un teren, cunoscand ca terenul in cauza nu-I apartine, ci este proprietatea altuia. Intr-o atare situatie, potrivit art.494 alin.1-2 si alin.3, prima parte, proprietarul terenului are dreptul de a opta pentru una din urmatoarele doua posibilitati: - fie sa invoce accesiunea devenind proprietar al constructiei, plantatiei ori lucrarii respective, cu obligatia de a plati constructorului de reacredinta valoarea materialelor si pterul muncii, - fie sa-l oblige pe constructorul de rea-credinta sa procedeze la desfiintarea sau ridicarea constructiei, plantatiei sau lucrarii respective, pe propria lui cheltuiala, si de a pretinde daune-interese, daca a suferit un prejudiciu, in conditiile raspunderii civile delictuale. Prin constructor de bunacredinta se intelege acea persoana care ridica o constructie, face o plantatie sau alta lucrare pe un teren, avand convingerea ferma, dar eronata ca acel teren se afla inproprietatea sa. Buna-credinta trebuie sa existe in momentul cand s-au facut lucrarile, chiar daca dupa terminarea lor a devenit de rea-credinta. Invocand accesiunea, proprietarul terenului este indatorat, in temeiul principiului imbogatirii fara justa cauza sa-l despagubeasca pe constructor. In ce priveste intinderea obligatiei de despagubire, proprietarul terenului are dreptul sa opteze intre doua solutii posibile: - fie sa-l indemnizeze pe constructor cu o suma de bani egala cu valoarea materialelor si pretul muncii, - fie sa-I plateasca o suma de bani reprezentand sporul de valoare a terenului inregistrat ca urmare a ridicarii constructiei, efectuarii plantatiei sau facerii altei lucrari.

Capitolul I Sec ia civil Sec iunea 1. Drept civil 1. mp r eal judiciar . Formarea i compunerea loturilor Articolul 741 C. civ. consacr principiul atribuirii n natur , prin formarea i compunerea attor loturi c i cop rta i sunt, modalitate de mp r ire care confer egalitatea n drepturi a fo tilor cop rta i. n cazul n care loturile nu sunt egale n valoare, ele se ntregesc printr-o sum de bani (art. 742 C. civ.). Curtea de Apel Ia i, decizia civil nr. 21 din 17 ianuarie 2007 Reclamanta B.A. a chemat n judecat pr ii R.A. .a., pentru a se dispune mp r eala judiciar a averii r mase de pe urma defunctei B.M., masa succesoral fiind compus din suprafa a de 2,2800 ha pe amplasamentul indicat n ac iune pentru care autoarea are drept de proprietate stabilit conform Legii nr. 18/1991 i emis titlul de proprietate. Prin sentin a civil nr. 4293 din 23 mai 2005, Judec toria Ia i admite ac iunea, stabile te calitatea de mo tenitori, cotele, compunerea masei i dispune ie irea din indiviziune, n natur prin formarea loturilor, n suprafe e egale, instan a nsu indu- i concluziile expertizei tehnice. Loturile au fost atribuite prin tragerea la sor i, modalitate acceptat de p r i. Tribunalul Ia i, prin decizia civil nr. 227 din 26 februarie 2006, respinge apelul declarat de prtul B.M., care a solicitat schimbarea loturilor, ce nu sunt egale valoric. Tribunalul a re inut c nu exist niciun motiv pentru schimbarea loturilor, ceilal i mo tenitori nu sunt de acord, to i au acceptat tragerea la sor i, n prim instan , iar prin expertiz tehnic terenul a fost individualizat, evaluat i lotizat. 2 Culegere de practic judiciar 2007 Recurentul B.M. a ncadrat motivele de recurs n art. 304 pct. 6 i 9 C. proc. civ., ntruct loturile nu sunt atribuite echitabil fa de to i mo tenitorii i, cum loturile sunt inegale valoric, instan a nu a mai acordat sultele cuvenite. Recursul este fondat. Prin ac iunea introductiv de instan reclamanta B.A. a chemat n judecat pr ii pentru a se partaja i dispune ie irea din indiviziune asupra suprafe ei de 2,28 ha teren r mas mo tenire de la autoarea lor B.M. Potrivit raportului de expertiz efectuat n cauz , valoarea unitar de circula ie a terenurilor ce compun masa succesoral este de 4,40 euro/m2, cu excep ia lotului B din parcela A. 3756/1 care, fiind traversat de re eaua electric aerian , are o valoare de circula ie diminuat cu 50 %, respectiv de 2,20 euro/m2. Conform variantei II din raportul de expertiz valoarea lotului atribuit reclamantei B.A. este de 23.298 euro, a prtului-recurent B.P. este de 20.625 euro, a prtei R.A. este de 25.080 euro, iar al prtei B.E. este de 23.892 euro. ntr-adev r, ca ntindere, conform cotei fiec ruia dintre mo tenitori, loturile atribuite sunt egale n suprafa , dar valoarea acestora este

diferit . Formarea i compunerea loturilor trebuie ns f cut cu respectarea dispozi iilor art. 741 C. civ., adic dndu-se fiec rei p r i, pe ct se poate, aceea i cantitate de imobile de aceea i valoare, evitndu-se ns diviziunea peste m sur a fondurilor. Potrivit art. 742 C. civ. inegalitatea p r ilor n natur se compenseaz prin bani. Prin urmare, este fondat sus inerea recurentului c , de i ca ntindere a suprafe ei, fiecare mo tenitor a primit aceea i suprafa de teren, ca valoare ns acestea difer , lotul atribuit acestuia fiind de 20.625 euro. Sub acest aspect, motivul de recurs invocat este ntemeiat. Recursul a fost admis i a s-a dispus ca, n raport de valoarea fiec rui lot, s i se achite prtului B.P. sulte compensatoare de c tre ceilal i mo tenitori, calculate n raport de cota fiec ruia i valoarea lotului atribuit. n ceea ce prive te schimbarea loturilor solicitat de recurent, n sensul de a i se atribui lotul ce a fost atribuit prtului R.A., solicitarea nu a fost primit , avnd n vedere c atribuirea loturilor s-a f cut prin tragere la sor i, n varianta a II-a propus de expert, toate p r ile fiind de acord cu aceast modalitate de atribuire, loturile repartizate ca I. Sec ia civil 3 urmare a tragerii la sor i nefiind contestate, fapt consemnat n ncheierea de edin din 16 mai 2005, cu ocazia judec ii n fond. Faptul c ulterior prtul B.P. s-a r zgndit i a solicitat lotul ce i-a fost atribuit prtei R.A., atta timp ct aceasta i-a manifestat dezacordul fa de cererea formulat , nu poate face ca n cauz s fie incident motivul de recurs circumscris pct. 6 din art. 304 C. proc. civ., n sensul c instan a nu s-a pronun at asupra a ceea ce s-a solicitat de c tre prt. Drept consecin , Curtea a admis recursul, a modificat n tot hot rrea tribunalului, admi nd apelul. A schimbat n parte sentin a n sensul stabilirii sultelor cuvenite i a p strat celelalte dispozi ii ale sentin ei. 2. Constatarea calit ii de constructor de bun -credin . Condi ii Codul civil, art. 494 alin. (1), art. 489, art. 497 Codul de procedur civil , art. 11 Posesorul este de bun -credin cnd posed ca proprietar n puterea unui titlu translativ de proprietate, ale c rui vicii nu i sunt cunoscute. Edificarea unei construc ii pe lotul n folosin atribuit unui ter , aflat n grad de rudenie cu beneficiarul locuin ei, nu i confer calitatea de constructor de bun -credin . Curtea de Apel Ia i, decizia civil nr. 498 din 7 noiembrie 2007 Reclamantul B.R. a chemat n judecat prtul R.I., pentru a se constata c este constructor de bun -credin al imobilului cu destina ia de locuin , situat pe terenul identificat n ac iune, proprietatea prtului. Judec toria Ia i, prin sentin a civil nr. 12803 din 29 noiembrie

2006, admite ac iunea, solu ia fiind p strat de Tribunalul Ia i, prin decizia civil nr. 418 din 6 iunie 2007. n situa ia de fapt, stabilit de instan a de fond i p strat n apel, s-a re inut, n esen , c locuin a a fost construit de reclamant n anul 1988, prin transformarea unor anexe gospod re ti, ntr-un imobil compus din trei camere, declarat la fisc n anul 1995, dat de la care pl te te impozite ca proprietar. La momentul edific rii construc iei, 4 Culegere de practic judiciar 2007 reclamantul a avut credin a c a construit pe terenul p rin ilor s i de i, n cuprinsul cererii de atribuire n proprietate a suprafe ei de 1000 m.p., reclamantul a ar tat c a primit o amend pentru construirea f r autoriza ie a imobilului. Sus ine recurentul c instan ele au interpretat i aplicat gre it dispozi iile legale privitoare la calitatea de constructor de bun -credin a reclamantului n contextul n care acesta cuno tea c terenul nu este proprietatea sa sau a p rin ilor s i, ct vreme ace tia construiser deja pe suprafa a de 500 m.p cump ra i de la C.A.P. anexele gospod re ti, iar la momentul ridic rii construc iei tia c terenul pe care construie te este lot n folosin al p rin ilor s i, lot care este circumscris ca destina ie doar folosirii lui pentru produc ia agricol , fiind exclus schimbarea destina iei acesteia. Recursul este fondat. Potrivit art. 492 C. civ. orice construc ie, planta ie sau lucru f cut n p mnt sau asupra p mntului, sunt prezumate a fi f cute de c tre proprietarul acelui p mnt cu cheltuiala sa i c sunt ale lui pn ce se dovede te din contra, care se complinesc cu cele prev zute n art. 494 C. civ. care reglementeaz i o alt situa ie, respectiv cea n care construc iile nu au fost edificate de proprietarul terenului pentru care legiuitorul a instituit prezum ia de proprietate prin articolul sus men ionat, fiind executate de c tre o a treia persoan , cu materialele ei. n aceast situa ie legiuitorul consecvent principiului nserat i n art. 489 C. civ. potrivit c ruia proprietatea p mntului cuprinde n sine proprietatea suprafe ei i a subfe ei lui a prev zut dou situa ii distincte. Astfel, prin art. 494 alin. (1) C. civ. se precizeaz c dac lucr rile i construc iile au fost f cute de c tre o a treia persoan cu materialele ei, proprietarul p mntului are dreptul de a le ine pentru dnsul sau de a ndatora pe acea persoan s le ridice. n aceast din urm situa ie legiuitorul a prev zut dou modalit i de dezd unare a constructorului edificiului realizat pe terenul altuia instituind distinc ia ntre constructorul de bun credin i cel de rea credin , esen ial fiind deci definirea acestei no iuni. Pentru a nu l sa dubii n interpretarea termenului de bun credin , prin art. 486 din C. civ. se arat c posesorul este de bun credin atunci cnd posed ca proprietar n puterea unui titlu translativ de proprietate, ale c rui vicii nu sunt cunoscute. I. Sec ia civil 5 Art. 486 C. civ. stipuleaz totodat c el (posesorul) nceteaz a mai fi de bun credin din momentul n care aceste vicii i sunt

cunoscute. Or, att instan a de fond ct i instan a de apel au ignorat dispozi iile legale suscitate, n contextul n care nsu i reclamantul, prin cererea din 11 martie 1991, n care solicita emiterea titlului de proprietate pentru o suprafa de 1000 m.p., a invocat ca acte doveditoare chitan ele de plat a amenzii aplicate pentru ridicarea casei f r autoriza ie, recunoscnd astfel faptul c n momentul edific rii construc iei el nu a edificat pe terenul s u, ci pe un teren care nu era nici proprietatea p rin ilor i nici de inut de ace tia ca lot n folosin . n atare situa ie att prima instan ct i instan a de apel trebuia s fac aplicarea dispozi iilor art. 487 C. civ., i s constate c reclamantul, cunoscnd c ridic construc ia pe lotul n folosin atribuit p rin ilor s i, a ncetat s mai fie constructor de bun credin , cu att mai mult cu ct nici nu de inea niciun fel de titlu pentru terenul pe care a construit. Rezult deci c reclamantul intimat nu se poate prevala de dispozi iile art. 486 C. civ. ntruct acest text este operant numai n situa ia n care posesorul iar n cazul de fa , constructorul posed terenul ca proprietar n puterea unui titlu translativ de proprietate, ale c rui vicii nu-i erau cunoscute. Cum ns n cauza de fa reclamantul-intimat nici m car nu avea vreun titlu translativ de proprietate, nu se poate re ine c acesta ar fi edificat construc ia prin bun credin pentru a se putea apoi prevala de dispozi iile art. 494 C. civ. Chiar dac ar fi primite sus inerile reclamantului intimat potrivit c rora noua construc ie ar fi fost realizat prin transformarea unor anexe gospod re ti ale p rin ilor lui ce se aflau pe lotul n folosin de inut de ace tia, acest fapt nu este de natur a nl tura reaua sa credin , ntruct de inerea lotului n folosin nu a echivalat niciodat cu atribuirea n proprietate, beneficiarul acesteia neavnd dect dreptul de a-l folosi, i nicidecum de a dispune de el nici m car prin schimbarea destina iei lui economice concrete. Ca atare, ntruct reclamantul a cunoscut de la nceput c ridic construc ia pe un teren care nu-i apar inea i asupra c ruia i p rin ii lui aveau doar un drept de folosin agricol , este cert c nu se poate re ine buna-credin a acestuia, n cauz fiind incidente dispozi iile art. 487 C. civ. i nu cele nscrise n art. 486 C. civ. 6 Culegere de practic judiciar 2007 A interpreta altfel dispozi iile legale suscitate coroborate cu probatoriul administrat, ar echivala cu o legalizare a abuzului i cu lipsirea de esen a dispozi iilor art. 480 C. civ. pentru proprietarul terenului, n contextul n care reclamantul nsu i recunoa te c , de i a fost somat i amendat anterior anului 1991 i dup aceast dat , pentru faptul c a ridicat ilegal construc ia, a continuat edificarea acesteia, asumndu- i astfel riscul prev zut de art. 493-494 C. civ. Curtea a admis recursul, a rejudecat cauza n fond i a respins ac iunea. 3. Frauda debitorului i ter ului cump r tor n privin a imobilului executat silit. Ac iune revocatorie Codul civil, art. 975

Existen a fraudei debitorului poate fi dovedit cu orice mijloc de prob . Afi area de c tre executorul judec toresc pe u a imobilului apar innd debitorului, a procesului-verbal ncheiat n vederea demar rii procedurii de vnzare, la o dat anterioar vnz rii, face dovada c debitorul a luat la cuno tin de existen a procedurii execu ionale, promovat de creditor i a coniven ei sale frauduloase cu ter ul cump r tor, la ncheierea contractului de vnzare-cump rare, n care s-a notat sesizarea f cut n leg tur cu executarea demarat . Curtea de Apel Ia i, decizia civil nr. 500 din 9 noiembrie 2007 Judec toria Ia i, prin sentin a civil nr. 6677 din 24 mai 2006, admite ac iunea reclamantului D.M. n contradictoriu cu pr ii P.D. i V.L.I., dispune revocarea actului de vnzare-cump rare autentificat sub nr. 1881 din 18 august 2004, n limitele acoperirii crean ei reclamantului, de 39.000 USD. Instan a de prim grad a constatat c reclamantul are o crean cert , lichid i exigibil , contractul de mprumut ncheiat de D.M. i P.D. fiind autentificat sub nr. 406 din 10 februarie 2003, c prtul i-a provocat o stare de insolvabilitate prin vnzarea imobilului, ulterior nceperii execut rii silite i nu are alte bunuri la dispozi ie pentru a se continua executarea i achita mprumutul. Prima instan a stabilit urm toarea situa ie de fapt: I. Sec ia civil 7 Reclamantul a solicitat punerea n executare a titlului executoriu contract de mprumut autentificat cu nr. 406/10.02.2003, pentru recuperarea sumei de 39.000 USD, datorat de prtul P.D. S-a ar tat c , dup nceperea execut rii silite a contractului de mprumut garantat cu apartamentul proprietatea prtului, acesta a vndut imobilului s u prtei V.L.-I., pentru suma de 1.400.000.000 lei (ROL). n urma acestei vnz ri, procedura execut rii silite a fost nchis , ntruct imobilul fa de care se ncepuse executarea nu se mai afla n patrimoniul prtului-debitor P.D. Din analiza materialului probator s-a re inut c , n fapt, contractul de mprumut ncheiat de reclamant cu prtul P.D. autentificat sub nr. 406/10.02.2003 , reprezint o crean cert , lichid i exigibil , ncheiat anterior actului de vnzare-cump rare, dintre cei doi pr i, fapt recunoscut i de prtul P.D. Totodat , instan a a mai re inut c prin vnzarea bunului imobil supus execut rii silite, debitorul-prt P.D. i-a provocat o stare de insolvabilitate, reclamantul-creditor nemaiavnd la dispozi ie niciun alt bun al prtului pentru a- i acoperi crean a, situa ie dovedit prin faptul c prtul P.D. nu a ar tat un alt imobil asupra c ruia s se continue executarea sau s dispun pre ul ob inut prin vnzare pentru acoperirea crean ei. ntruct prtul a n eles s vnd bunul supus execut rii, dup nceperea execut rii silite, f r a indica un alt bun asupra c ruia s se continue executarea i f r a acoperi datoria fa de reclamant, prin plata efectiv cu banii ob inu i din vnzarea bunului, instan a a re inut

c debitorul-prt P.D., cu bun tiin i-a provocat aceast stare de insolvabilitate pentru a-l prejudicia pe reclamant. n ceea ce prive te atitudinea prtei V.L.-I., ca ter dobnditor, prin pozi ia sa procesual , a achiesat la ac iune. mpotriva acestei sentin e au declarat recurs n termen legal pr ii P.D. i V.L.-I. Instan a a calificat calea de atac ca fiind apelul i prin decizia civil nr. 185 din 12 martie 2007 a admis apelul declarat de pr i, a schimbat n tot sentin a Judec toriei Ia i i a respins ac iunea formulat de reclamantul D.M. Pentru a se pronun a n acest sens, instan a de apel a re inut c ac iunea revocatorie reprezint mijlocul juridic prin care creditorul poate ataca actele juridice ncheiate de debitor n frauda dreptului s u de gaj general. Potrivit art. 975 C. civ. creditorii pot, n numele lor 8 Culegere de practic judiciar 2007 procesual s atace actele viclene, f cute de debitor n prejudiciul drepturilor lor. Pentru a fi admisibil trebuie ndeplinite mai multe condi ii: actul atacat s fi creat creditorului un prejudiciu, frauda debitorului respectiv, dovada c debitorul a avut cuno tin de rezultatul p gubitor al actului fa de creditor, creditorul s aib o crean cert , lichid i exigibil i n ultimul rnd complicitatea la fraud a ter ului cu care debitorul a ncheiat actul atacat. n spe a de fa , prin contractul de vnzare-cump rare ncheiat la data de 17 august 2004 P.D. vinde lui V.L.-I. apartamentul nr. 17, situat n Ia i, str. A.P., la pre ul de 1.400.000.000 lei. Or, prin aceast vnzare nu se poate re ine c debitorul i-a creat sau i-a m rit starea de insolvabilitate, locul apartamentului fiind nlocuit de pre ul pe care 1-a ncasat. Pre ul ncasat nu este derizoriu, fiind n concordan cu valoarea de circula ie a apartamentelor situate n aceast zon . Mai mult, reclamantul-intimat nu a probat c debitorul a devenit insolvabil prin vnzarea apartamentului. n cazul r spunderii solidare, insolvabilitatea debitorului asupra c ruia s-a ndreptat creditorul nu-l mpiedica pe acesta din urm s urm reasc pe cel lalt debitor solvabil. Nici a doua condi ie cea a dovedirii fraudei debitorului respectiv a cunoa terii de c tre debitor a rezultatului p gubitor al actului fa de creditor nu este ndeplinit. Singura condi ie prev zut de lege pentru admisibilitatea ac iunii revocatorii care este ndeplinit n spe a de fa este cea referitoare la caracteristicile crean ei, aceasta fiind cert , lichid i exigibil . n ceea ce prive te condi ia complicit ii la fraud a ter ului cu care debitorul a ncheiat actul atacat, nici aceasta nu este ndeplinit nefiind probat de reclamant n niciun mod frauda acesteia, n sensul c prin ncheierea actului atacat debitorul a devenit insolvabil. Astfel instan a de fond a prezumat n mod gre it c , faptul cump r torului de a cump ra pe riscul s u un apartament grevat de o ipotec i o sesizare a unui creditor chirografar se identific n spe cu o complicitate la frauda a ter ului-cump r tor.

Sesizarea creditorului n cartea funciar nu reprezint un act de executare silit . Primul act de executare silit a fost emis la data de 13 septembrie 2004, deci ulterior perfect rii vnz rii. Apelanta V.L.-I. este un cump r tor de bun -credin . Or, potrivit principiului general de drept, buna credin este prezumat , reaua-creI. Sec ia civil 9 din ori frauda trebuind dovedite de cel ce le invoc . Astfel, ncheierea contractului pe riscul s u n cuno tin de cauz att cu privire la ipotec , ct i cu privire la sesizare nu implic n mod automat reaua-credin i complicitatea la fraud a acesteia. Atitudinea procesual adoptat de prta-apelant constnd n aceea c nu s-a prezentat n instan pentru a r spunde la interogatoriu nu poate fi echivalat cu o m rturisire deplin i cu att mai pu in cu un nceput de dovad n folosul p r ii potrivnice, situa ie n care tribunalul a conchis c n cauz nu sunt ndeplinite cumulativ condi iile prev zute pentru admisibilitatea ac iunii revocatorii, a admis apelurile i a dispus schimbarea n tot a sentin ei apelate n sensul respingerii ac iunii, cu re inerea c intimatul este n culp procesual , acesta fiind obligat la plata cheltuielilor de judecat avansate de apelan i astfel cum au fost dovedite. mpotriva acestei hot rri a declarat recurs D.M., criticnd-o pentru nelegalitate. Se invoc gre ita aplicare a legii de c tre instan a de apel, care a considerat gre it c n cauz nu sunt ndeplinite condi iile ac iunii pauliene. Instan a trebuia s verifice dac actul atacat a creat creditorului un prejudiciu i dac debitorul i-a cauzat sau m rit starea de insolvabilitate. n ceea ce prive te frauda debitorului, toate probele administrate contureaz ideea c debitorul a avut cuno tin de rezultatul p gubitor al actului fa de creditor. A sus inut recurentul faptul c vnzarea a avut loc dup nceperea execut rii silite a bunului i c , prin notarea sesiz rii, debitorul avea cuno tin de nceperea acestei execut ri. Recursul este fondat. Reclamantul a solicitat revocarea contractului de vnzare-cump rare ncheiat de pr i, motivat de scopul fraudulos al acestei opera iuni juridice, acela de a crea debitorului-vnz tor o stare de insolvabilitate total , invocnd n drept prevederile art. 975 C. civ. Potrivit acestei prevederi legale creditorii pot ataca, n nume propriu, actele viclene f cute de debitor n prejudiciul drepturilor lor. Condi iile admisibilit ii acestei ac iuni cuprind att existen a unei crean e certe, lichide i exigibile, producerea unui prejudiciu creditorilor prin ncheierea actului atacat, dar i existen a fraudei debitorului i a ter ului dobnditor n cazul actelor cu titlu oneros n spe nu s-a contestat ndeplinirea primei condi ii de admisibilitate, ci producerea prejudiciului fa de creditor i existen a fraudei p r ilor contractante. 10 Culegere de practic judiciar 2007 Analiznd condi ia referitoare la m rirea sau crearea st rii de nesolvabilitate a debitorului, Curtea a apreciat c n mod gre it instan a

de apel a re inut c valoarea apartamentului este nlocuit de pre ul ncasat, pre care se situeaz la valoarea de circula ie a apartamentelor din zona respectiv . Simpla men iune n contractul de vnzare-cump rare a primirii pre ului de c tre vnz tor nu este de natur a dovedi faptul intr rii acestei sume de bani n patrimoniul s u. De i debitorul sus ine c a ncasat pre ul vnz rii, nu a f cut dovada c acesta se reg se te n patrimoniul s u sau dovada pl ii, n tot sau n parte, a datoriei c tre creditor, scadent din anul 2003, i nici nu a indicat un alt bun asupra c ruia s poat continua executarea. n ceea ce prive te condi ia privind existen a fraudei debitorului, Curtea a re inut c vnzarea apartamentului de c tre debitor s-a f cut la data de 17 august 2004, dup formularea de c tre creditor a cererii de executare silit imobiliar , la data de 19 iulie 2004 i dup afi area, de c tre executorul judec toresc, pe u a imobilului ce a fost nstr inat, a procesului-verbal ncheiat n vederea demar rii procedurii de vnzare, la data de 30 iulie 2004. Or, n condi iile afi rii acestui proces-verbal de c tre executorul judec toresc pe u a imobilului apar innd debitorului la o dat anterioar vnz rii, Curtea apreciaz c debitorul a luat astfel la cuno tin de existen a cererii de executare silit imobiliar formulat de creditor, contractul de vnzare-cump rare fiind astfel ncheiat n scopul prejudicierii creditorului. Prin urmare, Curtea constat c n mod gre it instan a de apel a re inut nendeplinirea condi iei existen ei fraudei debitorului, din probele administrate rezultnd c nstr inarea imobilului a avut loc dup formularea de c tre creditor a cererii de executare silit , debitorul fiind ncuno tin at despre existen a acestei cereri. A a cum rezult din actele dosarului, debitorul locuie te n apartamentul ce a f cut obiectul contractului de vnzare-cump rare contestat n cauz , respectiv la adresa din strada A.P., nr. 21 bloc 7N., apartamentul 17, adres de altfel indicat chiar de debitor prin cererea de apel. Corobornd procesul-verbal afi at de executorul judec toresc pe u a imobilului n care locuie te debitorul, cu faptul vnz rii apartamentului la scurt timp dup ncuno tin area debitorului i cu refuzul debitorului-prt de a se prezenta la interogatoriu, avnd n vedere i celelalte probe administrate n cauz , curtea a apreciat c , n spe a I. Sec ia civil 11 fost f cut dovada fraudei debitorului, contrar celor re inute de instan a de apel Referitor la frauda ter ului dobnditor, n jurispruden a fostului Tribunal Suprem (decizia nr. 891/1984) s-a ar tat c frauda ter ului se poate deduce i din faptul c ter ul a cunoscut existen a crean ei i a achizi ionat bunul urm ribil tocmai pentru a z d rnici ncasarea ei. n contractul de vnzare-cump rare contestat se men ioneaz c ter ul dobnditor cuno tea existen a sesiz rii f cute de creditor, notat n cartea funciar sub nr. 15143/2004 n favoarea reclamantului D.M. Fa de acest aspect, dar i fa de refuzul prtei de a se prezenta

la interogatoriu, de i a fost citat cu aceast men iune pentru patru termene consecutive, Curtea a considerat ca fiind dovedit n cauz i frauda ter ului dobnditor. Re innd c n spe au fost ndeplinite toate condi iile de admisibilitate ale ac iunii pauliene, Curtea a constatat c instan a de apel a f cut o gre it aplicare a dispozi iilor art. 975 C. civ., n cauz fiind incident motivul de recurs prev zut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., drept pentru care a admis recursul declarat de reclamant, a modificat n tot decizia recurat i a respins apelurile formulate de pr i, p strnd hot rrea instan ei de fond. 4. Desfiin area construc iilor. Stabilirea termenului pentru desfiin area construc iilor edificate integral Legea nr. 50/1991 art. 7 i art. 32 Persoanele sanc ionate contraven ional, n temeiul Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut rii lucr rilor de construc ii, au obliga ia de a opri executarea lucr rilor i a se conforma m surilor dispuse, n termenul stabilit prin procesul-verbal de constatare i sanc ionare a contraven iilor. Instan a de judecat are obliga ia, n cazul admiterii cererii, s stabileasc termenele limit de executare a lucr rilor constnd n ncadrarea n prevederile autoriza iei, fie n desfiin area construc iilor realizate ilegal. Curtea de Apel Ia i, decizia civil nr. 497 din 7 noiembrie 2007 Prin cererea nregistrat la Judec toria Ia i la data de 21 noiembrie 2005, Primarul Municipiului Ia i, n temeiul art. 32 din Legea nr. 50/1991, a chemat n judecat prtul C.P., pentru a fi obligat la 12 Culegere de practic judiciar 2007 desfiin area construc iei situate n Ia i, str. M.R., nr. 18 i refacerea acesteia potrivit autoriza iei de construire. Reclamantul a sus inut c prtul a executat o locuin la nivel parter, f r a respecta autoriza ia de construire nr. 536 din 25 aprilie 2004 n sensul c nu a respectat distan ele fa de limita de proprietate stabilit prin proiectul vizat spre neschimbare de Serviciul de Arhitectur i Urbanism. Judec toria Ia i, prin sentin a civil nr. 12767 din 28 noiembrie 2006 a admis ac iunea i a stabilit un termen de trei luni de la data pronun rii hot rrii, n vederea ob inerii de c tre prt a noii autoriza ii de construire. A dispus ca, n cazul n care, la expirarea celor trei luni, prtul nu va ob ine autoriza ia de construc ie, construc ia existent i executat cu nerespectarea autoriza iei nr. 536 din 15 aprilie 2004 s fie demolat , iar n caz de refuz autorizeaz Prim ria Municipiului Ia i ca autoritate administrativ s execute lucr rile de demolare pe cheltuiala prtului. Pentru a pronun a hot rrea, instan a de prim grad a constatat c prtul, prin ntmpinare, a recunoscut executarea construc iei f r respectarea autoriza iei de construire, solicitnd un termen rezonabil pentru a intra n legalitate, prin emiterea altei autoriza ii. n faza judec ii n fond s-a administrat proba cu expertiza tehnic , care a concluzionat c prtul a executat cu totul alt construc ie dect

cea autorizat , iar din punct de vedere economic este mai eficient realizarea unui proiect i a unui plan urbanistic de detaliu pentru construc ia realizat dect demolarea acesteia, fiind imposibil remedierea prin aducerea construc iei existente la forma i amplasamentul din autoriza ia de construire nr. 536/2004. Tribunalul Ia i prin decizia civil nr. 509 din 20 iunie 2007 a respins apelul declarat de prtul C.P. i a p strat sentin a judec toriei. Instan a de apel a constatat c prtul a executat cu totul alt construc ie dect aceea autorizat , instan a de fond dispunnd corect n temeiul art. 32 din Legea nr. 50/1991 m surile prev zute de lege, prin dispozitivul hot rrii. S-a nl turat ca nentemeiat critica prtului-apelant adus sentin ei apelate n privin a termenului fixat prin sentin a instan ei de fond, apreciindu-se ca insuficient. Termenul de trei luni, se arat n considerentele deciziei atacate, este rezonabil pentru ob inerea unei noi autoriza ii de construire care se elibereaz solicitantului n termen I. Sec ia civil 13 de treizeci de zile de la data depunerii documenta iei complete, iar actele necesare documenta iei sunt publice conform Legii nr. 50/1991. Constat tribunalul c prtul a solicitat eliberarea certificatului de urbanism la 21 februarie 2007, cu mult peste data pronun rii sentin ei de instan a de fond. n recursul declarat mpotriva deciziei Tribunalului Ia i, prtul C.P. a invocat ca motiv nelegalitatea termenului acordat de instan , insuficient pentru ob inerea unei noi autoriza ii de construc ie. Sus ine recurentul c prin cererea nregistrat sub nr. 66180 din 11 septembrie 2006 a solicitat emiterea certificatului de urbanism, pas premerg tor ob inerii autoriza iei, construc ia fiind ipotecat pentru garantarea creditului contractat la B.C.R. Sucursala Ia i, n scopul execut rii ei. Recursul nu este ntemeiat. Situa ia de fapt stabilit de instan a de prim grad, p strat n apel are corespondent n probele dosarului i nu a fost contestat de c tre recurentul-prt. Dispozi iile legale n materie sunt corect aplicate de instan , executarea construc iei prin nerespectarea autoriza iei de construire datorndu-se culpei prtului-recurent. Sub aspectul duratei termenului stabilit de instan a de fond i men inut de tribunal ca fiind rezonabil, solu ia este legal . Art. 32 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 prevede obliga ia persoanelor sanc ionate contraven ional de a opri executarea lucr rilor i de a se conforma n termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contraven iei potrivit art. 28 alin. (1). n caz contrar organul care a aplicat sanc iunea va sesiza instan ele judec tore ti pentru a dispune dup caz: a) ncadrarea lucr rilor n prevederile autoriza iei; b) desfiin area construc iilor realizate integral. n alin. (2), art. 32 din lege prevede obliga ia pentru instan a de judecat , n cazul admiterii cererii, a stabilirii termenelor limit de executare a m surilor prev zute la alin. (1). n spe procesul-verbal de constatare i sanc ionare a contraven iilor nr. 10 este ncheiat la 4 martie 2005 de Primarul Municipiului

Ia i. La punctul 7 din actul constatator se dispune ob inerea unei noi autoriza ii de construire n situa ia existent , dac este posibil, dac nu demolarea i aducerea construc iei la forma i amplasamentul din autoriza ie. Termenul pentru aducerea la ndeplinire a m surii are durata de aizeci de zile, calculate de la data primirii procesului-verbal. Primarul a sesizat instan a de judecat n temeiul art. 32 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 la data de 21 noiembrie 2005, cu mult peste terme14 Culegere de practic judiciar 2007 nul de aizeci de zile stabilit n procesul-verbal, pentru aducerea la ndeplinire a m surilor dispuse. Judec toria s-a pronun at la 28 noiembrie 2006, stabilind termenul de trei luni pentru ob inerea noii autoriza ii de construire, calculat de la darea sentin ei. La expirarea termenului autorizeaz reclamantul s demoleze construc ia pe cheltuiala prtului. n aplicarea art. 32 alin. (2), Legea nr. 50/1991 nu prevede durata termenului pentru aducerea la ndeplinire a m surii, astfel c instan a are libertatea de apreciere asupra acestuia. Raportat la situa ia de fapt stabilit de instan e, din lucr rile dosarului s-a constatat c prtul-recurent a beneficiat de dou termene pentru ob inerea unei noi autoriza ii: unul dat de autoritatea administrativ , ce a constatat s vr irea contraven iei ( aizeci de zile calculate de la 4 martie 2005) i cel stabilit de instan a de judecat (trei luni), calculat n modalitatea stabilit prin dispozitivul sentin ei. Curtea a avut n vedere c durata termenului stabilit de instan are corespondent n dispozi iile legale n materie, corelat cu situa ia de fapt stabilit n cauz . Astfel, termenul pentru emiterea autoriza iei de construire este stabilit prin art. 7 din Legea nr. 50/1991, la treizeci de zile de la nregistrarea cererii ce se depune la autoritatea prev zut n art. 4 din lege. Pasivitatea recurentului, pe o perioad de peste doi ani de la ncheierea procesului verbal de constatare a contraven iei, n ob inerea noii autoriza ii i depunerea cererii pentru completarea documenta iei necesare ulterior mplinirii termenului de trei luni stabilit de instan a de judecat , nu impune prelungirea acestuia i nu constituie o cauz de nelegalitate a deciziei atacate. Pentru considerentele expuse, n temeiul art. 312 C. proc. civ. Curtea a respins recursul. 5. Lucr ri de consolidare. Lipsa consim mntului vecinului C. civ., art. 480, art. 592, art. 598 Legea nr. 50/1991, art. 2 i art. 8 Art. 480 C. civ. define te proprietatea ca dreptul ce are cineva de a se bucura i a dispune, n limitele legii, de bunul s u. Dreptul de dispozi ie al proprietarului unui imobil este limitat prin Legea nr. 50/1991 n ceea ce prive te desfiin area construc iilor i a unor I. Sec ia civil 15 amenaj ri, pe care le condi ioneaz de ob inerea n prealabil a autoriza iilor prev zute de lege, n scopul ocrotirii interesului general, din motive de salubritate, siguran , ordine public . Curtea de Apel Ia i, decizia civil nr. 306 din 20 iunie 2007

Reclaman ii H.V. i H.M. nvestesc Judec toria Ia i, n contradictoriu cu pr ii G.M., pentru a se pronun a o hot rre care s suplineasc acordul prtei la efectuarea lucr rilor de consolidare a imobilului proprietatea pr ilor, situat n municipiul Ia i. Reclaman ii au sus inut c p r ile locuiesc ntr-un imobil cu dou unit i locative, cu un perete i acoperi comun, construit nainte de anul 1940, la care se impun lucr ri de consolidare, la efectuarea c rora prta nu i-a dat consim mntul. Prin sentin a civil nr. 7389 din 28 septembrie 2005, Judec toria Ia i admite ac iunea, re innd necesitatea lucr rii de consolidare. Instan a de prim grad i-a nsu it concluziile expertizei extrajudiciare efectuat la cererea reclaman ilor, care a constatat starea de degradare a imobilului, pericolul pe care l prezint la un eventual cutremur i necesitatea efectu rii lucr rilor. La cererea reclaman ilor, o firm specializat a ntocmit un proiect de consolidare i mansardare a locuin ei i demolarea unei magazii i au ob inut certificatul de urbanism nr. 2253 sin 21 iunie 2004, depuse la dosar ca mijloace de prob . Reclamantul H.N.V., prin declara ie autentificat , i-a asumat toate responsabilit ile n cazul unor eventuale incidente cauzate de lucr rile de consolidare i mansardare a imobilului. Tribunalul Ia i, prin decizia civil nr. 1278 din 15 decembrie 2006, respinge apelul declarat de prta G.M. n faza judec ii n apel, instan a a administrat proba cu expertiz tehnic n construc ii, care a concluzionat c proiectul ntocmit la solicitarea reclaman ilor cuprinde demolarea construc iei existente, prezint pe acela i amplasament o construc ie nou , iar certificatul de urbanism prezentat de ace tia nu con ine i proiectul de demolare, pentru ob inerea autoriza iei de desfiin are a construc iei. Tribunalul a constatat c proiectul criticat de expertiza tehnic poart aprobarea Serviciului de urbanism al Prim riei Municipiului Ia i, ca efect al acordului ob inut de la Inspectoratul de Stat n Construc ii Ia i, care a considerat c proiectul ndepline te toate normativele tehnice aprobate de M.L.P.A.T.

Dobandirea dreptului de proprietate

Reglementarea accesiunii imobiliare artificiale n Noul cod civil (NCC). Elemente de noutate fa de actualul cod civil

I. Preciz ri prealabile (no iunea de accesiune, constructor de bun -credin credin , lucr ri autonome i lucr ri ad ugate)

i constructor de rea-

n esen , accesiunea este un mod de dobndire a dreptului de proprietate. n cazul accesiunii imobiliare artificiale, ca tip de accesiune de care se leag cele mai frecvente cazuri ntlnite n practic , proprietarul terenului dobnde te i dreptul de proprietate asupra construc iilor care s-ar edifica pe terenul s u. Accesiunea apare ca o regul ce comport excep ii, ntruct nu n toate cazurile construc iile, lucr rile sau planta iile edificate pe un teren apar in proprietarului terenului. Astfel, accesiunea nu este aplicabil dac proprietarul terenului a convenit cu o persoan ca lucr rile sau construc iile ce urmeaz a fi edificate pe acel teren s devin proprietatea acestei din urm persoane; n acest din urm caz, pentru a se justifica posibilitatea proprietarului construc iei de a utiliza terenul n m sura necesar exercit rii dreptului s u de proprietate asupra construc iei, se recunoa te n favoarea sa un drept de superficie (art.693 NCC). Se poate spune, a adar, c excep ia de la accesiune o reprezint acea ipotez care reclam constituirea dreptului de superficie. Proprietarul terenului devine proprietarul construc iei edificate pe terenul s u chiar dac nu el este autorul construc iei, ci o alt persoan , care a edificat, ns , construc ia f r a avea acordul proprietarului terenului. Nu sunt rare situa iile ntlnite n practic n care, dup desfiin area unui contract de vnzare-cump rare avnd ca obiect un teren vndut f r a avea edificate construc ii, proprietarul terenului redevine nu doar proprietarul terenului vndut, gra ie efectului retroactiv al nulit ii sau rezolu iunii contractului, ci, n plus, apare ca proprietar i cu privire la construc ia edificat de cump r tor dup perfectarea vnz rii. Proprietarul terenului devine proprietarul construc iei edificate pe teren ori de cte ori nu i-a dat acordul la edificarea construc iei, inclusiv n cazul n care constructorul a fost de bun -credin . Constructorul este de bun -credin atunci cnd, la data la care a nceput edificarea construc iei, era nscris n cartea funciar ca titular al dreptului de proprietate asupra terenului ori al altui drept care l ndrept ea s construiasc (de exemplu, dreptul de concesiune sau dreptul de superficie), i numai dac au fost respectate dispozi iile n materie de autorizare de construc ii (art.586 NCC). Chiar dac accesiunea poate fi invocat de proprietarul terenului chiar i n raport cu un constructor de bun credin , obliga iile pe care le are fa de un asemenea constructor sunt mai extinse dect cele n scute n raporturile cu un constructor de rea-credin . Altfel spus, proprietarul terenului are o situa ie mai avantajoas , concretizat n op iuni mai convenabile, atunci cnd se confrunt cu un constructor de reacredin .

Totodat , n compararea situa iei constructorului de bun -credin cu aceea a constructorului de rea-credin intervine i o alt distinc ie, inedit n raport cu reglementarea din actualul Cod civil, i anume distinc ia dintre lucr rile autonome i lucr rile ad ugate: - lucr rile autonome (art.578 alin.2 NCC) sunt construc ii sau lucr ri cu caracter de sine st t tor (exemplul construc iei edificate pe un teren sau al unui corp, nou, de construc ie, edificat pe un teren pe care se afl deja un corp de construc ie), - lucr rile ad ugate (art.578 alin.3 NCC) sunt lucr ri care nu au existen etajului ad ugat la o construc ie existent ). de sine-st t toare (exemplul

II. Drepturile i op iunile proprietarului terenului n ipoteza lucr rilor autonome. Cazul construc iei edificate cu bun -credin (art.581 NCC) Astfel, n cazul n care construc ia, de tip lucrare autonom , a fost edificat cu bun -credin , proprietarul terenului, dac prefer varianta accesiunii, sens n care solicit nscrierea n cartea funciar a dreptului s u de proprietate asupra construc iei edificate, va pl ti constructorului : a) fie valoarea materialelor i a manoperei (deci valoarea investi iei f cute de constructor), b) fie sporul de valoare adus fondului imobiliar n urma edific rii construc iei. Desigur, proprietarul terenului, avnd, potrivit legii, alegerea ntre cele dou variante, o va alege pe aceea care va indica o sum de plat mai mic ; c) nu mai pu in, n acela i caz al constructorului de bun -credin , proprietarul terenului, dac estimeaz c fiecare dintre variantele mai sus enumerate creeaz n sarcina sa obliga ii de plat prea oneroase n raport cu starea sa patrimonial , are la dispozi ie solu ia de a-l obliga pe constructorul de bun -credin s cumpere imobilul la valoarea de circula ie pe care ar fi avut-o n lipsa construc iei (practic, este vorba de valoarea de circula ie a terenului liber de construc ie, determinat la epoca anterioar edific rii construc iei).

III. Drepturile i op iunile proprietarului terenului n ipoteza lucr rilor autonome. Cazul construc iei edificate cu rea-credin (art.582 NCC) Dimpotriv , n cazul unei construc ii, de tip lucrare autonom , edificate cu rea-credin , Noul cod civil l sanc ioneaz pe constructor prin aceea c permite proprietarului terenului s aleag ntre a) a cere obligarea constructorului la desfiin area construc iei edificate, pe cheltuiala acestuia din urm desp gubirea proprietarului terenului pentru lipsirea sa de folosin a util a terenului; i cu

b) a re ine construc ia n proprietate, invocnd accesiunea ( i solicitnd nscrierea n cartea funciar a dreptului s u de proprietate asupra construc iei), caz n care este obligat s pl teasc jum tate din valoarea investi iei ori, tot la alegerea sa, din sporul de valoare a imobilului.

c) a-l obliga pe constructorul de rea-credin la cump rarea imobilului n acelea i condi ii n care obliga ia de cump rare poate fi impus constructorului de bun -credin .

IV. Drepturile i op iunile proprietarului terenului n ipoteza lucr rilor ad ugate. Cazul construc iei edificate cu bun -credin Dac este vorba de o lucrare ad ugat , solu iile Noului cod civil se delimiteaz nu doar n func ie de buna sau reaua credin a constructorului, ci i n raport cu caracterul lucr rii efectuate, i anume : - lucrare necesar (art.578 alin.3 lit.a NCC) (f r efectuarea lucr rii, imobilul ar fi suferit deterior ri sau degrad ri iminente spre exemplu lucr ri de consolidare a funda iei imobilului), - lucrare util (art.578 alin.3 lit.b NCC) (prin efectuarea lucr rii, s-a adus un spor de valoare fondului, de exemplu edificarea unui garaj n interiorul propriet ii) - lucrare voluptuar , adic de simpl pl cere (art.578 alin.3 lit.c NCC) (a fost zugr vit imobilul ntr-o alt culoare, n condi iile n care culoarea ini ial nu prezenta semne de vechime ori uzur ). Astfel, n raporturile cu un constructor de bun -credin , proprietarul terenului : a) dac lucrarea ad ugat este necesar , poate dobndi proprietatea lucr rii prin accesiune, ns este dator s pl teasc cheltuielile rezonabile f cute de constructor (art.583 alin.1 NCC); b) dac lucrarea ad ugat este util , poate deveni proprietar, prin accesiune, cu plata, la alegerea sa, a sumei reprezentnd investi ia sau sporul de valoare adus fondului n urma edific rii construc iei (art.584 alin.1 NCC); dac valoarea lucr rii este considerabil , proprietarul terenului l poate obliga pe constructor s cumpere imobilul la valoarea de circula ie anterior edific rii (art.584 alin.3 NCC) c) dac lucrarea ad ugat este una de simpl pl cere, poate invoca accesiunea devenind proprietar f r a avea vreo obliga ie de desp gubire (art.585 alin.1 NCC), ns numai n m sura care constructorul de bun credin nu a ridicat pentru sine aceast lucrare anterior restituirii fondului c tre proprietar, ridicare ce trebuie f cut f r prejudicirea fondului (art.585 alin.3 NCC). V. Drepturile i op iunile proprietarului terenului n ipoteza lucr rilor ad ugate. Cazul construc iei edificate cu rea-credin . n raporturile cu un constructor care a edificat, cu rea-credin , o lucrare ad ugat , proprietarul terenului : a) dac lucrarea ad ugat este necesar , va re ine n proprietate construc ia, pl tind cheltuielile rezonabile f cute de constructor, diminuate, ns , cu valoarea fructelor imobilului (deoarece proprietarul a fost lipsit de folosin a imobilului), valoare, la rndul s u, redus cu cheltuielile f cute cu culegerea lor (art.583 alin.2 NCC) b) dac lucrarea ad ugat este util , proprietarul poate alege ntre: - a invoca accesiunea, pl tind numai jum tate din contravaloarea investi iei ori, la alegerea sa, sporul de valoare a fondului, (art.584 alin.2 lit.a NCC)

- a-l obliga pe constructorul de rea-credin la desfiin area construc iei, cu daune-interese (art.584 alin.2 lit.b NCC) - dac apare ca preferabil varianta ob inerii unei sume de bani n urma situa iei create, poate s l oblige pe constructor la cump rarea imobilului la valoarea de circula ie anterioar edific ri construc iei (art.548 alin.3 NCC). c) dac lucrarea ad ugat este una de simpl pl cere, proprietarul poate alege ntre: a invoca accesiunea devenind proprietar f r a avea vreo obliga ie de desp gubire (art.585 alin.1 NCC), a cere obligarea constructorului la desfiin area construc iei i readucerea imobilului la situa ia anterioar , cu daune-interese (art.585 alin.3 NCC).

Document redactat de Bogdan Dumitrache, Executor Judec toresc,Uniunea Na ional a Executorilor Judec tore ti

O expertiza judiciara poate clarifica situatia "constructorului de buna credinta"?

condretc Utilizator offline Data post: Miercuri, 2 Martie 2011, 00:17 Subiect: O expertiza judiciara poate clarifica situatia "constructorului de buna credinta"? Poate fi considerat constructor de buna credinta, proprietarul unui teren care a edificat o constructie, fara respectarea dispozitielor legii 50 si fara a achita taxele si impozitele 2 aferente? Data inregistrarii: Sambata, 20 Martie Mentionez ca aceasta constructie a fost ridicata in perioada 2006 - 2008. O expertiza judiciara poate clarifica situatia "constructorului de buna credinta"? 2010, 17:06 Va multumesc anticipat Profil utilizator [Explicatii popularitate] Sorina Tusa Avocat offline

Data post: Miercuri, 2 Martie 2011, 00:29 Nu este situatia constructorului de buna credinta ceea ce prezentati. Este vorba doar de incalcarea unor dispozitii legale imperative , obligatorii privind respectarea dispozitiilor legale prev de actul normativ. 2.00 Este constructor de buna credinta acela care, necunoscund ca terenul apartine altcuiva, crezand Data inregistrarii: ca este al sau, ridica pe el diferite lucrari. In acesta situatie, proprietarul terenului devine si Sambata, 8 proprietar al constructiei fara a mai putea cere daramarea si ridicarea lucrarilor. Totodata, el Ianuarie 2011, este tinut sa-l dezdauneze pe constructor. In acesta privinta, art.494 C.C. confera proprietarului 00:50 terenului posibilitatea de a opta fie pentru plata valorii materialelor si a pretului muncii, fie Profil consultant pentru plata unei sume de bani egala cu aceea a cresterii valorii fondului. Cere consultanta [Explicatii indice rating] MarinBaescu Expert judiciar offline Data post: Miercuri, 2 Martie 2011, 15:54 Buna ziua. O expertiza tehnica judiciara nu poate clarifica situatia "constructorului de buna credinta".In speta este posibil ca alta sa fie problema ;o actiune in constatare pentru stabilirea 7.89 Data inregistrarii: taxelor si a impozitelor aferente pe cladiri.Dar atentie acet lucru nu va scuteste de plata amenzii(daca termenul nu s-a prescris) si de intocmirea documentatiei de proiectare (dar in Sambata, 5 Februarie 2011, acesta faza cu expertiza MLPAP-STRUCTURA).Sper ca m-am facut inteles. 21:21 Profil consultant Cere consultanta [Explicatii indice

rating]

Discutie O expertiza judiciara poate clarifica situatia "constructorului de buna credinta"? Acest subiect este moderat de catre Gabriela Pintea, trope_doi, GabrielaA, freeelis, cioan

Acum online Utilizatori (147) eugen68octavian , InaME , mironiulian , adutescu , rhadookan , catarina , cipriank28 , D.A.M. , carmen_itrsv , sakhal , MIHAELAX , luise , mirela741 , mihneab , m-cristina , oliviaserban , dyana12 , george_ca , misios.florentina , nastase_gicu , dorinjean , elenaeu1 , diana1sefa , vio10bv@gmail.com , Andrei.linu , biodoina , claniros7 , anlexia , maier_natasa , Sidonia , mikitth , mariana-vant , magicspeedideal , STEFAN ALINA , Michaela_D , kaysenus , flofloflo1977 , andreibindea , salbatecu_neagu , strontzo85 , maneaharalambie , cosmin_top , geogel.iordan , bbobita72 , relikamea , Maria_Cristu , ela30 , ralukastrugaru , teribilutza , LionK , roadx , helmut1 , a_catalin , mulinita , menagi , andacalomfir , dorinaionela , gianina5 , Lawer , bordealili , tibanu15 , cry_mitroi , sorraine , ynocentta , xuser , Ionciobotaru , cornelia07 , pikusz , nicoletamorosan , janina drula , clementmihai , bonicol , manupopa , robert19841209 , btpaty , Monica_1983 , dodo2009 , oanacalotescu25 , Julia79 , cesiunedatorii , biacris , alinamariabrasoveanu , tedy69 , popamirceacricau , AlexG , georgeiuly , Valentin76 , marcop , erikapopa , gotudor , aly_nuta21 , adryan_ss2 , carmen-antoaneta , balerina , SimoTrandafir , teodu , baciu mihaela , lorelayold76 , Statistici salan.ada , clid , TDorina , luciavdr , valitinu , Mediatorsm , badingamariana , danielada , Forum GabrielaCT , Lioness , Ldmlbv , khalima , cvmi , Darie Tudor , popmariacarmen , gabipet , Shaiya , Mesaje damocles78 , mihaela_1968 , crikos , angela008009 , rodi1 , Sparda , avocatstefania , Lia_M , astazi: 1128 marin1981 , Petre1 , gabrielacodorean , xald , raluca29tim , Laurentiu34 , ionelazibi_94 , Total mrnungureanu , mirela01 , Flory9 , mariuspis , ludo , elenamonor , sebisibiu , gunther , ni_leta , subiecte: Viorel_Lucaciu , iniros , yulyan33 , corny39 , CatalinBH , scris , iulia.balan , viomag 247281 Total Consultanti (21) mesaje: Leonte Madalina , avocat-consult , ondino , av_andra13 , vladfesan , andymaurul , procmarci , 1319845 septimiubujgoi , sad , DEDITA MIHAELA , chrys_ioa , Gabriela Chirazof , albastrel_2 , bote marius , Car3men , almin , finans , avocatpetrescu , jcarmen , avvalentina , Mihail-Mihai Moderatori (4) Gabrielle Monique , freeelis , Stoica Ioana , romascanu Administratori (1) Alin Popescu Astazi isi sarbatoresc ziua de nastere aditza , benita , uries , inspectormircea , bogdanastrasig , danstoia , ALOE , Pistike , vivi23ro , BETERINGHEDAN , oana.vasile , Ana Sumanaru , 23bogdan , Ardeleanu Hortenzia , maneageorgeta , FGY , elymoisa , nirin , stef23 , RalucaCostiurin , geo23 , access , ioana anca , denial , dianacicero , vanusca , al3xxx , baiasu , apureca , monikastefan , buca mirela , raxary , tana onofrei , tufan , bogfas , filaretagabor , Strumfytza , DANIELA CALOTA , Editke , dede23 , petrica gelu , carmenelenita , sorin_pss , adriandavid , mihaela_cva , hornea alina , UDREA ADRIAN , gaby_b , krispas , tugovanka , tamashana , Catalin_Nan , Devyls_heart23 , Coptuzza , petea , Paiu

Elena , clava79 , sorinrazvan , fanatyk23 , marianbanu , azalee , Baxi , Lepadatu Cornel , WickedAdy , mihaela_cano , alexmarculescu , maria83 , fraiera2 , georgegeorgescu , Nicoleta M , crttsa , proc , Anca Nan , ionutzz , gabut , monie , 72bluesky , Parasca , ciucasraluca , ccc_zzz , ronyn72 , remus1970. , catalin27 , contzi , avocat.gadei , promocris , Elsa60 , lazu , gaby_tamesh , DANILA GENOVEVA , ctdumitra , perlutina , trippa_gabi2007 , goriefanel , smihaicj , romanu23 , mihatabac , sisi25 , viorica ion , lniculescu , biancabianka , cindarela24 , alinutza43V3r Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/forum%7CdisplayTopicPage/topicID_188156/O-expertizajudiciara-poate-clarifica-situatia-constructorului-de-buna-credinta.html#ixzz1kJNZHCkB

Vezi toate intrebarile si raspunsurile din sectiunea Avocat Online 11.02.2011 Accesiunea imobiliar artificial Accesiunea imobiliara artificial pune n discu ie situa ia terenurilor pe care sunt contruite imobile. Codul Civil porne te de la idea ca lucrul principal este terenul, iar prin accesiune proprietarul terenului devine i proprietar al construc iei sau al planta iei existente pe acel teren. Denumirea de "artificial " relifeaz interven ia omului, accesiunea imobiliar artificial fiind reglementat de art.492 Cod civil, care prevede c "orice construc ie, planta ie sau lucru f cut pe p mnt sau asupra p mntului sunt prezumate a fi f cute de c tre proprietarul acelui p mnt cu cheltuiala sa i c sunt ale lui, pn ce se dovede te din contr ". Legiuitorul a reglementat dou cazuri de accesiune artificial : n primul caz construc ia sau planta ia este f cut de proprietar pe terenul s u, ns cu materialele altcuiva; iar n cel de-al doilea caz construc ia sau planta ia este f cut de o persoan , cu materialele sale, ns pe terenul altcuiva. n prim situa ie, pentru a nu se mbog i f r temei legitim n detrimentul proprietarului materialelor, proprietarul terenului care a f cut construc ia, planta ia sau lucrarea cu materialele unui ter este dator s pl teasc ter ului valoarea materialelor, eventual si daune - interese. n acest caz ns proprietarul materialelor nu are dreptul a le ridica de pe terenul unde acestea au fost nglobate. Acest tip de accesiunea imobiliar artificial este reglementat de art.493 Cod civil. n cel de-al doilea caz, proprietarul terenului pe care au fost f cute aceste construc ii, planta ii ori lucr ri devine, prin accesiune si proprietarul lor, avnd ns obliga ia unei anumite dezd un ri fa de contructor. n privin a domeniului de aplicare, s-a decis c el cuprinde numai situa iile n care un ter ridic pe terenul altuia construc ii noi, nu atunci cnd lucr rile sunt efectuate n temeiul unei conven ii ncheiate ntre proprietarul terenului i constructor sau n cazul n care se efectueaz numai mbun ta iri la construc ii deja existente. Raporturile juridice dintre p r ile implicate n aceast opera iune sunt diferite, dup cum constructorul este de bun -credin sau de rea-credin . Este constructor de rea-credin cel care ridic o construc ie sau face o planta ie pe un teren despre care tia c nu este proprietatea sa. n aceast situa ie proprietarul, conform art.494 din Codul Civil, are de ales ntre dou solu ii juridice: y fie s invoce accesiunea i s dobndeasc astfel dreptul de proprietate i asupra construc iei, avnd ns obliga ia de a dezd una pe constructor cu valoarea materialelor ncorporate i pre ul muncii efectuate, indiferent de sporul de valoare dobndit de teren prin realizarea construc iei; y fie s -l oblige pe constructor s desfiin eze sau s ridice construc iile, planta iile sau lucr rile executate, pe cheltuiala sa, cu obligarea acestuia s -i pl teasc desp gubiri pentru lipsa de folosin a terenului. n ceea ce prive te dreptul de proprietate al celui ce invoc accesiuna, acesta ia na tere odat cu ncorpoararea construc iei sau planta iei n teren, titlul sau derivnd din lege. Corelativ acestui drept de proprietate, n practic se pune n discu ie i un drept de crean a al constructorului. Dreptul constructorului intr n discu ie i ia na tere numai n momentul n care proprietarul terenului i manifest expres voin a de a deveni proprietarul construc iei, prin invocarea accesiunii imobiliare artificiale. n acest moment ntre cele dou p r i se na te un raport obliga ional, contructorul devenind creditorul obliga iei de desp gubire. ns atta timp ct proprietarul terenului nu- i valorific acest drept prin accesiune i l las pe constructor s foloseasc terenul nestingherit, constructorul nu poate s l oblige s i ofere desp gubiri. Dup invocarea accesiunii imobiliare artifiale, dreptul constructorului este un drept de creant . Chiar dac s-a f cut cu bun -credin nu se poate na te un drept real, acesta decurge din dreptul de accesiune al propritarului fondului, ca mod originar de dobndire a proprieta ii. Posesorul este de bun -credin atunci cnd posed terenul ca un proprietar n puterea unui titlu translativ de proprietate, ale c rui vicii nu-i sunt cunoscute. Buna-credin a constructorului trebuie s existe la momentul efectu rii lucr rilor, reaua-credin intervenit ulterior nemaiavnd nici o semnifica ie din punct de vedere juridic. ntr-o astfel de situa ie proprietarul terenului devine n mod obligatoriu i proprietarul construc iei, f r a putea cere d rmarea acesteia sau ridicarea lucr rilor efectuate. n ceea ce prive te desp gubirea

constructrului Codul Civil d posibilitatea proprietarului terenului s opteze ntre: plata contravalorii materialelor i a pre ului muncii sau plata unei sume egale cu sporul de valoare dobndit de teren. Constructorului i este recunoscut un drept de reten ie pn la satisfacerea crean ei sale. n temeiul acestui drept, constructorul va putea re ine construc ia pn i se va satisfice crean a. Acest drept i este alocat constructorului numai n situa ia n care era n posesia construc iei cnd a primit c tig de cauz n acordarea desp gubirilor. ns dac el a pierdut posesia bunului, nu mai poate valorifica dreptul de reten ie, care presupune c atunci cnd i se acord s aib st pnirea material i elementul inten ional, care sunt atributele posesiunii. n toate cazurile n care proprietarul terenului i nsu e te contruc ia, constructorul de bun sau de reacredint devine un creditor, avnd o crean mpotriva proprietarului terenului. Aceast crean este prescriptibil n termenul de prescrip ie de drept comun aplicabil ntre persoane fizice, adic n termenul de 3 ani, care ncepe s curg din momentul n care proprietarul terenului ridic preten ii cu privire la construc ia existent pe terenul s u. Accesiunea imobiliar artificial trebuie analizat i n raport cu dreptul de superficie. Acesta nu trebuie confundat cu dreptul de crean al constructorului pe terenul altuia. Superficia este caracterizat ca un dezmembr mnt al dreptului de proprietate i este consfin it ca atare n practica judiciar . Ea opereaz atunci cnd exist o conven ie ntre constructor i proprietarul terenului.

Pentru un rezultat mai bun, cauta cuvintele la singular

Accesiunea

Accesiunea incorporarea materiala a unui bun considerat mai putin important intr-un bun mai important, avand ca efect dobandirea dreptului de proprietate asupra primului bun de catre proprietarul bunului mai important. In functie de natura bunului a carui proprietate se dobandeste prin aceasta modalitate, accesiunea poate fi imobiliara si mobiliara. Accesiunea imobiliara este la randul sau, naturala si artificiala, dupa cum nu se presupune sau presupune interventia omului. Accesiunea imobiliara naturala se realizeaza fara interventia omului in urmatoarele cazuri: aluviune, avulsiune, insule si prundisuri, accesiunea animalelor.a) aluviunea consta in cresterile de pamant care se fac succesiv si pe nesimtite pe malurile apelor curgatoare. Adaugirile devin proprietatea persoanei ce detine in proprietate terenul la care s-au facut depunerile de pamant.b) avulsiunea consta in adaugarea la un teren a unei bucati de pamant smulsa brusc de la un alt teren prin actiunea unei ape curgatoare. Aceasta parte devine proprietatea titularului terenului la care s-a produs alipirea, daca este proprietate privata si fostul proprietar nu o revendica in termen de un an.c) insulele si prundisurile sunt intinderi de uscat formate prin retragerea apelor raurilor nenavigabile si neplutitoare. Ele apartin proprietarului fondului pe care s-au format. Intrucat albiile fluviilor si raurilor, chiar si nenavigabile sunt proprietate publica, implicit insulele si prundisurile sunt proprietate publica.Exceptie exista in cazul in care insula s-a format ca urmare a aparitiei unui nou brat al raului sau fluviului ce inconjoara terenul unui proprietar riveran, insula nou creata apartine acestuia.d) Accesiunea animalelor consta in extinderea dreptului de proprietate al titularului unui teren asupra animalelor si zburatoarelor salbatice ce se instaleaza fara interventia proprietarului, pe proprietatea sa. Exceptie fac animalele si zburatoarele din fondul cinegetic si cele ocrotite de legi speciale.2) Accesiunea imobiliara artificiala este forma de accesiune imobiliara care presupune interventia omului. Codul civil reglementeaza doua cazuri de accesiune imobiliara artificiala (art. 493 si 494):a) Constructia sau plantatia facuta de proprietar pe terenul sau cu materialul altuia;b) Constructia sau plantatia facuta de o persoana cu materialele proprii pe terenul altuia.In ambele cazuri, terenul fiind considerat bunul principal, proprietarul acestuia dobandeste prin accesiune si proprietate constructiei sau plantatiei, cu obligatia de a plati despagubiri celui in dauna caruia a operat accesiunea in virtutea principiului ca nimeni nu se poate imbogati in dauna altuia. a1) Constructia sau plantatia facuta de proprietarul terenului cu materialele altuia devine prin accesiune si proprietarul acestora indiferent daca a fost de buna-credinta sau de reacredinta. Sub nici o forma proprietarul materialelor nu are dreptul sa le ridice daca ele au fost incorporate in teren, proprietarul terenului fiind obligat sa plateasca valoarea materialelor si eventual daune interese. b1) Conform art. 494 Cod Civil, proprietarul terenului pe care un tert a realizat cu materiale proprii o constructie, plantatie sau alta lucrare, devine, din momentul inceperii acestora, si proprietarul constructiei, plantatiei sau lucrarii realizate.Exercitarea atributelor dreptului de proprietate asupra lucrarii nu se va putea realiza decat din momentul in care tertul este despagubit.Constructorul (de buna sau rea credinta) are posesiunea constructiei atata timp cat proprietarul terenului ramane in pasivitate, putand dobandi chiar proprietatea asupra constructiei daca se indeplinesc conditiile cerute pentru uzucapiune. b2) Situatia constructorului de buna-credinta. In cazul constructorului de buna-credinta proprietarul terenului devine, prin accesiune, si proprietarul constructiei, plantatiei sau lucrarii efectuate, cu obligatia despagubirii constructorului. Proprietarul terenului nu va avea dreptul sa-l sileasca pe constructorul de buna-credinta sa-si ridice lucrarile, dar va avea obligatia de desdaunare, optand intre achitarea catre constructor a contravalorii materialelor si a muncii prestate sau plata catre constructor a unei sume de bani echivalenta cu sporul de valoare a terenului ca urmare a efectuarii constructiei. Optiunea apartine proprietarului terenului, si cu a constructorului.Pana la achitarea de catre proprietar a despagubirilor catre constructorul de buna-credinta, acesta are un drept de retentie asupra constructiei, plantatiei sau altei lucrari. b3) Situatia constructorului de rea-credinta: Constructorul de rea-credinta este persoana care efectueaza constructia, plantatia sau lucrarea pe un teren, desi cunoaste ca terenul apartine altuia, cu exceptia pasivitatii si tolerantei proprietarului terenului ce imbraca forma abuzului de drept. In cazul constructorului de rea-credinta, proprietarul poate opta pentru desfiintarea constructiei, plantatiei sau lucrarii pe cheltuiala constructorului sau pentru pastrarea lucrarilor, dar cu obligatia de a-i plati constructorului valoarea materialelor si pretul muncii, pret

ce era in vigoare la data efectuarii constructiei.Desfiintarea constructiei se va putea face numai dupa obtinerea autorizatiei de desfiintare a constructiilor (Legea 50/1991). In cazul in care se construieste partial pe terenul altuia, instanta suprema a inversat regulile accesiunii, terenul devenind accesoriul constructiei, iar proprietarul portiunii de teren ocupate va fi silit sa vanda respectiva portiune de teren constructorului, indiferent daca acesta este de buna sau rea-credinta. b4) Accesiunea mobiliara consta in dobandirea proprietatii asupra unui nou lucru rezultat din unirea prin incorporare a doua sau mai multe lucruri mobile apartinand unor proprietari diferiti. Sunt trei moduri de manifestare ale accesiunii mobiliare: adjunctiunea, specificatiunea si amestecul (confuziunea). In toate cazurile, proprietarul lucrului principal devine proprietarul noului lucru cu obligatia de a-l despagubi pe proprietarul lucrului mai putin important.- Adjunctiunea consta in unirea a doua lucruri mobile, care desi formeaza un ansamblu, raman distincte si pot fi despartite si folosite conform destinatiei fiecaruia (un tablou inramat, un inel cu piatra pretioasa).Criteriile de stabilire a lucrului principal sunt: valoarea lucrurilor si volumul lucrurilor in cazul valorii egale.- Specificatiunea consta in crearea unui lucru sau prin prelucrarea unei materii apartinand altei persoane. Proprietarul materiei devine si proprietarul noului lucru creat cu obligatia de a plati specificatorului pretul muncii, exceptand cazul cand valoarea manoperei depaseste pretul materialului, specificatorul devenind proprietarul noului lucru, cu obligatia achitarii contravalorii materiei proprietarului acesteia.- Confuziunea (amestecul) crearea unui lucru nou prin unirea a doua sau mai multe lucruri avand proprietari diferiti, lucrurile componente nemaiputand sa fie distincte (un aliaj, un coctail din bauturi). Proprietarul lucrului principal, devine proprietarul noului lucru obtinut prin amestec, cu obligatia despagubirii proprietarului lucrului mai putin important. Lucrul principal este cel care are valoarea mai mare. In caz de egalitate de valoare noul lucru va apartine tuturor proprietarilor materialelor folosite la realizarea amestecului, in coproprietate.

Detaliu speta Titlu Institutie Data decizie

Accesiune imobiliara artificiala Judecatoria sectorului 1 16-09-2005

Sentinta civila nr. 8712 din 16.09.2005, Judecaria sectorului 1 Prin sentinta civila nr. 8712/16.09.2005 a fost respinsa cererea formulata de reclamantii G. M., G. M., G. F. F., N. C., G. A., prin reprezentanti legali G. F. F. si N. C. in contradictoriu cu paratul E. N. ca nefondata. Prin cererea formulata la data de 15.02.2005, pe cale reconventionala in dosarul nr. 1847/2005 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, disjunsa prin sentinta civila nr. 4894 din 19.05.2005, pronuntata de aceeasi instanta si inregistrata sub nr. 11518/2005, reclamantii G. M., G. M., G. F. F., N. C., G. A., au solicitat obligarea paratului E.N. la restituirea echivalentului in lei al sumei de 2.400 Euro si obligarea lui la plata echivalentului in lei al sumei de 2.600 Euro. In motivarea cererii, reclamantii au aratat, in fapt, ca suma de 2.600 Euro a fost incasata de parat cu titlu de avans pentru vanzarea locuintei, iar suma de 2.600 Euro reprezinta cheltuieli facute de ei cu materialele si manopera meseriasilor, necesare pentru a aduce imobilul in stare de locuit si pentru igienizarea curtii. Cererea nu a fost motivata in drept. Paratul a depus intampinare, prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active si a solicitat, in subsidiar, respingerea cererii ca nefondata. In fapt, a aratat ca din analiza inscrisurilor depuse in sustinerea cererii de catre reclamanti, rezulta un cuantum al cheltuielilor inferior celui pretins. In sedinta publica din 8.09.2005, instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active, invocata prin intampinare, ca nefondata. Din analiza materialului probator administrat, instanta a retinut: Paratul, in calitatate de proprietar al imobilului, compus din teren si constructie, situat in Bucuresti, str. G.B., sector 1 a formulat impotriva reclamantilor o actiune posesorie generala, ce a format obiectul dosarului nr. 1847/2005 al Judecatoriei Sectorului 1 si a fost admisa prin sentinta civila nr. 8 712 din 16.09.2005. Intrucat cererea de chemare in judecata ce formeaza obiectul acestui dosar a fost disjunsa din dosarul nr. 1 847/2005 al Judecatoriei Sectorului 1, instanta a fost legata de situatia de fapt si de solutia in drept din dosarul initial, neputandu-se retine aspecte distincte cu privire la problemele litigioase solutionate prin prima hotarare, pentru a nu se pronunta hotarari contradictorii. In considerentele sentintei civile nr. 8 712 din 16.09.2005, , instanta a retinut, sub aspectul situatiei de fapt, ca in luna iunie 2004, mama paratului E. N. l-a angajat pe reclamantul G. M. pentru efectuarea unor lucrari de curatenie si igienizare la imobilul proprietatea paratului, situat in Bucuresti, str. G.. B., iar

ulterior toti reclamantii s-au mutat in locuinta fara consimtamantul proprietarului, tulburand astfel posesia paratului. Din declaratiile martorilor T. M. si P. N. C., coroborate cu raportul de expertiza, specialitatea constructii, instanta a retinut ca reclamantii au realizat, apeland si la ajutorul remunerat a doi muncitori, mai multe reparatii si imbunatatiri la corpul din imobil in care au locuit, respectiv: au montat gresie si faianta, in baie si gresie in bucatarie, au reparat acoperisul, au refacut tencuiala, au zugravit peretii interiori, au vopsit tamplaria de lemn, au montat mai multe geamuri, intrerupatoare si prize, au instalat cada, chiuveta si closet si au schimbat tubulatura interioara pentru apa si robinetii. De asemenea au curatat curtea imobilului, indepartand gunoaiele si buruienile. Art. 488 C.civ., care reglementeaza accessiunea, ca mod derivat de dobandire a proprietatii, prevede ca tot ce se uneste si se incorporeaza cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului. Accesiunea consta in incorporarea materiala a unui bun considerat mai putin important intr-un bun mai important, avand ca efect dobandirea dreptului de proprietate asupra primului bun de catre proprietarul celui de-al doilea. Avand in vedere ca locuinta proprietatea reclamantului din str. G. B. este un bun imobil prin natura sa, conform art. 462 C.civ., iar imbunatatirile si reparatiile realizate de reclamanti sunt, conform art. 468 alin. 1 C.civ., imobile prin destinatie, instanta a apreciat ca in cadrul raportului de accesorietate, constructia are calitatea de lucru principal, astfel incat raportului juridic dedus judecatii ii sunt aplicabile normele din materia accesiunii imobiliare artificiale. In motivarea sentintei civile nr. 8 712 din 16.09.2005 a Judecatoriei Sectorului 1 prin care s-a solutionat actiunea in complangere, s-a retinut ca reclamantii au tulburat posesia paratului asupra locuintei din str. G. B. In raport de aceasta situatie de fapt, retinuta prin hotararea anterioara, si de care instanta este tinuta, reclamantii sunt constructori de rea-credinta, intrucat au cunoscut ca locuinta este proprietatea paratului. Art. 494 alin. 1 C.civ. prevede ca proprietarul imobilului la care s-au facut imbunatatiri, are un drept de optiune, putand fie sa le pastreze, invocand accesiunea imobiliara artficiala, fie sa ceara ridicarea lor pe cheltuiala constructorului. Reclamantii, in calitate de constructori de rea-credinta, au fata de paratul proprietar al locuintei, conform art. 494 alin. 3 C.civil, un drept de creanta afectat de o conditie suspensiva potestativa simpla, pentru valoarea materialelor si pretul muncii, dar numai atunci cand proprietarul bunului principal ar fi optat pentru invocarea accesiunii imobiliare artificiale. Dreptul de creanta al reclamantilor este conditionat de manifestarea de vointa a paratului, expresa sau tacita, in sensul operarii accesiunii. Reclamantii nu au sustinut ca paratul si-ar fi exercitat anterior dreptul de optiune, astfel incat pana la formularea optiunii de catre parat, ei nu au deschisa calea unei actiuni in realizare, in vederea obligarii paratului la despagubiri pentru imbunatatirile si reparatiile efectuate la imobil. In consecinta, constatand ca paratul nu si-a exercitat inca dreptul de optiune, si deci conditia suspensiva care afecteaza dreptul de creanta al reclamantilor nu s-a implinit, instanta a apreciat ca reclamantii nu pot cere plata despagubirilor ce li s-ar cuveni in cazul operarii accesiunii, cererea formulata impotriva paratului fiind nefondata. In ceea ce priveste cererea de restituire a echivalentului in lei al sumei de 2400 EURO, pe care reclamantii

sustin ca i-ar fi platit-o paratului cu titlu de avans pentru vanzarea acelei locuinte, instanta a constataat ca reclamantii nu au facut proba platii catre parat a acestei sume, astfel incat cererea lor de restituire este nefondata si a fost respinsa de instanta. In drept, au fost avute in vedere prevederile art. 462, 468, 488 si 494 C.civ.

judecator adrian neacsu atitudine si opinie despre justitie CA Constanta. Dobndirea dreptului de proprietate prin accesiune imobiliar artificial . Momentul dobndirii dreptului de proprietate. by Adrian Neacsu on August 8, 2007 Dobndirea dreptului de proprietate prin accesiune imobiliar artificial . Momentul dobndirii dreptului de proprietate. Dreptul chiria ului la desp gubiri pentru construc iile i mbun t irile realizate pe terenul supus restituirii. Termenul general de prescrip ie s-a n scut la data exercit rii dreptului de accesiune al proprietarului terenului, prin promovarea ac iunii n evacuare. Reclaman ii D.N. i D.E. au chemat n judecat pe pr ii H.G. i H.E., pentru ca n contradictoriu cu ace tia i prin hot rre judec toreasc s se dispun obligarea acestora la plata sumei de 500.000.000 lei cu titlu de desp gubiri civile, reprezentnd contravaloarea lucr rilor de construc ii i repara ii la imobilul cas de locuit din Trgovi te, str.C.B. nr.19. Pr ii au formulat cerere reconven ional prin care solicit reclaman ilor obligarea acestora la plata desp gubirilor reprezentnd mbun t iri aduse imobilului i instituirea unui drept de reten ie. Prin Sentin a civil nr.123/16.01.2004 a Judec toriei Trgovi te dosar civil nr.3238/2003, s-a admis excep ia prescrip iei dreptului la ac iune invocat de pr ii reclaman i, respingndu-se aceasta ca fiind prescris . S-a respins ca nedovedit cererea reconven ional . Pronun nd aceast hot rre instan a de fond a re inut faptul c , reclaman ii nu au indicat perioada pentru care solicit mbun t irile la imobilul din Trgovi te. n conformitate cu art.1, 3, 8 al.2 i art.16 al.5 din Decretul nr.167/1958, s-a constatat ntemeiat excep ia prescrip iei dreptului la ac iune. n privin a cererii reconven ionale formulat de prtul Herbei, s-a re inut faptul c este nedovedit , ntruct nu s-a demonstrat existen a unui contract pentru chirie i nici nu s-a depus vreo cerere de nchiriere. Tribunalul Constan a prin Decizia civil nr.417/31 mai 2006 a respins ca nefondate apelurile declarate de D.N. i D.E., precum i de H.G. i H.E., considernd hot rrea instan ei de fond legal i temeinic . mpotriva Deciziei civile nr.417/2006 a Tribunalului Constan a, n termen legal au declarat recurs H.G. i H.E. i D.N. i D.E. 1. n motivele de recurs formulate de H.G. i E., recuren ii expun n esen situa ia de fapt care a generat litigiul dintre p r i, f cnd referire la diferite acte existente n dosar: factura nr.053104/08.10.2003, depozi ii de martor, Sentin a civil nr.376/05 februarie 2003 a Judec toriei Trgovi te, adresa nr.2835/2000, etc. S-a mai sus inut c , n cauza de fa nu sunt aplicabile disp.art.7 12 din OUG nr.40/1999, cum gre it a re inut n hot rre. Executarea contractului de nchiriere a ncetat la 19 octombrie 1993, cnd hot rrea de restituire a imobilului respectiv a r mas definitiv , deci nainte de apar ia Legii nr.17/1994. Obiectul ac iunii l reprezint preten iile solicitate de p r i, n nici un caz nu ne g sim n cadrul unei ac iuni n evacuare. Gre it nu s-au acordat cheltuielile de judecat la fond. 2. n motivele de recurs formulate de D.N. i D.E., recuren ii arat c Judec toria Trgovi te a confundat problema temeiniciei ac iunii cu problema prescrip iei dreptului la ac iune. n loc s resping excep ia prescrip iei dreptului la ac iune i s judece cauza pe fond, s-a respins ac iunea ca fiind prescris . Motivarea deciziei Tribunalului Constan a este deficitar , mai ales c o serie de aspecte n leg tur cu situa ia de fapt au fost gre it re inute de instan a de apel. mbog irea f r just temei s-a f cut de c tre pr i, iar diminuarea patrimoniului nu s-a produs efectiv pentru p r i. Tot recuren ii mai pun problema interesului n formularea ac iunii, n a solicita mbun t iri, atta timp ct profitau recuren ii, ntruct ei locuiau n cas . Examinnd criticile formulate, Curtea re ine urm toarele: Analiznd criticile recuren ilor D.N. i E., se constat c recursul este fondat pentru urm toarele considerente:

Reclaman ii au dedus judec ii o cerere ce avea ca obiect plata unor desp gubiri civile, reprezentnd contravaloarea unor lucr ri de construc ii i repara ii efectuate n perioada derul rii raportului de loca iune, la imobilul din Trgovi te, str. C.B. nr.19, restituit prin sentin a civil nr.1296 din 02.02.1993 pronun at de Judec toria Trgovi te, fo tilor proprietari pr ii H.G. i H.E. Solu ionarea cererii reclaman ilor prin admiterea excep iei prescrip iei dreptului la ac iune este gre it . De i, n mod tradi ional s-a considerat c , proprietarul imobilului dobnde te i dreptul de proprietate asupra extinderilor i mbun t irilor aduse bunului de c tre un ter , conform art.494 Cod civil, n literatura juridic s-a ar tat c trebuie s se fac distinc ie ntre momentul na terii dreptului de accesiune i momentul dobndirii dreptului de proprietate pur i simplu asupra lucr rilor de c tre proprietarul imobilului. Dac dreptul de accesiune se na te pe m sura ncorpor rii materialelor n teren, dreptul de proprietate pur i simplu asupra lucr rilor este dobndit de proprietarul imobilului numai n momentul exercit rii dreptului de accesiune. Ct prive te exercitarea dreptului de accesiune, actul unilateral de voin al proprietarului imobilului poate s mbrace mai multe forme, una dintre acestea fiind introducerea unei ac iuni n evacuare, o notificare prin intermediul executorului judec toresc sau o ac iune n revendicare. n cauz , exercitarea dreptului de accesiune de c tre proprietarii H.G. i E., s-a manifestat sub forma promov rii ac iunii n evacuare a chiria ilor D.N. i E. Prima ac iune n evacuare promovat n anul 1994 i care a format obiectul dosarului civil nr.5210/1994 al Judec toriei Trgovi te a fost perimat , situa ie care nu a determinat ntreruperea cursului prescrip iei dreptului la ac iune al reclaman ilor cu privire la mbun t irile i extinderile efectuate la imobilul proprietatea pr ilor, conform art.16 al.2 din Decretul nr.167/1958. Pr ii au fost evacua i n urma promov rii unei noi ac iuni, nregistrat n octombrie 2002 la Judec toria Trgovi te, dat de la care a nceput s curg i termenul general de prescrip ie de 3 ani. Ac iunea reclaman ilor D.N. i E. de restituire a contravalorii lucr rilor de extindere i mbun t iri a locuin ei, a fost nregistrat la 25 iunie 2003 pe rolul Judec toriei Trgovi te, situa ie n care se constat c a fost respectat termenul de prescrip ie a dreptului la ac iune, admiterea excep iei fiind din acest motiv nelegal . Conform art.312 Cod pr.civil , constatndu-se c prima instan a solu ionat gre it litigiul pe excep ie, f r a intra n cercetarea fondului cererii principale, se va casa decizia i sentin a, cauza fiind trimis spre rejudecare Judec toriei Constan a, instan devenit competent n urma admiterii cererii de str mutare a litigiului. n ceea ce prive te recursul pr ilor H., Curtea re ine c ace tia au criticat hot rrile instan elor de fond i de apel sub aspectul respingerii ca nefondate a cererilor ce vizau contravaloarea lipsei de folosin ; prejudiciul cauzat de chiria i prin neplata datoriilor c tre furnizorul de energie electric , ct i a cheltuielilor de judecat efectuate n fazele procesuale anterioare. ntruct acest drept de crean se afl n strns leg tur cu preten iile reclaman ilor, derivnd din loca iunea aceluia i imobil i cum ac iunea principal nu a fost solu ionat n fond, pentru o abordare unitar a drepturilor reciproce ale p r ilor, se impune casarea hot rrii cu trimitere spre rejudecare Judec toriei Constan a i n ceea ce prive te recursul pr ilor H.G. i E. n rejudecare, instan a va avea n vedere efectele hot rrii judec tore ti de sistare a lucr rilor sentin a civil nr.6971/18.11.1991 pronun at de Judec toria Trgovi te, ct i efectele neperfect rii unui contract de nchiriere cu proprietarul, fa de dispozi iile art.9-11 din OUG nr.40/1999. Decizia civil nr. 10/10.01.2007

Instan ei s constate c n baza accesiunii imobiliare artificiale au dobndit proprietatea asupra construc iei situate n B bis sector. n motivarea Dosar nr(1667/2009) ROMANIA CURTEA DE APEL BUCURE TI - SEC IA A III A CIVIL I PENTRU CAUZE CU MINORI I FAMILIE DECIZIA CIVIL NR.1237 edin a public de la 05.10.2009 Curtea constituit din: PRE EDINTE: Cristina Nica JUDEC TOR 2: Mariana Haralambe JUDEC TOR 3: F nica Pena GREFIER - - ********** Pe rol se afl solu ionarea cererilor de recurs formulate de recuren ii-pr i PRIM RIA SECTORULUI 1 B i PRIM RIA MUNICIPIULUI B PRIN PRIMARUL GENERAL, mpotriva deciziei civile nr.543 din 03.04.2009, pronun at de Tribunalul Bucure ti - Sec ia a V-a Civil , n dosarul nr-, n contradictoriu cu intima ii-reclaman i G i. Dezbaterile n cauz au avut loc la data de 28.09.2009 i au fost consemnate n ncheierea de edin de la acea dat , care face parte integrant din prezenta decizie. Avnd nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amnat pronun area la data de 05.10.2009, cnd a decis urm toarele: CURTEA, Delibernd asupra recursului civil de fa , constat urm toarele: Prin cererea nregistrat pe rolul Judec toriei Sectorului 1 B, sub nr-, astfel cum a fost modificat la data de 15.11.2007, reclaman ii G i au chemat n judecat pr ii Prim ria Municipiului B prin Primarul General i Prim ria Sectorului 1 B prin Primar, solicitnd instan ei s constate c n baza accesiunii imobiliare artificiale, au dobndit proprietatea asupra construc iei situate n B- bis sector 1. n motivarea cererii, reclaman ii au ar tat c prin contractul de vnzare-cump rare autentificat sub nr.8958/18.12.1967, de Notariatul de Stat Raionul Ro ie i transcris n registrul de transcrip iuni i inscrip iuni al aceluia i notariat, sub nr.1087/18.11.1967, au cump rat de la, terenul n suprafa de 304 mp, situat n B,- bis, sector 1, iar la scurt timp dup momentul cump r rii, au construit o cas compus din 3 camere, buc t rie i baie. Prin sentin a civil nr. 8496/19.06.2008, Judec toria Sectorului 1 Bar espins excep ia lipsei calit ii procesuale pasive a prtei Prim ria Sectorului 1 B; a admis cererea i a constatat c reclaman ii sunt prin accesiune imobiliar , proprietarii imobilului construc ie, situat n B,- B, sector 1, identificat prin raportul de expertiz nregistrat la Biroul Local pentru Expertize Judiciare Tehnice i Contabile nr. 3620/14.04.2008. Pentru a hot r astfel, instan a de fond a re inut c , prin contractul de vnzare-cump rare autentificat sub nr. 8958/18.12.1967 de Notariatul de Stat Ro ie, reclaman ii au cump rat de la terenul n suprafa de 304 mp, situat n B- bis, sector 1. Pe acest teren, reclaman ii au edificat f r autoriza ie, construc ia identificat prin raportul de expertiz ntocmit de expert, pentru care reclaman ii au fost impu i fiscal, ncepnd cu data de 03.11.1969. Instan a a apreciat c sunt ndeplinite condi iile cerute de art. 492 Cod civil pentru constatarea dobndirii dreptului de proprietate prin efectul accesiunii imobiliare artificiale. n ce prive te calitatea procesual pasiv , instan a a apreciat-o justificat , motivat de faptul c formularea cererii s-a f cut n contradictoriu cu persoanele care ar fi putut s -i conteste calitatea de proprietar reclamantului i s sanc ioneze lipsa autoriza iei de construire.

mpotriva acestei hot rri, au declarat apel prtele Prim ria Sectorului 1 B i Prim ria Municipiului B prin Primarul General. n motivele de apel, apelantul Municipiul B prin Primar a ar tat c , fa de obiectul cererii deduse judeca ii, nu are calitate procesual pasiv . A a cum rezult i din actele depuse la dosar, reclaman ii au dobndit dreptul de proprietate asupra terenului de la. Prin urmare, apelantul nu este proprietarul terenului pe care s-a edificat construc ia i nici al materialelor de construc ie folosite la ridicarea acesteia. n motivele de apel, apelanta Prim ria Sectorului 1 a ar tat c ac iunea a fost ntemeiat pe dispozi iile art. 492 Cod civil; c nu pot fi re inute ipotezele avute n vedere de instan a de fond, ntruct n ce prive te posibilitatea contest rii calit ii reclamantului de proprietar, potrivit art.21 al Legii nr.215/2001, singurul titular al patrimoniului imobiliar de pe raza Municipiului B, este doar Municipiul B, iar n ce prive te ipoteza aplic rii sanc iunii contraven ionale pentru lipsa autoriza iei, calitatea apelantei poate fi considerat doar sub aspectul competen ei de a aplica o astfel de sanc iune, astfel c , prin constatarea dobndirii dreptului de proprietate prin efectul accesiunii imobiliare artificiale asupra unei construc ii edificate f r autoriza ie de construc ie, se fraudeaz Legea nr. 50/1991. A mai ar tat faptul c este nereIevant faptul c edificarea construc iei s-a f cut n anul 1969, deoarece contraven ia este continu , iar, pe de alt parte, construc ia a suferit i lucr ri de modernizare dup intrarea n vigoare a Legi nr.50/1991. Prin Decizia civil nr. 543A/03.04.2009, Tribunalul Bucure ti - Sec ia a V-a Civil a respins ca nefondat, apelul formulat de apelatele-prte Prim ria Sectorului 1 B i Prim ria Municipiului B prin Primarul General, lund act c nu s-au solicitat cheltuieli de judecat . Pentru a decide astfel, tribunalul a re inut c , sub aspectul calit ii procesuale pasive a pr ilor, avnd n vedere faptul c dobndirea dreptului de proprietate prin accesiune imobiliar artificial implic , pe de o parte, ndeplinirea anumitor condi ii impuse de art.492 sau 494 Cod civil, iar, pe de alt parte, inexisten a unor impedimente legale n acest sens. Prin urmare, calitate procesual pasiv ntr-o ac iune n constatarea dreptului de proprietate pe calea accesiunii imobiliare artificiale, au att cei care pot invoca n favoarea lor, prezum ia instituit de art.492 Cod civil (autorul reclamantului, fostul proprietar al terenului), cei care pot invoca un drept de crean decurgnd din faptul construirii, conform art.494 i mpotriva c rora proprietarul i exprim op iunea de a dobndi construc ia, dar i cei care, prin invocarea unor impedimente legale sau de alt natur , pot mpiedica constatarea dobndirii dreptului de proprietate de c tre cel care formuleaz cererea n acest sens. Apelan ii pr i se ncadreaz n aceast ultim categorie, n calitate de autorit i publice, Municipiul B, ca de in tor al patrimoniului imobiliar la nivelul unit ii administrativ teritoriale, potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr.213/1998 i art.21 din Legea nr.215/2001, iar Prim ria Sectorului 1 B, ca autoritate nvestit cu atribu ii n domeniul autoriz rii construc iilor, conform art. 4 din Legea nr.50/1991 republicat . Aceast calitate este suficient pentru a justifica legitimarea procesual pasiv a apelan ilor pr i i n ipoteza n care ace tia nu invoc nici un drept asupra terenului sau asupra construc iei, ntruct nendeplinirea cerin elor legale de autorizare este suficient pentru a paraliza calea necontencioas a dobndirii dreptului de proprietate prin valorificarea faptului construirii. Astfel, reclaman ii urm resc recunoa terea dreptului de proprietate asupra construc iei, respectiv punerea n acord a situa iei de fapt cu cea de drept. Potrivit art.17 din Legea nr.7/1996, n cartea funciar se nscriu att actele juridice, ct i faptele juridice referitoare la imobilele. Faptul construirii i al exercit rii unei st ri de fapt ndelungate este n mod cert, generator de efecte juridice. Numai c valorificarea acestui fapt generator de efecte juridice, nu se poate realiza pe calea recunoa terii necontencioase stabilite de art.17, ntruct exist un impediment legal i anume art.37 alin.5 din Legea nr.50/1991, rep. potrivit c ruia "construc iile executate f r autoriza ie de construire. nu pot fi ntabulate n cartea funciar ". Potrivit dispozi iilor art.20 alin 1 i 3 din aceea i lege, nscrierea dreptului de proprietate se poate face i n baza unei hot rri judec tore ti definitive i irevocabile care s nlocuiasc acordul de voin cerut n vederea nscrierii drepturilor reale, dac este opozabil titularului.

Neavnd deschis procedura gra ioas , reclaman ilor trebuie s li se asigure posibilitatea recunoa terii dreptului lor prin intermediul justi iei, iar aceast hot rre trebuie s fie opozabil apelan ilor pr i, n considerarea calit ii men ionate. n ce prive te motivele viznd fraudarea Legii nr.50/1991, Tribunalul a constatat c acestea nu pot fi re inute. Astfel, construc ia, astfel cum rezult din probele administrate la instan a de fond, a fost edificat n anul 1969, deci cu mult nainte de intrarea n vigoare a Legii nr.50/1991, astfel c aceasta nu i poate ntinde efectele i asupra situa iilor intervenite anterior intr rii sale n vigoare n virtutea neretroactivit ii legii civile, consacrat de art. 5 din Codul civil. Prin urmare, nu se poate re ine c au fost nc lcate prevederile unei legi care nu era n vigoare. Referirile anterioare la dispozi iile Legii nr.50/1991 au fost f cute prin prisma cerin elor Legii nr.7/1996, pe care registratorul de carte funciar nu are mijloacele necesare s le verifice, el neputnd stabili data edific rii construc iei, tocmai din acesta motiv fiind necesar stabilirea pe cale judiciar a situa iei de fapt i consecin elor juridice, f r a se putea aprecia c prin aceste considerente, Tribunalul ar fi re inut c n cauz sunt incidente dispozi iile i sanc iunile acestei legi. Argumentele apelantei Prim ria Sectorului 1 B, n sensul c reclama ii au modificat construc ia ulterior intr rii n vigoare a Legii nr.50/1991, nu au nici un suport probator, nedovedindu-se n nici un fel existen a acestora, n ce au constat, dac era necesar autorizarea, etc. astfel c , n baza art.296 Cod procedur civil , Tribunalul a respins apelurile ca nefondate. mpotriva acestei hot rri judec tore ti, n termen legal, prta Prim ria Sectorului 1 Baf ormulat recurs, criticnd-o sub aspectul nelegalit ii, deoarece gre it s-a respins apelul s u, ct timp conform art. 77 din Legea nr. 215/2001, prim riile sunt doar structuri func ionale permanente, f r personalitate juridic , aceasta fiind de inut de unit ile administrativ - teritoriale, conform art. 20 i 21 din Legea nr. 215/2001. Aceast recurent nu se erijeaz ntr-un ter care ar contesta prezum iile evocate de art. 492 Cod civil i art. 496 Cod civil: aceea c proprietarul terenului a construit pe cheltuiala sa i cea de proprietate asupra construc iei, deoarece nu de ine n drept, patrimoniu. Ca atare, aceast recurent , prin primar, nu justific vreo calitatea procesual pasiv n cauz , competen a sa n domeniul autoriz rii construc iilor privind o materie distinct , reglementat separat, prin norme juridice speciale care nu reprezint temeiul prezentei ac iuni. De altfel, este evident c se urm re te o fraudare a legii, ct timp reclamanta se folose te de art. 492 i urm toarele Cod civil pentru a frauda prevederile Legii nr. 50/1991 care instituie regula c toate construc iile pot fi edificate numai n baza i cu respectarea autoriza iei de construire, conform art. 1 i art. 37 alin. 5 din actul normativ indicat. Astfel de construc ii nu pot fi ntabulate n cartea funciar , conform textului ultim men ionat. Or, reclamanta urm re te s ntabuleze n baza hot rrii prezente. i aceast situa ie constituie o fraud la lege, scopul urm rit fiind unul nelegal, a a cum se ntmpl n spe a prezent . A solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurate, n sensul respingerii ac iunii, ca fiind introdus mpotriva unei persoane f r calitate procesual pasiv . i-a ntemeiat recursul pe Legea nr. 215/2001 i Legea nr. 50/1991. Prta Prim ria Municipiului Bad eclarat la rndul s u, n termen legal, recurs, criticnd-o sub aspectul nelegalit ii, invocnd inciden a motivului de recurs prev zut de art. 304 cpt. 9 Cod de procedur civil , respectiv gre ita aplicare a legii n cauz . A ar tat c reclaman ii au dobndit terenul de la numita, iar Prim ria Municipiului B nu este proprietara nici a terenului i nici a materialelor de construc ie necesare edific rii. Autoriza ia de construire este actul obligatoriu pentru nceperea oric rei lucr ri de construire, el fiind eliberat n baza unor avize, certificate i alte documente, de prim ria de sector. La data ridic rii construc iei, acest act se putea ob ine de reclaman i, inclusiv prin utilizarea Decretului nr. 144/1958. Exist neconcordan e ntre considerente i dispozitivul deciziei n sensul c apare n dispozitiv Municipiul B prin Primarul General i nu Prim ria Municipiului B care a fost parte n cauz i n al doilea, rnd, se respinge prin dispozitiv, apelul Prim riei Sectorului 1 B, f r a se aminti de apelul Prim riei Municipiului A solicitat admiterea recursului, desfiin area deciziei civile i respingerea ac iunii ca nentemeiat . i-a ntemeiat recursul, pe dispozi iile art. 304 pct. 9 Cod de procedur civil .

Ambii pr i au timbrat n mod corespunz tor, recursurile promovate, conform art. 3 i art. 11 din Legea nr. 146/1997 i art. 3 din OG nr. 32/1995. Intima ii - reclaman i G i au formulat ntmpinare, conform art. 308 alin. 2 Cod de procedur civil , solicitnd respingerea recursurilor, ca nefondate, deoarece cei doi pr i fac parte din categoria celor care ar putea invoca impedimente legale fa de dobndirea dreptului de proprietate. Intima ii-reclaman i G i au ar tat c sunt proprietarii imobilului dedus judec ii ca urmare a contractului de vnzare-cump rare autentificat sub nr.8958/18.12.1967, la Notariatul de Stat Ro ie, ulterior edificnd o construc ie. Potrivit art. 492 Cod civil, orice construc ie edificat pe un teren se prezum a fi tot proprietatea celui care este i proprietarul terenului, iar din probele administrate, nu reiese c imobilele - construc ie au fost edificate de alte persoane, dect reclaman ii. Instan a de apel corect a respins apelul apelan ilor-pr i, motivat pe a II-a categorie, respectiv inexisten a unor impedimente legale n acest sens. Prin urmare, calitatea procesual pasiv ntr-o ac iune n constatarea dreptului de proprietate pe calea accesiunii imobiliare artificiale o au att cei ce pot invoca n favoarea lor, prezum ia instituit de art. 492 Cod civil (autorul reclaman ilor, fostul proprietar), cei ce pot invoca un drept de crean decurgnd din faptul constituirii, conform art. 494 Cod civil i mpotriva c rora proprietarul i exprim op iunea de a dobndi construc ia, dar i cei ce, prin invocarea unor impedimente legale sau de alt natur , pot mpiedica constatarea dreptului de proprietate de c tre cel care formuleaz cererea n acest sens. instan ei de judecat sunt temeinice i legale, avnd n vedere att aplicarea n timp a Legii nr. 50/1991, ct i a dispozi iilor Legii nr. 7/1996. n recurs, nu au fost administrate probe noi, conform art. 305 Cod de procedur civil . Curtea de Apel Bucure ti, s-a constatat legal sesizat i competent material s solu ioneze prezentul recurs, date fiind prevederile art. 3 Cod de procedur civil i art. 299 Cod de procedur civil . Verificnd decizia recurat , prin prisma criticilor invocate, Curtea apreciaz c recursurile formulate sunt nefondate, pentru urm toarele considerente: Astfel, sub aspectul calit ii procesuale pasive a pr ilor, Curtea constat c una dintre condi iile ca o persoan s fie parte n proces, este calitatea procesual (legimatio ad causam) care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a ac iona i n acela i timp, a persoanei mpotriva c reia se poate exercita ac iunea. Calitatea procesual presupune existen a unei identit i ntre persoana reclamantului i persoana care este titular al dreptului n raportul juridic dedus judec ii (calitate procesual activ ) i pe de alt parte, existen a unei identit i ntre persoana prtului i cel obligat n acela i raport juridic (calitatea procesual pasiv ). Prezenta ac iune reprezint o ac iune n constatare - interogatorie, prin care reclaman ii au ac ionat n judecat Prim ria Municipiul B prin Primarul General i Prim ria Sectorului 1 B pentru ca acestea, singurele care ar putea contesta, s se pronun e dac invoc sau nu vreun drept de proprietate asupra construc iei, n condi iile n care reclaman ii n calitate de proprietari ai terenului sunt prezuma i proprietari, n temeiul art. 492 Cod civil. Aspectele de ordin formal legate de inexisten a autoriza iei de construire nu pot obstruc iona sau limita dreptul de proprietate al reclaman ilor, dup cum constatarea dreptului de proprietate al lor nu poate avea consecin e pe planul raporturilor de natur administrativ legate de inexisten a autoriza iei, pentru a se putea afirma c ace tia au tins pe calea ac iunii de fa , se eludeze prevederile art. 1 sau art. 37 alin. 5 din Legea nr. 50/1990 modificat prin Legea nr. 453/2001. Dimpotriv , legitimarea calit ii de proprietar al construc iilor de pe teren, a proprietarului unui teren, ar putea, general apreciind, s antreneze n lipsa autoriza iei i cu respectarea dispozi iilor legale, r spunderea contraven ional a acestuia pentru lipsa autoriza iei de construc ie. Potrivit art. 21 din Legea nr. 215/2001, "Unit ile administrativ - teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridic deplin i patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului d e nregistrare fiscal i ale conturilor deschise la unit ile teritoriale de trezorerie, precum i la unit ile bancare. Unit ile administrativ - teritoriale sunt titulare ale drepturilor i obliga iilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care apar in domeniului public i

privat n care acestea sunt parte, precum i din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, n condi iile legii. n justi ie, unit ile administrativ - teritoriale sunt reprezentate, dup caz, de primar sau de pre edintele consiliului jude ean". Curtea re ine c justificarea calit ii procesuale pasive a recuren ilor Prim ria Municipiului B i a Sectorului 1 B trebuie realizat i prin raportare la dispozi iile Legii nr. 215/2001 amintite i nu prin raportare doar la prevederile art. 489 i urm toarele Cod civil, n special art. 492, 493 i 494 Cod civil, cum invoc recurentele. Ca atare, aspectul nedovedirii n cauz , a dreptului de proprietate al recurentelor, asupra materialelor folosite la construc ia edificat pe terenul intima ilor - reclaman i, sau asupra terenului acestora, nu este de natur singur, s infirme calitatea procesual pasiv a acestor recurente. Instan a ine cont a adar, de interesul reclaman ilor de a face opozabil dreptul lor de proprietate, att Prim riei Municipiul B (n temeiul Legii nr. 215/2001 privind administra ia public local ), ct i Prim riei Sectorului 1 B (n considerarea atribu iilor sale n materie fiscal i de eviden a propriet ii imobiliare). Sub un al doilea aspect, aferent calit ii procesuale pasive a recurentei Prim ria Sectorului 1 B, Curtea constat c obiectul c ilor de atac promovate mpotriva sentin ei fondului, a vizat i dispozi ia distinct privind respingerea excep iei lipsei calit ii procesuale pasive a acestei prte. Prin motivele de apel formulate de aceast prt (filele 22 - 25 dosar apel), solu ia primei instan e, sub acest aspect, a fost criticat , invocndu-se mai multe ap r ri: faptul c prta nu de ine patrimoniu imobiliar, c imobilul a fost edificat f r autoriza ie, fiind o contraven ie continu . n ansamblul acestor critici, nu s-a reg sit i critica invocat direct n recurs, referitoare la prevederile art. 77 din Legea nr. 215/2001 privind circumstan ierea prim riei ca o structur func ional permanent , f r personalitate juridic . A adar, aceast critic este una invocat omisso medio, cu nc lcarea prevederilor art. 316 Cod de procedur civil raportat la art. 294 Cod de procedur civil conform c ruia: "n apel nu se poate schimba calitatea p r ilor, cauza sau obiectul cererii de chemare n judecat i nici nu se pot face alte cereri noi. Excep iile de procedur i alte asemenea mijloace de ap rare nu sunt considerate cereri noi". Aceast concluzie se impune n condi iile n care solu ia asupra excep iei lipsei calit ii procesuale pasive a acestei prte, excep ie de fond, a devenit obiect al apelului declarat n cauz , cu limitele sale legale devolutive, impuse de art. 295 Cod procedur civil . Calificnd ns , n baza art. 129 al. 5 Cod procedur civil , n mod corect aceast ap rare, ca fiind o excep ie viznd lipsa capacit ii procesuale, a recurentei, i dat fiind caracterul absolut al acestei excep ii, constatnd c ea poate fi invocat direct, n fa a Cur ii de apel, Curtea apreciaz c ea este nefondat , pentru c , a a cum am ar tat, calitatea procesual pasiv , precum i capacitatea procesual ale acestei recurente au fost recunoscute prin prisma atribu iilor sale n materie de eviden a propriet ii i n materie fiscal , ca institu ie deservind primarul de sector ce de altfel, a i semnat ntmpinarea depus la dosarul de fond i motivele de recurs. Potrivit OG nr. 5/2002 act normativ special n raport cu prevederile Legii nr. 215/2001, deci inclusiv n raport cu art. 77 din lege, primarul de sector, deservit de aceast prt , are atribu ii n domeniul autoriz rii lucr rilor de construire i aplic rii sanc iunilor aferente, independent deci, de nede inerea vreunui patrimoniu, n baza Legii 215/2001. Pe de alt parte, Curtea constat c ambele prte i justific a lor calitate procesual pasiv , i prin prisma considerentelor re inute n mod corect, de c tre tribunal, prin raportare la dispozi iile art. 37 alin. 5 din Legea nr. 50/1991 n referire la prevederile art. 20 alin. 1 i 3 din aceea i lege, considerente pe care Curtea i le nsu e te pe deplin, ele fiind judicios i amplu realizate. ntr-adev r, oponen ii ntabul rii n cartea funciar , a dreptului de proprietate asupra construc iilor, nu ar putea fi dect prtele n considerarea calit ii lor men ionate. O dovad suplimentar a juste ei acestei concluzii, este chiar conduita prtelor care, dezb tnd a lor calitate procesual , au formulat critici sub aspectul nelegalei edific ri a construc iei. A adar, n concluzie, Curtea constat faptul c cele dou prte au calitate procesual n cauz , iar prta Prim ria Sectorului 1 B are i capacitate procesual . Sub aspectul legalit ii dispozi iei de admitere a ac iunii, deci sub aspectul fondului cererii, Curtea constatat c decizia recurat este legal , nefiind incident premisa fraudei la lege invocat , sub nici unul dintre aspectele circumscrise.

Astfel, aspectul privind uzarea de procedura aferent art. 492 i urm toarele Cod civil, pentru eludarea prevederilor art. 1 al Legii nr. 50/1991, referitor la edificarea doar autorizat a construc iilor, nu subzist criticii, deoarece sub un prim argument, dreptul de proprietate este constituit/transmis inclusiv asupra unor bunuri care nu ndeplinesc cerin ele legale subsumate regimului lor juridic ( exempli gratia, bunuri ilicite, construc ii neautorizate). Nerespectarea prevederilor Legii nr. 50/1991 a a cum am men ionat, va atrage r spunderea contraven ional i consecin ele sale juridice specifice, n condi iile acestui act normativ. Nici cel de-al doilea aspect ntemeiat pe art. 37 alin. 5 din Legea nr. 50/1991 nu este fondat, deoarece astfel cum corect a stabilit tribunalul, data edific rii construc iei determin inciden a principiului neretroactivit ii legii civile. Astfel, tribunalul a re inut n cuprinsul situa iei de fapt, stabilite n mod definitiv, pe care se grefeaz controlul de legalitate al instan ei de recurs, c imobilul a fost edificat n 1969 i c nu a fost modificat ulterior. n consecin , dispozi ia legal evocat , referitoare la stabilirea caracterului nefinalizat al construc iei i la imposibilitatea ntabul rii, nu se aplic situa iei acestei construc ii, f r a fi ignorat principiul constitu ional men ionat. Acest considerent al neretroactivit ii dispozi iilor Legii nr. 50/1991, constituie i argumentul secund pentru aprecierea caracterului nefondat al primului aspect invocat, subsumat fraudei la lege. Potrivit art.17 din Legea nr.7/1996, n cartea funciar se nscriu att actele juridice, ct i faptele juridice referitoare la imobile. Faptul construirii i al exercit rii unei st ri de fapt ndelungate este n mod cert, generator de efecte juridice. n mod corect a re inut tribunalul c valorificarea acestui fapt generator de efecte juridice, nu se poate realiza pe calea recunoa terii necontencioase stabilite de art.17, ntruct exist un impediment legal i anume art.37 alin.5 din Legea nr.50/1991 rep. potrivit c ruia "construc iile executate f r autoriza ie de construire. nu pot fi ntabulate n cartea funciar ". Potrivit dispozi iilor art.20 alin 1 i 3 din aceea i lege, nscrierea dreptului de proprietate se poate face i n baza unei hot rri judec tore ti definitive i irevocabile care s nlocuiasc acordul de voin cerut n vederea nscrierii drepturilor reale, dac este opozabil titularului. Neavnd deschis procedura gra ioas , reclaman ilor trebuie s li se asigure posibilitatea recunoa terii dreptului lor prin intermediul justi iei, iar aceast hot rre trebuie s fie opozabil apelan ilor pr i, n considerarea calit ii lor men ionate. n ceea ce prive te contradic iile evocate de recurenta Prim ria Municipiului B ntre considerentele deciziei apelate i dispozitivul acesteia, Curtea le apreciaz ca fiind evidente erori materiale, care pot fi ndreptate cu succes, folosindu-se procedura special prev zut de art. 281 Cod Procedur civil . n concluzie, Curtea apreciaz c solu ia de admitere a ac iunii privind constatarea dobndirii dreptului de proprietate, prin accesiune, este legal . Pentru ansamblul acestor considerente, Curtea va respinge potrivit art. 312 Cod de procedur civil , prezentele recursuri, ca nefondate. PENTRU ACESTE MOTIVE N NUMELE LEGII DECIDE: Respinge ca nefondate, recursurile formulate de recuren ii-pr i PRIM RIA SECTORULUI 1 PRIN PRIMAR i PRIM RIA MUNICIPIULUI B PRIN PRIMARUL GENERAL, mpotriva deciziei civile nr.543 din 03.04.2009, pronun at de Tribunalul Bucure ti - Sec ia a V-a Civil , n dosarul nr-, n contradictoriu cu intima ii-reclaman i G i. Irevocabil . Pronun at n edin public , ast zi, 05.10.2009. PRE EDINTE, JUDEC TOR, JUDEC TOR, -----GREFIER, -Red. /20.10.2009 Tehnodact. / 2 ex./04.11.2009/ - Sec ia a V-a Civ. -;

Jud. Sectorului 1. - Civ. Pre edinte: Cristina Nica Judec tori: Cristina Nica, Mariana Haralambe, F nica Pena Sursa: Jurindex R mas de pe urma defunctului decedat la cu Hot rrea ce se va pronun a s se dispun ultimul domiciliu n com sat jude n motivarea ie irea din indiviziune a p r ilor cu privire la cererii reclamanta arat c la data a decedat, iar urm toarele bunuri imobile si mobile un mo tenitori apartament situate Cuvinte cheie: y curtea de apel bucuresti y judecator cristina nica Citeste si alte articole asemanatoare: y Reorganizare judiciara si faliment nlocuire lichidator judiciar Conditii y Reorganizare judiciara si faliment Cerere formulata de creditoare n temeiul art 124 ( actualmente art 137) din Legea nr 64/1995 republicata, motivata pe neanalizarea de catre lichidatorul judiciar a ndeplinirii elementelor acestei raspunderi patrimonia y Reorganizare judiciar i faliment Respingerea cererii formulat de creditoarea AVAS privind consolidarea crean ei proprii n USD y Reorganizare judiciara si faliment Termenul pna la care poate fi formulata cererea privind raspunderea membrilor organelor de conducere ale societatii debitoare y Respingere exceptie nulitate recurs Atragerea raspunderii administratorului societatii debitoare Rol activ instanta

Dosar Nr. 519 (29.03.2010) ROMNIA JUDECATORIA BALS SENTINTA CIVILA NR. 519 SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 29.03.2010 Pe rol se afla solutI.area cauzei civile avnd ca obiect constatarea dreptului de proprietate prin accesiune imobiliara artificiala, privind pe reclamanta S. T., n contradictoriu cu prtii PRIMARIA ORASULUI BALS, prin Primar, si A. C.. La apelul nominal facut n sedinta publica se prezinta reclamanta personal, asistata de avocat L.M.; prtul A. C. personal, asistat de avocat S.I.; martorul R.C., propus de prt; lipsind reprezentantul prtei Primaria Orasului Bals, prin Primar. Procedura de citare este legal ndeplinita. Grefierul expune referatul cauzei dupa care, Reclamanta, prin aparator, depune dovada achitarii taxei judiciare de timbru de 681 lei si timbru judiciar de 3 lei, pentru primul capat al cererii si solicita instantei sa ia act ca ntelege sa renunte la judecata capatului doi al cererii avnd ca obiect constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune. Fata de precizarea facuta de reclamanta prin aparator, instanta, n baza dispozitiilor art.246 alin.1 C.p.civ, ia act de renuntarea reclamantei la judecata capatului doi al cererii introductive. Instanta acorda cuvntul n probatiune. Pentru dovedirea cererii precizate, reclamanta, prin aparator, solicita ncuviintarea probelor cu nscrisuri si interogatoriul prtului, pe care l prezinta n forma scrisa. Avocat S. I., pentru prt, nu se opune la proba cu nscrisuri, dar se opune la proba cu interogatoriul prtului deoarece reclamanta, cu rea-credinta, nu l-a chemat pe acesta n judecata nca de la nceput, desi stia ca este proprietarul imobilului casa. n aparare, prtul, prin aparator, solicita ncuviintarea probelor cu nscrisuri, interogatoriul reclamantei si testimoniala cu martorul R.C. Instanta apreciaza probele solicitate de parti ca legale, pertinente, concludente si utile pentru justa solutI.are a cauzei deduse judecatii si, n conformitate cu dispozitiile art.167 C.p.civ, le ncuviinteaza ca atare. Partile, prin aparatori, depun nscrisuri. Instanta procedeaza la luarea interogatoriilor partilor, cu respectarea dispozitiilor art.221 alin.1 C.p.civ. Se audiaza martorul R. C., propus de prt, cu respectarea dispozitiilor art.192-193 C.pr.civ, declaratia acestuia fiind consemnata n scris si atasata la dosar. Instanta pune n discutie exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a prtei primaria Orasului Bals, prin primar, inovata de aceasta. Partile, avnd pe rnd cuvntul, prin aparatori, solicita unirea exceptiei cu fondul cauzei. n baza dispozitiilor art.137 alin.2 C.p.civ, instanta uneste exceptia cu fondul si, nemaifiind cereri de formulat, exceptii de invocat si nici probe de administrat, acorda cuvntul n dezbateri asupra exceptiei si a fondului cauzei. Partile, avnd pe rnd cuvntul, prin aparatori, solicita admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Primariei Orasului Bals, prin Primar, fata de cererea precizata. Pe fondul cauzei,

Avocat L.M, pentru reclamanta, solicita admiterea cererii precizate, sa se constate ca reclamanta a devenit proprietar al imobilului casa prin accesiune imobiliara, cu cheltuieli de judecata. Din titlul de proprietate existent la dosar, rezulta ca terenul pe care se afla imobilul casa este proprietatea reclamantei, iar prtul nu a contestat respectivul titlu de proprietate. Imobilul casa a fost proprietatea reclamantei si a sotului decedat, dar acestia l-au vndut fictiv prtului n anul 1987 deoarece sotul reclamantei avea functia de ofiter si nu-i era permis sa detina imobile n proprietate. Din anul 1987 si pna n prezent, taxele si impozitele pentru imobil au fost achitate de reclamanta, fapt ce rezulta din chitantele depuse la dosar, aceasta fiind cea care a locuit efectiv n imobil si care s-a ngrijit de conservarea lui. Arata ca prtul este constructor de rea-credinta ntruct nu a avut posesia casei si nu a achitat taxele si impozitele aferente acesteia. Depune chitanta nr.29/01.02.2010 privind onorariu avocat. Avocat S. I., pentru prtul A. C., solicita respingerea cererii ca nentemeiata, cu cheltuieli de judecata. Arata ca situatia prezentata de reclamanta nu este reala, imobilul casa fiind cumparat de prt n anul 1987, terenul pe care este construit acesta fiind, la vremea respectiva, proprietate de stat. Ulterior, suprafata de 250 mp a fost trecuta n proprietatea prtului, n baza contractului de vnzare-cumparare. Cerere de constituire a dreptului de proprietate a formulat doar reclamanta deoarece prtul, ca urmare a dispozitiilor art.36 din Lg.18/1991, a devenit proprietar de drept al terenului. Depune chitanta nr.50/23.02.2010 privind onorariu avocat. INSTANTA n deliberare asupra cauzei civile de fata, constata: Prin cererea nregistrata pe rolul acestei instante la data de 08.07.2009 sub nr. 2023/184/2009, reclamanta S. T. a chemat n judecata pe prta Orasul Bals prin Primar, solicitnd n principal instantei ca prin sentinta pe care o va pronunta, sa constate ca reclamanta, proprietara al terenului n suprafata de 2391 mp, teren identificat conform T. P., este prin efectul accesiunii imobiliare, proprietarul constructiei edificate pe acest teren. n subsidiar, reclamanta a solicitat sa se constate ca a dobndit dreptul de proprietate asupra constructiei situate pe terenul de 2391 mp, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani. n motivarea cererii, a aratat ca este proprietara terenului n suprafata de 2391 m.p.conform T. P. eliberat de Comisia Judeteana de Stabilire a dreptului de proprietate a Jud. Olt si ca a stapnit casa situata pe acest teren de peste 30 de ani, platind impozitele aferente acestei constructii. n drept a invocat dispozitiile art. 492, art. 1890 si art. 1860 C.civ. si art. 111 C.pr.civ. n dovedirea cererii, reclamanta a solicitat probele cu nscrisuri, interogatoriul si testimoniala. n cadrul probei cu nscrisuri, a depus: titlul de proprietate nr. eliberat de Comisia Judeteana de Stabilire a dreptului de proprietate a Jud. Olt, plan situatie a imobilului si chitante de plata a impozitelor aferente. La data de 17.12.2009, prta Primaria Orasului Bals prin Primar, a depus la dosar ntmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, invocnd exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, aratnd, n esenta, faptul ca nu are cu reclamanta raporturi juridice n ceea ce priveste terenul n suprafata de 2391 mp, a carei proprietara este conform TP. Totodata, prta a aratat ca, n evidentele sale figureaza ca si proprietar al constructiei edificate pe terenul reclamantei, numitul A. C.. n aparare, prta a solicitat ncuviintarea probei cu acte si a anexat ntmpinarii urmatoarele nscrisuri : contractul de vnzare cumparare autentificat sub nr. 1308 din 09.04.1987, decizia nr.1697/06.04.1999 a Tribunalului Dolj, decizia nr.528/22.06.1999 a Curtii de Apel Craiova, sentinta civila nr.951/21.06.1999 a Judecatoriei Bals, sentinta civila nr.614/04.05.2000 a Judecatoriei Bals, nstiintare de plata pe numele A. C. si nstiintare de plata pe numele S. T. (f.43-51). Instanta a ncuviintat pentru reclamanta probele cu nscrisuri, testimoniala si cu expertiza tehnica n constructii, iar pentru prta proba cu actele depuse la dosarul cauzei. La termenul de judecata din data de 19.11.2009 au fost audiate martorele propuse de catre reclamanta, S. O si B A, iar la data de 15.12.2009, la dosar a fost depus raportul de expertiza ntocmit de catre expert T.A. Prin completarea la cererea introductiva, depusa la data 14.01.2010, reclamanta a nteles sa cheme n judecata si pe prtul A. C. (f.54). Prtul A. C. a depus ntmpinare prin care a solicitat respingerea ca nentemeiata a cererii de chemare n judecata. n motivarea n fapt, prtul a aratat ca este proprietarul unei case cu 3 camere situata n Orasul Bals, conform contractului de vnzare cumparare autentificat sub nr.1308/09.04.1987, iar reclamanta l-a actionat n mai multe

rnduri n judecata, cu scopul de a recupera aceasta casa pe care i-a vndut-o n anul 1987. Dupa un sir ndelungat de procese, reclamanta a pierdut de fiecare data, motiv pentru care a promovat, ntr-o ultima ncercare, prezenta actiune. A sustinut ca n cauza nu sunt aplicabile dispozitiile art.492- 494 C.civ. ntruct a dovedit contrariul celor specificate n respectivele texte de lege. n dovedire, prtul a anexat ntmpinarii urmatoarele nscrisuri : contractul de vnzare cumparare autentificat sub nr.314/27.02.1985, certificat de rol agricol, chitanta de plata a impozitelor pe cladiri si terenuri, s.civ. nr.13964/12.10.1998 a Judecatoriei Craiova, decizia civila nr.1697/06.04.1999 a Trib. Dolj, decizia civila nr. 5284/22.06.1999 a Curtii de Apel Craiova, sentinta civila nr.614/04.05.2000 a Judecatoriei Bals, s.civ. nr.1525/06.10.2004, decizia nr.1104/19.04.2005 a Curtii de Apel Craiova, sentinta civila nr.802/14.05.2001 a Judecatoriei Bals, decizia nr.1719/21.09.2001 a Trib. Olt, s.c. nr.1226/26.06.2002 a Judecatoriei Bals, decizia nr.1000/10.10.2002 a Trib.Olt, comunicari consemnare de plata CEC (f.65-86). Instanta a ncuviintat pentru parti proba cu nscrisurile depuse la dosar, cu interogatoriile reciproce si proba cu martori. A fost audiat martorul propus de prt, R. C., au fost aministrate interogatoriile reciproce ale partilor si au fost depuse un set de nscrisuri. n temeiul art.246 alin.1 C.pr.civ., instanta a luat act de renuntarea reclamantei la judecarea capatului doi al cererii introductive, avnd ca obiect constatarea dobndirii dreptului de proprietate asupra constructiilor situate pe terenul acesteia, ca efect al uzucapiunii de 30 de ani. Aliznd ansamblul materialului probator administrat, prin prisma exceptiei invocate de prta Primaria Orasului Bals, prin Primar si asupra fondului cauzei, instanta retine urmatoarea situatie de fapt : Reclamanta S. T. este titulara dreptului de proprietate asupra terenului n suprafata totala 2.391 mp, situat n Bals, , jud. Olt, pe care l-a dobndit prin constituire n baza Legii nr.18/1991, conform titlului de proprietate (f.9). Pe acest teren, autorii reclamantei, A. G si A. M au edificat n urma cu peste 30 de ani o casa cu 3 camere, astfel cum rezulta din depozitiile martorelor S. O. si B.A (f.28-29), conform autorizatiei de construire nr.463/06.12.1962 emisa de DSAPC Oltenia. n temeiul contractului de vnzare cumparare autentificat sub nr.1308/09.04.1987 (f.43), reclamanta mpreuna cu sotul acesteia, S. G. au vndut prtului A. C. o casa de locuit, construita din caramida, cu trei camere si bucatarie acoperita cu tabla si anexe gospodaresti, situata n orasul Bals, str. Dobrogeanu Gherea nr.94, jud. Olt, casa pe care au dobndit-o n proprietate conform contractului de vnzare cumparare autentificat sub nr.314/27.02.1985 (fila 65) de la fiul acestora S. D. M., care la rndul sau a dobndit-o n proprietate prin cumparare cu actul de vnzare autentificat nr.1018 din 21.04.1982 al Notariatului de Stat al Jud. Olt (fila 65). Prin promovarea prezentei cereri precizate, reclamanta tinde la recunoasterea pe cale judecatoreasca a dreptului de proprietate asupra acestei case, invocnd mecanismul accesiunii imobiliare artificiale. Instanta constata ca reclamanta nu a justificat calitatea procesuala pasiva a prtei Primaria Orasului Bals, prin Primar, n contradictoriu cu care doreste a-si stabili dreptul de proprietate imobiliara. Astfel, Orasul Bals, prin Primar, ca si entitate cu personalitate juridica conform dispozitiilor Legii nr. 215/2001, nu se afla n nici un raport juridic cu reclamanta, n considerarea imobilului ce intereseaza acest litigiu. Nu rezulta din piesele dosarului mprejurarea ca aceasta prta ar fi contestat n vreun mod dreptul de proprietate al reclamantei asupra terenului n suprafata de 2391 m.p. sau ar fi emis vreo pretentie cu privire la constructiile ridicate de autorii sai pe acest teren. Or, cta vreme reclamanta nu a invocat existenta vreunei manifestari din partea prtei Primariei Orasului Bals n sensul contestarii dreptului sau, aceasta nu are legitimare procesuala pasiva. Mai mult dect att, imobilul n litigiu excede sferei de administrare a prtei, neapartinnd domeniului public sau privat al acesteia, ci se afla n proprietatea particulara a unor persoane fizice. Retinnd ca nu exista identitate ntre subiectul pasiv al raportului obligatI.al dedus judecatii si prta Primaria Orasului Bals, prin Primar chemata n judecata, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestei prte si va respinge cererea de chemare n judecata precizata, ca fiind formulata mpotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Pe fondul cauzei, n virtutea principiilor care guverneaza accesiunea imobiliara artificiala, n temeiul art.492 C.civ. Orice constructie facuta n pamnt sau asupra pamntului, este prezumata a fi facuta de catre proprietarul acelui pamnt cu cheltuiala sa si ca este a lui, pna ce se dovedeste contrariul . Rezulta astfel ca disp. art. 492 C.civ. instituie n favoarea proprietarului terenului o prezumtie relativa de proprietate asupra constructiilor edificate pe acel teren, prezumtie ce poate sa fie nsa combatuta, n sensul dovedirii prin orice mijloc de proba de catre un tert a faptului ca el este proprietarul constructiilor edificate, iar nu proprietarul terenului. n prezenta cauza, prtul A. C. a reusit sa faca dovada contrarie potrivit art.492 teza finala C.civil, n sensul ca el este titularul dreptului de proprietate asupra casei cu trei camere si bucatarie acoperita cu tabla si anexe gospodaresti, situata n orasul Bals, casa pe care a dobndit-o n proprietate conform contractului de vnzare cumparare autentificat sub nr.1308/09.04.1987 (f.43), iar nu reclamanta S. T., de la care a cumparat de altfel casa respectiva. Din cuprinsul sentintelor si deciziilor civile depuse la dosar, rezulta ca, nca din anul 1998 si pna n prezent, reclamanta a ncercat sa redobndeasca de la prtul A. C. dreptul de proprietate asupra casei mai sus mentI.ate pe care i-a vndut-o mpreuna cu sotul acesteia, S. G., n anul 1987. n acest scop, reclamanta a introdus mpotriva prtului mai multe cereri de chemare n judecata, avnd ca obiect, simulatia sau constatarea nulitatii absolute a contractului de vnzare cumparare autentificat sub nr.1308/09.04.1987 (f.43), cereri care au fost nsa respinse n mod irevocabil ( cnf. Deciziei civile nr.1104/19.04.2005 a Curtii de Apel Craiova f.76, decizia civila nr.5284/22.06.1999 a Curtii de Apel Craiova f.71-72). n consecinta, prtul A. C. este si n prezent proprietarul casei cu trei camere si bucatarie acoperita cu tabla si anexe gospodaresti, situata n orasul Bals, n temeiul contractului de vnzare cumparare autentificat sub nr.1308/09.04.1987 (f.43). Astfel, n nici un caz nu se poate sustine ca n speta sunt aplicabile disp.art. 492 teza nti C.civ. si cu att mai putin disp. art. 494 c.civil, ntruct prtul nu poate si nici nu are cum sa fie considerat constructor de buna sau de rea credinta n sensul textelor de lege invocate, din moment ce acesta nu a construit, ci numai a dobndit dreptul de proprietate asupra unei case prin cumparare, casa situata pe terenul aflat n proprietatea actuala a reclamantei conform titlului de proprietate (f.9). Pe acest teren, autorii reclamantei, A. G. si A. M au edificat n urma cu peste 30 de ani o casa cu 3 camere, astfel cum rezulta din depozitiile martorelor S. O.si B. A. (f.28-29), conform autorizatiei de construire nr.463/06.12.1962 emisa de DSAPC Oltenia. De asemenea, din declaratia martorului R. C. coroborata cu raportul de expertiza tehnica de la fila 35 din dosar, rezulta ca prtul nu a mai ridicat alte constructii pe terenul reclamantei, ci a facut numai unele reparatii la constructiile deja existente nca din anul 1963. Prin constructor de rea credinta pe terenul altuia se ntelege acea persoana care construieste pe un teren despre care stie sau ar fi trebuit sa stie ca nu-i apartine. Or, despre o persoana care numai a dobndit dreptul de proprietate asupra unei case deja construite, ar fi absurd sa sustinem ca aceasta este de fapt persoA care a construit-o. Fata de considerentele expuse, nefiind aplicabile dispozitiile art.492-494 C.civ, instanta va respinge, ca nentemeiata, cererea de chemare n judecata astfel cum a fost precizata. n temeiul art.274 alin.1 C.pr.civ., instanta va obliga reclamanta sa plateasca prtului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentnd contravaloare onorariu avocat conform chitantei nr.50/23.02.2010 (f.123). PENTRU ACESTE MOTIVE N NUMELE LEGII HOTARASTE: Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata prin ntmpinare de catre prta Primaria Orasului Bals prin Primar. Respinge cererea de chemare n judecata precizata, formulata de reclamanta S. T. mpotriva prtei Primaria Orasului Bals prin Primar, ca fiind formulata mpotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva. Respinge, ca nentemeiata, cererea de chemare n judecata precizata, formulata de reclamanta S. T., . mpotriva prtului A. C., .

Obliga reclamanta sa plateasca prtului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentnd contravaloare onorariu avocat. Cu recurs n 15 zile de la comunicare. Pronuntata n sedinta publica, astazi, 29.03.2010. Materia juridica y Cereri y Procedur civil i penal (c i de atac, competen e etc.) y Fondul funciar y Faliment y Infrac iuni y Ac iuni (n): anulare, posesorie, regres, paulian etc. y Contesta ie la executare y Contraven ii. nchisoare contraven ional y Contracte y Minori y Plngeri prealabile y Societ i comerciale Toate materiile juridice > Instanta de judecata y Tribunalul Tulcea y Judecatoria Tulcea y Curtea De Apel Timisoara y Judec toria Ia i y Curtea De Apel Pitesti y Tribunalul Bac u y Curtea De Apel Craiova - Sec ia Civil y Tribunalul Vaslui y Judec toria Moine ti y Mihaela Ganea ,presedinte Tribunal Constanta y Judecatoria Slatina y Curtea De Apel Pite ti Toate instantele > Tip hotarare y Decizie y Sentin Civil y Sentin Penal y Hot rre y Sentin Comercial y Rezolu ie y Jurnal

Accesiunea, ca mod de dobandire a dreptului de proprietate Accesiunea, ca mod de dobandire a dreptului de proprietate 1. Notiune Dreptul de accesiune este reglementat de art.482 C.civ. si este enumerat printre modurile de dobandire ale dreptului de proprietate, prevazute de art.645 din acelasi cod, constituind un mod originar de dobandire. El este definit, conform art.488 coroborat cu art.482 C.civ. ca o incorporare materiala a unui lucru mai putin important intr-un lucru mai important si in virtutea careia, daca cele doua lucruri au apartinut unor proprietari diferiti, proprietarul lucrului mai important dobandeste dreptul de proprietate si asupra lucrului mai putin important. Ceea ce numim accesiune, este o consecinta a incorporarii materiale a unui lucru accesoriu cu lucrul principal, care formeaza obiectul dreptului, fie ca lucrul accesoriu e un produs al lucrului principal, fie ca e unit cu el in mod material sau artificial. In doctrina s-a afirmat ca: Principiul e ca tot ce e produs de lucrul care e obiectul dreptului, precum si tot ce se incorporeaza in lucru, e cuprins in obiectul dreptului. Accesiunea mai este denumita si incorporatiune. Codul nostru civil de la 1864 reglementa accesiunea in art.483-516. De atunci si pana astazi au aparut o serie de modificari si abrogari exprese sau tacite prin acte normative succesive si sisteme legislative diferite. Au mai ramas in vigoare putine texte, care la rindul lor se adapteaza in prezent in urmatoarele directii calauzitoare: a) accesiunea, ca mod de dobandire a proprietatii este admisibila numai exceptional, atunci cand doua lucruri apartinand de proprietari diferiti s-au unit in asa fel incat separarea lor nu se mai poate produce decat prin deteriorarea lor sau distrugerea unuia dintre ele, interesul economic si cel al proprietarilo 525h76f r impunand atribuirea la unul dintre ei. Acela nu poate fi altul decat proprietarul lucrului principal. Lucrul principal este acela care are valoare mai ridicata si diferenta de valoare trebuie sa fie substantiala; b) cazurile de dobandire a dreptului de proprietate nu opereaza in raporturile dintre soti, cand prin contributie comuna acestia ridica constructii pe terenul proprietatea unui

Despre drept civil Dreptul familiei Codul civil Stiu si altele ... y Darea in plata y Realizarea si aplicarea normelor juridice civile y Conflictul de competenta y Structura raportului juridic civil y Definitia si structura procesului civil y Masurile asiguratorii y Reprezentarea partilor in procesul civil y Judecatoriile y Mijloacele de conservare a patrimoniului creditorului y Renuntarea la judecata si renuntarea la drept CAUTA IN SITE Termeni de cautare

dintre ei. Sotul neproprietar dobandeste un drept de folosinta asupra terenului apartinand celuilalt sot pe care se afla constructia. Acest drept de folosinta apreciem ca in prezent este asimilat dreptului de superficie, avand la baza invoiala sotilor. Dreptul de superificie nu era acceptat sub imperiul Legilor nr.58 si nr.59 din 1974. Odata cu abrogarea lor, consideram ca acest drept a revenit in deplina actualitate, fiind de altfel semnalat in literatura de specialitate.i[i] Cu acest amendament se aduc corectiile de consecinta opiniilor aratate ale autorilor citati mai inainte; c) cand lucrul accesoriu face parte din domeniul public, consideram ca nu poate opera dreptul de accesiune in favoarea dreptului de proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice, altele decat statul. In virtutea art.135 (5) din Constitutia Romaniei, bunurile proprietate publica sunt declarate inalienabile. Textul stabileste restrictiv, statuand ca in conditiile legii ele pot fi date in administrare regiilor autonome si institutiilor publice, sau pot fi concesionate ori inchiriate. Per a contrario, ele nu pot sa-si schimbe proprietarul si nici sa primeasca o alta destinatie in afara celor limitativ si expres aratate de lege. Lucrurile afectate interesului obstesc, cat timp aceasta destinatie subzista, exced posibilitatii de a fi susceptibile de a face obiectul dreptului privat, in intelesul art.475 C.civ. Regimul lor juridic este impus de dreptul public (si nu de cel privat). Ca atare, in privinta lor, din punct de vedere al art.5 C.civ., nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale. Lucrurile afectate uzului obstesc, nu pot face obiectul revendicarii, a aproprierii dreptului de proprietate, intrucat fac exclusiv obiectul proprietatii publice, uzajul lor este al intregului public si drepturile ce se poarta nu sunt echivalente dreptului de proprietate in sensul Codului civil.ii[ii] Bunurile care fac parte din domeniul privat al statului sunt susceptibile de a fi dobandite prin accesiune. In prezent regimul juridic al proprietatii private se bucura de un tratament egal indiferent de titularul dreptului de proprietate. Cu alte cuvinte, toate bunurile care se afla in circuit civil, adica susceptibile de instrainare pot face obiectul dobandirii dreptului de proprietate prin acesiune. Dupa obiectul principal la care se refera, accesiunea poate fi imobiliara si mobiliara; la randul sau cea imobiliara poate fi naturala si artificiala. 2. Accesiunea imobiliara Accesiunea imobiliara naturala este aceea care se realizeaza fara interventia omului si apare in urmatoarele cazuri reglementate de Codul civil: aluviunea (art.495), avulsiunea (art.498); insulele si prundisurile (art.500); accesiunea albiei unei ape curgatoare (rau, parau, fluviu, art.502); accesiunea animalelor salbatice (porumbei, albine, iepuri etc., art.503).

La accesiunea imobiliara naturala trebuie sa se tina seama de prevederile art.5 din Legea nr.18/1991, privind fondul funciar, pentru ca se preteaza la modificari naturale terenurile care prin acest text sunt afectate domeniului public. Textele Codului civil sufera corectiile corespunzatoare in cazul albiilor raurilor si fluviile, cuvetele lacurilor de interes public, terenuri cu destinatie forestiera, plajele etc., nesusceptibile de dobandire prin accesiune in dauna domeniului public. Principiul general care domina in textele Codului civil materia accesiunii imobiliare este ca pamantul se considera totdeauna ca lucrul principal. Pornind de la aceasta, toate lucrurile care se incorporeaza in el sunt considerate accesorii, facand abstractie de valoare.iii[iii] In prezent, cand exista bunuri mobile sau imobile ca valori mai ridicate decat pamantul pe care ele se aseaza sau in care se incorporeaza, consideram ca aceasta conceptie traditionala trebuie schimbata si pe plan legislativ. In doctrina si in practica s-a acceptat ca aceasta conceptie trebuie reconsiderata, pentru ca progresul economic (si odata cu el dreptul civil si comercial) din societatea contemporana, iar criteriul valoric al imobilelor fata de mobile, a pamantului fata de alte bunuri nu mai este de actualitate. Preocuparea principala pentru infrangerea acestei conceptii traditionale, sa manifestat cu mai multa asiduitate la autorii de specialitate in drept comercial.iv[iv] Intr-o speta solutionata de Curtea de Apel, invocand argumente de drept comparat si pe autorii citati se abordeaza aceasta chestiune pe inlaturarea diferentierii automate dintre mobil si imobil, precum si pe reconsiderarea criteriului pur valoric pentru a nu se crea artificial distinctia dintre un lucru considerat principal si altul accesoriu.v[v] In solutionarea spetei in materie contractuala, unde se pune in discutie daca vanzarea imobiliara este de natura civila sau comerciala, se pune si problema daca in cadrul vanzarii activului comercial, potrivit Legii nr.58/1991, care dintre bunuri au calitatea de a fi principale: pamantul, spatiile comerciale, fondul de comert, marfurile. S-a considerat ca in realizarea raportului juridic, in speta de natura contractuala, nu pamantul precumpaneste ca fiind lucrul principal. Celelalte componente ale activului, potrivit art.53-62 din Legea nr.58/1991, caracterizate prin totalitatea lor corporala si incorporala, dar apartinand aceluiasi activ, unde este cuprins si terenul dau o importanta economica specifica si deci, principala. Fondul de comert este o entitate atat corporala cat si incorporala, prin componentele sale care pot sa includa si imobile, nu mai fac absoluta ierarhizarea in sensul aprecierii imobilului ca un lucru principal, pentru a opera accesiunea, desi poate fi posibila.vi[vi] Acesta este si rolul practicii judiciare, de a interpreta

o lege potrivit realitatilor vietii sociale, pe care normele juridice sunt chemate sa o ordoneze. Pentru a dezlega judiciar raportul social concret dedus judecatii, conflictul de interese care este actual, norma juridica nu poate fi privita inchistat si imuabil, ea trebuie actualizata pentru a nu deveni anacronica in solutionarea raporturilor juridice concrete. Revenind la analiza teoretica a accesiunii imobiliare naturale, ea este de doua feluri: accesiunea pamanturilor depuse sau create de ape si accesiunea animalelor. In lipsa unei reglementari apreciem ca, prin asemanare, textele art.495, 498 si 500 din C.civ. sunt aplicabile si in cazul cand accesiunea se realizeaza pe alta cale si ne referim la depunerile rezultate in urma miscarilor tectonice de pamant, ale actiunii vulcanilor, a exploziilor etc. a) Aluviunile sunt cresteri de pamant ce se fac succesiv si pe nesimtite la malurile fluviilor si ale raurilor. Textul art.495 C.civ. se interpreteaza in sensul ca el se refera la orice apa curgatoare, adica si la pararuri. Aceste depuneri se mai numesc si maluri si provin din faptul ca adesea apele curgatoare depun incetul cu incetul pamant si materiale pe unul din maluri. Ele apartin proprietarului terenului riveran, la care s-au facut acele depuneri de pamant, indiferent de natura cursului de apa. Sunt asimilate cu aluviunile pamanturile lasate de apele curgatoare, cand acestea se retrag pe nesimtite de la un mal la altul, prin modificarea treptata a cursului lor. In conformitate cu art.496 din C.civ., pamantul descoperit si eliberat prin retragerea apei, apartine proprietarului fondului de-a lungul caruia s-a retras apa. Caracteristic pentru aluviune este ca proprietarul de pe celalalt mal, al carui fond scade prin faptul ca apa s-a extins spre el, nu poate sa ceara nici o despagubire de la proprietarul al carui fond s-a marit si nici nu poate sa revendice pamantul descoperit prin retragerea apei. (Vezi aici C.Hamangiu, N.Georgean, vol.II, p.495). b) Avulsiunile sunt adaugiri ale unor bucati de pamant smulse brusc datorita actiunii apelor curgatoare si care se adauga la alt fond. Accesiunea se poate recunoaste si identifica. Proprietarul fondului de la care s-a rupt pastreaza asupra ei un drept, o poate revendica de la proprietarul fondului la care s-a produs alipirea. Actiunea in revendicare poate fi intentata in termen de un an, altminteri portiunea rupta si alipita devine proprietatea proprietarului fondului la care s-a alipit. Termenul de un an este un termen de decadere. El se calculeaza de la data alipirii si nu are relevanta faptul ca noul proprietar a pus sau nu stapanire pe portiune.vii[vii] c) Insulele si prundisurile, in conformitate cu art.500 C.civ., cand acestea se formeaza in rauri navigabile si neplutitoare, sunt ale proprietarului tarmului pe care ele s-au

format. In urma determinarii liniei mediane a apei, revin in totalitate sau in parte proprietarului fondului riveran spre aceasta linie mediana. Cand ea trece peste linia mediana a raului fiecare proprietar are dreptul de proprietate asupra partii din insula ce se intinde spre el, pornind de la jumatatea raului. Este locul unde trebuie sa avem in vedere apele care tin de domeniul public, conform art.5 din Legea nr.18/1991, si Legea nr.107/1996, legea apelor, care prevede ca apartin acestui domeniu printre altele albiile raurilor si fluviilor. Problema este de interes juridic daca in urma avulsiunilor sau a insulelor si prundisurilor au loc deplasari intre domeniul public de interes general si cel de interes local sau intre doua unitati administrative locale. Ea isi gaseste rezolvarea in sensul reglementat de Codul civil, daca nu sunt alte reglementari legale prin acte normative speciale sau daca aspectul nu este solutionat pe cale administrativa. Codul civil nu prevede situatia cand insula sau prundisul se desprinde, se formeaza prin ruperea brusca a unei portiuni de fond. S-a apreciat ca ea poate fi revendicata de proprietarul fondului tot in termen de un an, dupa care ea va apartine statului ca res nullius, alti autori considerand ca dupa un an ea trebuie impartita intre proprietarii riverani, dupa aceleasi reguli prevazute de art.500 C.civ.viii[viii] Daca insula se desprinde prin avulsiune de la un particular si se formeaza ca insula pe domeniul public, adica pe cursul unui rau sau fluviu, ea poate fi revendicata in termen de un an. In prezent, pentru ca statul sa o cuprinda in patrimoniul public, suntem de parere ca trebuie sa recurga la procedura de expropriere, prevazuta de Legea nr.33/1994. Acest lucru devine aplicabil in ipoteza ca dupa intrarea in vigoare a Legii nr.18/1991 si a Constitutiei se produce o atare insula, pentru ca cele existente anterior, fara indoiala, apartin domeniului public al statului. Proprietarul de la care s-a desprins insula, poate sa o foloseasca la locul unde ea se afla, care este consecinta fatala a vecinatatii cu o apa curgatoare si nu prejudiciaza pe celalalt proprietar. Pentru ca un proprietar riveran sa reclame proprietatea unei insule formate pe un rau nenavigabil si neplutitor trebuie ca el sa fie proprietar riveran in momentul formarii insulei. Daca proprietatea riverana a fost instrainatata fara ca sa figureze si insula, dobanditorul subsecvent (cumparatorul) nu poate pretinde nici un drept asupra insulei. Impartirea insulei intre riverani se face prin trasarea unei linii imaginare in mijlocul raului (linia mediana). Daca linia nu traverseaza insula, ea va apartine proprietarilor de partea carora s-a format. Daca linia traversaza insula, proprietarii riverani vor avea fiecare dreptul la portiunea de insula care se afla pe partea lor. Dupa formarea insulei, proprietarii se bucura de dreptul de

aluviune care se formeaza la aceasta insula. d) Albia parasita este reglementata de art.502 C.civ., in ipoteza cand un curs de apa isi schimba in mod natural cursul, parasind vechea albie. Interpretarea data de doctrina da dreptul riveranilor, in termen de un an, sa ceara autorizarea de a readuce apa in vechea albie pe cheltuiala lor. Schimbarea cursului apei unui rau nu se confunda cu parasirea subita a unui tarm si intrarea in tarmul opus prin ruperea terenului, deoarece in ipoteza art.502 C.civ. (sau art.563 C.civ.fr.) se prevede situatia cand un rau isi schimba cursul vechi si formeaza un curs nou independent de cel vechi. Nici cu inundatia nu se confunda, care este o cauza temporara prin natura sa, ca si o ruptura de diguri, o furtuna, o ploaie mare. Termenul de un an prevazut la art.498, la avulsiune, pentru revendicare, nu-si gaseste aplicatiune in cazul prevazut de art.502 C.civ.ix[ix] Se impune si aici precizarea in legatura cu albiile, reglementarea din art.5 din Legea nr.18/1991, in situatiile in care le considera apartinand domeniului public, fiind valabile consideratiile facute, pentru a nu mai repeta. In conditiile Codului civil roman, daca nu se aproba sau daca nu se face lucrarea de revenire la albia veche, albia parasita se va imparti intre proprietarii riverani, dupa regulile pentru impartirea unei insule. Noua albie se va considera ca fiind albia normala, fara drept de despagubire pentru cei pe fondul carora s-a asezat. Nimeni nu raspunde de cazul fortuit si de forta majora. Face exceptie sistemul de asigurari prin efectul legii pentru terenurile agricole, la care partile pot recurge. e) Accesiunea animalelor salbatice. Dobandirea dreptului are loc in conditiile art.503 C.civ. Animalele devin un accesoriu al fondului pe care se afla, cat timp ele se stabilesc acolo. Dreptul inceteaza de indata ce animalele parasesc fondul. Animalele salbatice fac parte din fondul cinegetic, acesta in prezent este proprietatea statului si modul de exploatare, inclusiv dobandirea lui, a fost reglementata de Legea nr.26/1976, privind economia vanatului si pescuitului, abrogata prin Legea nr.103/1996. Animalele salbatice circula in voie in natura, ele nu pot fi dobandite prin frauda sau artificii, dupa cum glasuieste finalul textului sus-amintit din C.civ. Vanatoarea sau prinderea autorizata legal a animalelor absolut salbatice, devin proprietate prin ocupatiune, pentru ca ele sunt res nullius cat timp n-au fost prinse, cel care le vaneaza chiar pe un fond strain devine ocupantul lor. Animalele pur domestice nu pot face parte din cele prevazute la art.503 C.civ. Chiar daca ele se afla pe un fond strain apartin proprietarului care le creste. In conditiile dreptului comun poate sa le revendice de la proprietarul unui fond, pe care se afla si refuza sa le restituie. Acesta din urma nu poate

invoca exceptia dreptului de accesiune. Animalele semidomestice, cum sunt porumbeii, caprioarele, albinele, iepurii, stabilite sau in trecere pe fond, apartin acestuia aplicandu-lise art.503 C.civ. Ele sunt considerate accesorii ale fondului. 3. Accesiunea imobiliara artificiala. Denumirea de artificiala presupune faptul ca se realizeaza prin interventia omului. Este reglementata de art.492, C.civ., care prevede ca orice constructie, plantatie sau lucru facut pe pamant sau asupra pamantului sunt prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamant cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui, pana ce se dovedeste din contra. In literatura juridica veche se mai numeste si accesiune industriala, intalnita dupa definitia data de art.492, atunci cand o plantatie sau o construtie se face pe un fond sau se fac adaugiri unei constructii existente, interesul juridic fiind acela ca fondul sau cladirea initiala apartin unei persoane, pe cand materialul plantatiunii sau constructiei, sau manopera, apartin uneia sau mai multor persoane. In acest sens, art.493 C.civ. prevede ca proprietarul terenului devine prin accesiune si proprietar al constructiei sau plantatiei, ce au fost edificate ca materiale straine, iar proprietarul materialelor nu are dreptul sa le revendice sau sa le ridice. Aceste texte legale au primit diverse interpretari de-a lungul timpului, chestiunea fiind amplu dezbatuta in literatura de specialitate si solutionata controversat in jurisprudenta. O interpretare data mai recent, art.493 C.civ. priveste situatia in mod global. Se apreciaza ca in concretizarea principiului, potrivit caruia nimeni nu se poate imbogati fara just temei, proprietarul terenului poate fi obligat la plata contravalorii reale a materialelor, la pret de circulatie libera a acestora de la data de cand se face plata si nu de la data cand au fost incorporate. Se conchide ca cel caruia i-au fost incorporate materialele in constructii sa-si achizitioneze aceeasi calitate si cantitate cu cele pe care le-a avut. Aceasta interpretare se gaseste in orientarea jurisprudentei, avand la baza motivatii de echitate sociala si ratiuni tinand de realitatea vietii economico-sociale, dar nu nuanteaza variantele oferite de lege. Pentru o corecta intelegere a problemei, se impune analiza structurata a textelor art.492-494 C.civ. in lumina unor studii aprofundate si interpretari teleologice, tinand seama si de evolutia practicii judiciare in aceasta materie. Inainte de toate, este de observat ca sunt doua cazuri de accesiune imobiliara artificiala; a) accesiunea constructiilor, plantatiilor sau altor lucrari facute de un proprietar pe terenul sau cu materiale aflate in proprietatea altei persoane (art.493); b) accesiunea constructiilor, plantatiilor sau altor lucrari facute de o persoana cu

materialele sale pe un teren aflat in proprietatea altuia (art.494). Interpretarea data de autorii de specialitate interbelici art.492 C.civ. este puternic inraurita de doctrina franceza (art.553 C.civ.fr.) in sensul ca se stabilesc doua prezumtii cu privire la constructiile, plantatiile si lucrarile ce se afla pe pamant si anume: 1) ca plantatiile si constructiile au fost facute de catre proprietar si cu cheltuiala sa; 2) ca plantatiile si constructiile facute pe pamant sau sub pamant apartin proprietarului pamantului.x[x] Este conceptia bazata pe teoria ca terenul este lucrul cel mai important, iar materialele sunt tratate juridic ca un accesoriu. Prezumtia se aplica si daca sunt mai multi proprietari. Se considera ca in acest caz lucrarile facute devin imobile, desi elementele din care se compun erau mobile prin natura lor inainte de a se uni in acea constructie fixata pe sol (superficies solo cedit). In practica veche era indiferenta valoarea constructiilor, in toate situatiile prezumtia isi gasea aplicarea in temeiul principiului ca terenul este lucrul principal. Constructiile facute pe pamant, pentru ca sunt accesoriul fondului, au aceeasi natura ca si fondul pe care au fost facute. Instituind cele doua prezumtiixi[xi] (prima, ca constructiile si plantatiile sunt presupuse ca facute de insusi proprietarul acelui pamant si a doua, ca aceste lucrari sunt considerate facute pe cheltuiala sa), autorii vremii sustin ca, odata prezumtia rasturnata, ea nastea un raport obligational dintre proprietarul terenului fata de cel care a adus sau/si incorporat materialele. Cel ce se pretindea constructor, trebuia sa dovedeasca ca a edificat cladirea (sau plantatia) si ca aceasta s-a facut pe cheltuiala lui, altminteri era presupus ca a lucrat in numele si pe cheltuiala proprietarului, avand calitatea de mandatar sau de negotium gestor. In fine, aceiasi autori au mai remarcat ca prezumtiunile respective nu sunt de ordine publica si proprietarul pamantului are dreptul sa renunte la beneficiul dreptului de accesiune. Si in cazul dovezii ca cel care a facut cladirea este reclamantul, ea apartine prin accesiune tot proprietarului terenului, ramanand ca sa-l despagubeasca pe constructor, dupa distinctia stabilita de art.494 C.civ. S-a mai admis ca aceasta cladire poate fi a reclamantului numai atunci cand el ar dovedi ca i s-a cedat locul, anume in scopul de a ridica pentru sine o cladire pe acel loc. Aceasta ultima chestiune prezinta continuitate si interes actual pentru situatiile constructiilor facute de soti pe terenul unuia dintre ei, sau pe terenul parintilor lor. Din aceasta succinta analiza am putut constata modul clasic de abordare a problemei, insa este important in ce masura a evoluat doctrina si jurisprudenta, optica in care ea este vazuta in prezent. S-a sustinut, si cu temei, ca tratarea

problemei amintite se poate face avand ca referinta si operand cu conceptele de buna-credinta si de reacredinta.xii[xii] Prevalenta bunei sau relei-credinta asupra modului de solutionare a raporturilor dintre constructor (plantator), pe de o parte si proprietarul fondului, pe de alta parte, ca si natura actiunii pe care o poate formula primul, a drepturilor ce i se cuvin, a fost impusa de Decizia de indrumare a Plenului T.S. nr.13/6 august 1959.xiii[xiii] Intr-un capitol anterior am analizat rolul si consecintele ce le are asupra drepturilor constructorului faptul ca el este de buna sau de rea-credinta, implicatiile pe care le are decizia sus-mentionata, consideratiile acolo facute nu le vom mai reitera. Sub aspectul dobandirii dreptului de proprietate, aceasta decizie isi pastreaza actualitatea, in doctrina si jurisprudenta observam insa o evolutie impusa la randul ei de evolutia sistemului legislativ parcurs intre timp de necesitatile vietii social-economice si, nu in ultimul rand, regimul juridic actual de protectie a proprietatii. In rastimpul de pana la intrarea in vigoare a Legii nr.58/1974 in cazul constructiilor edificate anterior, dreptul de folosinta asupra terenului putea fi dobandit numai prin conditiile Decr.nr.144/1958. Daca o atare dovada nu se facea, el nu mai putea fi dobandit sub regimul Legii nr.58/1974.xiv[xiv] Cel ce a edificat o constructie pe un teren cu privire la care a incheiat un contract de vanzare-cumparare ce nu s-a perfectat, nu a dobandit un drept de proprietate asupra constructiei, ci are numai un drept de creanta pe care-l poate valorifica impotriva proprietarului terenului, iar in ipoteza ca acesta l-a instrainat, impotriva celui ce l-a dobandit.xv[xv] In ipoteza ca a edificat constructia impreuna cu proprietarul terenului, in temeiul unei conventii incheiate cu acesta din urma, dreptul la despagubiri al constructorului neproprietar al terenului se stabilea avandu-se in vedere valoarea de circulatie a constructiei.xvi[xvi] In cazul edificarii constructiilor pe terenul altuia, practica judiciara din perioada respectiva a explicat si ratiunea optiunii legale de atunci. Astfel, dispozitia cuprinsa in art.494 C.civ. a fost edictata in favoarea proprietarului terenului in sensul ca acesta are dreptul sa aleaga despagubirea cea mai mica pe care sa o plateasca constructorului (valoarea materialelor si a manoperei sau sporul de valoare dobandit de imobil). Evaluarea se facea la preturile din momentul efectuarii lucrarii respective. Aceasta din urma solutie isi pastreaza in principiu actualitatea, cu exceptia momentului evaluarii. Fata de evolutia preturilor, de cresterea indicelui de inflatie corelativ cu deprecierea monedei nationale, l-ar dezavantaja evident pe constructor si l-ar imbogati corelativ pe proprietarul fondului, fara justa cauza si nu acesta este, credem, scopul urmarit de legiuitor. Pretuirea este cazul sa se

faca dupa pretul actualizat al materialelor si manoperei, respectiv a sporului de valoare adus fondului prin constructie sau plantatie. Lipsindu-l de beneficiul muncii si materialelor sale, aceste considerente de echitate trebuie avute in vedere de instante, care sunt chemate sa aplice legea la realitatile vietii sociale pe care sa o ordoneze. Actualizarea se face prin expertiza. In literatura de specialitate se propune pentru constructorul de buna-credinta ca aceasta echivalenta sa se faca la valoarea de circulatie.xvii[xvii] Este un pas spre a recunoaste drepturile acestuia, dar aceasta valoare de circulatie propunem sa fie actualizata la momentul cand se pronunta hotararea judecatoreasca, tinand seama de situatia economica actuala ce nu poate fi anticipata si nici imputabila constructorului. Valoarea de circulatie era o notiune des utilizata pina in 1989, cand preturile erau uniforme si impuse centralizat. Acestea sunt argumentele pentru care consideram depasita practica judiciara bazata pe considerentul ca ridicarea pretului profita proprietarului fondului, conform principiului accesiunii.xviii[xviii] Interpretarea art.494 C.civ. trebuie sa fie facuta in mod egal atat pentru proprietarul fondului, cat si pentru constructorul de buna-credinta, altfel acesta s-ar afla intr-o situatie dezavantajoasa. Chiar daca asistam la o evolutie in materie, pe care o constatam fara indoiala, ea a ramas sub multe aspecte inca insinuoasa si desele situatii inedite in practica pun in fata analistilor inca o serie de interpretari ireconciliabile. Intr-o opinie, se propune ca pornind de la felurile accesiunii, in cazul art.493 C.civ. sa se acorde acelasi tratament juridic, facand abstractie de buna sau de reauacredinta a constructorului. Se are in vedere ca materialele ce se incorporeaza in constructii si plantatii sunt bunuri mobile si proprietarul fondului devine proprietar al acestora prin faptul posesiei lor, potrivit art.1909 C.civ., si nu numai in baza art.493 din acelasi cod; cele doua texte se coroboreaza. Aici accesiunea este pusa pe plan secundar si primeaza fata de ea prescriptia instantanee pe care o invoca. Prezumtia poate fi rasturnata si atunci proprietarul va fi obligat la plata contravalorii materialelor pe principiul imbogatirii fara temei legitim. In cazul proprietarului terenului care este de reacredinta, eficienta mai mare are art.493 C.civ. Ne exprimam rezerve fata de aceasta opinie, care se bazeaza pe un artificu. In primul rand, bunurile care initial sunt mobile, dupa ce se incorporeaza intr-o constructie deasupra sau in interiorul fondului, ele devin imobile prin destinatie si atunci art.1909 C.civ. nu mai poate fi invocat, nefiind o posesie asupra unui bun mobil, pentru ca tocmai calitatea de miscator nesupus

unei forme de evidenta sau publicitate, da posesiei ce creeaza aparenta unui drept, caracterul de prezumtie prin prescriptia instantanee. Nu este aceeasi situatia materialelor puse intr-o constructie de catre proprietar pe terenul sau cu materialele altuia. In al doilea rand, atat textele legale cat si decizia de indrumare s-ar aplica extensiv. Buna sau reua-credinta il priveste pe constructor, cand o face cu materialele sale sau ale altuia, dar pe terenul unui tert si nicidecum pe terenul lui. In aplicatiunea art.493 C.civ., nu se mai da proprietarului fondului o alternativa de a pastra constructia sau de a cere demolarea ei, pentru ca el insusi este constructor. Nu are nici o relevanta imprejurarea ca cel ce edifica pe terenul sau cu materiale straine, este sau nu de buna-credinta, in toate situatiile aplicandu-se acelasi tratament juridic. Adica va fi obligat fie sa restituie materiale de aceeasi calitate si cantitate, conform principiului restituirii in natura, consacrat in practica judiciara, fie echivalenta lor actualizata in moneda nationala, dupa criteriile ce le-am expus. Din alta perspectiva trebuie vazuta accesiunea constructiilor si plantatiilor facute de o persoana cu materialele sale pe terenul proprietatea altuia, reglementata de art.494 C.civ. Daca proprietarul terenului invoca accesiunea, in mod obligatoriu el devine si proprietarul constructiei si nu poate cere demolarea sau desfiintarea constructiei sau plantatiei din ratiuni economice. Literatura juridica este unanima si practica judiciara s-a aliniat in a aplica un tratament juridic diferit constructorului de bunacredinta fata de cel de rea-credinta. 3.1. In situatia constructorului de buna-credinta, el are convingerea ferma ca terenul pe care construieste este proprietatea lui. Aceasta convingere este insa eronata, dar neimputabila. Buna-credinta poate rezulta din existenta unui titlu asupra terenului, ce se dovedeste ulterior a fi viciat, sau dedusa din alte imprejurari cum sunt: existenta unei promisiuni de donatie, vanzarea unui teren care este ulterior revendicat de adevaratul proprietar, vanzarea unui teren de un copartas care la sistarea indiviziunii cade in locul altui copartas, dobandirea terenului de mostenitorul aparent, pierderea calitatii de mostenitor a constructorului, admiterea petitiei in ereditate. In jurisprudenta creata dupa decembrie 1989, a fost considerat constructor de buna-credinta: cel care a plantat o vie sau o livada pe fostul lot ajutator in anul 1990xix[xix], terenul revenind pe baza reconstituirii dreptului de proprietate, in temeiul Legii nr.18/1991, celui ce l-a detinut anterior cooperativizarii; cel care a ridicat o anexa gospodareasca sau a facut plantatii pe terenul aferent acordat in folosinta prin Decr.-Lege nr.42/1990, apoi aceasta

suprafata a fost redusa sub limita celor 5000 mp in cadrul unui proces de revendicarexx[xx]; situatia este aceeasi daca s-au delimitat pe suprafata respectiva doua gospodarii iar plantatia a fost atribuita altuia decat constructorului; cel caruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate si i s-a eliberat altuia titlu si a fost pus in posesiexxi[xxi], cel caruia i s-a atribuit prin licitatie o constructie agrozootehnica de catre comisia de lichidare a fostului C.A.P. si ulterior a fost anulata licitatia sau s-a restrans suprafata de teren atribuita pe care insa el a extins constructia sau a facut plantatiixxii[xxii]; cel caruia dupa ce a construit sau a plantat pe un teren pentru care avea titlu de proprietate iar ulterior acest titlu a fost anulat de instanta.xxiii[xxiii] Pasivitatea si toleranta proprietarului au fost apreciate ca o atitudine, care l-a asimilat pe constructor de buna-credinta. Buna-credinta trebuie sa fie constanta sau sa rezulte din vointa inechivoca a partilor. In practica judiciara s-a apreciat ca si pe baza unei promisiuni de vanzare constatate printr-un inscris sub semnatura privata, urmata de predarea bunului, dupa care dobanditorul intrand in posesia lui trece la ridicarea unei constructii.xxiv[xxiv] De asemenea, s-a retinut ca exista interesul pentru stabilirea bunei-credinte, in cazul unei demolari sau daca se mosteneste pentru a se putea recunoaste dreptul asupra constructiilor sau materialelor folosite. Tot constructor de buna-credinta este acela care a cumparat o constructie fara a incheia un act deplin valabil, iar ulterior a demolat-o si in locul ei a ridicat o alta constructie fara sa obtina autorizatie legala in acest scop. El este indreptatit, in acelasi timp, sa solicite instantei in contradictoriu cu proprietarul, recunoasterea unui drept de superficie. Constatarea calitatii de constructor de bunacredinta nu echivaleaza cu un titlu, deci nu este actiune in realizare, fiind pe deplin posibila in conditiile art.111 din C.pr.civ.xxv[xxv] Rezulta de aici contributia jurisprudentei la definirea notiunii de buna-credinta, materializata in efortul de a gasi solutii unor imprejurari de fapt, care nu-si gasesc corespondent direct in textul legii, dar pe care o actualizeaza in aplicarea practica. Buna-credinta a constructorului se raporteaza la momentul cand se fac lucrarile, chiar daca dupa terminarea lor el a devenit de rea-credinta.xxvi[xxvi] Astfel, daca cumparatorul construieste pe terenul instrainat de un neproprietar, constructorul fiind de buna-credinta, nu va trebui sa darame constructia, in ipoteza ca terenul este revendicat de adevaratul proprietar. Important este ca la data edificarii credea ca este proprietarul terenului.xxvii[xxvii] In privinta intinderii obligatiei de despagubire, proprietarul terenului poate sa opteze intre doua solutii posibile: a) sa-l indemnizeze pe constructor cu o suma de

bani egala cu valoarea materialelor si pretul muncii; b) sa-i plateasca o suma de bani reprezentand sporul de valoare inregistrat ca urmare a edificarii constructiei, a punerii plantatiei sau facerii altei lucrari. Se observa ca legiuitorul a oferit proprietarului posibilitatea pentru a alege varianta in care plateste o despagubire mai mica, dezavantajandu-l in continutul reglementarii pe constructorul de buna-credinta, fata de cel de rea-credinta. In doctrinaxxviii[xxviii] s-au purtat discutii referitoare la momentul in care se naste dreptul de accesiune imobiliara artificiala, reglementat de art.484 C.civ. Clarificarea acestui aspect este in masura sa stabileasca si natura juridica a dreptului constructorului intre data edificarii constructiei si cea a invocarii accesiunii de catre proprietar. S-a exprimat parerea ca dreptul de proprietate al celui ce invoca accesiunea ia nastere odata cu incorporarea constructiei sau plantatiei in teren, titlul sau derivand din lege.xxix[xxix] Corelativ cu aceasta dreptul constructorului a fost considerat in diferitele opinii ca ar fi un drept de creanta, de proprietate rezolubila sau de folosinta.xxx[xxx] Opinia majoritara este ca dreptul constructorului intra in discutie si ia nastere numai in momentul in care proprietarul terenului isi manifesta expres vointa de a deveni proprietarul constructiei prin invocarea accesiunii. Atunci, intre cei doi se naste un raport obligational, constructorul devenind creditorul obligatiei de despagubire. Cat timp insa proprietarul terenului nu-si valorifica acest drept, lasandu-l pe constructor s-o foloseasca nestingherit, nu poate fi obligat la despagubiri.xxxi[xxxi] Asadar, dupa invocarea accesiunii, dreptul constructorului este un drept de creanta. Dupa cum s-a pronuntat instanta suprema, chiar daca s-a facut cu bunacredinta nu se poate naste un drept real, atare solutie decurge din dreptul de accesiune al proprietarului fondului - ca mod originar de dobandire a proprietatii.xxxii[xxxii] Considerarea dreptului constructorului ca un drept de creanta a fost exprimata si in opinia unor autori. Acest drept devine exigibil numai de la data cand se invoca accesiunea si de cand incepe sa curga si prescriptia. Teza proprietatii rezolubile consta in faptul ca ea este incerta pana la data precizarii atitudinii proprietarului terenului pentru insusirea constructiei sau eventualitatea demolarii constructiei ridicata fara autorizatie. Aceasta teza a fost criticata pentru ca proprietarul este obligat sa preia constructia si atunci nu este un eveniment viitor si nesigur, iar in zonele unde se face publicitate prin cartile funciare, art.26 din Legea nr.115/1938 nu prevede o astfel de situatie pentru constructor. Mentionam ca prin art.72 din Legea nr.7/1996, Legea cadastrului si publicitatii imobiliare se abroga Legea nr.115/1938, insa,

conchidem ca principiul isi pastreaza valabilitatea. Dreptul proprietarului nu poate ramane in suspensie si el nu depinde in mod direct de exteriorizarea vointei sale. Un drept nu poate pluti in incertitudine, ordinea sociala organizata impunand clarificarea situatiei. Odata cu stingerea dreptului de proprietate al constructorului privind materialele incorporate se naste concomitent dreptul de proprietate al titularului asupra terenului. Esenta accesiunii face ca proprietarul terenului sa fie si proprietar al constructiei, inca din momentul incorporarii materialelor in sol. Si atunci, opinia cea mai logica si care satisface si cerintele legale, fiind si mai realista, consta in aceea ca, pe de o parte, din faptul edificarii rezulta un drept de proprietate asupra constructiei apartinand proprietarului terenului, in virtutea legii (in temeiul accesiunii), iar pe de alta parte, un drept de creanta al carui titular este constructorul, nascut din principiul imbogatirii fara justa cauza. In perioada cuprinsa de la edificarea constructiei si pana cand proprietarul fondului solicita dreptul sau de accesiune, constructorul exercita doar posesia ca o simpla stare de fapt, care nu este un drept real. Daca starea de fapt a posesiei se prelungeste in timp, in anumite conditii poate duce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune. Uzucapiunea poate anihila efectele accesiunii. Daca aceasta nu este invocata in termenul prevazut de lege, statutul sau este de simplu tolerat, fara drept de abitatie proprie, dar poate recurge (daca este conturbat) la actiunile posesorii. Constructorul este indreptatit sa pretinda despagubiri si de la tertul care a dobandit ulterior constructia de la proprietarul terenului. In practica, s-a apreciat ca dreptul este opozabil achizitorului subsecvent. In speta citata, paratii care au cumparat casa in discutie au fost obligati fata de constructor, obligatia lor fiind strans legata de posesia lucrului, incat, in mod necesar trebuia considerat ca s-a transmis odata cu aceasta. Tertul cazut in pretentii va putea chema in garantie pe cel care i-a vandut pentru a-l dezdauna de indemnitatea la care a fost obligat. Fiind un drept de creanta el este supus termenului general de prescriptie de trei ani. Acest termen incepe sa curga de la data la care proprietarul terenului a preluat constructia, adica din momentul in care constructorul a pierdut posesia. Majoritatea autorilor si practica judiciara au recunoscut constructorului un drept de retentie pana la satisfacerea creantei sale. In temeiul acestui drept, constructorul va putea retine constructia pana i se va satisface creanta. Acest drept poate fi invocat de constructor, dupa parerea noastra, numai in situatia in care era in posesia constructiei cand a primit castig de cauza in acordarea

despagubirilor. Daca el a pierdut posesia bunului, nu mai poate valorifica dreptul de retentie, care presupune ca atunci cand i se acorda sa aiba stapanirea materiala (corpus) si elementul intentional (animus), care sunt atributele posesiunii. Accesiunea imobiliara artificiala trebuie analizata si in raport cu dreptul de superficie. Aceasta din urma nu se confunda cu dreptul de creanta al constructorului pe terenul altuia. Superficia este caracterizata ca un dezmembramant al dreptului de proprietate si este consfintit ca atare in practica judiciara. Fata de art.492 C.civ., care constituie regula, superficia constituie exceptia. Ea opereaza atunci cand exista o conventie intre constructor si proprietarul terenului, cand nu se aplica art.492 C.civ. in modul analizat. Superficia a fost recunoscuta in jurisprudenta anterior intrarii in vigoare a Legii nr.58/1974. Daca se construia pe terenul altuia in temeiul unei conventii, se justifica dreptul de superficie asupra terenului in favoarea constructorului.xxxiii[xxxiii] Superficiile create au ramas valabile ulterior pe principiul neretroactivitatii legii civile. S-a retinut de jurisprudenta ca dreptul de superficie se naste cand o terta persoana ridica o plantatie sau o constructie pe terenul altuia in urma unei conventii cu acesta sau pe baza unei dispozitii legale prin care proprietarul constructiei este altul decat cel al terenului.xxxiv[xxxiv] Dupa intrarea in vigoare a Legii nr.58/1974, dreptul de superficie nu a mai fost acceptat in practica judiciara, fiind fie transformat in drept de folosinta, fi respins. Astfel, intr-o speta, apare prima ipoteza dupa care dreptul de superficie al sotului constructor pe terenul celuilalt sot a fost considerat un drept de folosinta.xxxv[xxxv] In cazul sotilor se considera o situatie de exceptie, fiind solutii in practica judiciara care, in fata evidentei, au fost silite si au facut ca rareori sa recunoasca dreptul de superficie.xxxvi[xxxvi] Limitativ acest drept a mai fost recunoscut in conditiile art.58 din Legea nr.4/1973, referitoare la posibilitatea proprietarului terenului de a se constitui in asociatie cu alti cetateni pentru construirea unei cladiri cu mai multe locuinte.xxxvii[xxxvii] Superficia se marginea la partea de teren corespunzatoare cotei de cladire a proprietarului, situat sub cladire. Au fost si solutii care au negat dreptul sotului constructor de a avea un drept de superficie, ca si in situatia precedenta fiind considerat ca, fata de interdictia legala de a se mai constitui drept de superficie, el este un drept real de folosinta de tip nou. Dupa abrogarea Legii nr.58/1974 s-a renascut posibilitatea dobandirii dreptului de superficie, cu conditia sa existe o conventie in acest sens intre constructor si proprietarul terenului. In practica judiciara s-a decis posibilitatea de a inlatura prezumtia dreptului proprietarului

terenului asupra constructiilor de pe teren (art. 492 partea finala) daca se dovedeste ca au fost efectuate de alte persoane, pe baza unei conventii, aceasta concretizeaza dreptul real de superficiexxxviii[xxxviii]. Dupa parerea noastra, conventia este valabila sub aspectul recunoasterii superficiei, atat daca este facuta prin inscris autentic, cat si sub semnatura privata. Esential este acordul neindoielnic al proprietarului, dat in scopul construirii de catre altul sau de a planta pe terenul sau. Superficia este un dezmembramant al dreptului de proprietate si nu se cere forma inscrisului autentic, precum in cazul instrainarii terenului. De asemeni, apreciem ca in cazul construirii partiale pe terenul altuia, proprietarul constructiei extinse nu poate primi acea mica portiune de teren, inversand accesiunea in sensul ca terenul devine accesoriu al constructiei, cum s-a retinut in practica.xxxix[xxxix] Echitatea si respectarea textelor legale (art.494 C.civ.) impun recunoasterea unui drept de superficie asupra acelei portiuni de teren, pe care proprietarul unei constructii a efectuat o prelungire. Problematica dreptului de superficie a redevenit de actualitate in literatura si jurisprudenta dupa abrogarea Legii nr.58 si a Legii nr. 59/1974, insemnand si sfarsitul unei indelungate controverse doctrinare pe aceasta tema.xl[xl] Odata cu reintrarea terenurilor in circuitul civil nu mai sunt oprelisti de fond pentru constituirea dreptului de superficie. Tinand seama de principiul consensualismului la contracte, superficia se poate constitui prin acordul partilor, respectiv al proprietarului terenului si suntem de parere ca dreptul de superficie nu echivaleaza cu o instrainare deghizata, nefiind deci o instrainare, la care se cere forma autentica (art.48 din Legea nr.18/1991). Superficia este valabil constituita si prin inscris sub semnatura privata. Mai mult, s-a sustinut ca si conventia verbala, care a fost recunoscuta de jursiprudenta deceniilor trecute, dovedita dupa cerintele art.1191-1197 C.civ., ar putea crea dreptul de superficie. In materia accesiunii imobiliare artificiale a fost recunoscuta sub regimul juridic anterior superficia dedusa din conventia tacita a partilor. Intr-o speta s-a acceptat ca la ridicarea unei constructii cu incalcarea fondului invecinat, ingaduinta sau pasivitatea manifestata de proprietarul terenului in perioada efectuarii lucrarilor de constructie echivaleaza cu o intervertire a regulilor accesiunii.xli[xli] In regimul de carte funciara unde functioneaza regimul publicitatii absolute a drepturilor reale, sunt discutii referitoare la efectul principiului consensualismului pentru constituirea superficieixlii[xlii] Literatura juridica a admis posibilitatea dobandirii dreptului de superficie, indiferent de inscriere, in mijlocul de

publicitate al cartilor funciare in cazurile de: constructii ridicate de soti pe terenul unuia dintre ei; constructia ridicata cu incalcarea terenului invecinat apartinand altui proprietar; constructii de stat asupra terenului particularilor.xliii[xliii] Momentul nasterii superficiei este acela al intervenirii conventiei dintre parti, prin care constructorul a dobandit dreptul de a construi pe acel teren. El este un drept virtual dobandit, indiferent si independent de inscrierea in cartea funciara. Desi creatie a jurisprudentei el este reglementat ca drept real care poate fi transmis in art. 11 si 61 din Decr.-lege nr. 115/1938 si Legea nr. 7/1996, art.21 (in aceasta din urma ca sarcina in partea a treia a cartii funciare a terenului asupra caruia s-a constituit superficia). Dreptul de superficie este privit ca o varietate a dreptului de proprietate.xliv[xliv] Tot legat de dreptul de superficie si de actualitate este problema daca coproprietatea de stat poate fi grevata de acest dezmembramant. Prin Constitutia din 1991, proprietatea de stat a fost divizata in domeniul public si domeniul privat. Domeniul privat al statului este in circuitul civil si, deci, este supus in anumite conditii regimului de drept comun. De aceea, consideram ca si aceasta proprietate poate fi afectata de acest dezmembramant, adica de superficie. Exista astazi acte normative care nu sunt in concocordanta cu realitatea. In astfel de conditii, s-a considerat ca recunoasterea a fortiori a posibilitatii constituirii dreptului de superficie asupra unor terenuri facand parte din domeniul public, este admisibila (art.20 din Legea nr.15/1990). Dupa parerea noastra, solutia legala desprinsa din textele Constitutiei, Legii fondului funciar, art.25 din Legea nr.15/1990, Legii nr.50/1991 nu poate fi alta decat ca dezmembrarea prin superficie a domeniului public nu este admisibila. In astfel de situatii putem vorbi de administrare, concesionare sau inchiriere a terenului, dar nu de superficie in sensul clasic. Regulile concesiunii imobiliare artificiale sunt aplicabile, credem, si in cazul concesionarii unor terenuri; la incetarea sau expirarea contractului de concesionare putem avea urmatoarele solutii: a) bunurile mobile care au devenit imobile prin destinatie (art.468-469 C.civ.) revin concedentului (in cazul incorporarii de materiale intr-o constructie); b) bunurile imobile construite de concesionar pe terenurile proprietate de stat, trec la sfarsitul concesiunii in proprietatea statului sau a concedentului, dupa caz (art.492 C.civ.).xlv[xlv] De mentionat ca H.G. nr.1228/1990, anexa 2, pct.8.II, prevede ca la expirarea duratei contractului de concesionare, concesionarul are obligatia de a preda toate bunurile ce au facut obiectul concesiunii si cele ce au rezultat in urma investitiilor facute de el, gratuit si libere de orice sarcini (subl.ns.- I.S.P.). Nu putem accepta solutia

potrivit careia concesionarul sa nu primeasca bunurile ce-i apartin pentru ca nici o dispozitie legala nu-i da aceasta favoare concedentului. Prevederea contravine flagrant garantarii dreptului de proprietate de catre art.135 din Constitutie si constituie pentru stat o imbogatire fara justa cauza, si este deci o dispozitie neconstitutionala si contrara art.492-494 C.civ., punand intr-o situatie vadit dezavantajoasa pe concesionar. Ea descurajeaza initiativa privata si practicarea concesionarii. Am sustinut ca se impune abrogarea acestei hotarari, aflata in total dezacord cu principiile care trebuie sa guverneze materia concesionarii de terenuri, abrogare care s-a si realizat prin art.42 din Legea nr. 219/1998.xlvi[xlvi] Situatii cu totul noi s-au ivit in practica judiciara si care sunt in stransa legatura cu accesiunea imobiliara, cu prilejul aplicarii Legii nr.18/1991. Intr-o speta, in anul 1978 se trec in favoarea statului 100 mp. teren in temeiul art.30 din Legea nr.58/1974, iar prin Decr.nr.183/1979 se expropriaza de la aceiasi proprietari 343 mp care raman in indiviziune cu statul. Pe terenul expropriat se construiesc 2 garaje de catre alte persoane. In temeiul art.33 si 35 din Legea nr.18/1991 se restituie terenul fostilor proprietari care solicita demolarea garajelor. Instanta respinge ca nefondate actiunile de demolare constatand ca cei care au construit garajele au un drept de superficie. Impartasim aceasta solutie pe considerentul ca au fost constructori de buna-credinta, au construit cu autorizarea organului competent care administra terenul, situatia fiind asimilabila celei in care intre parti s-a incheiat o conventie. Intr-o alta speta, se pune problema dreptului pe care il are cel ce a cumparat o constructie agrozootehnica (grajd, saivan etc.), potrivit art.28 din Legea nr.18/1991, de la comisia de lichidare a fostului C.A.P., asupra terenului aferent Instantele au respins actiunea cumparatorului prin care licitase grajdurile fostului C.A.P. de a i se acorda drept de superficie asupra terenului. Se motiveaza ca orice dobandire trebuie sa aiba la baza un act translativ de proprietate sau o dispozitie a legii. Reclamanta nu a dobandit terenul intr-unul din modurile prevazute de lege. Opinam ca o atare solutie este la adapost de orice critica daca: cumparatorul nu este o asociatie agricola de tip privat, altminteri i se cuvine si teren conform art.28 din Legea nr.18/1991; cumparatorul nu si-a inscris dreptul de proprietate asupra terenului pana la aparitia Legii nr.18/1991, precum cazul din speta dupa care, in baza acestei legi, el a fost atribuit prin reconstituire fostilor proprietari. Regimul juridic aplicabil este cel al dreptului de superficie. Daca dobanditorii constructiei nu mai au temei legal de a li se stabili un drept de proprietate asupra terenului aferent, nici

dobanditorii subsecventi ai terenului prin reconstituire, potrivit art.28 din Legea nr.18/1991, nu pot cere demolarea sau insusirea constructiilor cu plata contravalorii materialelor si manoperei in baza principiului accesiunii imobiliare. Dreptul de superficie presupune o suprapunere a doua drepturi de proprietate apartinand la doi proprietari diferiti si avand obiecte diferite; dreptul de proprietate al superficiarului asupra plantatiilor, constructiilor si lucrarilor si dreptul de proprietate al altei persoane asupra terenului si constituie o exceptie de la regula prevazuta de art. 488 C.civ. Aici superficia compare ca un dezmembramant constituit prin conventia partilor, el nu poate fi stabilit prin hotarare judecatoreasca.xlvii[xlvii] 3.2. In cazul constructorului de rea-credinta, tratamentul juridic care se aplica este cel prevazut de art.494 C.civ., care da proprietarului terenului posibilitatea de a opta intre doua variante: a) sa invoce accesiunea, situatie in care devine proprietarul constructiei, plantatiei ori lucrarii respective cu obligatia de a plati constructorului de rea-credinta valoarea materialelor si pretul muncii; b) sa pretinda constructorului de rea-credinta sa demoleze constructia, plantatia sau lucrarea respectiva, pe cheltuiala sa si daca este cazul, daune-interese, in conditiile raspunderii civile delictuale. Pentru prima posibilitate, in practica judiciara s-a statuat ca se va plati constructorului de rea-credinta numai valoarea materialelor si pretul muncii, fara a se lua in calcul sporul valorii fondului.xlviii[xlviii] Referitor la plata valorii materialelor si pretului muncii, acestea se actualizeaza potrivit cu evolutia preturilor si cresterea indicelui de inflatie, aspect pe care l-am argumentat mai inainte. Pentru cea de-a doua posibilitate, se au in vedere considerente de natura economica si de cercetare concreta in care s-au facut lucrarile respective si conduita proprietarului pentru a-l dezavantaja pe constructor. In acest sens este inca aplicabila Decizia de indrumare nr.13/1959 a fostei instante supreme, cu precizarea ca in caz de daramare sau desfiintare a constructiei este necesara autorizatia organului competent, prevazuta de art.9 din Legea nr.50/1991. Se pune problema daca in conditiile actuale autorizatia de demolare sau desfiintare este obligatorie pentru instante, avand in vedere faptul ca autoritatea judecatoreasca este independenta in stat si solutiile acesteia nu mai depind de celelalte autoritati din stat, sau dupa ce constata ca exista o constructie sau plantatie edificate cu rea-credinta urmeaza a aplica potrivit vointei proprietarului masura desfiintarii sau demolarii. Rezolvarea problemelor edilitar-gospodaresti fiind de

competenta organelor administratiei publice, ele sunt singurele care realizeaza oportunitatea unor lucrari de constructie sau de demolare. Aceasta nu inseamna ca partile sau instanta sunt la discretia autoritatii executive. Masura dispusa de organul administrativ este cenzurabila pe calea oferita de contenciosul administrativ dupa procedura prevazuta de Legea nr.29/1990. Iata de ce apreciem ca nici in conditiile actuale instanta nu va putea dispune demolarea sau desfiintarea constructiei, cata vreme autorizatia de desfiintare nu a fost obtinuta in prealabil. Cu nimic nu este stirbita prin aceasta autoritatea justitiei. In literatura juridica s-a exprimat parerea ca fostele indrumari ale Deciziei Tribunalului Suprem nr.13/1959 au in prezent doar valoarea unor orientari facultative pentru instanta. Daca organul administrativ abilitat nu elibereaza autorizatia de demolare si aceasta solutie nu este atacata la instanta de contencios administrativ sau este atacata si ramane definitiva, in procesul de drept comun pentru aplicarea art.494 C.civ., instanta nu va putea dispune demolarea, chiar daca aceasta se cere. Este obligatorie pastrarea lucrarilor de catre proprietarul terenului care va fi obligat sa-l despagubeasca pe constructor. Nimic nu impiedica insa partile ca ulterior sa tranzactioneze in sensul incheierii unei conventii de superficie, cand constructorul de rea-credinta devine proprietar al edificatelor sau al plantatiilor. In legatura cu actualitatea Deciziei de indrumare a Plenului Trib. Supr. nr.13/1959 pronuntata in regimul trecut s-ar putea sustine caracterul sau partinitor, de clasa si avand o alta viziune a apararii dreptului de proprietate. In conditiile social-juridice actuale, art.494 C.civ. trebuie interpretat in intelesul art.41 din Constitutie, referitor la garantarea si apararea dreptului de proprietate. In acest context apreciem ca Decizia de indrumare isi atenueaza exigentele sale, iar art.494 C.civ. se adapteaza la exigentele sistemului social, in care trebuie sa-l protejeze pe deplin pe proprietarul terenului. De aceea, stabilirea bunei sau relei credinte trebuie sa se faca inechivoc, iar simpla interferenta sau delasare a proprietarului terenului sa fie interpretate prin prisma atributelor pe care le are el, iar nu in favoarea constructorului. Din moment ce acesta stie ca nu construieste pe terenul sau, apreciem ca nu mai are nici o relevanta daca proprietarul ramane in pasivitate, trebuind considerat ca savarseste un abuz de drept. Principiul proprietatii si al garantarii sale nu poate fi inlaturat sau limitat de decizia sus-numita. Sunt considerente pentru care sustinem revizuirea punctului de vedere al deciziei, in pas cu practica judiciara si contextul social-

juridic. Adaugam ca insusi textul art.494 C.civ. nu mai corespunde exigentelor actuale si el trebuind revizuit prin prisma intaririi drepturilor pe care le are proprietarul fondului, in consens cu principiile unanime recunoscute ale dreptului de proprietate. 4. Accesiunea mobiliara. Accesiunea mobiliara are loc atunci cand se unesc doua bunuri mobile care apartin la proprietari diferiti sau cand o persoana confectioneaza un bun prin munca sa, folosind in total sau in parte materialele altuia. Din textele art.504-516 C.civ. si din clasificarile facute de autori de specialitate rezulta ca sunt 3 cazuri de accesiune mobiliara: adjonctiunea, specificatiunea si confuziunea sau amestecul.xlix[xlix] Reglementarea in texte numeroase a celor trei forme de accesiune mobiliara se datoreaza influentei traditiei din dreptul roman, preluata de Codul civil francezl[l], chiar si de Codul civil austriacli[li] insa in zilele noastre ele nu prezinta un interes practic deosebit, deoarece proprietarul lucrului principal are la indemana invocarea art.1909 C.civ. In toate cele trei forme sunt valabile urmatoarele reguli generale: In primul rand, daca obiectele care se unesc apartin aceluiasi proprietar, se intelege de la sine ca tot el devine proprietarul lucrului nou cret prin aceasta unire. De altfel, consideram ca nici nu este vorba de o accesiune cu semnificatie juridica. In al doilea rind, daca cele doua (sau mai multe) lucruri apartin la proprietari diferiti, atunci cand exista o conventie intre ei, atat in ce priveste intentia de incorporare a lucrurilor sau cand s-a produs fara intentie, dar au convenit asupra atribuirii lucrului nou, invoiala dintre ei trebuie respectata. Dispozitiile art.504-516 C.civ nu sunt imperative, prin acordul lor partile implicate pot face derogare si conveni altfel, ceea ce inlatura aceste texte de la aplicare. In al treilea rand, chiar daca lucrurile se reunesc in acelasi tot cu o intrebuintare unica si noua, diferita de a lucrurilor care s-au incorporat, insa ele pot fi despartite la starea initiala fara a produce prejudicii, fiecare proprietar isi rezerva dreptul de a cere desprinderea lucrului sau. Si aici partile pot actiona intr-un fel sau altul facandu-se abstractie de texte legale aratate. In al patrulea rand, textele legale care reglementeaza accesiunea mobiliara nu sunt aplicabile fata de cel ce dobandeste fructele ca posesor de buna-credinta chiar daca fructele sunt produse de un bun rezultat in urma accesiunii pentru ca, dupa cum vom constata, acesta este un alt mod de dobandire al proprietatii (art.485 C.civ.). Din dispozitiile codului privitoare la accesiunea

mobiliara se desprinde principiul ca proprietatea intregului apartine proprietarului lucrului principal: accesorium sequitur principale. El are obligatia de a despagubi pe proprietarul acelui accesoriu. a) Adjonctiunea este definita de art.504 din C.civ. ca unirea a doua lucruri mobile care, cu toate ca formeaza prin aceasta unire un singur tot, pot fi despartite asa cum au fost initial, fara a-si pierde individualitatea. Desi bunurile se incorporeaza unul in celalalt, ele raman deosebite si pot fi recunoscute fara mare dificultate. Art.505 C.civ. arata ca se considera ca principal acela pentru care uzul, ornamentul sau completarea au servit incorporarea celuilalt lucru. Daca lucrul incorporat are un pret superior celui principal, proprietarul sau poate revendica lucrul sau. Adica sa ceara despartirea si restituirea, chiar daca se produce o degradare (art.506 C.civ.). Daca dupa criteriul art.505 C.civ., nici unul din obiecte nu poate fi considerat ca principal, atunci va fi considerat ca atare cel care are o valoare mai mare, iar daca lucrurile sunt de valoare egala, se va considera ca principal acela care are un volum mai mare (art.507). In situatia ca nici unul dintre criteriile aratate nu poate determina care din lucruri este principal si care accesoriu, se va aplica art.511, adica lucrul comun al ambilor porprietari, in caz cand despartirea a devenit cu neputinta sau dezavantajoasa pentru oricare dintre ei. Astfel, devin coproprietari in cote egale ideale si solutionarea atribuirii se va face prin actiunea de iesire din indiviziune conform art.728 C.civ., atribuindu-se unuia dintre copartasi cu obligarea lui la plata in echivalent banesc pentru partea cuvenita celuilalt si care sa reprezinte pretul bunului pe care l-a pierdut prin aceasta unire. In situatia cand din aceasta unire rezulta o valoare mai ridicata, practic fiind vorba de un bun nou, in calitate de coproprietari li se cuvin valori egale, ce se pot stabili recurgand la serviciile unui expert. b) Specificatiunea consta in prelucrarea unui bun si transformarea lui in asa fel incat se faureste un obiect cu totul nou. De exemplu, dintr-o stofa se confectioneaza un constum, din material lemnos se face mobilier etc. (art.508510 C.civ.). Munca se face de catre o persoana care faureste bunul nou, folosind materialul sau un lucru apartinand altuia. Aici se uneste un lucru material cu munca, realizandu-se un bun de o valoare noua. Art.508 C.civ prevede ca obiectul realizat va apartine proprietarului materialului intrebuintat, daca valoarea acestuia va fi superioara manoperei, iar in caz contrar proprietatea va apartine celui care a prestat manopera. Ei se vor despagubi reciproc pana la concurenta valorii lucrului intrebuintat, respectiv manoperei. c) Amestecul sau confuziunea, reglementat de art.511-

516 C.civ. are loc atunci cand mai multe lucruri miscatoare ce apartin de proprietari diferiti s-au unit in asa fel incat nu se mai pot recunoaste. De exemplu, doua metale au fost topite impreuna si a rezultat un nou aliaj, amestecul a doua lichide. Lucrul principal poate fi considerat dupa orice criterii, proprietarul sau devine, prin accesiune, proprietar al noului bun, cu obligatia de a-l despagubi pe celalalt. Cand nu sunt elemente de determinare pentru a fi stabilit care dintre lucruri este principal (mai de valoare), ceea ce s-a obtinut prin amestec va apartine in coproprietate pe coteparti egale. Incetarea coproprietatii se face dupa regulile dreptului comun, in materie de sistare a indiviziunii pe care deja le-am enuntat. Prin hotarare de partaj judiciar sau prin partaj voluntar bunul rezultat din amestec se atribuie unuia sau la mai multi copartasi, cu obligarea la plata echivalentului celorlalte cote, sau nimic nu-i opreste sa ramana in coproprietate, potrivit art.729 C.civ.

Copyright 2010- 2012 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate. Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa. Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact
i[i] I.P.Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ed.All, 1993, p.119-121. Vezi si consideratiile din cap.I, p.21-22, a lucrarii de fata.

ii[ii] P.Perju, Sinteza teoretica a jurisprudentei, in R.D. nr.9/1996, p.98-99. iii[iii] C.Hamangiu, I.Rosetti-Balanescu, Al.Baicoianu, op.cit., vol.II, Ed.1929, p.221. iv[iv] St.D.Carpenaru, Drept comercial roman, Ed.All, 1996, p.29 si 364; V.Patulea si C.Turianu, Elemente de drept comercial, Ed.1993, p.187, p.187; Cas.Rom, in S.U.nr.14/1939, citata de I.Turcu, in Dreptul afacerilor, Ed.1992, p.17. v[v] In acest sens, Curtea de Apel Tg.Mures, Dec.civ.nr.408/R/25 apr.1996, nepublicata. vi[vi] I.L.Georgescu, Drept comercial roman, Ed.Lumina Lex, 1994, p.162-163. vii[vii]D.Alexandresco, op.cit., vol.III, partea I, p.366. viii[viii] C.Hamangiu, s.a., op.cit., p.234. Aceasta ipoteza este prevazuta de Codul civil italian, in art.459. ix[ix] C.Hamangiu, N.Georgean, op.cit., p.101. x[x] C.Hamangiu, N.Georgean, op.cit., vol.II, p.73, M.Planiol, G.Ripert, op.cit., tome III, p.255-256; Dalloz, Ed.1993-1994, de G.Goubeaux si Ph.Bihr, p.441-442. xi[xi] Matei B.Cantacuzino, op.cit., p.146; D.Alexandresco, op.cit., vol.III, partea I, p.334

xii[xii] D.Gandac, Unele ipoteze prevazute de art.494 C.civ. in Revista juridica a Olteniei nr.1-2/1995, p.35-37. xiii[xiii] Publicata in C.D. de indrumare ale plenului T.S. in materie civila, pe anii 1952-1965, Ed.St., Buc., 1966, p.91-94. xiv[xiv] Tirb.Supr., Dec.civ.nr.1978/3 noi.1977, in C.D. pe anul 1977, p.26-27. xv[xv] Trib.Supr., Dec.civ.nr.2007/7 noi.1979, in C.D. pe anul 1979, p.45-46. xvi[xvi] Trib.Supr., Dec.civ.nr.1787/6 oct.1979, in C.D. pe anul 1979, p.47. xvii[xvii] E.S.Romano, Aspecte teoretice si practice privind constructiile pe terenul altuia, in Revista Dreptul nr.10/1992, p.36. xviii[xviii] Trib.Supr., Dec.civ.nr.1916, in Repertoriu pe anii 1969-1975, p.98. xix[xix] In acest sens, Sent.civ.nr.1123/1992 a Judec.Tg.Mures, nepublicata. xx[xx] In acest sens, Dec.civ.nr.464/1993, a Trib.Mures, nepublicata. xxi[xxi] In acestsens, Dec.civ.nr.129/1994, a Trib.Harghita; Dec.civ.nr.319/1995 pronuntata de Curtea de Apel Tg.,Mures, nepublicate. xxii[xxii] Dec.civ.nr.509/1994, Trib.Mures; Dec.nr.611/1995, Curtea de Apel Tg.Mures, nepublicata. xxiii[xxiii] Dec.civ.nr.89/1996, Curtea de Apel Tg.Mures, nepublicata. xxiv[xxiv] Trib.Mun.Buc.,Dec.civ.nr.873/1991, in Culegere de practica judiciara civila pe anul 1991, p.1119-1120. xxv[xxv] Trib.Mun.Buc, Dec.civ.nr.65/1991, in Culegere de practica judiciara pe anul 1991, cu Nota de I.G.Mihuta, Ed.1992, p.120-121. xxvi[xxvi] C.Hamangiu, N.Georgescu, op.cit., p.79. xxvii[xxvii] A.Ionascu, M.Muresan, C.Surdu, Contributia practicii judecatoresti la dezvoltarea principiilor dreptului civil roman, vol.I., E.S., 1973, p.89-93 (C.Surdu). xxviii[xxviii] D.Chirica, Natura juridica si valorificarea drepturilor constructorului pe terenul unui tert, in R.R.D. nr.1/1987, p.6-8; E.S.Romano, Dreptul de proprietateprivata si publica in Romania, Ed.Graphix, 1993, p.325-329; L.Pop, op.cit., p.250. xxix[xxix] C.Barsan, Regimul juridic al constructiilor edificare pe terenul proprietatea altei persoane, in R.R.D. nr.5/1985, p.36; D.Gherasim, op.cit., p.175, Al.Bacaci, op.cit., p.47-50. xxx[xxx] D.Chirica, op.cit., p.3-12; E.S.Romano, op.cit., p.29-30; L.Pop, op.cit., p.250-253. xxxi[xxxi] Nota de I.G.Mihuta la Dec.civ a Trib.Mun.Buc. nr.65/1991; Trib.Supr., S.civ., Dec.nr.199/1984, nr.1787/1979, in Culegere de practica pe anul 1991, p.121. xxxii[xxxii] C.S.J., S.civ., Dec.nr.892/apr.1994, publicata in Buletinul juripsrudentei pe anul 1994, Ed.1995, p.29-32. xxxiii[xxxiii] A se vedea Trib.Supr., Dec.civ.nr.381/1985, in Repertoriu pe anii 1980-1985, p.71-72. De I.G.Mihuta. xxxiv[xxxiv] A se vedea Trib.Supr., Dec.civ.nr.1257/1956, in C.D. 1956, I, p.63 si Leg.pop. 8/1957, p.94, cu Nota de S.Bradeanu.

xxxv[xxxv] Vezi Trib.Supr., Dec.civ.nr.479/22 febr.1984, publicata in Legislatia familiei si practica judiciara in materie, Ed. De M.J. in anul 1987, p.342-343. xxxvi[xxxvi] A se vedea Trib.Supr., S.civ., Dec.nr.566/1979, in C.D. 1979, p.15. xxxvii[xxxvii] Trib.Supr., S.civ., Dec.nr.1325/6 iul.1977, publicata in I.G.Mihuta in Repertoriu pe anii 1975-1980, p.72. xxxviii[xxxviii] C.S.J., S.Civ., Dec. nr. 893/1994, Revista Dreptul, nr. 12/1994, p.62. xxxix[xxxix] Trib.Supr., Col.civ., Dec.nr.800/1959, in L.P. nr.10/1960, p.93. xl[xl] C.Alunaru, Noi aspecte teoretice si practice ale dreptului de superficie, in Rev.R.D. nr.5-6/1993, p.65-73; F.I.Ciobanu, Institutia dreptului de superficie raportata la prevederile legii fondului funciar, in R.D. nr.2/1993, p.61.63. xli[xli] C.Statescu, In legatura cu practica judiciara privind partajul unor constructii cladite fara autorizatie legala in R.R.D. nr.12/1982, p.27-30; Trib.Supr., Col.civ., Dec.nr.406/1958, I.G.Mihuta, Al.Lesviodax, in Repertoriu de practica, 1962-1969, p.169. xlii[xlii] D.Chirica, Publicitatea transferurilor dreptului de proprietate imobiliara. In Dreptul nr.4/1992, p.22. xliii[xliii] Trib.Supr., Dec.civ.nr.585/1989, in C.D. 1980, p.39-40; Dec.nr.277/1983, in C.D. 1983, p.103. xliv[xliv] I. Albu: Op.cit., p.77. xlv[xlv] V.Patulea, C.Turianu, Institutii de dtrept economice si comercial - Practica jurisdictionala, Ed.Continent XXI, Buc., 1994, p.69-70. xlvi[xlvi] I. Sabau-Pop: Despre dobandirea dreptului de proprietate prin accesiunea imobiliara artificiala in Curentul juridic, nr. 2/1997, p.61-76. xlvii[xlvii] Curtea de Apel Ploiesti, Dec. nr. 694/1997, in C.Turianu: Dreptul de proprietate, Ed. All-Beck, 1999, p.237-238. xlviii[xlviii] Trib.Supr., S.civ., Dec.nr.236/26 ian.1974, in Repertoriu de practica judiciara pe anii 1969-1975, I.G.Mihuta, p.97. xlix[xlix] C.Hamangiu, N.Georgean, op.cit., p.103-104; M.N.Costin, op.cit., p.377; Tr.Ionascu si S.Bradeanu, op.cit., p.190; R.I.Motica, op.cit., p.121-122; L.Pop, op.,cit., p.255-256. l[l] M.Planiol, G.Ripert, op.it., p.572; A.Colin, H.Capitant, op.cit., p.1135-1138; P.Rambaud, op.cit., p.308-311. li[li] St.Laday, op.cit., p.709-710; art.414-416, C.civ.austr. sub denumirea de Accesiunea maiestrita prin lucru sau prin unire in general.

Accesiune. Excep ia lipsei capacit ii procesuale de folosin a prtei Prim riei DOSAR NR.11108 303 2009SENTIN A CIVIL NR.9101 04.12.2009Accesiune. Excep ia lipsei capacit ii procesuale de folosin a prtei Prim rieiPrin cererea nregistrat pe rolul acestei instan e la data de 13.08.2009 reclamantul Damian Petre n contradictoriu cu prta Prim ria Sectorului 6 Bucure ti, a solicitat ca prin hot rrea ce se va pronun a s se constate existen a n patrimoniul acestuia a dreptului de proprietate asupra construc iei situat n Bucure ti, strada Podu Dmbovi ei nr. 24, sector 6, reprezentnd cas de locuit i anexe gospod re ti, ca efect al accesiunii imobiliare.n fapt, reclamantul a ar tat c este proprietarul terenului n suprafa de 2500 mp, situat n Bucure ti, strada Drumul Podul Dmbovi ei nr. 2 (actualmente nr. 24), sector 6, n suprafa de 744 mp, avnd categoria de folosin cur i - construc ii, iar suprafa a de 1756 mp teren arabil, conform titlului de proprietate nr. 20701 emis la data de 03.07.1995 de c tre Comisia Jude ean pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ilfov.Prin procesul verbal de punere n posesie 2a 17 din data de 28.12.1994 s-a procedat la m surarea, delimitarea i punerea n posesie asupra terenului n suprafa de 744 mp, situat n zona Giule ti, strada Dr. G rii nr. 2, identificat prin urm toarele vecin t i: - la Nord proprietatea mo tenitorilor lui Ganciu Nedelea; la Sud - proprietatea mo tenitorilor lui Dona Nicolae; la Est - proprietatea reclamantului iar la Vest - strada Dr. G rii.Reclamantul a mai ar tat c terenul a fost nscris n cartea funciar a sectorului 6 Bucure ti, ns construc ia edificat pe acesta nu a putut fi intabulat n lipsa certificatului eliberat n temeiul dispozi iilor art. 55 din legea nr. 7 1996 - rep.Artera de circula ie care poart denumirea de Drumul Podu Dmbovi ei, sector 6, a purtat anterior denumirea de Drumul G rii, astfel cum rezult din adresa nr. 362 21.02.2003 emis de Direc ia patrimoniu Eviden a propriet i, Cadastru - Serviciul Nomenclatur urban din cadrul Prim riei Municipiului Bucure ti.n anul 1957 reclamantul a nceput edificarea, n regie proprie, pe terenul men ionat mai sus, a unor construc ii reprezentnd cas de locuit i anexe gospod re ti, lucr ri finalizate n anul 1958. De asemenea, reclamantul a men ionat c locuin a se compune din 5 camere, dou vestibule, verand acoperit , c mar i baie n suprafa util de 100.21 mp., pentru care exist rol fiscal deschis ncepnd cu anul 1957, pl tind impozit anual, locuind nentrerupt, muncind i cultivnd terenul aferent construc iei, fiind recunoscut ca adev rat proprietar.n consecin , reclamantul a precizat faptul c a dobndit dreptul de proprietate asupra construc iilor edificate f r autoriza ie de construc ie prin opera iunea de incorporare a materialelor de construire n terenul de inut cu titlul de proprietate nr. 20701 emis la data de 03.07.1995.Totodat , reclamantul a ar tat c prin sentin a civil nr. 7294 09.11.2004 pronun at de Judec toria Sectorului 6 n dosarul nr. 2957 2004, a fost admis ac iunea formulat n contradictoriu cu Municipiul Bucure ti - prin Primarul General, constatndu-se c a dobndit dreptul de proprietate asupra construc iei edificat pe terenul situat n Bucure ti, strada Drumul Podu Dmbovi ei nr. 2, sector 6, compus din 5 camere, buc t rie, dou vestibule, culoar c mar , oficiu i camer baie, verand cu o suprafa util de 100,95 mp prin efectul accesiunii imobiliare. Aceast sentin a fost ns modificat prin decizia civil nr. 817R 22.04.2005 pronun at de Tribunalul Bucure ti - Sec ia a III a Civil prin care s-a dispus respingerea cererii ca fiind formulat mpotriva unei persoane f r calitate procesual pasiv .n ceea ce prive te valoarea de circula ie a construc iei ridicat f r autoriza ie n anul 1957, reclamantul a men ionat c aceasta este de 30.000 lei.n drept, cererea a fost ntemeiat pe dispozi iile art.488, art. 492 Cod civil.n sus inerea cererii, reclamantul a depus la dosar n copie urm toarele nscrisuri: titlul de proprietate nr. 20701 emis la data de 03.07.1995 de c tre Comisia Jude ean pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ilfov, procesul verbal de punere n posesie 2a 17 28.12.1994, adresa nr. 362 106 21.02.2003, sentin a

civil nr. 7294 09.11.2004 pronun at de Judec toria Sector 6 Bucure ti n dosarul nr. 2957 2004, ncheiere pronun at n camera de consiliu la data de 19.05.2005 de Tribunalul Bucure ti - Sec ia a III a Civil , n dosarul nr. 942 2005, raport de expertiz tehnic imobiliar , efectuat de expert tehnic Olteanu Mircea, declara ia martorului Anghel Alexandru, certificat nr. 56979 31.07.1977. La data de 16.09.2009, prin serviciul registratur , prta a depus ntmpinare (f.20) prin care a invocat excep ia lipsei calit ii procesuale pasive, avnd n vedere c Prim ria Sectorului 6 nu are n administrare bunuri din domeniul privat al Municipiului Bucure ti i, cu att mai pu in, n proprietate, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca nentemeiat fiind introdus mpotriva unui neproprietar.n drept, au fost invocate disp. art. 115-118 Cod procedur civil , Legea nr. 215 2001, Legea nr. 50 1991 i art. 489 - 493 Cod civil.La termenul de judecat din data de 04.12.2009, instan a, din oficiu, a invocat excep ia lipsei capacit ii procesuale de folosin a prtei, pe care a pus-o n discu ia p r ilor, al turi de excep ia lipsei calit ii procesuale pasive a prtei.Analiznd actele i lucr rile dosarului, instan a re ine urm toarele:Potrivit art. 137 alin. 1 C.pr.civ. instan a se va pronun a mai nti asupra excep iilor de procedur , precum i asupra celor de fond care fac de prisos, n totul sau n parte, cercetarea n fond a pricinii.Dup cum s-a consemnat n ncheierea de edin de la ultimul termen, instan a a pus n discu ie ambele excep ii, a lipsei capacit ii procesuale de folosin a prtei, dar i a lipsei calit ii procesuale pasive, avnd n vedere c Prim ria Sectorului 6 Bucure ti este o structur func ional , f r personalitate juridic .n leg tur cu ndreptarea preten iilor mpotriva altor persoane, cum ar fi mo tenitorii lui Dona Nicolae, proprietarul anterior al terenului, instan a re ine c reclamantul a beneficiat de patru termene de judecat n care avea posibilitatea preciz rii cadrului procesual pasiv, iar la ultimul termen de judecat nu a fost n m sur s indice datele de identitate ale acestora. Instan a re ine a adar c reclamantul nu a efectuat suficiente demersuri n acest sens nainte de sesizarea instan ei, de i avea aceast posibilitate, iar excep iile invocate sunt de ordine public i privesc mprejur ri de fapt existente la data sesiz rii instan e, motiv pentru care au fost solu ionate cu prioritate.Institu ii legale incidente Accesiunea imobiliar artificial reprezint un mod de dobndire al dreptului de proprietate privat asupra unui bun. Potrivit art.482 C.civ., proprietatea unui lucru mobil sau imobil d drept asupra tot ce produce lucrul i asupra tot ce se une te, ca accesoriu, cu lucrul, ntr-un mod natural sau artificial. F cnd aplica ia acestui text de lege ce consacr defini ia general a accesiunii, ca mod de dobndire, conform art. 645 C.civ., a dreptului de proprietate asupra unui lucru, art. 492 C.civ. instituie n favoarea proprietarului terenului o tripl prezum ie. Astfel, orice construc ie, planta ie sau lucru f cute n p mnt sau deasupra p mntului sunt prezumate: 1.c au fost f cute de proprietarul terenului; 2. c au fost f cute pe cheltuiala sa; 3. c sunt ale lui, persoana care contest aplicabilitatea acestor prezum ii avnd sarcina administr rii probei contrarii.Aceasta nseamn c atunci cnd reclamantul solicit s se constate calitatea sa de proprietar prin accesiune imobiliar asupra construc iei existente pe terenul proprietatea sa, n condi iile art.482 C.civ., calitate procesual pasiv are doar persoana ce contest dreptul de proprietate al proprietarului terenului asupra construc iilor ridicate pe acesta, pretinznd c n realitate construc iile au fost edificate de acea persoana, i nu de c tre proprietarul terenului. Aceasta deoarece ca efect al constat rii accesiunii, dreptul de proprietate asupra construc iei se va reg si n patrimoniul reclamantuluiproprietar al terenului, iar n patrimoniul constructorului se va na te un drept de crean , constnd n desp gubirea la care este ndrept it, i care poate fi exercitat n termenul de prescrip ie de drept comun.Reclamantul, fiind cel ce porne te ac iunea, va trebui s justifice att calitatea procesual activ , ct i calitatea procesual pasiv a prtului, deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega dect ntre titularii dreptului ce rezult din raportul de drept material. Cu alte cuvinte, ac iunea n constatarea accesiunii are drept scop stabilirea unui drept potrivnic, afectnd n mod direct patrimoniile celor dou p r i.n prezenta ac iune, reclamantul a justificat calitatea procesual pasiv a Prim riei Sectorului 6 Bucure ti prin aceea c aceasta nu a emis certificatul prev zut de Legea nr. 7 1996 deoarece construc ia a fost ridicat f r autoriza ie de construire, astfel c urm re te ob inerea unei hot rri judec tore ti prin care s se constate dreptul de proprietate, pentru ca dup aceea s -l poat ntabula n Cartea funciar .Asupra capacit ii procesuale de folosin a Prim riein aplicarea art. 137 alin. 1 C.pr.civ., instan a va analiza cu prioritate excep ia capacit ii procesuale de folosin a prtei, pus n discu ie din oficiu la ultimul termen de judecat , al turi de excep ia lipsei calit ii procesuale pasive, cu care se confund , dat fiind situa ia specific a Prim riilor, c rora legea le atribuie n anumite situa ii

calitate procesual pasiv , caz n care nu mai este analizat capacitatea de folosin , ci acestea stau n proces datorit raporturilor speciale n care sunt plasate de lege. Capacitatea de folosin este aptitudinea general i abstract de a avea drepturi i obliga ii, iar conform art. 26 lit. a din Decretul nr. 31 1954 sunt, n condi iile legii, persoane juridice organele locale ale puterii de stat, organele centrale locale ale administra iei de stat i celelalte institu ii de stat, dac au un plan de cheltuieli propriu i dreptul s dispun independent de creditele bugetare acordate.Potrivit art. 121 din Legea nr. 215 2001, domeniul privat al unit ilor administrativ-teritoriale este alc tuit din bunuri mobile i imobile, altele dect cele prev zute la art. 120 alin. 1, intrate n proprietatea acestora prin modalit ile prev zute de lege, iar unit ile administrativ-teritoriale sunt comunele, ora ele i jude ele (art. 1 alin. 2 lit. i din Legea nr. 215 2001).Din punct de vedere al drepturilor subiective, fie drepturi reale, fie de crean , doar unit ile administrativ-teritoriale reprezint titulari de patrimoniu.n conformitate cu art. 77 din Legea nr. 215 2001, primarul, viceprimarul, secretarul unit ii administrativ-teritoriale i aparatul de specialitate al primarului constituie o structur func ional cu activitate permanent , denumit prim ria comunei, ora ului sau municipiului, care duce la ndeplinire hot rrile consiliului local i dispozi iile primarului, solu ionnd problemele curente ale colectivit ii locale.n acela i timp, art. 23 alin. 1 din Legea nr. 215 2001, stabile te c autoritatea local n comune, ora e i municipii se realizeaz prin autorit ile administra iei publice, respectiv consiliile locale ca autorit i deliberative i primarii ca autorit i executive.Potrivit art. 62 alin. 1 din acela i act normativ primarul reprezint comuna sau ora ul n rela iile cu autorit ile publice, cu persoanele fizice sau juridice romne sau str ine, precum i n justi ie.n acela i timp, potrivit art. 41 alin. 1 Cod procedur civil , orice persoan care are folosin a drepturilor civile poate s fie parte n judecat .Aplicarea n cauz a dispozi iilor legaleReclamantul arat n cererea de chemare n judecat c este proprietarul terenului situat n Bucure ti, str. Drumul Podu Dmbovi ei (denumire anterioar Drumul G rii) nr. 2, sector 6, conform titlului de proprietate nr. 20701 din 03.07.1995 i al procesuluiverbal de punere n posesie din 28.12.19994, pe care sus ine c a ridicat n regie proprie o construc ie finalizat n anul 1958. Prin decizia civil nr. 817R 22.04.2005 a Tribunalului Bucure ti - Sec ia civil , s-a admis recursul formulat de Municipiul Bucure ti prin Primar mpotriva sentin ei civile nr. 7294 09.11.2004 a Judec toriei Sectorului 6 Bucure ti, care a fost modificat n sensul respingerii ac iunii n constatarea accesiunii ca fiind formulat mpotriva unei persoane f r calitate procesual pasiv .n motivare s-a re inut c nu s-a f cut dovada existen ei unei identit i ntre persoana prtului Municipiul Bucure ti i cel despre care se pretinde c este obligat n raportul juridic dedus judec ii. Tribunalul a re inut c reclamantul nici nu pretinde c terenul sau construc ia ar fi apar inut prtului, motiv pentru care a admis excep ia lipsei calit ii procesuale pasive a Municipiului Bucure ti.Aceast hot rre se bucur de autoritatea de lucru judecat. Cu toate acestea, nu se poate nega faptul c reclamantul are conform art. 21 din Constitu ia Romniei i art. 6 din Conven ia European a Drepturilor Omului dreptul de acces la un tribunal independent i impar ial care s se pronun e asupra contesta iei sale cu caracter civil. n unele cauze deduse judec ii sale, Curtea European a re inut existenta unui drept protejat de Conven ie din situa ii de fapt, cu mare persisten n timp. Avnd a se pronun a cu privire la existen a dreptului de proprietate asupra unor terenuri, instan a european a ar tat c acord o deosebit importan dobndirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, datorit absen ei () unor planuri cadastrale i imposibilit ii nscrierii propriet ii n registrele de publicitate imobiliar " (a se vedea, spre exemplu, cauza Sfintele M n stiri c. Greciei, hot rrea din 9 decembrie 1994).Mutatis mutandis, n materia accesiunii nu se poate nega reclamantului dreptul de a- i stabili dreptul de proprietate asupra imobilului n contradictoriu cu o persoan care ar putea justifica la rndul s u un drept asupra aceluia i bun, fie real, fie de crean .n cauz , dat fiind c Prim ria nu are un patrimoniu n care s se reg seasc drepturi subiective civile, ci este doar o structur func ional , instan a - fa de obiectul judec ii, astfel cum a fost expus prin indicarea institu iilor civile - re ine c nu poate sta n judecat , neavnd capacitate procesual de folosin .Exist , binen eles, situa ia n care prim ria dobnde te calitate procesual pasiv (exempli gratia, n materia contenciosului administrativ), datorit atribu iilor legale pe care le exercit . Calitatea de autoritate executiv conform dispozi iilor de drept comun o are ns primarul, astfel cum prevede art. 23 alin. 1 din Legea nr. 215 2001.Instan a re ine c reclamantul are acces la instan , potrivit art. 6 din Conven ie, prin

aceea c se poate ndrepta mpotriva mo tenitorilor ultimului proprietar cunoscut al terenului ori mpotriva subunit ii administrativ-teritoriale sau chiar a Statului, acesta din urm avnd capacitate de folosin conform art. 25 din Decretul nr. 31 1954, i fiind obligat s asigure accesul la o instan .Argumentele pentru care reclamantul a chemat n judecat Prim ria Sectorului 6 Bucure ti, privesc procedura urmat n vederea nscrierii n Cartea Funciar a dreptului de proprietate asupra imobilului. Practica judiciar depus de reclamant la dosar (f.30-39) nu leag instan a n sistemul de drept actual, iar instan a constat c n spe a oferit ca exemplu este re inut calitatea procesual pasiv a subunit ii administrativteritoriale, dar din considerente rezult c prt a fost Prim ria. Or, a a cum am ar tat anterior, subunitatea administrativ-teritorial este sectorul Municipiului Bucure ti (art. 1 alin. 2 lit. i din Legea nr. 215 2001), iar prim ria este doar o structur func ional (art. 77 din Legea nr. 215 2001).Dincolo de acest aspect, instan a constat c interesul invocat de reclamant de a chema n judecat statul printr-una din autorit ile sale este dat de dispozi iile art. 55 din Legea nr. 7 1996, conform c ruia dreptul de proprietate dobndit prin construire se va putea nscrie n cartea funciar pe baza unui certificat eliberat de prim ria localit ii unde este situat imobilul, prin care se atest , cnd este cazul, faptul c proprietarul a edificat construc iile n conformitate cu autoriza ia de construire eliberat potrivit legii, precum i a unei documenta ii cadastrale.n m sura n care s-ar accepta acest argument, pertinent de altfel, instan a re ine c judecata s-ar putea desf ura n limitele procedurii prev zute de Legea nr. 7 1996, n contradictoriu cu autoritatea competent conform dispozi iilor Legii nr. 215 2001.Aceasta deoarece n procedura de drept comun, a ac iunii n constatarea dobndirii dreptului de proprietate prin accesiune ntemeiat pe art. 488 i 492 C.civ., obiectul judec ii prive te drepturi subiective i determin existen a sau inexisten a acestora n patrimoniul p r ilor, f r verificarea condi iilor administrative prev zute de lege (existen a autoriza iei de construire), ceea ce nseamn c dreptul de proprietate recunoscut prin hot rre poate fi supus unor restrngeri sau priv ri (demolarea n cazul n care nu se respect regulile urbanistice), f r a putea fi obligat statul la desp gubiri ca n cazul unei exproprieri.Distinc ia nu este lipsit de importan . n cauza Yildirir c. Turciei (hot rrea din 24 noiembrie 2009), Curtea european a constatat nc lcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 datorit faptului c o construc ie a reclamantului a fost demolat de autorit ile na ionale pe motiv c fusese ridicat ilegal i reprezenta un pericol pentru siguran a cet enilor i a mediului. Reclamantul cump rase imobilul mpreun cu terenul de la proprietarul anterior, bazndu-se pe nregistr rile din registrele de carte funciar . Fiind singura autoritate competent pentru nscrierea i transferul bunurilor imobile, Oficiul regional i-a remis reclamantului un titlu care i atesta nscrierea i transferul imobilului. Potrivit dreptului turc, interesele persoanelor care dobndesc un drept de proprietate nscris n registre sunt protejate, iar orice prejudicii rezultate din nscrieri angajeaz r spunderea statului. Re innd c reclamantul a fost de bun -credin la dobndirea imobilului, n sensul c nu a cunoscut faptul c era o construc ie ilegal potrivit reglement rilor interne, din moment ce era nscris n cartea funciar f r not ri privind ilegalitatea sau restrngerile n privin a transferului, Curtea a constatat c a fost privat de bun" f r a fi desp gubit, cu nc lcarea art. 1 din Protocolul nr. 1.n dreptul nostru intern, conform art. 26 din Legea nr. 7 1996, dreptul de proprietate i celelalte drepturi reale sunt opozabile fa de ter i, f r nscrierea n cartea funciar , cnd provin din succesiune, accesiune, vnzare silit i uzucapiune. Aceste drepturi se vor nscrie, n prealabil, dac titularul n elege s dispun de ele.n conformitate cu dispozi iile art. 31 din Legea nr. 7 1996 cuprinsul c r ii funciare, n afara ngr dirilor i excep iilor legale, se consider exact numai n folosul acelei persoane care, n virtutea unui act juridic cu titlul legal, a dobndit cu bun -credin un drept real nscris n cartea funciar . Dobnditorul este considerat de bun -credin dac , la data nregistr rii cererii de nscriere a dreptului n folosul s u, nu a fost notat nicio ac iune prin care se contest cuprinsul c r ii funciare sau dac din titlul transmi torului i din cuprinsul c r ii funciare nu reiese vreo neconcordan ntre aceasta i situa ia juridic real . Din aceast expunere, rezult c argumentele invocate de reclamant au relevan n materia ntabul rii dreptului de proprietate n Cartea Funciar , sens n care n aceast procedur , pentru a complini lipsa certificatului prev zut de dispozi iile art. 55 din Legea nr. 7 1996, se justific i calitatea procesual pasiv a autorit ilor administra iei publice locale, dar i n acest caz cu respectarea Legii nr. 215 2001.Avnd n vedere situa ia de fapt i de drept expus instan a apreciaz excep ia lipsei capacit ii procesuale de folosin a prtei Prim ria Sectorului 6 Bucure ti ca ntemeiat i n consecin n temeiul art. 77 din Legea nr. 215 2001 coroborat cu

dispozi iile art. 41 i 137 Cod procedur civil va admite excep ia i va respinge cererea formul mpotriva prtei, ca fiind formulat mpotriva unei persoane lipsite de capacitate procesual de folosin .

Accesiune imobiliara Dosar Nr. 519 (29.03.2010) ROMNIA JUDECATORIA BALS SENTINTA CIVILA NR. 519 SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 29.03.2010 Pe rol se afla solutI.area cauzei civile avnd ca obiect constatarea dreptului de proprietate prin accesiune imobiliara artificiala, privind pe reclamanta S. T., n contradictoriu cu prtii PRIMARIA ORASULUI BALS, prin Primar, si A. C.. La apelul nominal facut n sedinta publica se prezinta reclamanta personal, asistata de avocat L.M.; prtul A. C. personal, asistat de avocat S.I.; martorul R.C., propus de prt; lipsind reprezentantul prtei Primaria Orasului Bals, prin Primar. Procedura de citare este legal ndeplinita. Grefierul expune referatul cauzei dupa care, Reclamanta, prin aparator, depune dovada achitarii taxei judiciare de timbru de 681 lei si timbru judiciar de 3 lei, pentru primul capat al cererii si solicita instantei sa ia act ca ntelege sa renunte la judecata capatului doi al cererii avnd ca obiect constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune. Fata de precizarea facuta de reclamanta prin aparator, instanta, n baza dispozitiilor art.246 alin.1 C.p.civ, ia act de renuntarea reclamantei la judecata capatului doi al cererii introductive. Instanta acorda cuvntul n probatiune. Pentru dovedirea cererii precizate, reclamanta, prin aparator, solicita ncuviintarea probelor cu nscrisuri si interogatoriul prtului, pe care l prezinta n forma scrisa. Avocat S. I., pentru prt, nu se opune la proba cu nscrisuri, dar se opune la proba cu interogatoriul prtului deoarece reclamanta, cu rea-credinta, nu l-a chemat pe acesta n judecata nca de la nceput, desi stia ca este proprietarul imobilului casa. n aparare, prtul, prin aparator, solicita ncuviintarea probelor cu nscrisuri, interogatoriul reclamantei si testimoniala cu martorul R.C. Instanta apreciaza probele solicitate de parti ca legale, pertinente, concludente si utile pentru justa solutI.are a cauzei deduse judecatii si, n conformitate cu dispozitiile art.167 C.p.civ, le ncuviinteaza ca atare. Partile, prin aparatori, depun nscrisuri. Instanta procedeaza la luarea interogatoriilor partilor, cu respectarea dispozitiilor art.221 alin.1 C.p.civ. Se audiaza martorul R. C., propus de prt, cu respectarea dispozitiilor art.192-193 C.pr.civ, declaratia acestuia fiind consemnata n scris si atasata la dosar. Instanta pune n discutie exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a prtei primaria Orasului Bals, prin primar, inovata de aceasta. Partile, avnd pe rnd cuvntul, prin aparatori, solicita unirea exceptiei cu fondul cauzei. n baza dispozitiilor art.137 alin.2 C.p.civ, instanta uneste exceptia cu fondul si, nemaifiind cereri de formulat, exceptii de invocat si nici probe de administrat, acorda cuvntul n dezbateri asupra exceptiei si a fondului cauzei.

Partile, avnd pe rnd cuvntul, prin aparatori, solicita admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Primariei Orasului Bals, prin Primar, fata de cererea precizata. Pe fondul cauzei, Avocat L.M, pentru reclamanta, solicita admiterea cererii precizate, sa se constate ca reclamanta a devenit proprietar al imobilului casa prin accesiune imobiliara, cu cheltuieli de judecata. Din titlul de proprietate existent la dosar, rezulta ca terenul pe care se afla imobilul casa este proprietatea reclamantei, iar prtul nu a contestat respectivul titlu de proprietate. Imobilul casa a fost proprietatea reclamantei si a sotului decedat, dar acestia l-au vndut fictiv prtului n anul 1987 deoarece sotul reclamantei avea functia de ofiter si nu-i era permis sa detina imobile n proprietate. Din anul 1987 si pna n prezent, taxele si impozitele pentru imobil au fost achitate de reclamanta, fapt ce rezulta din chitantele depuse la dosar, aceasta fiind cea care a locuit efectiv n imobil si care s-a ngrijit de conservarea lui. Arata ca prtul este constructor de rea-credinta ntruct nu a avut posesia casei si nu a achitat taxele si impozitele aferente acesteia. Depune chitanta nr.29/01.02.2010 privind onorariu avocat. Avocat S. I., pentru prtul A. C., solicita respingerea cererii ca nentemeiata, cu cheltuieli de judecata. Arata ca situatia prezentata de reclamanta nu este reala, imobilul casa fiind cumparat de prt n anul 1987, terenul pe care este construit acesta fiind, la vremea respectiva, proprietate de stat. Ulterior, suprafata de 250 mp a fost trecuta n proprietatea prtului, n baza contractului de vnzare-cumparare. Cerere de constituire a dreptului de proprietate a formulat doar reclamanta deoarece prtul, ca urmare a dispozitiilor art.36 din Lg.18/1991, a devenit proprietar de drept al terenului. Depune chitanta nr.50/23.02.2010 privind onorariu avocat. INSTANTA n deliberare asupra cauzei civile de fata, constata: Prin cererea nregistrata pe rolul acestei instante la data de 08.07.2009 sub nr. 2023/184/2009, reclamanta S. T. a chemat n judecata pe prta Orasul Bals prin Primar, solicitnd n principal instantei ca prin sentinta pe care o va pronunta, sa constate ca reclamanta, proprietara al terenului n suprafata de 2391 mp, teren identificat conform T. P., este prin efectul accesiunii imobiliare, proprietarul constructiei edificate pe acest teren. n subsidiar, reclamanta a solicitat sa se constate ca a dobndit dreptul de proprietate asupra constructiei situate pe terenul de 2391 mp, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani. n motivarea cererii, a aratat ca este proprietara terenului n suprafata de 2391 m.p.conform T. P. eliberat de Comisia Judeteana de Stabilire a dreptului de proprietate a Jud. Olt si ca a stapnit casa situata pe acest teren de peste 30 de ani, platind impozitele aferente acestei constructii. n drept a invocat dispozitiile art. 492, art. 1890 si art. 1860 C.civ. si art. 111 C.pr.civ. n dovedirea cererii, reclamanta a solicitat probele cu nscrisuri, interogatoriul si testimoniala. n cadrul probei cu nscrisuri, a depus: titlul de proprietate nr. eliberat de Comisia Judeteana de Stabilire a dreptului de proprietate a Jud. Olt, plan situatie a imobilului si chitante de plata a impozitelor aferente. La data de 17.12.2009, prta Primaria Orasului Bals prin Primar, a depus la dosar ntmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, invocnd exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, aratnd, n esenta, faptul ca nu are cu reclamanta raporturi juridice n ceea ce priveste terenul n suprafata de 2391 mp, a carei proprietara este conform TP. Totodata, prta a aratat ca, n evidentele sale figureaza ca si proprietar al constructiei edificate pe terenul reclamantei, numitul A. C.. n aparare, prta a solicitat ncuviintarea probei cu acte si a anexat ntmpinarii urmatoarele nscrisuri : contractul de vnzare cumparare autentificat sub nr. 1308 din 09.04.1987, decizia nr.1697/06.04.1999 a Tribunalului Dolj, decizia nr.528/22.06.1999 a Curtii de Apel Craiova, sentinta civila nr.951/21.06.1999 a Judecatoriei Bals, sentinta civila nr.614/04.05.2000 a Judecatoriei Bals, nstiintare de plata pe numele A. C. si nstiintare de plata pe numele S. T. (f.43-51). Instanta a ncuviintat pentru reclamanta probele cu nscrisuri, testimoniala si cu expertiza tehnica n constructii, iar pentru prta proba cu actele depuse la dosarul cauzei. La termenul de judecata din data de 19.11.2009 au fost audiate martorele propuse de catre reclamanta, S. O si B A, iar la data de 15.12.2009, la dosar a fost depus raportul de expertiza ntocmit de catre expert T.A. Prin completarea la cererea introductiva, depusa la data 14.01.2010, reclamanta a nteles sa cheme n judecata si pe prtul A. C. (f.54).

Prtul A. C. a depus ntmpinare prin care a solicitat respingerea ca nentemeiata a cererii de chemare n judecata. n motivarea n fapt, prtul a aratat ca este proprietarul unei case cu 3 camere situata n Orasul Bals, conform contractului de vnzare cumparare autentificat sub nr.1308/09.04.1987, iar reclamanta l-a actionat n mai multe rnduri n judecata, cu scopul de a recupera aceasta casa pe care i-a vndut-o n anul 1987. Dupa un sir ndelungat de procese, reclamanta a pierdut de fiecare data, motiv pentru care a promovat, ntr-o ultima ncercare, prezenta actiune. A sustinut ca n cauza nu sunt aplicabile dispozitiile art.492- 494 C.civ. ntruct a dovedit contrariul celor specificate n respectivele texte de lege. n dovedire, prtul a anexat ntmpinarii urmatoarele nscrisuri : contractul de vnzare cumparare autentificat sub nr.314/27.02.1985, certificat de rol agricol, chitanta de plata a impozitelor pe cladiri si terenuri, s.civ. nr.13964/12.10.1998 a Judecatoriei Craiova, decizia civila nr.1697/06.04.1999 a Trib. Dolj, decizia civila nr. 5284/22.06.1999 a Curtii de Apel Craiova, sentinta civila nr.614/04.05.2000 a Judecatoriei Bals, s.civ. nr.1525/06.10.2004, decizia nr.1104/19.04.2005 a Curtii de Apel Craiova, sentinta civila nr.802/14.05.2001 a Judecatoriei Bals, decizia nr.1719/21.09.2001 a Trib. Olt, s.c. nr.1226/26.06.2002 a Judecatoriei Bals, decizia nr.1000/10.10.2002 a Trib.Olt, comunicari consemnare de plata CEC (f.65-86). Instanta a ncuviintat pentru parti proba cu nscrisurile depuse la dosar, cu interogatoriile reciproce si proba cu martori. A fost audiat martorul propus de prt, R. C., au fost aministrate interogatoriile reciproce ale partilor si au fost depuse un set de nscrisuri. n temeiul art.246 alin.1 C.pr.civ., instanta a luat act de renuntarea reclamantei la judecarea capatului doi al cererii introductive, avnd ca obiect constatarea dobndirii dreptului de proprietate asupra constructiilor situate pe terenul acesteia, ca efect al uzucapiunii de 30 de ani. Aliznd ansamblul materialului probator administrat, prin prisma exceptiei invocate de prta Primaria Orasului Bals, prin Primar si asupra fondului cauzei, instanta retine urmatoarea situatie de fapt : Reclamanta S. T. este titulara dreptului de proprietate asupra terenului n suprafata totala 2.391 mp, situat n Bals, , jud. Olt, pe care l-a dobndit prin constituire n baza Legii nr.18/1991, conform titlului de proprietate (f.9). Pe acest teren, autorii reclamantei, A. G si A. M au edificat n urma cu peste 30 de ani o casa cu 3 camere, astfel cum rezulta din depozitiile martorelor S. O. si B.A (f.28-29), conform autorizatiei de construire nr.463/06.12.1962 emisa de DSAPC Oltenia. n temeiul contractului de vnzare cumparare autentificat sub nr.1308/09.04.1987 (f.43), reclamanta mpreuna cu sotul acesteia, S. G. au vndut prtului A. C. o casa de locuit, construita din caramida, cu trei camere si bucatarie acoperita cu tabla si anexe gospodaresti, situata n orasul Bals, str. Dobrogeanu Gherea nr.94, jud. Olt, casa pe care au dobndit-o n proprietate conform contractului de vnzare cumparare autentificat sub nr.314/27.02.1985 (fila 65) de la fiul acestora S. D. M., care la rndul sau a dobndit-o n proprietate prin cumparare cu actul de vnzare autentificat nr.1018 din 21.04.1982 al Notariatului de Stat al Jud. Olt (fila 65). Prin promovarea prezentei cereri precizate, reclamanta tinde la recunoasterea pe cale judecatoreasca a dreptului de proprietate asupra acestei case, invocnd mecanismul accesiunii imobiliare artificiale. Instanta constata ca reclamanta nu a justificat calitatea procesuala pasiva a prtei Primaria Orasului Bals, prin Primar, n contradictoriu cu care doreste a-si stabili dreptul de proprietate imobiliara. Astfel, Orasul Bals, prin Primar, ca si entitate cu personalitate juridica conform dispozitiilor Legii nr. 215/2001, nu se afla n nici un raport juridic cu reclamanta, n considerarea imobilului ce intereseaza acest litigiu. Nu rezulta din piesele dosarului mprejurarea ca aceasta prta ar fi contestat n vreun mod dreptul de proprietate al reclamantei asupra terenului n suprafata de 2391 m.p. sau ar fi emis vreo pretentie cu privire la constructiile ridicate de autorii sai pe acest teren. Or, cta vreme reclamanta nu a invocat existenta vreunei manifestari din partea prtei Primariei Orasului Bals n sensul contestarii dreptului sau, aceasta nu are legitimare procesuala pasiva. Mai mult dect att, imobilul n litigiu excede sferei de administrare a prtei, neapartinnd domeniului public sau privat al acesteia, ci se afla n proprietatea particulara a unor persoane fizice.

Retinnd ca nu exista identitate ntre subiectul pasiv al raportului obligatI.al dedus judecatii si prta Primaria Orasului Bals, prin Primar chemata n judecata, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestei prte si va respinge cererea de chemare n judecata precizata, ca fiind formulata mpotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva. Pe fondul cauzei, n virtutea principiilor care guverneaza accesiunea imobiliara artificiala, n temeiul art.492 C.civ. Orice constructie facuta n pamnt sau asupra pamntului, este prezumata a fi facuta de catre proprietarul acelui pamnt cu cheltuiala sa si ca este a lui, pna ce se dovedeste contrariul . Rezulta astfel ca disp. art. 492 C.civ. instituie n favoarea proprietarului terenului o prezumtie relativa de proprietate asupra constructiilor edificate pe acel teren, prezumtie ce poate sa fie nsa combatuta, n sensul dovedirii prin orice mijloc de proba de catre un tert a faptului ca el este proprietarul constructiilor edificate, iar nu proprietarul terenului. n prezenta cauza, prtul A. C. a reusit sa faca dovada contrarie potrivit art.492 teza finala C.civil, n sensul ca el este titularul dreptului de proprietate asupra casei cu trei camere si bucatarie acoperita cu tabla si anexe gospodaresti, situata n orasul Bals, casa pe care a dobndit-o n proprietate conform contractului de vnzare cumparare autentificat sub nr.1308/09.04.1987 (f.43), iar nu reclamanta S. T., de la care a cumparat de altfel casa respectiva. Din cuprinsul sentintelor si deciziilor civile depuse la dosar, rezulta ca, nca din anul 1998 si pna n prezent, reclamanta a ncercat sa redobndeasca de la prtul A. C. dreptul de proprietate asupra casei mai sus mentI.ate pe care i-a vndut-o mpreuna cu sotul acesteia, S. G., n anul 1987. n acest scop, reclamanta a introdus mpotriva prtului mai multe cereri de chemare n judecata, avnd ca obiect, simulatia sau constatarea nulitatii absolute a contractului de vnzare cumparare autentificat sub nr.1308/09.04.1987 (f.43), cereri care au fost nsa respinse n mod irevocabil ( cnf. Deciziei civile nr.1104/19.04.2005 a Curtii de Apel Craiova f.76, decizia civila nr.5284/22.06.1999 a Curtii de Apel Craiova f.71-72). n consecinta, prtul A. C. este si n prezent proprietarul casei cu trei camere si bucatarie acoperita cu tabla si anexe gospodaresti, situata n orasul Bals, n temeiul contractului de vnzare cumparare autentificat sub nr.1308/09.04.1987 (f.43). Astfel, n nici un caz nu se poate sustine ca n speta sunt aplicabile disp.art. 492 teza nti C.civ. si cu att mai putin disp. art. 494 c.civil, ntruct prtul nu poate si nici nu are cum sa fie considerat constructor de buna sau de rea credinta n sensul textelor de lege invocate, din moment ce acesta nu a construit, ci numai a dobndit dreptul de proprietate asupra unei case prin cumparare, casa situata pe terenul aflat n proprietatea actuala a reclamantei conform titlului de proprietate (f.9). Pe acest teren, autorii reclamantei, A. G. si A. M au edificat n urma cu peste 30 de ani o casa cu 3 camere, astfel cum rezulta din depozitiile martorelor S. O.si B. A. (f.28-29), conform autorizatiei de construire nr.463/06.12.1962 emisa de DSAPC Oltenia. De asemenea, din declaratia martorului R. C. coroborata cu raportul de expertiza tehnica de la fila 35 din dosar, rezulta ca prtul nu a mai ridicat alte constructii pe terenul reclamantei, ci a facut numai unele reparatii la constructiile deja existente nca din anul 1963. Prin constructor de rea credinta pe terenul altuia se ntelege acea persoana care construieste pe un teren despre care stie sau ar fi trebuit sa stie ca nu-i apartine. Or, despre o persoana care numai a dobndit dreptul de proprietate asupra unei case deja construite, ar fi absurd sa sustinem ca aceasta este de fapt persoA care a construit-o. Fata de considerentele expuse, nefiind aplicabile dispozitiile art.492-494 C.civ, instanta va respinge, ca nentemeiata, cererea de chemare n judecata astfel cum a fost precizata. n temeiul art.274 alin.1 C.pr.civ., instanta va obliga reclamanta sa plateasca prtului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentnd contravaloare onorariu avocat conform chitantei nr.50/23.02.2010 (f.123). PENTRU ACESTE MOTIVE N NUMELE LEGII HOTARASTE:

Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata prin ntmpinare de catre prta Primaria Orasului Bals prin Primar. Respinge cererea de chemare n judecata precizata, formulata de reclamanta S. T. mpotriva prtei Primaria Orasului Bals prin Primar, ca fiind formulata mpotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva. Respinge, ca nentemeiata, cererea de chemare n judecata precizata, formulata de reclamanta S. T., . mpotriva prtului A. C., . Obliga reclamanta sa plateasca prtului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentnd contravaloare onorariu avocat. Cu recurs n 15 zile de la comunicare. Pronuntata n sedinta publica, astazi, 29.03.2010.