Sunteți pe pagina 1din 1

Cateva idei despre programul cladirilor de birouri [Image]Programul cladirilor de birouri nu a cunoscut o dezvoltare consistenta decat in ultimul secol,

aceasta datorita faptului ca boom-ul industrial si economic a survenit abia dupa revolutia industriala din Anglia, spre sfarsitul secolului al XVIII-lea. Asadar, programul s-a cristalizat ca drept urmare a unor factori de ordin social, evoluand concomitent cu acestia. Aparitia programului s-a impus ca o concecinta naturala si fireasca a dezvoltarii economice, aflata in stransa legatura de aceasta data cu arhitectura ( prin prisma acestui fapt putem spune ca arhitectura de acest gen este o oglindire a socialului in forma si invelis functionalist ). De aici rezulta ca prim punct de plecare al programului, functionalismul. O cladire de birouri se va adapta intotdeauna mai intai acestui prim criteriu, dupa care se vor inlantui celelalte, inclusiv factorul estetic.De asemenea, materialele care sunt folosite in acest tip de arhitectura s-au schimbat pe parcursul timpului. Daca vom compara ceea ce se intampla astazi cu primele cladiri de birouri de la incepulul secolului al XX-lea ( de exemplu, celebrele cladiri new-yorkeze ), vom remarca schimbarea folosirii materialelor ( atunci, fatadele erau inca ancorate intr-un clasicism suficient reprezentat in perioada premergatoare; astazi remarcam folosirea unor materiale revolutionare, a unor betoane noi, vitrarea cat mai extinsa a fatadelor ceea ce a devenit deja un lucru tipic pentru cladirile de birouri ). Dezvoltarea pe verticala, fatadele cat mai sobre si mai office, o anumita raceala tipica acestui program din punct de vedere estetic acestea sunt trasaturile principale ale acestui tip de program avem drept exemplu cladirile nou-ridicate din zona Pipera Bucuresti, sediul Vodafone, sau sedii le unor firme internationale precum sediul Porsche Bucuresti. Ne lovim in analiza stilistica a unei astfel de cladiri de un minimalism care ilustreaza conditia de baza: aceea de a pune in lumina cat mai bine funtionalitatea ( pana la urma, o cladire de birouri presupune un mod de viata inside the box biroul e o celula, care la randul ei este integrata in alta celula de locuit, pentru a construi in final un ansablu unitar si functional definitiv ). Ancorarea in contemporaneitate a impus nu numai o reinnoire si o inovatie in tipurile de materiale folosite, ci si o viziune din ce in ce mai esentializata a formei ). Se poate spune ca secolul vitezei a trecut, iar ceea ce traim noi este cumva la limita dintre un fel de postmodernitate si neofuturism. Forma se adapteaza din mers ritmului rapid de dezvoltare tehnologica: daca acum 100 de ani nu erau posibile anumite structuri architecturale, astazi, cu ajutorul unor noi materiale si cu ajutorul computerului, se pot realiza constructii care erau de domeniul fanteziei ( putem lua drept exemplu proiectele lui Zaha Hadid care se aliniaza formelor naturale curgatoare, sau cel al cladirii de birouri Soft Office). O alta caracteristica a cladirii de birouri de astazi este preocuparea sporita pentru mai mult confort a angajatului ( cladirile unor mari companii precum Google sau Facebook, precum si Microsoft, au noi spatii dedicate pauzelor de munca, luarii mesei, si chiar unele spatii de lounge sau jocuri mecanice se merge pe principiul stimularii angajatului ). Acest lucru se reflecta iarasi in structura functionalista a cladirii: aceste noi indeletniciri impun creerea de noi spatii care sa le corespunda ). Programul cladirilor de birouri tinde sa se cristalizeze ca un program solid, chiar daca istoria lui este relativ scurta in comparatie cu istoria celorlalte programe. Un lucru este insa sigur: atata timp cat va exista dezvoltare economica si tehnologica, acest program va reprezenta unul dintre cele mai puternice ramuri ale arhitecturii de astazi