Sunteți pe pagina 1din 26

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

S.C. INFO CENTER GROUP S.R.L.


SOCIETATE CERTIFICATA IN MANAGEMENTUL CALITATII SR EN ISO 9001:2008-Certificat nr. 2013 Sibiu, str. Zaharia Boiu, nr. 2, parter- cldirea ATCOM Tel/Fax: (+40) 269 244 911 Mobil: +(40) 745 369 686 E-mail: office@sbinfo.ro Web: www.sbinfo.ro

CENTRE DE EVALUAREA COMPETENELOR PROFESIONALE CURSURI DE FORMARE PROFESIONAL CONSULTAN

IMPACTUL SUBSTANTELOR UTILIZATE PENTRU DEZINFECTIE, DEZINSECTIE SI DERATIZARE ASUPRA MEDIULUI INTRODUCERE Din cauza riscului pe care l reprezinta substantele si preparatele chimice periculoase att pentru mediu, ct si pentru sanatatea umana, activitatile care implica utilizarea acestor materiale necesita o abordare adecvata din partea tuturor factorilor implicati. 1. DEFINITII Dezinfectia este procesul prin care sunt distruse cele mai multe, sau toate microorganismele patogene (n proportie de 99,99%) cu exceptia sporilor bacterieni, de pe obiectele din mediul inert. Dezinfectia se aplica n cazurile n care curatenia nu elimina riscurile de raspndire a infectiei, iar sterilizarea nu este necesara. n orice activitate de dezinfectie trebuie sa se aplice masurile de protectie a muncii pentru a preveni accidentele si intoxicatiile. Dezinsectia este procedeul de distrugere cu ajutorul unor substante insecticide a insectelor daunatoare si parazite (transmitatoare de boli ). Deparazitarea este procedeul de distrugere a parazitilor. Deratizarea consta in aplicarea de masuri permanente care au menirea de a elimina rozatoarele daunatoare (soareci, sobolani), aducatoare de microbi si diverse boli periculoase atat pentru om cat si pentru animale.

Poluarea mediului - prezenta in mediului inconjurator a unor elemente sau componente care nu se gasesc in mod obisnuit in alcatuirea acestuia Acte de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului - aviz de mediu, acord de mediu, aviz Natura 2000, autorizatie de mediu, autorizatie integrat de mediu, autorizatie privind emisiile de gaze cu efect de ser, autorizatie privind activitti cu organisme modificate genetic; Autorizatie de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competent pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare ai unei activitti existente sau ai unei activitti noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea n functiune; Deseu - orice substant, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislatia specific privind regimul deseurilor, pe care detintorul l arunc, are intentia sau are obligatia de a-l arunca; Deseu reciclabil - deseu care poate constitui materie prim ntr-un proces de productie pentru obtinerea produsului initial sau pentru alte scopuri; Deseuri periculoase - deseurile ncadrate generic, conform legislatiei specifice privind regimul deseurilor, n aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent sau o proprietate care face ca acestea s fie periculoase; Deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale si antropice ale mediului, reducerea diversittii sau productivittii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calittii vietii, cauzate, n principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodrirea si valorificarea lor deficitar, ca si prin amenajarea necorespunztoare a teritoriului;

2. SUBSTANTE CHIMICE

2.1 Clasificarea substantelor chimice dupa proprietati Proprietti fizico-chimice - explozive simbol E. - oxidante simbol O. - inflamabile simbol F. a) extrem de inflamabile temperatura aprindere <0 b) foarte inflamabile temperatura aprindere<21 c) inflamabile temperatura aprindere<55 Proprietti toxicologice Clasificarea se refer la efectele acute si la cele pe termen lung ale substantelor si preparatelor chimice periculoase asupra oamenilor. Ele sunt: - foarte toxice simbol T+ - toxice simbol T - nocive simbol Xn - corozive simbol C - iritante simbol Xi - sensibilizante Proprietti ecotoxicologice: Clasificarea se refer la efectele asupra mediului ambiant: - toxic pentru mediul acvatic - toxic pentru sol - toxic pentru flora - toxic pentru faun - periculoase pentru stratul de ozon - efecte specifice asupra snttii umane: a) cancerigene categoria 1, 2, 3 b) mutagene categoria 1, 2, 3 c) toxice pentru reproducere; Sunt considerate periculoase substantele si preparatele care au urmatoarele proprietati: sunt explozive: substantele si preparatele solide, lichide, pastoase sau gelatinoase, care pot sa reactioneze exoterm n absenta oxigenului din atmosfera, producnd imediat emisii de gaze si care, n conditii de proba determinate, detoneaza, produc o deflagratie rapida sau sub efectul caldurii explodeaza cnd sunt partial nchise; sunt oxidante: substantele si preparatele care n contact cu alte substante, n special cu cele inflamabile, prezinta o reactie puternic exoterma; sunt extrem de inflamabile: substantele si preparatele chimice lichide cu un punct de aprindere foarte scazut ai cu un punct de fierbere scazut, precum si substantele si preparatele gazoase care sunt inflamabile n contact cu aerul la temperatura si la presiunea mediului ambiant;
4

sunt foarte inflamabile: substantele si preparatele care pot sa se ncalzeasca si apoi sa se aprinda n contact cu aerul la temperatura ambianta, fara aport de energie; substantele si preparatele solide care se pot aprinde cu usurinta dupa un scurt contact cu o sursa de aprindere si care continua sa arda sau sa se consume si dupa ndepartarea sursei; substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scazut; substantele si preparatele care n contact cu apa sau cu aerul umed emana gaze foarte inflamabile n cantitati periculoase; sunt inflamabile: substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere scazut; sunt foarte toxice: substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata n cantitati foarte mici, pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sanatatii; sunt toxice: substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata n cantitati reduse pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sanatatii; sunt nocive: substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sanatatii; sunt corosive: substantele si preparatele care n contact cu tesuturile vii exercita o actiune distructiva asupra acestora din urma; sunt iritante: substantele si preparatele necorosive care prin contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reactie inflamatorie; sunt sensibilizante: substantele si preparatele care prin inhalare sau penetrare cutanata pot da nastere unei reactii de hipersensibilizare, iar n cazul expunerii prelungite produc efecte adverse prelungite; sunt cancerigene: substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot determina aparitia afectiunilor ; sunt mutagene: substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrarea cutanata pot cauza anomalii genetice ereditare ; sunt periculoase pentru mediu: substantele si preparatele care, folosite n mediu, ar putea prezenta sau prezinta un risc imediat ori ntrziat pentru unul sau mai multe componente ale mediului.

2.2 Etichetarea substantelor chimice Scopul : identificare pericolelor care deriv din chimicale Responsabilitatea etichetrii revine productorului sau oricrei persoane care introduce substante chimice pe piat. Cerinte generale:- clasificarea corect a substantelor/ preparatelor care prezint pericol. Eticheta va contine:
5

1.denumirea produsului 2. numele / adresa persoanei responsabile de plasare pe piat a produsului si numrul de telefon 3. simbol portocaliu deschis pentru pericole 4. fraze de risc(fraze R) 5. fraze de sigurant(fraze S) 6. atribuirea numrului C.E.E. si numrul C.A.S. 2.3 Fise de securitate Pentru a permite utilizatorilor profesionali ct si celor industriali se ia toate msurile necesare pentru protectia mediului nconjurtor, a snttii si pentru asigurarea securittii la locul de munc la prima livrare a substantelor si preparatelor chimice periculoase, orice productor, importator sau distribuitor are obligatia s trimit destinatarului o Fis Tehnic de Securitate care trebuie s contin toate informatiile reale disponibile pentru a asigura protectia omului si a mediului nconjurtor. Ghidul pentru ntocmirea fiselor de securitate se gseste n Anexa 5 din HG 92/2003. Fisa de securitate cuprinde 16 sectiuni: - identificarea substantei / denumirea preparatului; - compozitia; - identificarea pericolelor; - msuri de prim ajutor; - msuri de combaterea incendiilor; - msuri mpotriva pierderilor accidentale; - manipulare si depozitare; - controlul expunerii / protectia personal; - proprietti fizico-chimice; - stabilitate si reactivitate; - informatii toxicologice; - informatii ecologice; - msuri pentru evacuarea produsului; - informatii pentru transport; - informatii privind reglementrile specifice aplicabile; - alte informatii.

2.4 Categorii de substante chimice utilizate in operatiunile de dezinfectie, dezinsectie si deratizare 2.4.1 Biocidele Conform Directivei 98 / 8 / EC, produsele biocide reprezint unul sau mai multe substante active propriu-zise sau preparatul(ele) ale uneia sau mai multor substante active, puse n forma n care sunt furnizate la beneficiar cu scopul de distrugere, detonare, redare inofensiv, actiuni de prevenire sau n alt fel folosirea efectului controlat a unui organism duntor de ctre un mijloc biologic sau chimic. Clasificarea produselor biocide: 1. Dezinfectanti si produse biocide n general: - Produse biocide de igien uman - Dezinfectanti pentru spatii publice si private si alte produse biocide - Produsele biocide de igien veterinar - Dezinfectanti pentru industria alimentar si a furajelor 2. Conservanti - Conservanti pentru produse mbuteliate - Conservanti pentru pelicule - Conservanti pentru lemn - Conservanti pentru fibre, piele, cauciuc si produse polimerizate - Conservanti pentru zidrie - Conservanti pentru lichide de rcire si pentru sistemele de procesare - Conservanti pentru fluidele utilizate n industria metalurgic 3. Pesticidele non agricole - Rodencide - Avicidele - Moluscoidele - Pesticidele - Insecticide, acaricide si produse pentru controlul altor artropode - Produse de respingere/ ndeprtare si atragere 4. Alte produse biocide - Conservanti pentru produse alimentare si furajere - Produse pentru ndeprtarea mirosurilor - Conservanti pentru mblsmare si pentru fluide taxidermice - Controlul altor vertebrale
7

Autoritatea competent pentru reglementarea regimului produselor biocide pe teritoriul Romniei este Ministerul Snttii . 2.4.2 POPs (Poluanti Organici Persistenti) sunt compusi organici de origine natural sau antropic care au urmtoarele proprietti: - sunt rezistenti la degradarea n mediu - au solubilitate sczut n ap dar ridicat n mediile grase - pot fi transportati prin aer pe distante mari, depozitndu-se departe de locul de origine - se acumuleaz n sistemele terestre si acvatice - prezint efecte toxice acute si cronice asupra snttii umane si speciilor de animale POPs se clasific n : - Pesticide : aldrin, clordan, DDT, dieldrina, endrina, heptaclor, mirex, toxafen - Compusi industriali: hexaclorbenzen(HCB), bifenili policlorurati (PCB) - Produsi secundari nedoriti apruti n diferite procese: hexa clorbenzen, bifenili policlorurati dibenzo dioxina (PCDD), dibenzofuran policlorurat (PCDF) Alte caracteristici: Sunt substante organice cu grad ridicat de toxicitate si persistent (rezist la degradare chimic, biologic si fotochimic). Sunt semivolatile, proprietate care le permite s se evapor, fie s fie adsorbiti de particulele din atmosfer. n acest fel, acesti poluanti pot trece din regiunile poluante n celelalte regiuni prin transportul pe distante lungi n ap si aer. Solubilitate sczut n ap si ridicat n mediile grase (bioacumulare n tesuturile grase din organismele vii). Se depoziteaz departe de locul lor de origine acumulndu-se n ecosisteme terestre si acvatice. Efecte toxice acute si cronice asupra snttii umane si speciilor umane. 2.4.3 Detergentii

Detergent reprezint orice substant sau preparat care contine spunuri si/sau alti agenti tensioactivi destinati proceselor de splare si curtare. Detergentii pot fi sub forme diferite (lichid, pulbere, past, bucti, blocuri, pies turnat, pies fasonat etc.) si s se comercializeze pentru uz casnic, n scopuri institutionale sau industriale. 2.5 Evaluare riscului utilizrii substantelor chimice periculoase asupra snttii umane si mediului Obiectivul principal al evalurii riscurilor chimicalelor este furnizarea unei baze de date credibile pentru a putea decide msurile de sigurant/securitate adecvate (managementul riscului) n functie de utilizrile specifice. Evaluarea riscului asigur o estimare a situatiei n care dac o substant utilizat n modul definit printr-un scenariu de expunere ar putea cauza efecte adverse. Aceasta cuprinde o descriere a naturii efectelor si un calcul al probabilittii ca acestea s se ntmple, precum si o apreciere privind extinderea sau amploarea lor. Orice evaluare a riscului chimicalelor are dou componente distincte: - o evaluare a propriettilor intrinseci denumit evaluarea periculozittii si - o estimare a expunerii care depinde de modul de utilizare. Evaluarea periculozittii identific propriettile care prezint pericol (spre ex. sensibilizant, carcinogenic, toxic pentru mediul acvatic) si determin potenta substantei n functie de aceste proprietti periculoase). Evaluarea expunerii identific situatiile care conduc la expunere si calculeaz doza absorbit de un organism expus sau estimeaz emisia ntr-un compartiment particular al mediului. Cunostintele precise despre propriettile intrinseci precum si despre expunerea aprut ca rezultat al utilizrii specifice si al distrugerii sunt o conditie esential indispensabil pentru procesul de luare a deciziei privind managementul sigurantei/securittii substantei. De asemenea, cunostintele reale privind propriettile intrinseci sunt importante, deoarece acestea constituie baza pentru clasificarea chimicalelor. Ca rezultat al testrii sistematice a substantelor noi cca. 70% au fost identificate ca fiind periculoase. Pe de alt parte, deoarece sunt putin cunoscute propriettile intrinseci ale substantelor existente se poate presupune c majoritatea acestor chimicale, momentan, nu pot fi clasificate corect si nu pot fi adoptate msuri de management a riscului adecvate. Substantele existente domin piata fat de substantele noi, n raport de 15 la 1. De aceea a aprut necesitatea stabilirii unui sistem nou, unic care s fac fat numrului mare de substante existente. Acest sistem este denumit REACH (nregistrare, Evaluare, Autorizare) si se aplic substantelor noi si existente deopotriv. Prin Hotrrea Guvernului nr.882/2007
9

privind desemnarea autorittilor competente pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr.1907/2006/CE se creaz cadrul institutional pentru aplicarea direct a prevederilor acestui Regulament la nivel national. 3. POLUAREA FACTORILOR SUBSTANTELOR CHIMICE DE MEDIU SUB ACTIUNEA

O definitie atotcuprinzatoare nu putem afirma ca exista inca, desi in decursul timpului, s-au mai dat multe, cea mai completa dintre toate fiind considerata cea formulata de CONFERINTA MONDIALA a O.N.U. asupra mediului si anume: modificarea componentilor naturali sau prezenta unor componente straine, ca urmare a actiunii omului si care in lumina cunostintelor noastre actuale provoaca prin natura lor , prin concentratia in care se gasesc si prin timpul cat actioneaza, efecte nocive asupra sanatatii , creeaza disconfort sau impieteaza asupra diferitelor utilizari ale mediului la care acesta putea servi in forma sa anterioara (STOCKHOLM-1972). 3.1 POLUAREA SOLULUI: Solul reprezinta acel strat viu de la suprafata litosferei care permite nasterea ecosistemelor vegetale si face legatura intre litosfera si biosfera. Solul este un sistem strategic al biosferei care, in limite foarte largi, contribuie la dezintoxicarea acesteia , prin sistemele de biodegradare foarte multiple pe care le pune la dispozitia ei. Capacitatea solului de a prelungi noxele societatii umane este limitata, iar abuzurile creeaza dezechilibre si functionalitatea este greu de reparat. Poluarea solului consta in acele actiuni antropice care, de regula conduc la dereglarea functionalitatii normale a acestuia ca suport si mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme. Migrarea poluantilor in sol este facilitata de tipul , textura si structura solului, de apele meteorice , de cele subterane precum si de activitatea bacteriilor descompunatoare din straturile solului. 3.2 POLUAREA APEI Exista mai multe feluri de poluare a apelor, in functie de substantele dizolvate sau aflate in stare de dispunere. Poluarea apei ca rezultat al operatiunilor de DDD se poate realiza pe mai multe cai: - manipulare , transport si/sau depozitare necorespunzatoare a produselor chimice utilizate, scurgerile accidentale putand ajunge in retelele de canalizare pluviala cu debuseu in receptori naturali sau chiar direct in acestia;
10

- spalarea instalatiilor utilizate pentru aplicarea produselor pentru deratizare in ape de suprafata; - depozitarea necorespunzatoare sau abandonarea deseurilor de substante chimice utilizate sau a ambalajelor contaminate ale acestora in apropierea cursurilor de apa; 3.3 POLUAREA ATMOSFEREI Din operatiunile cu substante chimice in cadrul activitatilor de dezinfectie, dezinsectie sau deratizare poluarea aerului poate rezulta ca urmare a manipularii deficitare a acestora in timpul utilizarii lor , a transportului, efectuarea operatiunilor in conditii meteorologice neadecvate (vant, precipitatii),etc. 3.4 IMPACTUL POLUANTILOR ASUPRA RETELELOR TROFICE Structura trofic a unui ecosistem este dat ansamblul relatiilor trofice (de nutritie), stabilite ntre speciile care l populeaz. n functie de modul de hrnire organismele vii dintr-un ecosistem se mpart n trei mari categorii trofice, dependente unele de altele. Acestea sunt: productori (seminte, plante), consumatori primari (insecte), consumatori secundari (pasari granivore, insectivore), tertiari (pasari si animale de prada). Circulatia substantelor si energiei n ecosisteme se realizeaz prin ci denumite lanturi trofice. Lanturile trofice sunt cile alimentare prin care substanta organic circul de la o specie la alta ntr-un singur sens. Lanturile trofice pot fi dereglate prin interventia omului. Administrarea de pesticide pentru combaterea duntorilor afecteaz puternic relatiile trofice, deoarece pesticidele se acumuleaz si se concentreaz n organismele anumitor categorii trofice provocnd mbolnvirea lor sau chiar moartea. Astfel de exemplu, dac cartofii sunt stropiti cu DTT (pesticid) pentru combaterea gndacului de Colorado, o parte din pesticid cade pe sol si este ingerat de rme. Acestea sunt imune la acest pesticid (nu mor), dar l acumuleaz n organismul lor. Mierlele, care consum o mare cantitate de rme, sunt sensibile la pesticid si vor murii. Pesticidele sunt compusi chimici de sintez cu mare eficacitate si selectivitate n distrugerea unor categorii de organisme vii considerate ca duntoare economiei sau snttii omului. Pesticidele sintetice sunt n prezent esentiale pentru stilul nostru de viat. Acestea confer un avantaj competitiv major omului prin eliminarea speciilor competitoare pentru hran. Astfel, utilizarea ierbicidelor, a raticidelor si insecticidelor asigur maximalizarea productiei agricole , de exemplu.Sunt eliminate de asemenea speciile duntoare pentru sntatea uman (ectoparaziti si vectori ai unor maladii
11

grave cum este malaria si febra galben). Explozia demografic a speciei umane a fost posibil n parte si datorit utilizrii acestor compusi. Propriettile insecticide ale DDT (diclor-difenil-tricloretan) au fost descoperite n 1939. Dup al Doilea Rzboi Mondial a nceput s fie utilizat pe scar mare pentru controlul insectelor duntoare din agricultur si silvicultur, vectorilor unor boli, ectoparazitilor si insectelor din locuinte si cldiri industriale si agricole. De exemplu, tntarul anofel (vectorul parazitului malariei) a fost intens combtut iar malaria a fost eradicat din Europa, din zone unde era endemic, inclusiv lunca inferioar a Dunrii si delt. Se poate afirma c DDT a salvat viata a sute de milioane de oameni. Dar o serie de specii de insecte au nceput s dezvolte rezistent la DDT, ceea ce impus utilizarea unor concentratii din ce n ce mai mari, iar n timp utilizarea altor pesticide de sintez. n 1950 existau deja 30 de specii de insecte rezistente, iar numrul acestora a crescut n 20 de ani la 225 de specii. n 1990, peste 500 de specii de insecte erau rezistente la cel putin un tip de insecticid. Viteza cu care speciile de insecte dezvolt rezistent la un pesticid este de aproximativ 10 ani, iar la plante variaz ntre 10-25 de ani .Se observ c ponderea indivizilor rezistenti la DDT este sczut nainte de momentul aplicrii dar devine dominant dup aplicare. Efectivul populatiei scade mult imediat dup aplicare, dar apoi populatia si revine rapid datorit nmultirii indivizilor rezistenti la DDT. DDT este prezent, uneori n concentratii mari, inclusiv n animalele si psrile din zonele polare: arctice si antarctice. Acestea sunt evident zone n care nu s-au aplicat niciodat insecticide. Deoarece DDT este deosebit de stabil chimic, n timp se acumuleaz n organismele vii, se transmite de-a lungul lanturilor trofice si se concentreaz n prdtorii de vrf (psri si mamifere polare). De aceea, n prezent putem vorbi de un circuit biogeochimic al DDT la nivel global. Din a doua jumtate a secolului trecut, tot mai multe pesticide de sintez au nceput s fie folosite. Desi s-au acumulat nenumrate informatii referitoare la efectele negative si la impactul pesticidelor asupra organismelor vii si sistemelor ecologice utilizarea lor continu. Mai mult, productia global de pesticide a crescut de peste 10 ori, n ultimii 50 de ani si se preconizeaz s creasc cu peste 270% pn n anul 2050. n urm cu 20 de ani, cheltuielile la nivel global pentru producerea si utilizarea pesticidelor au fost estimate la 16 miliarde de dolari SUA. Statele Unite au cheltuit aproximativ o treime din aceast sum, urmate fiind de Japonia si Franta. n fiecare an fermierii din SUA utilizeaz aproximativ 440.000 tone de pesticide. Dac mprtim cantitatea de pesticide utilizat anual de SUA la populatia acesteia, rezult aproape dou kg de pesticide de persoan anual. Din pcate producerea si utilizarea pesticidelor nu poate fi stopat, cel putin momentan. Ce putem ns face pentru e reduce mcar efectele nocive ale polurii cu
12

pesticide? Se pot elimina, ntr-o prim faz, substantele cele mai periculoase din punct de vedere al toxicittii si/sau remanentei (duratei de timp ct persist n mediu pn a fi descompuse sau inactivate). Sunt n curs de elaborare metode de combatere integrat ce implic utilizarea limitat, rational a pesticidelor. De asemenea, se caut metode de combatere biologic, cum ar fi utilizarea parazitilor si patogenilor speciilor tint. 4. LEGISLATIE - Legea nr. 360/02.09.2003 (M.Of. nr. 635/05.09.2003) privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase (modificat de Legea nr. 263/05.10.2005 - M.Of. nr. 899/07.10.2005) - Ordinul Ministrului Industriei si Resurselor nr. 227/13.06.2002 (M.Of. nr. 426/19.06.2002) privind inventarul european al substantelor existente puse pe piat IESCE - Ordinul Ministrului Industriei si Resurselor nr. 608/04.12.2002 (M.Of. nr. 920/17.12.2002) privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate ELINCS - Hotrrea de Guvern nr. 1739/21.10.2004 (M.Of. nr. 996/28.10.2004) privind nfiintarea, organizarea si functionarea Comitetului interministerial stiintific consultativ pentru evaluarea toxicittii si ecotoxicittii substantelor chimice periculoase O mare parte din aquisul comunitar a fost transpusa in legislatia noastra nationala, astfel: Directiva Consiliului 67/548/CEE privind aproximarea legilor, reglementrilor si prevederilor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase este transpusa prin Hotrrea de Guvern nr. 1408/04.11.2008 (M.Of. nr. 813/04.12.2008) privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase Si Ordonansa de urgent nr. 145/04.11.2008 (M.Of. nr. 754/07.11.2008) pentru abrogarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 200/09.11.2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobat prin Legea nr. 213/02.06.2009 M.Of. nr. 396/11.06.2009 Directiva Consiliului 99/45/CE privind apropierea actelor cu putere de lege si a actelor administrative ale Statelor Membre referitoare la clasificarea, ambalarea si etichetarea preparatelor periculoase modificat de: Regulamentul (CE) nr. 1272/2008/CE- Hotrrea de Guvern nr. 92/23.01.2003 (M.Of. nr. 118/25.02.2003) pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase este transpusa prin Hotrrea de Guvern nr. 597/13.06.2007 (M.Of. nr. 508/30.07.2007) pentru modificarea si completarea
13

Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotrrea de Guvern nr. 92/23.01.2003 Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15.07.1991 privind introducerea pe piat a produselor de uz fitosanitar m odificat de: Directiva 97/57/CE a Consiliului din 22.09.1997 de stabilire a Anexei VI a Diectivei 91/414/CEE este transpusa prin Hotrrea de Guvern nr. 1559/23.09.2004 (M.Of. nr. 955/19.10.2004) privind procedura de omologare a produselor de protectie a plantelor n vederea plasrii pe piat si a utilizrii lor pe teritoriul Romniei (modificat de Hotrrea Guvernului nr. 894/04.08.2005 M.Of. nr. 763/22.08.2005; Hotrrea Guvernului nr. 628/18.05.2006 M.Of. nr. 452/25.05.2006) - Ordinul comun al MAPDR nr. 134/27.02.2006, Ordinul MS nr. 197/10.03.2006, Ordinul MMGA nr. 412/02.05.2006 (M.Of. nr. 423/16.05.2006) privind aprobarea Procedurii nationale de omologare a produselor de protectie a plantelor care contin substante active notificate si pentru care nu s-a luat nc o decizie de includere n lista cu substante active autorizate n Uniunea European - Ordinul comun al Ministerului Mediului nr. 891/16.06.2009, MAPDR nr. 443/03.07.2009 si MS nr. 777/18.06.2009 (M.Of. nr. 484/13.07.2009) privind modificarea anexei nr. 5 la Procedura national de omologare a produselor de protectie a plantelor care contin substante active notificate si pentru care nu s-a luat nc o decizie de includere n lista cu substante active autorizate n Uniunea European, aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii, Pdurilor si Dezvoltrii Rurale, al Ministrului Snttii si al Ministrului Mediului si Gospodririi Apelor nr. 134/197/412/2006, si a anexei nr. 8 la Regulamentul privind organizarea si functionarea Comisiei interministeriale pentru autorizarea ngrsmintelor n vederea nscrierii n lista ngrsmintelor autorizate, cu mentiunea RO-NGRSMNT, pentru utilizarea si comercializarea n Romnia, aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii, Pdurilor, Apelor si Mediului si al Ministrului Snttii nr. 6/22/2004 -Ordinul comun al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Pdurilor nr. 396/02.09.2002, aI Mnistrului Snttii si Familiei nr. 707/02.09.2002 si al Ministrului Mediului si Gospodririi Apelor nr. 1944/02.09.2002 (M.Of. nr. 829/18.11.2002) privind interzicerea utilizrii pe teritoriul Romniei a produselor de uz fitosanitar continnd anumite substante active -Legea nr. 28/05.03.2009 (M.Of. nr. 158/13.03.2009) privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 41/22.08.2007 pentru comercializarea produselor de protectie a plantelor, precum si pentru modificarea si abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar -Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltrii Durabile nr. 334/27.03.2008 prin care se aprob Regulamentul privind organizarea si functionarea Comisiei de Avizare a produselor pentru protectia plantelor, precum si procedura de emitere a avizului de mediu
14

-Hotrrea de Guvern nr. 890/05.08.2009 (M.Of. nr. 557/11.08.2009) pentru modificarea anexei la Hotrrea Guvernului nr. 437/12.05.2005 privind aprobarea Listei cu substantele active autorizate pentru utilizare n produse de protectie a plantelor pe teritoriul Romniei Conventia de la Rotterdam privind procedura de consimtmnt prealabil n cunostint de cauz aplicabil anumitor produsi chimici periculosi si pesticide care fac obiectul comertului international- Legea nr. 91/18.03.2003 (M.Of. nr. 199/27.03.2003) pentru aderarea Romniei la Conventia privind procedura de consimtmnt prealabil n cunostint de cauz, aplicabil anumitor produsi chimici periculosi si pesticide care fac obiectul comertului international, adoptat la Rotterdam la 10.09.1998 Directiva Parlamentului European si Consiliului 98/8/CE privind introducerea pe piat a produselor biocide amendat de: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003- este transpusa de Hotrrea de Guvern nr. 956/18.08.2005 (M.Of. nr. 852/21.09.2005) privind plasarea pe piat a produselor biocide (modificat de: Hotrrea nr. 584/03.05.2006 - M.Of. nr. 403/10.05.2006; Ordinul Ministrului Snttii Publice nr. 2164/21.12.2007, al Ministrului Mediului si Dezvoltrii Durabile nr. 81/21.12.2007 si al Presedintelui Autorittii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 5/21.12.2007 M.Of. nr. 111/12.02.2008; modificat si completat de Hotrrea nr. 545/21.05.2008 M.Of. nr. 416/03.06.2008) -Ordinul comun al Ministrului Snttii Publice nr. 1321/02.11.2006, al Ministrului Mediului si Dezvoltrii Durabile nr. 280/07.03.2007 si al Presedintelui Autorittii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 90/27.03.2007 (M.Of. nr. 286/02.05.2007) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotrrii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piat a produselor biocide (modificat si completat prin: Ordinul comun al Ministrului Snttii Publice nr. 1002/19.05.2008, al Ministrului Mediului si Dezvoltrii Durabile nr. 948/19.08.2008 si al Pretedintelui Autorittii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 59/25.06.2008 - M.Of. nr. 642/08.09.2008; Ordinul comun al Ministrului Snttii nr. 233/27.02.2009, al Ministrului Mediului nr. 438/16.04.2009 si al Presedintelui Autorittii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 15/30.03.2009 - M.Of. nr. 288/04.05.2009) Conventia de la Stockholm privind poluantii organici persistenti- Legea 261/16.06.2004 (M.Of. nr. 638/15.07.2004) pentru ratificarea Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptat la Stockholm la 22 mai 2001 a fost transpusa prin: -Hotrrea de Guvern nr. 1497/19.11.2008 (M.Of. nr. 804/02.12.2008) privind aprobarea Planului national de implementare a prevederilor Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptat la Stockholm la 22 mai 2001, aferent perioadei 2008-2029

15

Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene nr. 850/2004 privind poluantii organici persistenti si de modificare a Directivei 79/117/CEE- transpusa de Hotrrea de Guvern nr. 561/28.05.2008 (M.Of. nr. 417/03.06.2008) privind stabilirea unor msuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 850/2004 privind poluantii organici persistenti si de modificare a Directivei 79/117/CEE Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene nr. 648/2004 privind detergentii modificat de: Regulamentul 906/2007 Regulamentul 1336/2008 - Hotrrea de Guvern nr. 658/27.06.2007 (M.Of. 460/09.07.2007) privind stabilirea unor msuri pentru asigurarea aplicrii Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene privind detergentii -Ordinul MMDD nr. 333/27.03.2008 (M.Of. nr. 385/21.05.2008) pentru aprobarea Listei laboratoarelor din Romnia care efectueaz teste conform prevederilor art. 8 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene privind detergentii -OUG 195.2005 cu modificarile si completarile ulterioare privind protectia mediului; - HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; - HG 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei; - OUG 78/2000 cu modificarile ulterioare privind regimul deseurilor; - OUG 16/2001 cu modificarile si completarile ulterioare privind gestionarea deseurilor reciclabile; - HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje; 5. DEZINFECTIA, DEZINSECTIA, DERATIZAREA 5.1 Operatiunile de dezinfectie, dezinsectie, deratizare Deratizarea se efectueaza in: a. cladiri ale institutiilor publice; b. parti comune ale cladirilor tip condomnii; c. canale in care sunt amplasate retele de alimentare cu apa, canalizare, termoficare; d. parcuri, cimitire, maluri de ru, zone verzi ; e. piete, targuri, oboare ; f. subsoluri uscate, umede sau inundate; g. platforme gospodaresti de precolectare gunoi menajer ; h. canal deschis ape meteorice ;
16

Dezinsectia se efectueaza in: a. cladiri ale institutiilor publice; b. parti comune ale cladirilor tip condominii, case; c. canale in care sunt amplasate retele de alimentare cu apa, ape reziduale, termoficare; d. parcuri, spatii verzi, cimitire, maluri de ru, stadioane; e. piete, targuri, oboare ; f. subsoluri tehnice uscate, umede sau inundate; g. platforme gospodaresti de precolectare gunoi menajer; h. canal deschis ape meteorice; Produsele utilizate n activittile de deratizare, dezinsectie si dezinfectie vor fi avizate de ctre Ministerul Snttii, pentru profilaxia sanitar uman. Lucrrile se vor executa astfel nct s nu provoace daune de orice natur propriettii utilizatorului, obiectivului respectiv. Obiectivele operatorului de deratizare, dezinsectie si dezinfectie sunt: a) cunoasterea zonei si a locului unde se execut lucrarile de deratizare, dezinsectie si dezinfectie; b) stabilirea duntorilor din zona unde de execut deratizare, dezinsectie si dezinfectie; c) determinarea nivelului de infestare; d) stabilirea substantelor si a concentratiei ce se va utiliza pentru combaterea duntorilor din zona propus pentru deratizare, dezinsectie si dezinfectie, astfel ca tratamentele aplicate s nu aib efecte nocive asupra cettenilor, solului, apei si s nu persiste ca elemente poluante; e) pregtirea afiselor pentru avizarea populatiei asupra prezentei si a toxicittii substanelor utilizate atunci cand este cazul; f) instruirea operatorilor care execut deratizare, dezinsectie si dezinfectie; g) anuntarea n presa local a programului de lucru care va cuprinde: zona, perioada efecturii lucrrilor, atunci cand este cazul; Operatorul va verifica periodic, dac tratamentele aplicate au avut efectul scontat sau dac dup efectuarea lucrrilor s-au stins focarele de infectie sau duntorii au emigrat n zonele netratate. Operatorul va identifica locurile unde se cuibresc insecte si roztoare si unde sunt posibile focare de infectie, stabilind tratamentele si periodicitatea efecturii acestora. Operatorul trebuie s fie bine instruit n manevrarea substantelor utilizate, iar n caz de accident cu aceste substante, s stie s asigure primul ajutor, pn

17

la interventia unittilor sanitare, crora le va comunica tipul substantei cu care s-a produs infectarea. Personalul operator care deserveste mijloacele de transport a substantelor chimice utilizate (numai din grupele Xn-nocive si Xi-iritante), trebuie s fie instruit pentru efectuarea transportului acestor substante, s detin toate documentele de nsotire si s nu abandoneze substantele chimice pe traseu. Pentru transportul substantelor chimice se vor folosi traseele cele mai scurte, cu cel mai redus risc pentru sntatea populatiei si a mediului. Ambalajele substantelor folosite n desfsurarea activittii de deratizare, dezinsectie si dezinfectie se vor incinera prin grija operatorului la o societate autorizata pentru aceste servicii. Dup efectuarea lucrrilor de deratizare, dezinsectie si dezinfectie, operatorul are obligatia aducerii la cunostinta populatiei asupra prezentei si toxicittii substantelor utilizate, prin amplasarea de afise n locuri vizibile. Avnd n vedere c pulverizarea aerian a substantelor utilizate pentru deratizare, dezinsectie sau dezinfectuie poate avea efecte extrem de duntoare asupra snttii umane si asupra mediului, n special din cauza devierii pulverizrii, aceasta ar trebui interzis n general, derogrile fiind posibile doar atunci cnd aceast metod prezint avantaje evidente n ceea ce priveste efectele reduse asupra snttii umane si asupra mediului, n raport cu alte metode de pulverizare, sau atunci cnd nu exist solutii alternative viabile. In zonele din apropierea cursurilor de ap se amenajeaz zone de protectie n interiorul crora se interzice utilizarea sau depozitarea substantelor chimice , n special pentru a proteja zonele de captare a apei potabile stabilite. Dimensiunile zonelor de protectie sunt definite n functie de riscurile de poluare si de caracteristicile agricole si climatice ale zonelor respective. Conform cerintelor UE statele membre trebuie s utilizeze de preferint pesticide care nu sunt clasificate ca periculoase pentru mediul si cele mai eficiente tehnici de aplicare, precum utilizarea unui echipament de aplicare a acestor substante cu deviere mic. 5.2 Depozitarea produselor utilizate pentru dezinfectie, dezinsectie si deratizare Depozitarea acestora se face ion locuri special amenajate, prevzute cu dispozitive: - PSI (prevenire si stingerea incendiilor); - PM/TSM (Protectia Muncii/Tehnica Securittii Muncii) - de msurre avizate metrologic (cantare, mensuri).

18

Prevederile legale impun ca depozitele de chimicale sa fie corespunzator delimitate si marcate, cu asigurarea unei protectii fizice corespunztoare. Substantele din grupa I-a si a II-a de toxicitate se depoziteaz in incperi separate si conditii speciale, cu paza specializat si registru de evident conform legii. Depozitele de chimicale nu vor fi amplasate in apropierea maselor de ape si nici in zone in care apa freatic este prezent la mica adancime. Amplasarea se va face la cel puti 200 m fata de locuinte, surse de ap, furaje, campuri si terenuri agricole, ferme de animale. Depozitele vor fi construite din materiale durabile, neinflamabile, cu capacitti suficiente si corespunzatoare de stocare. Depozitul de chimicale trebuie s poat pstra produsele in conditii de securitate, in eventualitatea producerii unor scurgeri sau imprstieri. Podeaua trebuie s fie impermeabil si situat mai jos decat suprafata solului pentru a forma un bazin de retentie sau trebuie s existe praguri la usi si pereti care s nu permit trecerea lichidelor prin ei si care s retin materialul imprastiat. Pentru protectia mediului in cazul incendiilor, este important ca depozitul s fie inconjurat cu un sant betonat, acoperit, in care se va colecta hidrantul. In organizarea depozitelor de pesticide trebuiesc respectate regulile de igien si sntate public, ca si prevederile specifice de protectia muncii. Depozitul de substante chimice trebuie s fie prevzut cu flux de personal separat fizic de fluxul de pesticide, cu facilitti corespunztoare (dusuri si spltoare cu apa cald, WC-uri cu evacuare in canalizare separat,vestiar inclzit pentru schimbarea hainelor, zon separat fizic pentru consumul alimentelor). Manipularea substantelor chimice se va face exclusiv cu haine de protectie si cu echipamentul de protectie specficat prin normele de tehnica securittii muncii (ca de ex. masc in cazul produselor de gazare). Substantele chimice depozitate in conditii necorespunzatoare sunt periculoase pentru mediu in general, si indirect pentru sntatea oamenilor. Chiar si in depozitelor mici substantele chimice trebuie stocate in conditii corespunztoare (ferite de cldur, lumin si umiditate excesive), separat de alte materiale (si mai ales de furaje sau de alimente). Produsele lichide se depoziteaz in incaperi cu temperaturi de min. 1 grad C si max. 25grade C. Nu este permisa inclzirea cu surse deschise (sobe, resouri electrice) a depozitelor de chimicale. Instalatiile de curent electric din depozitele de pesticide trebuie s indeplineasc normativele anti-Ex (explosion proof) pentru medii cu solventi organici si pulberi si s permit splarea cu jet de ap sub presiune. In toate cazurile substantele de deratizare, dezinfectie, dezinsectie vor fi pstrate exclusiv in ambalajele lor originale, pe rafturi sau pe paleti. Ambalajele mai grele de 20 kg vor fi manipulate exclusiv cu dispozitive mecanice de manipulare (crucioare hidraulice, motostivuitoare etc.).
19

Toti utilizatorii de substante chimice care detin stocuri, indiferent de dimensiunile lor, trebuie s tin si s completeze un registru de evident. In registrul de evident al acestora vor fi incluse toate operatiile implicate de utilziarea , inclusiv informatii despre data achizitionrii, data fabricatiei produsului, furnizorul si pretul de achizitionare. In cazul depozitelor de chimicale , descrcarea de gestiune a stocurilor de substante din grupa I-a si a II-a de toxicitate se va face numai pe baza de procesverbal contra-semnat de operatorii autorizati. 5.3 Masuri complementare pentru reducerea cantittii de substante utilizate in operatiunile de DDD dispersate in mediu : Se recomand urmtoarele msuri complementare : - echiparea dispozitivelor de pulverizare cu ecrane antidispersie care limiteaz imprstierea acestora in afara zonelor strict vizate; - pulverizatoarele si in special componenta cea mai important a acestora duza- s fie mentinute in cea mai bun stare de functionare la parametrii optimi ; in acest scop se vor efectua verificrile periodice cu inlocuirea imediat a pieselor defecte, uzate sau necorespunztoare; stricta corelare intre capacitatea si randamentul utilajelor de pulverizare si incrcarea de substante chimice suportat de mediu; Stropirile se realizeaz cu ajutorul aparatelor de spate sau carosabile. Pulverizrile se fac cu utilaje cu actionare penumatic. Aerosolii se obtin cu utilaje speciale (generatoare de ceat). Diferentierea intre tratamentele umede este dat de dimensiunile picturilor, care descresc de la stropiri la aerosoli.Tratamentele gazoase de fac in spatii inchise. Momelile toxice se folosesc pentru combaterea insectelor de sol (coropisnite), mamiferelor dunatoare (soareci si sobolani), limacsilor, corvidelor etc. In general, toate pesticidele sunt substante biologic active care prezint efecte secundare asupra mediului si snttii omului. Atunci cand exist posibilitatea de alegere se va opta intotdeauna pentru produsul care are cel mai mic impact asupra mediului si prezint riscul cel mai redus pentru sntatea omului Personalul care se ocup cu aplicarea substantelor chimice trebuie s fie instruit corespunzator. Pentru produsele din grupa I-a si a II-a de toxicitate, personalul trebuie s fie calificat si autorizat. Volumul de solutie sau suspensie de produs, preparat o data, trebuie s fie in direct legtur cu suprafata de tratat.De cate ori este posibil, se vor utiliza produse fitosanitare cu selectivitate ridicat pentru organismele netint. Nu se vor face tratamente la temperaturi foarte ridicate si in timpul amiezii, iar la produsele cu coeficient invers de temperatur se va respecta temperatura maxim indicat. Nu se vor face tratamente pe ploaie (sau inainte si dup) si nu se vor aplica produse pesticide cand umiditatea amosferic este ridicat. Viteza maxim a vantului
20

pe care se vor face tratamente va fi de 4 m/s. In caz de vant puternic tratamentele se vor efectua dimineata sau seara.Nu se fac tratamente cind viteza maxima a vantului este mai mare de 4 m/s.Nu se fac tratamente pe ploaie Aplicarea produselor pentru DDD se face cu respectarea regulilor specifice de protectia mediului si de securitatea muncii. Cele mai importante reguli sunt urmtoarele: - Aplicarea pesticidelor se face numai de personal instruit, care au cunostiint de caractersiticile produselor si de prevederile regulilor de protectia muncii si de prevenire si stingere a incendiilor; -Personalul care aplic pesticidele trebuie s fie intr-o stare bun de sntate, atestat conform legii de medicul de medicina muncii; - In timpul tratamentelor operatiunilor de DDD se vor respecta regulile de igien si sntate public; - Personalul care aplic pesticide trebuie s verifice existenta agrementului tehnic si certificrii utilajelor; in cazul in care utilajul functioneaz necorespunztor personalul trebuie s opreasc aplicarea tratamentului si s ia msurile necesare pentru remedierea defectiunilor; Persoanele fizice si juridice care gestioneaz substante si preparate periculoase au urmtoarele obligatii: a) s respecte prevederile legale privind substantele si preparatele periculoase; b) s tin evident strict - cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare - a substantelor si preparatelor periculoase, inclusiv a recipientelor si ambalajelor acestora, care intr n sfera lor de activitate, si s furnizeze informatiile si datele cerute de autorittile competente conform legislatiei specifice n vigoare; c) s elimine, n conditii de sigurant pentru sntatea populatiei si pentru mediu, substantele si preparatele periculoase care au devenit deseuri si sunt reglementate n conformitate cu legislatia specific. d) s identifice si s previn riscurile pe care substantele si preparatele periculoase le pot reprezenta pentru sntatea populatiei si s anunte iminenta unor descrcri neprevzute sau accidente autorittilor pentru protectia mediului si de aprare civil. 6. DESEURILE PROVENITE DIN ACTIVITATEA DE DEZINFECTIE, DEZINSECTIE SI DERATIZARE 6.1 Tipuri de deseuri: Produse expirate si/sau deteriorate Deseuri de ambalaje contaminate de hartie, carton, plastic, metal Deseuri de ambalaje necontaminate secundare sau tertiare Deseuri rezultate de la instalatiile de aplicare a produselor: metalice, de plastic etc.

21

Toate aceste tipuri de deseuri se colecteaza selectiv pe categorii dupa codurile prevazute de Catalogul European al Deseurilor , se depoziteaza separat si se valorifica dupa tipul lor conform prevederilor legislatiei de mediu in vigoare. Conform HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor - Agentii economici care genereaza deseuri au obligatia sa tina o evidenta a gestiunii acestora, in conformitate cu modelul prevazut in anexa nr. 1 a actului legislativ , pentru fiecare tip de deseu. Evidenta gestiunii deseurilor colectate, transportate, depozitate temporar, valorificate si eliminate se raporteaza de catre agentii economici autorizati, , la solicitarea autoritatilor publice teritoriale pentru protectia mediului sau a altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale care au atributii si raspunderi in domeniul regimului deseurilor, conform prevederilor legale. Pentru incadrarea in anexa nr. 2 a HG 856/2002 a unui deseu in mod individual, agentii economici au obligatia codificarii acestora cu 6 cifre, dupa urmatoarea procedura: a) se identifica activitatea generatoare de deseuri din cap. 01-12 sau 17-20; b) se identifica subcapitolul in care se incadreaza deseul; c) se identifica, in cadrul subcapitolului, deseul in mod individual, conform codului corespunzator, format din 6 cifre, excluzandu-se codurile terminate cu 99; d) daca deseul nu este identificat la cap. 01-12 sau 17-20, se examineaza pentru identificarea deseului cap. 13, 14 si 15; e) daca deseul nu este identificat nici in cap. 13, 14 si 15, se examineaza cap. 16; f) daca deseul nu este identificat nici in cap. 16, atunci se examineaza pentru identificare codurile cu terminatia 99 - alte deseuri, corespunzatoare activitatii din care provine deseul. 6.2 Tipul de stocare: se codifica pe fisele de evidenta a gestiunii deseurilor astfel: RM - recipient metalic, RP - recipient de plastic, BZ - bazin decantor, CT - container transportabil, CF - container fix, S saci, PD - platforma de deshidratare, VN - in vrac, neacoperit, VA - in vrac, incinta acoperita, RL - recipient din lemn, A altele; Modul de tratare- codificat pe fisele de evidenta a gestiunii deseurilor este: TM - tratare mecanica, TC - tratare chimica, TMC - tratare mecano-chimica, TB tratare biochimica, D deshidratare, TT - tratare termica, A altele Scopul tratarii: V - pentru valorificare, E - in vederea eliminarii Mijlocul de transport: AS autospeciale, AN - auto nespecial, H - transport hidraulic, CF - cale ferata, A altele
22

Destinatia: DO - depozitul de gunoi al orasului/comunei, HP - halda proprie, HC - halda industriala comuna I - incinerarea in scopul eliminarii, Vr - valorificare prin agenti economici autorizati, P - utilizare materiala sau energetica in propria ntreprindere, Ve - valorificare energetica prin agenti economici autorizati, A altele Deseurile periculoase se colecteaza in spatii special amenajate, inchise si securizate, in recipienti etansi prevazuti cu base de colectare a eventualelor scurgeri accidentale.Eliminarea acestora se realizeaza prin unitati autorizate in acest sens cu respectarea normelor de mediu. Deseurile nepericuloase reciclabile se colecteaza pe categorii conform codurilor din Catalogul European al deseurilor , se stocheaza temporar in spatii amenajate , inchise si se valorifica prin operatori autorizati. 6.3 Transportul deseurilor periculoase - Transportul deseurilor periculoase, indiferent de cantitatea anuala in care acestea se genereaza, se desfasoara in concordanta cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1.175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activitatii de transport rutier de marfuri periculoase in Romania, ale Regulamentului privind Transportul International Feroviar al Marfurilor Periculoase RID - Apendice C la Conventia privind transporturile internationale feroviare (COTIF), semnata la Berna la 9 mai 1980, astfel cum a fost modificata prin Protocolul ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 69/2001, aprobata prin Legea nr. 53/2002, ale Ordonantei Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind transportul pe caile ferate din Romania, republicata, ale Ordinului ministrului transporturilor nr. 590/2007 pentru stabilirea unor reguli privind transportul in trafic intern al marfurilor periculoase pe calea ferata, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 102/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Ordinului ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1.730/2001 privind aprobarea sistemelor de raportare a incidentelor in care sunt implicate nave maritime care transporta marfuri periculoase, substante daunatoare si/sau poluanti marini, ale Ordonantei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim si pe caile navigabile interioare, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Ordinului ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 322/2006 privind instalatiile portuare de preluare a deseurilor generate de nave si a reziduurilor marfii, cu modificarile ulterioare, si ale Ordinului ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 426/2006 privind aprobarea Regulilor

23

de navigatie pe Canalul Dunare-Marea Neagra si Canalul Poarta Alba-MidiaNavodari. Expeditorul completeaza, semneaza si stampileaza formularul de expeditie/transport deseuri periculoase. Transportatorul semneaza si stampileaza formularul de expeditie/transport deseuri periculoase, la primirea deseurilor periculoase. Transportatorul transporta deseurile periculoase pe ruta aprobata in formularul de aprobare a transportului deseurilor periculoase si le preda destinatarului. Destinatarul, la primirea deseurilor periculoase, semneaza si stampileaza formularul de expeditie/transport deseuri periculoase, confirmand acceptarea deseurilor periculoase. Destinatarul este obligat sa preleveze o proba din fiecare transport de deseuri periculoase, pe care sa o pastreze in conditii de siguranta si etichetata corespunzator un interval de cel putin 3 luni. Fiecare transport de deseuri periculoase care sunt generate intr-o cantitate mai mare de 1 t/an din aceeasi categorie de deseuri periculoase trebuie sa fie insotit de formularul de expeditie/transport deseuri periculoase si de formularul pentru aprobarea transportului deseurilor periculoase obtinut de la agentiile teritoriale de protectia mediului. Expeditorul completeaza, semneaza si stampileaza formularul de expeditie/transport deseuri periculoase. Transportatorul semneaza si stampileaza formularul de expeditie/transport deseuri periculoase, la primirea deseurilor periculoase. Destinatarul, dupa efectuarea operatiilor de colectare/stocare temporara/tratare/valorificare/eliminare, semneaza si stampileaza formularul de expeditie/transport deseuri periculoase, mentionand ca activitatea de colectare/ stocare temporara/tratare/valorificare/eliminare a deseurilor periculoase s-a efectuat in conformitate cu legislatia in vigoare, si transmite o copie a acestuia la: a) expeditorul deseurilor periculoase; b) Transportul deseurilor nepericuloase se efectueaza pe baza formularului de incarcare-descarcare deseuri nepericuloase, al carui model este prevazut in anexa nr.3 a HG 1061/2008. Deseurile nepericuloase destinate eliminarii se transporta de la expeditor la destinatar si se controleaza pe baza formularului de incarcare-descarcare deseuri nepericuloase tipizat, cu regim special. Formularul de incarcare-descarcare deseuri nepericuloase se completeaza de catre expeditor in 3 exemplare si se pastreaza dupa cum urmeaza: un exemplar semnat si stampilat la expeditor, un l la transportator, semnat, completat cu codul numeric personal al persoanei care transporta deseurile si cu numarul de inmatriculare al

24

mijlocului de transport, iar ultimul se transmite destinatarului prin intermediul transportatorului. Dupa semnarea si stampilarea formularului de incarcare - descarcare de catre destinatar, acesta il transmite expeditorului prin fax sau prin posta, cu confirmare de primire. Fiecare transport de deseuri nepericuloase trebuie sa fie insotit de un formular de incarcare-descarcare deseuri nepericuloase. Formularul de incarcare-descarcare deseuri nepericuloase este inregistrat de catre destinatar intr-un registru securizat, inseriat si numerotat pe fiecare pagina.

25

CUPRINS
INTRODUCERE. 1.DEFINITII 2.SUBSTANTELE CHIMICE 2.1 Clasificarea substantelor chimice. 2.2 Etichetarea substantelor chimice . 2.3 Fise de securitate. 2.4 Categorii de substante chimice utilizate in operatiunile de dezinfectie, dezinsectie si deratizare... 2.4.1 Biocidele... 2.4.2 Poluantii organici persistenti 2.4.3 Detergentii ... 2.5 Evaluarea riscului utilizarii substantelor chimice asupra sanatatii umane si a mediului. 3. POLUAREA FACTORILOR DE MEDIU SUB ACTIUNEA SUBSTANTELOR CHIMICE 3.1 Poluarea solului.. 3.2 Poluarea apei.. 3.3 Poluarea atmosferei 3.4 Impactul poluantilor asupra retelelor trofice.. 4. LEGISLATIE.. 5.DEZINFECTIE, DEZINSECTIE SI DERATIZARE.. 5.1 Operatiunile de dezinfectie, dezinsectie si deratizare. 5.2 Depozitarea produselor utilizate pentru dezinfectie, dezinsectie si deratizare. 5.3 Masuri complementare pentru reducerea cantitatilor de substante utilizate in operatiunile de dezinfectie, dezinsectie si deratizare. 6.DESEURILE PROVENITE DIN ACTIVITATILE DE DEZINFECTIE DEZINSECTIE SI DERATIZARE. 6.1 Tipuri de deseuri. 6.2 Stocarea deseurilor. 6.3 Transportul deseurilor 1 1 3 3 6 6 7 7 8 9 9 10 10 11 11 11 14 18 18 20 22 23 23 24 25

26

S-ar putea să vă placă și