Revolutia din 1848

Cauze
"Romania revolutionara" Ea a fost pregatita de dezvoltarea fortelor de productie si de largirea pietei interne; aparitia si dezvoltarea burgheziei, pe de o parte, mentinerea relatiilor feudale si a privilegiilor boieresti, existenta suzeranitatii turcesti (in Tara Romaneasca si Moldova) si a stapanirii habzburgice (in Transilvania), pe de alta parte, au fost factorii determinanti ai intensificarii luptei de eliberare sociala si nationala. Larga participare a maselor (mai ales taranesti), precum si revendicarile formulate au determinat caracterul burghezo-democratic al revolutiei din Tarile Romane.

Izbucnirea revolutiei-Moldova
Inceputul desfasurarii evenimentelor revolutionare din tarile romane l-a facut miscarea revolutionara din Moldova (mart.) repede inabusita. Nevoiti sa se exileze, fruntasii revolutiei au formulat in emigratie programul revolutiei ("Printipiile noastre pentru reformarea patriei" si "Dorintele partidei nationale din Moldova") in care, pe langa problema improprietaririi taranilor se punea si problema crearii statului national roman.

Revolutia in Tara Romaneasca

Conducatori revolutionari din Muntenia In Tara Romaneasca a avut loc o revolutie burghezo-democratica la care au participat: taranimea, mestesugarii si lucratorii de la orase, burghezimea si boierimea liberala. Principalii conducatori ai revolutiei au fost: Nicolae Balcescu, Christian Tell, Alexandru G. Golescu, Ion HeliadeRadulescu, Constantin A. Rosetti.

Proclamatia de la Izlaz
"Constituia" de la Bucuresti Programul revolutiei, izbucnita la 9/21 iun. 1848, sintetizat in "Proclamatia de la Izlaz", prevedea independenta administrativa si legislativa a tarii, egalitate in fata legii, eliberarea si improprietarirea taranilor (art. 13) etc. La 13/25 iun. domnul tarii, Gheorghe Bibescu, a abdicat, conducere tarii a revenit unui guvern provizoriu, iar apoi ca urmare a preponderentei moderne, unei locotenente formata din Ion Heliade-Radulescu, Nicolae Golescu si Christian Tell. Ingrijorat de evenimentele revolutionare din Principatele Romane, guvernul tarist a exercitat presiuni asupra Turciei ca sa intervina cu forta armata (sept.). Au fost restaurate prevederile Regulamentului organic, abolite in timpul revolutiei.

Revolutia in Transilvania
In Transilvania problemele eliberarii nationale s-au impletit strans cu cele ale eliberarii nationale. Principalii conducatori ai revolutiei din Transilvania au fost:Avram Iancu, Simion Barnutiu, George Baritiu, Eftimie Murgu, Andrei Saguna. Gabor Aron Unirea fortata a Transilvaniei cu Ungaria, refuzul conducatorilor maghiari de a recunoaste drepturile nationale ale romanilor i-au silit pe acestia sa mearga pe o cale revolutionara proprie.

Adunarea de la Blaj
Steagul revolutionarilor transilvaneni La "Adunarea de la Blaj" de pe Campia Libertatii (3-5/15-17 mai 1848), care a constituit punctul culminant al revolutiei din Transilvania cei peste 40000 participanti au adoptat programul revolutiei care prevedea: desfiintarea iobagiei, egalitate nationala si reprezentare proportionala in Dieta, administratie, justitie, Garda nationala, infiintarea de scoli in limba romana etc. Netinand seama de vointa exprimata clar la Blaj, Dieta nemteasca din Cluj a confirmat la 17/29 mai 1848 incorporarea Transilvaniei la Ungaria, ceea ce a dezbinat fortelor revolutionare romane si maghiare, fapt de care a profitat Curtea de la Viena. Avram Iancu a organizat cetele motilor, transformandu-le intr-o oaste taraneasca revolutionara, cu care a aparat zona din Muntii Apuseni impotriva ostilor maghiare.

Sfarsitul revolutiei
Abia la 2/14 iul. 1849 in urma staruintelor lui Nicolae Balcescu, a fost semnat proiectul de pacificare prin care se punea capat ostilitatilor intre cele doua tabere. Era insa prea tarziu, deoarece in aug. 1849 revolutia maghiara a fost infranta de trupele tariste si austriece.

Urmari
Desi infranta, Revolutia de la 1848 in tarile romane a avut totusi urmari insemnate: - a zdruncinat puternic oranduirea feudala, impulsionand dezvoltarea capitalismului - a contribuit in mod esential la dezvoltarea constiintei nationale a poporului roman - a pus la ordinea zilei problemele fundamentale ale dezvoltarii societatii romanesti: problema agrara, a eliberarii sociale, a egalitatii in drepturi, a unirii celor trei tari romane in cadrul formarii unuia si aceluiasi stat, a libertatii si eliberarii nationale.

Mirita Bianca-Elena 10 F