Tipuri de amestecuri 1. amestecul la care participa un gaz sunt foarte rar intalnite in farmacie ex.

. operatia de barbotare adica de deplasare a oxigenului dizolvat intr-un lichid de catre un alt gaz cum ar fi CO2 sau azotul 2. amestecuri lichide cand 2 sau mai multe lichide miscibile pot fi asociate in orice proportie, produsul obtinut fiind un lichid omogen - daca se amesteca doua lichide nemiscibile este nevoie de o dispersare speciala numita emulsionare 3. amestecarea lichidelor cu solide cand substanta solida este solubila produsul obtinut este o solutie iar operatia se numeste dizolvare - daca substanta solida este insolubila se disting mai multe cazuri dependent de consistenta amestecului: a. cand proportia de solid este mica se obtine o suspensie fluida, iar operatia aplicata se numeste dispersare b. cand proportia de solid este apreciabila se obtine o masa (semi)pastoasa iar operatia se numeste malaxare 4. amestecarea de substante solide - este o operatie simpla de amestecare unde produsul onbtinut este tot solid Operatia de amestecare trebuie sa urmareasca obtinerea unor amestecuri cat mai uniforme si mai stabile

V Dizolvarea
- este operatia prin care una sau mai multe substante solide, solubile sunt dispersate omogen pana la dimensiuni moleculare intr-un dizolvant sau solvent; astfel lichidul omogen rezultat se numeste solutie Moleculele substantei care se dizolva se desprind din masa solida si difuzeaza printre moleculele solventului Solubilitatea este proprietatea unei substante de a se dizolva intr-o alta substanta (numita solvent sau dizolvant) sau intr-un amestec de solventi formand un sistem fizic omogen Dizolvarea este influentata de o serie de factori cum sunt natura si structura chimica a solventului, a substantei de dizolvat, ph, de prezenta altor substante Dizolvarea poate fi usurata cu ajutorul unor operatii auxiliare ca: a. incalzirea b. racirea c. agitarea d. suspendarea substantei la suprafata lichidului (per descensum) e. cu ajutorul unui intermediu a. incalzirea inlesneste mult operatia de dizolvare deoarece solubilitatea majoritatii substantelor solide creste cu temperatura - prin incalzire coeziunea dintre moleculele solidului scade, se accelereaza miscarea acestora si difuziunea lor printre moleculele dizolvantului / solventului - pt substantele si solventii care nu sufera descompuneri la temperaturi ridicate incalzirea se face la diferite surse de caldura cum ar fi: becuri de gaz, lampi cu spirt, resouri electrice cand amestecurile se incalzesc pana la dizolvare

O incalzire uniforma in care se poate urmari si dirija temperatura se realizeaza cu ajutorul bailor de apa, bailor de glicerina, solutiilor de saruri etc. Baile de apa se folosesc cand temperatura dorita nu depaseste 100o C Baile de glicerina permit obtinerea unor temperaturi de incalzire ridicate pana la 250o C dar prezinta inconvenientul ca se produce descompunerea glicerinei in acroleina care produce un miros neplacut Baile de solutii apoase ale unor saruri permit obtinerea unor temperaturi de incalzire mai ridicate decat 100o C Ex de solutii saturate care au diferite puncte de fierbere: - solutia de clorura de sodiu punct de fierbere aprox 109o C - solutia de clorura de calciu (CaCl2) punct de fierbere 179o C - solutia de azotat de argint - punct de fierbere 121o C b.racirea favorizeaza dizolvarea gazelor; ea se realizeaza cu apa, gheata, amestecuri racitoare sau frigidere c. agitarea contribuie la raspandirea substantelor solide in masa lichidului la un contact mai intim intre solid si lichid In laborator si farmacie agitarea se face prin scuturarea vasului in care se prepara solutia sau prin amestecarea cu o bagheta de sticla In industrie se utilizeaza agitarea cu brate de diferite forme si marimi in functie de natura si cantitatea amestecurilor cu care se lucreaza d. dizolvarea per descensum se mai numeste si metoda circulanta - se realizeaza prin suspendarea substantei solide la suprafata unui lichid intr-un saculet de tifon sau de panza - lichidul de la suprafata dizolva substanta, devine mai dens, cade la fundul vasului deplasand solventul pur care ii ia locul ex. solutia alcoolica de iod e. dizolvarea prin intermediu - unele suprafete putin solubile pot fi dizolvate mai usor prin adaugarea altei substante care le mareste solubilitatea; aceste substante denumite intermedii actioneaza fie marind capacitatea de dizolvare a solventului, fie prin formarea unor complecsi mai solubili ex tinctura de iod (alcool dizolvat cu iodura de potasiu = intermediu) Viteza de dizolvare poate fi descrisa cantitativ prin ecuatia lui Nayes si Whitney: dc/dt = KS (Cs Ct) dc/dt reprezinta viteza de dizolvare K reprezinta constanta vitezei de dizolvare a carei valoare depinde de o serie de factori cum ar fi: vascozitate, temperatura, grad de agitare etc S reprezinta suprafata totala a solidului nedizolvat in contact cu solventul Cs reprezinta concentratia solutiei la saturatie la temperatura data Ct reprezinta concentratia solutiei la timpul t

VI Pulverizarea
- este operatia prin care materialele solide sub forma de bucati sunt transformate in particule de o anumita marime De obicei, pulverizarea se realizeaza prin actiuni mecanice Metode de pulverizare

a. sfarmarea (maruntirea) are drept scop transformarea unui corp solid din bucati mari in fragmente mai mici care variaza de la 1 mm la cativa cm Operatia de maruntire in farmacie se executa cu ajutorul pistilului in mojar sau a moristilor Drogurile vegetale constituite din tesaturi fibroase se maruntesc prin taierea acestora cu ajutorul foarfecelor sau a cutitelor b. pulverizarea propriu-zisa este operatia prin care corpurile solide sunt aduse in fragmente mici (pana la 1 mm) In farmacie pulverizarea este destinata sa transforme substantele medicamentoase in particule foarte mici iar ca rezultat se obtine un produs numit pulbere Pulverizarea la mojar este operatia cea mai frecvent intalnita in practica farmaceutica Pulverizarea se poate face prin lovire sau pisare si prin triturare - pulverizarea prin pisare se efectueaza lovind cu putere substanta aflata pe fundul mojarului cu ajutorul pistilului pe o directie perpendiculara - aceasta pulverizare se aplica substantelor dure si produselor vegetale care au tesaturi foarte tari (ex acidul tartric sau radacina de Ipeka) - pulverizarea prin triturare este procedeul in care pistilul este invartit in mojar imprimandu-se o actiune de frecare si presare asupra materialului de pulverizat; rotirea pistilului se face circular in sensul acelor de ceasornic Prin triturare se pulverizeaza substante care se sfarama usor, substantele care se inmoaie sau care se descompun prin lovire c. pulverizarea prin frecare se utilizeaza substante cu densitate mica care nu pot fi pulverizate la mojar Pulverizarea substantelor respective se face prin radere apasand usor bulgarii de substanta aglomerata deasupra unei site ex. untul de cacao, cetaceul, radacini foarte tari d. porfirizarea prin care se obtin pulberi foarte fine; ea se realizeaza cu ajutorul unui pistil plat care actioneaza frecand substanta pe o placa de lemn perfect lustruita numita placa de porfir ex. saruri de Fe, saruri de bismut

VII Cernerea
- este operatia prin care se separa dintr-o pulbere cu ajutorul sitelor particule cu diametru mai mic de particule cu diametru mai mare; materialul care trece prin sita se numeste cernut iar cel ramas se numeste refuz Sitele sunt formate din fire sau lame asezate paralel, confectionate din sarma sau tabla perforata; sitele sunt numerotate in functie de dimensiunea ochiurilor sau in functie de numarul ochiurilor / cm2 Numerotarea se face cu litere romane care sunt asezate in paranteza in urma denumirii pulberii respective Dupa FRX sitele standard trebuie sa corespunda urmatoarelor date: - prin sita 1 trec fragmente mari - prin sita 2 trec fragmente mijlocii - prin sita 3 trec fragmente mici - prin sita 4 trece pulberea groscioara - prin sita 5 trece pulberea mijlocie - prin sita 6 trece pulberea semifina - prin sita 7 trece pulberea fina - prin sita 8 trece pulberea foarte fina - prin sita 9 trece pulberea extrafina

Refuzul la cernere obtinut nu trebuie sa fie mai mare de 5% iar materialul cernut nmu trebuie sa contina particule mai fine in proportie de peste 50% Sitele mai rare sunt confectionate din sarma de Fe galvanizat si se numesc ciururi Produsul obtinut prin cernerea cu ajutorul ciururilor este de obicei un produs vegetal redus in fragmente Pt. cernerea pulberelor grosciore se folosesc site confectionate din fire de Al sau alama, iar pt obtinerea pulberelor fine si foarte fine se folosesc site confectionate din matase Pt. cernerea substantelor toxice sau iritante se folosesc site acoperite