Cap. 1- Competitia globala si internationalizarea afacerilor 1. Ce reprez globaliz econom si care e rel dintre ea si competitivit (concur) internat?

Globarizarea= un stadiu la care a ajuns procesul de lunga durata a internationaliz economiei, determinand mondializarea rel de schimb care se afla in interdepend econom ce implica participarea tuturor statelor din lume. Concurenta internat= un fenomen foarte des intalnit in randul companiilor care aleg sa activeze pe piata internat chiar si pentru cele care activeaza exclusiv pe piata domestica. Globaliz si competitivit internat se afla in stransa leg deoarece ambele sunt parti ale conceptului de internationaliz: o companie care decide sa isi internationaliz afacerile patrunde pe o piata straina, pe acea piata activeaza fie companii locale sau alte companii multinat, aceasta intrand in concurenta directa sau indirecta in fct la ce companie ne raportam. Cu cat gradul de intergrare a econom nationale in cea mondiala creste cu atat procesul de internationalizare creste de unde rezulta o intensificare a globalizarii economice. Procesul de interna ionalizare se afl n strns leg tur cu gradul de integrare a economiilor na ionale n cea mondial . Pe m sura intensific rii concuren ei pe pia a interna ional (aparent paradoxal), num rul companiilor ce activeaz exclusiv pe pia a domestic cunoa te o continu descre tere. Se accentueaz orientarea ntreprinz torilor, indiferent de m rimea lor, de a c uta noi oportunit i de afaceri, n afara perimetrului na ional, chiar la mari distan e geografice. Astfel, determinarea tendin elor de mi care pe arena schimburilor interna ionale devine indispensabil n vederea conducerii cu succes a afacerilor oric rei ntreprinderi. 2. Noua economie se bazeaza pe cunoastere, pe folosirea acesteia in domeniul economic si in primul rand pe inovare. Care este relatia dintre economia bazata pe cunoastere si globalizarea proceselor si fenomenelor economice? n societatea noastr bazat pe cunoa tere, rela iile de schimb dobndesc o nou configurare, datorit exploziei cuno tin elor umane. Cuno tin ele umane pot fi colectate, stocate pe cale electronic i prelucrate ntr-un ritm extrem de rapid, astfel c ntreaga economie dobnde te apelativul de economie digital . Leg turile interumane generate de lumea afacerilor se caracterizeaz prin 3 coordonate ce le opera ionalizeaz : rela ii, re ele i interactivitate. Noile dezvolt ri al tehnologiei n domeniul tiin elor vie ii i n cele ale comunica iilor reduc semnificativ distan ele geografice i determin accesul actorilor pie ei n timp real la informa ia generat n orice col al planetei. Astfel, datorit schimb rilor / transform rilor tehnologice i economice, au loc schimb ri esen iale n mentalit ile oamenilor, ace tia fiind nevoi i s accepte efectele globaliz rii, dar i militnd pentru p strarea unui specific comportamental zonal, na ional sau local. Daca pana acum firmele au acordat cea mai mare atentie gestion banilor, utilajelor, material si a oamenilor astazi au aj sa recunoasca import celei de-a 5-a resurse: informatia. Rel dintre cunoastere si globaliz proceselor si fenom econom e clar evidentiata in felul in care societ umana si-a deplasat treptat accentul de la productia manufacturiera la cea automata, de la cunoasterea individ la cea de grup (comunicare). Deci putem spune ca globaliz impreuna cu dezvolt exponentiala a stiintelor si tehnologiilor sunt factorii primordiali care fac trecerea de la economia industriala la cea bazata pe cunoastere. (relatie de interdependenta).

3. Turbulentele economice sunt definite dr schimbari imprevizibile si rapide din mediul inter si extern al companiei, cu urmari majore ale performantelor acesteia. Comentati maniera in care turbulentele generate de criza eco-financiara declansata la finele anului 2007 s-au propagat la nivel mondial si subliniati rolul proceselor globale in acest cadru. Pe ct de generalizat este procesul globaliz rii, pe att de fragil este lumea globalizat , n care turbulen ele economice se propag viral i instantaneu printr-o re ea mondial de comunica ii. Poate cel mai conving tor efect al caracterului global al economiei contemporane este viteza cu care s-a r spndit la nivelul ntregului mapamond, efectele crizei economico-financiar declan at la finele anului 2007 nceputul anului 2008. Existen a unei economii globale interconectate, n care se deruleaz giganticele fluxuri de schimburi comerciale i informa ionale, a f cut ca ocurile crizei s se resimt la nivel planetar mai puternic ca niciodat n istorie. Un exemplu elocvent este ziua de 29 septembrie 2008, cea care va r mne n istoria dezastrelor financiare interna ionale. n aceast zi, la finele unei edin e de tranzac ionare n ucitoare, Bursa de pe Wall Street a ncheiat activitatea sa cu o pierdere imens , ac iunile din indicele Dow Jones Industrial Average sc znd cu peste 776 de puncte, nregistrnd n cteva minute cea mai mare sc dere punctual pe care acesta a nregistrat-o vreodat . Competi ia global asociat a turbulen elor ce devin aproape o normalitate, reprez o provocare pt managerii tuturor organiza iilor, cerndu-le fiec ruia n parte o schimbare de rentabilitate n abordarea rel de pia . Astfel apare nevoia iminent a construc iei i ntre inerii unor sist de avertizare timpurie, de natur a detecta, n mod sistematic, att semnalele prevestitoare ct i semnalele revenirii la normalit i perspectiv avntului econom. 4. Exemplifica i, din realit ile interna ionale i din cele romne ti, situa ii de reac ii neinspirate ale managerilor diverselor companii la turbulen ele declan ate de criza economico-financiar ce a debutat la finele anului 2007. Situa ii de reac ii neinspirate ale managerilor diverselor companii la turbulen ele declan ate de criza economico-financiar ce a debutat la finele anului 2007: - martie 2008: Bear Stearns, a treia mare banc de investi ii din lume este preluat de J.P. Morgan printr-o tranzac ie de 236 milioane $. De asemenea, Bear Sterns prime te o linie de credit de 30 miliarde $ din partea sistemului b ncilor centrale din SUA pentru a rezolva problemele de lichidit i. - 15 septembrie 2008: banca american Lohan Brothers ncepe procedura de declarare a falimentului pentru a- i proteja activele. Mi carea vine pe fondul pierderilor de peste 60 miliarde $ i dup ce ac ionarii b ncii au e uat n tentativa de a g si un salvator. - 18 septembrie 2008: b ncile centrale din Japonia i Australia injecteaz noi lichidit i pe pie ele financiare n ncercarea de a rec tiga ncrederea investitorilor n sistemul bancar. Pn n prezent banca central din Japonia a efectuat injec ii de capital n valoare de aprox. 95 miliarde $, iar cea din Australia a disponibilizat aprox. 10 miliarde de $. 5. In ce elemente concrete s-a materializat impactul negativ al crizei economicfinanciare, cu deosebire in domeniul investitiilor straine directe? Exemplificati! Impactul negativ al crizei economic-financ asupra investitiilor straine directe realizate de companiile multinationale se datoreaza reducerii capacitatii de a accesa noi credite, noilor conditii impuse de institutiile de credit, scaderea cererii si a capacitatii companiilor de a face profit respectiv de a reinvesti profitul pentru dezvoltare pe pietele externe. Dup o perioad sus inut de consolidare ntre 2003 2007, investi iile str ine directe au intrat pe o pant descendent n 2008. Impactul negativ al crizei financiare asupra investi iilor str ine realizate de c tre companiile multina ionale se datoreaz : a) reducerii capacit ii de accesare a noi credite i diminuarea posibilit ilor de operare a noi investi ii;

b) noile condi ii impuse de institu iile de credit; c) sc derii cererii i a capacit ii multina ionalilor de a realiza profituri, respectiv de a se putea autofinan a i de a reinvesti profitul sau de a se baza pe capitaluri proprii pentru investi ii n str in tate ori pe cele de la compania mam ; d) previziunile sumbre privind evolu ia unor economii, respectiv pie e str ine; e) perceperii unui grad ridicat de risc sau a unei incertitudini n realizarea investi iilor pe pie ele externe, situa ie ce se datoreaz i deterior rii unor indicatori globali folosi i de companiile multi- i trans-na ionale n fundamentarea unor investi ii str ine directe; f) amnarea sau nghe area investi iilor pe o anumit perioad n mai multe ri. Ex: Un studiu efectuat de Deloitte n 2009 (comparativ cu 2008) relev c doar 1% dintre companii recurg la emiterea de obliga iuni pentru a- i finan a nevoia cronic de lichidit i; 15% dintre cei intervieva i se bazeaz pe injec ii de capital venite de la companiile mam , iar 18% recurg la mprumuturi bancare. Ex: Un studiu efectuat de UNCTAD n rndul companiilor transna ionale arat c derularea de investi ii directe este puternic afectat de criza economic , 85% dintre manageri explicnd faptul c actuala criz a avut un impact extrem de negativ sau negativ asupra investi iilor planificate. Stoparea investi iilor a fost marcat de a tept rile negative privind fluctua iile cursului de schimb, respectiv reculul economic mondial resim it. 6. Faceti distinctie intre comertul intern si cel intraregional la nivel mondial si incercati sa conturati dimensiunile acestora cu ajutorul informatiilor statistice actuale. Comertul interregional reprezinta schimburile derulate intre anumite regiuni precum Europa, Asia/Pacific, America de Nord iar comertul intraregional reprezinta schimburile derulate in interioriul acelor regiuni: Ex comertul intre tarile din Europa. n comer ul interna ional se manifest cel mai pregnant tendin a de sustragere de la orice control na ional. Procesul de interna ionalizare este sus inut i de elementul creat prin demersurile interna ionale conjugate de liberalizarea comer ului mondial, n primul rnd sub egida Organiza iei Mondiale a Comer ului (OMC). Liberalizarea presupune strnsa leg tur cu procesul de armonizare a structurilor economice, menit s sus in eforturile de protec ie ale consumatorilor i o orientare ct mai bun a acestuia n op iunile sale comerciale. La nceputul mileniului 3 zone geografice ale lumii (european , nord-american i asiatic ) de ineau aprox. 86% din comer ul mondial. Astfel, cea mai mare pondere o are comer ul intraregional, derulat practic ntre rile care alc tuiesc a a numita triad Europa/America de Nord i Asia/Pacific (1/3 dintre exporturile mondiale au loc ntre statele europene). Din regiunea Asia/Pacific pleac un volum mai mare de m rfuri c tre Europa (4,14%) i c tre America de Nord (7,1%), dect cele care vin n aceste 2 zone. Aceast situa ie se datoreaz puterii economice a Japoniei i Chinei, volumul de exporturi dinspre Asia/Pacific spre America se Nord fiind mai mult dect dublu fa de cel de sens invers. 7. Realizati deosebire intre motivele active si cele reactive, ce determina internationalizarea afacerilor si exemplificati pentru fiecare situatie in parte. Motivele active provin din initiativa compan pt a obt indicatori superiori de perform fata de cei inregistr pe piata domestica iar motivele reactive constrang compania sa se internationaliz in cazul in care se confrunta cu dificult pe piata interna. Motivele active ce det internationaliz= marirea profit, avantaje tehnolog, monopolul produc iei unor articole, avantje de ordin fiscal, filosofia companiei etc. Motivele reactive ce determina internationalizarea sunt: presiunea concurentei, scaderea cererii si al vanzarilor pe piata domestica, saturarea pietei domestic, avantaje pozitionale, capacitate de productie ridicata.

8. Formulati exemple de produse si servicii realiz in Ro, ce asig acestora un avantaj competitiv in arena schimburilor econom internat, grupate dupa nat elem acestor avantaje. Avantaj competitiv ale compan multinat care aleg sa produca in Ro il poate reprez: -accesul mai avantajos la resurse: forta de munca, materiale si financiare; - reglementari favorabile: de natura juridica, financiara, fiscala; - avantaje de proximitate. Compania Nokia producea pana nu demult in Ro telefoane mobile datorita costului redus al fortei de munca dar din pacate fabrica si-a inchis portile din cauza reducerii drastice a vanzarilor. Din pacate tot mai multe multinat aleg sa desfiinteze fabricile din Romania dar un exemplu de companie care va continua sa deschida puncte de lucru pe teritoriul tarii noastre il reprezinta Genpact, companie americana ce furnizeaza servicii de finantecontabilitate, achizitii, suport IT pentru multinationale din Europa de Vest si Statele Unite. Un produs realizat n Romnia, ce asigur un avantaj competitiv n urma schimb rilor economice interna ionale, grupat dup natura elementelor acestor avantaje este automobilul Dacia, care face parte din grupul Renault. Principalele valori care guverneaz activitatea companiei sunt: munca; disciplina; respectul; responsabilitatea; grija fa de mediul nconjur tor. Principalul avantaj competitiv este raportul calitate-pre la care poate fi achizi ionat automobilul, datorit for ei de munc care este pl tit mult mai slab dect cea din rile europene (Germania), pieselor auto de pe pia care au un pre mult mai acceptabil dect cele de pe pie ele germane. Un alt produs produs n Romnia este cel care face parte din categoria anti-aging pe care compania Farmec o dezvolt de peste 30 de ani. Gama H3 Evolution a fost bine primit pe pie ele externe i reprezint un element important n strategia de cre tere a cifrei de export n urm torii ani. Gerovital a reu it s i p streze pozi ia i imaginea pe pie ele externe ptr. c folose te ingrediente i principii active de ultim or i utilizeaz rezultatele cercet rilor la nivel mondial din domeniu. Cel de-al 3-lea produs realizat n Romnia este apa mineral Borsec. Un avantaj competitiv care ine cont de natura elementelor poate fi acela c ara noastr de ine peste 60% din resursele de ape minerale ale Europei. Astfel, Romnia se num r printre cele mai bogate ri n resurse hidrotermale, acestea putnd fi achizi ionate la pre uri ct mai reduse. Cap. 2- Evolutia intreprinderii contemporane: de la compania nationala la cea transnat 1. Faceti distinctie, cu ajut unor ex concrete, intre o companie multinat si una transnat. Compania transnat= un conglomerat de unitati plasate in tari diferite care se deosebeste de multinationala prin faptul ca pietele nat pe care actioneaza sunt conectate intre ele si corespund unei orientari glocale: think global act local. Ea reprezinta o combinatie reusita a caracteristiclor standardizate, dar si a caracteristicilor adaptate diferitelor piete tinta. Un exemplu de companie transnationala este Vodafone, acesta fiind cea mai mare companie de telecomunicatii mobile din lume, cu o prezenta semnificativa in Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Asia Pacific si Statele Unite. La 31 martie 2009, Grupul Vodafone avea 303 milioane de clienti in intreaga lume. Aceasta companie a lansat prima retea GSM in Romania, in aprilie 1997, sustine si investeste permanent in inovatie, in idei noi, in creativitate. Vodafone si-a canalizat resursele si puterea globala pentru a oferi clientilor sai produse si servicii inovatoare, care, de-a lungul timpului, au revolutionat experienta de utilizare a telefonului mobil. Grupul Vodafone raspunde tuturor nevoilor de comunicare, aducand clientilor sai o experienta unica, servicii si produse noi si inovatoare.

O companie multinat e form dintr-o companie mama si alte filiale in strainat. Dar proiectarea modelelor nu intra in atrib filialelor, ele pot doar sa implementeze modelele companiei mama pe pietele proprii. Obiectivul unei multinationale il reprezinta valorificarea unor oportunitati de piata nationala sau regionala printr-o adaptare a activitatilor de marketing la nevoile fiecarei zone de activitate. Are avantajul de a avea un nivel mare de diferentiere a produselor si serviciilor standardizate, astfel sansele de a avea succes se maresc. Compania Coca-Cola este un exemplu de multinationala, care si-a restrans semnificativ responsabilitatile centralei din Atlanta inca de la inceputul aniilor 1990. Astfel, compania isi adapteaza activitatea la cerintele si nevoile specifice fiecarei zone. De aceea, responsabilii regionali stabilesc ce este de facut, iar apoi acestea vor fi evaluati dupa rezultate. 2. Nominaliz, pe un ex concret, avantaj competit care justif prezenta unei compan transnat din industr automob cu unit strategice de afaceri in diferite regiuni (tari) ale lumii. Reusita demersului de internationalizare este legata de capacitatea companiei de a-si valorifica eventualele oportunitati concurentiale si de a-si mentine avantajul competitiv pe pietele pe care opereaza. Compania trebuie sa isi sporeasca gradul de competivitate, prin mai buna valorificare a oportunitatilor de pe piata tinta (forta de munca mai ieftina sau mai inalt calificata, resurse materiale mai accesibile, cerere cu grad sporit de accesibilitate etc). Comp transnat Toyota detine un avantaj competit enorm fata de celelalte compan auto pt ca ea produce masini pesonaliz fiecarei zone de pe glob. Toyota are fabrici in tta lumea ce produc un tip de masini pt Asia, un tip de masini pt Europa, un tip de masini pt Ucraina si Rusia, un tip pt America etc. in fct de cerintele tarilor respect. Aceasta dovada de adaptabilit si felul in care comunica pt fiec regiune in parte face ca aceasta compan sa fie nr 1 in vanzari. Grupul german Volkswagen AG inten s produc ma ini electrice n China, sub noul brand Kaili, mpreun cu FAW Group, devenind prima companie str in care anun planuri concrete de fabric a vehiculelor electrice n statul asiatic. Ma ina electric va fi construit de FAW Volkswagen. Guv chinez a ncuraj societ ile mixte cu produc tori auto externi pentru a dezvolta brandurile autohtone. Prin certificarea automobilului electric Kaili al grupului FAW-Volkswagen, compania Volkswagen a f cut un angajament serios pentru ob inerea unei inova ii autohtone cu societ ile sale mixte. Volkswagen, cel mai mare produc tor auto european va oferi consumatorilor chinezi vehicule electrice atractive i la pre uri convenabile. 3. Pe un exemplu concret subliniati avantajele si dezavantajele standardizarii politicii de produs si politicii de comunicare la nvel international pentru o companie multinationala. Prin globalizare se intelege atingerea asa-numitelor efecte de scala, prin urmarirea unei standardizari cat mai consistente a intregului sau angajament in prelucrarea pietelor externe. Standardizarea vizeaza politica de produs prin realizarea unor bunuri unitare la nivel international sau implementarea unor programe de productie nediferentiate, de la un stat la altul, dar si politica de comunicatii prin folosirea unei publicitati unitare si omogene. Prin realizarea acestor efecte de scala se urmareste eficientizarea angajamentului extern al intreprinderii. Experienta companiei in implementarea standardizarii conceptului sau pe orice piata straine este foarte importanta. Avantaj standardiz polit de produs si polit de comunic pt multinat Coca-Cola Comp: - Aceleasi etape in procesul de fabricare a bauturii racoritoare ceea ce inlesneste productia iar gustul ramane acelasi indiferent de unde cumperi; - Acelasi mix de marketing pentru toate zonele globului scad drastic costurile; - Standardizarea permite identificarea celor mai active si profitabile piete unde se pot lua decizii de investitii sau deopotriva retragerea de pe pietele neprofitabile. Dezavantajele standardizarii pentru compania Coca-Cola sunt: - Diferent cultur care fac standardiz sa nu fie accept sau greu inteleasa de tte pietele - Factorii politici, economici, tehnologici si legali - Barierele lingvistice

Adidas e o companie multina ional cu sediul n Germ, ce produce diverse articole sportive, fiind cel mai produc tor de articole sportive urmat de Nike. Avantajele politicii de produs obtinute de aceasta companie sunt: modelele articolelor sportive sunt aceleasi in toate tarile de desfacere, astfel acestea sunt recunoscute mult mai rapid de clientii actuali sau potentiali al brandului; logo-ul adevarat al companiei aplicat pe majoritatea produselor ii da siguranta clientului ca produsul este original; designul si calitatea identica a produselor satisfac asteptarile tuturor clientilor de pe tot mapamondul. Un dezavantaj al politicii de produs poate fi urmatorul: compania ar trebui sa realizeze produse cu diferite simboluri nationale ale tarii in care se vand sau sa intipareasca anumiti idoli pe articolele sportive, asa cum este cazul tarii noastre unde au fost lansate diferite articole sportive cu celebrul tenisman Ilie Nastase. Avantajul politicii de comunicare poate fi acela ca printr-o reclama universala in care apar diferite persoane publice, spotul va ramane in mintea consumatorului mult mai rapid si va asocia imediat brandul Adidas cand va revedea reclama. Insa, dezavantajul este acela ca fiecare popor are un anumit mod de a interpreta felul in care a fost transmis mesajul, au o mentalitate diferita si de aceea mesajul transmis de spotul publicitar ar trebui sa fie adaptat specificul fiecarei populatii pentru a fi retinut mult mai usor si pentru a-l determina pe consumator sa cumpere. In cazul companiei Adidas, intreaga politica de comunicare este coordonata centralizat de o agentie de publicitate de la Londra, acest lucru fiind un avantaj. 4. Care sunt opinia Dvs- trasaturile principale ale unei companii multinationale ce se intrepatrund cu cele ale uneia transnationale? Exemplificati! Ambele reprez un conglomerat de unit plasate in dif tari, fac investitii dir in tari straine, opereaza si in tari subdezvolt unde vin cu o imbunat a tehnolog, capital si cunostiinte avansate de mk pt a acapara acea piata si a realiza profit. Renault a cumparat compania de automobile autohtona Dacia, a modernizat fabrica si a adus tehnologii noi de producere. In opinia mea, principalele trasaturi ale unei companii multinationale ce se intrepatrund cu cele ale uneia transnationale sunt: 1) activeaza in domeniul industrial si in sectorul tertial (sistem bancar, asigurari, alimentatia publica, comert, turism etc). 2) se implica concomitent in 3 spatii economice distincte: national (autohton) in cazul societatii mama, strain in cazul filialelor si international atunci cand este vorba de schimburile economice dintre unitatile ce o compun si restul lumii. 3) sunt derulate actele de piata pe mari spatii geografice, intensificand procesul de internationalizare a capitalurilor si a fortei de munca 4) isi formeaza o piata internationala proprie 5) struct mondo-econom permite practica unor preturi diferent de la un stat la celalalt 6) se urmareste reducerea cuantumului impozitului pe venit datorat statului gazda, protejarea fata de fluctuatiile monetare si eludarea controlului schimbului valutar 7) maximizarea profitului global prin manevrarea preturilor materiilor prime, astfel incat sa mareasca beneficiile acestor filiale situate in tari cu o rata mai scazuta a impozitelor 8) nu tin cont de conditiile si interesele tarilor in care isi desfasoara activitatea. De exemplu, castigarea suprematiei pe piata romaneasca a bauturilor racoritoare, reprezentantele Coca Cola si Pepsi Cola au scos aproape complet din competitie industria autohtona a sucurilor naturale. 5. Faceti distinctie si sustineti cu exemple concrete intre teoria structurii cererii si teoria curbelor invatarii in comertul international. Teoria structurii cererii este relevanta pentru a explica marfurile industriale si anume daca realizarea unei productii este rentabila din punct de vedere al costurilor si daca limitele de crestere pentru ele in tara de referinta sunt tangibile atunci se poata stabili ca bunurile sunt bune pentru export.

Pentru a stabili care bunuri se preteaza exportului, se pleaca, pe de o parte de la cererea interna care permite realizarea unei productii rentabile din punctul de vedere al costurilor, iar pe de alta parte de la limitele de crestere pentru bunul industrial respectiv in tara de referinta. Autorul ajunge la concluzia ca exista factori care sustin exportul (structura monopolista a cererii la nivel mondial, avantaje in achizitia si prelucrarea factorilor de productie, productia de masa eficienta din punctul de vedere al costurilor etc) si factori care franeaza exportul (necunoasterea pietelor externe de catre ntreprindere, marimea costurilor de transport, restrictii comerciale etc). De exemplu, Romania exporta cu sucess SUV-ul Dacia Duster pe pietele din Europa, deoarece compania detine un avantaj in prelucrarea factorilor de productie, astfel ca cu cat se produc mai multe autoturisme cu atat costurile realizarii sunt mai mici si autoturismele au o superioritatea tehnologica ridicata avand in vedere raportul calitate-pret. Teoria curbelor invatarii din comertul international se bazeaza pe ideea ca gradul de inzestrare tehnologica a unei tari este determinat de cantitatea cumulta de produse; practic tara care reuseste sa cumuleze cel mai mare volum de productie prin efectele invatarii la cele mai reduse costuri prin dezvoltarea unei tehnologii superioare va dispune de sanse de export. De exemplu, SUA, China, Japonia domina economia mondiala prin exporturile realizate, fiind cele mai productive tari din lume. Aceasta productivitate se datoreaza volumului mare de produse realizate si tehnologiilor inalte folosite, care duc la o scadere a costurilor. 6. Folosind diferite exemple faceti distinctie intre maniera statica si cea dinamica de analiza a angajamentului extern al unei companii intenationale. O companie internationala isi regaseste cultura si filozofia organizationala in ansamblul activitatilor concrete ale societatilor fiice, ce isi desfasoara afacerile pe terte piete. Acest aspect reprezinta o modalitatea de evaluare a gradului de angajament extern al intreprinderii. Angajamentul extern al unei companii poate fi privit din doua unghiuri de vedere: static si dinamic. Maniera de analiza statica permite fotografierea la un moment a nivelului de internationalizare atins de companie si facicliteaza comparatiile interne sau internationale cu alte organizatii. De exemplu, divizia Audi din grupul Volkswagen a anuntat vanzari mai mari pe piata locala, in iunie 2011, comparativ cu perioada similara din 2010, inregistrat cresteri si in vanzarile spre China si Brazilia. Pe de alta parte maniera de analiza dinamica asigura o reflectare a celor mai active si profitabile piete pe care aceasta este prezenta si permite o mai buna dirijare a resurselor umane, financiare si materiale spre cele mai dinamice sau retragerea de pe cele mai neprofitabile piete. De exemplu, compania Gerovital abordeaza dinamic procesul de internationalizare prin dirijarea exporturilor catre tarile asiatice, Franta si Rusia unde clientele doresc game de varf din portofoliul Farmec, gamele anti-age Gerovital H3, precum si cea in varianta bio. Astfel, eforturile companiei s-au indreptat spre aceste piete dinamice, care permit o buna dirijare a resurselor, decat celelalte piete cu evolutie lenta, precum Ungaria si Bulgaria. 7. Pe baza unei documentari bibliografice suplimentare faceti distinctie intre teoria investitiilor directe in strainatate si teoria contractelor internationale de transfer tehnologic. Teoria investitiilor directe in strainatate si teoria contractelor internationale de transfer tehnologic motiveaza demersul de internationalizare a activitatii unei intreprinderi in aceeasi maniera explicativa, sprijinindu-se pe variabile avute in vedere pana acum, subordonate fie unui angajament financiar direct in strainatate, fie exportului inteligentei umane, in forme reglementate juridic, de natura sa invinga bariere de intrare pe o piata straina.

Cap. 3- Sistemul de mk international: rezultat al procesului de specializare a mk 1. Pe baza consultarii site-urilor AMA comentati modul in care a evoluat def conceptului de mk (comparati prima def din 1985, cu cea din 2004, respectiv din 2007). Definitia data de AMA 1985: Marketingul este procesul de planificare si de executare a conceptiei, de stabilire a preturilor, promovare si distributia de idei, bunuri si servicii ptr a crea schimburi care satisfac obiectivele individuale si organizationale. Definitia data de AMA 2004: Marketingul este o functie organizationala si un set de procese pentru creare, comunicare si furnizare de valoare pentru clienti si gestionarea relatiilor cu clientii pentru a beneficia organizatia si partile ei interesate. Definitia data de AMA 2007: Marketingul este activitatea, setul de institutii si procese pentru creare, comunicare, livrare si schimbul de oferte, ce au valoare pentru consumatori, clienti si o societate in sens larg. Piata reprezinta campul de activitate pentru orice ntreprindere. Directiile care mobilizeaza potentialul uman, material si financiar, pentru a pune in practica strategii de actiune cat mai performante sunt determinate de un ansamblu de factori, ce apartin unui cadrul mai larg decat spatiul confruntarii propriu-zise a cererii cu oferta. Mediul economic actual dobandeste tot mai pregnant caracteristici concurentiale. Concurenta reprezinta o permanenta a economiei de piata si solicita alinierea activitatii intreprinderii la exigentele purtatorilor cererii, acesta fiind o conditie indispensabila pentru supravietuirea si prosperitatea intreprinderii. Trebuie sa se impuna o schimbare de optica din parte agentilor economici, indiferent de ramura in care isi desfasoara activitatea. Purtatorul de cerere trebuie sa fie constient de rolul sau in luarea deciziei de cumparare. Aceste schimbari de optica, din sfera primatului productiei spre cea a cerintelor consumatorului, care este partener in procesul de satisfacere a cererii, ii raspunde conceptului de marketing. In definita data in anul 1985, accentul cade pe realizarea schimburilor pentru a satisface obiectivele, pe cand in anul 2004 este foarte important creeare unei valori clientilor pentru ca acestia sa fie satisfacuti. In momentul de fata (definitia data in 2007), marketingul reprezinta: a) o conceptie moderna in orientarea permanenta a intreprinderii spre piata b) un ansamblu de activitati practice, cu ajutorul carora aceasta reuseste sa se adapteze la exigentele pietei c) un grup de metode si tehnici stiintifice de actiuni pentru atingerea obiectivelor sale strategice d) o tanara stiinta in campul stiintelor manageriale 2. Faceti distinctie, pe exemple concrete intre procesul de penetrare a unei piete externe si cel de prelucrare a respective piete. In mas in care intrepr a adoptat marketingul drept conduita manageriala si a deprins mecanismul prelucrarii propriei sale piete nationale sau locale, ea incepe sa reflecteze asupra oportunitatilor internationalizarii activitatii sale. Demersurile realizate in aceasta directie, au ca obiectiv penetrarea si apoi prelucrarea pietelor externe. Pentru realizarea obiectivului trebuie sa detii concepte, metode si instrumente privind marketingul international. De exemplu, o ntreprindere romaneasca producatoare de mobilier casnic intentioneaza sa patrunda pe piata unei tari vecine. Procesul de penetrare a pietei externe presupune coordonarea urmatoarelor activitati: preselectia, selectia propriu-zisa si segmentarea pe baza unor criterii macro- sau microeconomice a pietei tinta. Apoi, se aleg strategiile de penetrare a pietei selectate (export, licentiere, franciza, joint-venture, sucrusale proprii sau achizitii si fuziuni). Modul de prelucrare a pietei externe (standardizata sau adaptata) presupune derularea operatiunii (variante de penetrare pe piata tinta, optiunile pentru logistica cea mai buna) dar si conturarea intregului mix de marketing specific pietei externe.

3. Exemplif, pe un caz concret al unei companii din Ro, in ce consta gradul sporit de complexit al deciz acesteia, in sit in care isi prop sa penetreze o piata externa data, fata de deciziile de acelasi fel de pe piata domestica. Problemele specifice si particularitatile mk internat rezulta mai putin din modificarea sarcinilor ce-i revin, in raport cu marketingul domestic, cat mai mult din gradul sau sporit de complexitate. Acest grad este evaluat prin raportarea la intreprinderea autohtona, ce se confrunta cu un mediu de piata si cu un cadru politico-juridic, ce evolueaza pe baza unor schimbari graduale, determinate de o anumita constanta in actiunea factorilor de piata. Compania Dacia se pregateste sa penetreze piata britanica. SUV-ul Duster si gama Sandero vor fi comercializate si in Marea Britanie din 2012 in reteaua pe care Renault o detine in insula. Soferii britanici vor avea ocazia de a testa si cumpara autoturisme low-cost marca Dacia, cu o gama de motorizari care va include unitati de 1.5 si 1.6, alimentare motorina si benzina. Preturile minime pt cele doua game se situeaza sub 7.000 de lire sterline (8.200 euro) in cazul Sandero, respectiv sub 10.000 de lire (11.885 euro) pentru Duster. Confruntarea intreprinderii Dacia cu mediul de piata international (britanic) fata de cel autohton a necesitat o serie de activitati: 1) un necesar mai larg de informatii pentru preselectia, selectia propriu-zisa si segmentarea pietei tinta 2) riscuri sporite, directe si complementare, pe care si le asuma Dacia pentru confruntarea cu un mediu de piata mult mai divers, unde concurenta este apriga 3) alegerea strategiei de penetrare a pietei selectate prin sucursala proprie pe care o detine grupul Renault in insula 4) sarcini mult mai complexe privind modul de prelucr a strateg care va fi standardiz 5) conturarea intregului mix de marketing specific pietei britanice 6) nevoia sporita de cordonare intre toate compartimentele intreprinderii Dacia, inclusiv corelarea activitatilor de pe piata Britanica cu cea desfasurata pe piata nationala. 4. Enumerati, din randul obiectivelor de marketing, cateva obiective de crestere, respective obiective de consolidare a pozitiei unui investitor strain din industria materialelor ceramic de constructii, ce a patruns pe piata romaneasca. Obiectiv de crestere privesc intrarea pe o noua p externa prin expansiunea activit intrepr. Acestea pot fi: activitatea de cercetare-dezvoltare din cadrul intreprinderii sa-si indrepte preocuparile spre materialele solicitate de catre clientii din Romania alegerea locurilor de fabricatie a materialelor ceramice de constructii, activitatea cautarea unei forte de munca calificata in industria materialelor ceramice de constructii si mai ieftine decat in tara sa Obiectivele de consolidare a pozitiei intreprinderii pe pietele externe se realizeaza prin intensificarea eforturilor operationale de marketing sau prin cresterea bugetului necesar prelucrarii pietei externe. Acestea pot fi: asigurarea unei tehnologii competitive privind industria materialelor ceramice de constructii, ce ii asigura investitorului strain un avantaj competitiv fata de concurentii sai politica financiara sa aiba un demers integrativ; existenta unor subventii nat pe piata de fabricatie (piata romaneasca) fiind fol in scopul optimizarii costurilor de fabricatie aspecte fiscale ce vor valorifica oportunitatile referitoare la impozitatea productiei (materiale ceramice de constructii), pe piata romaneasca, in vederea cresterii performantelor economice pe ansamblul intreprinderii.

5. Prin consultarea inform de pe Internet identif misiunea afacerii internat a unei companii multinat si incercati sa formul component identitatii corporatiei la nivel internat. Misiunea afacerii internationale stabileste felul prestatiilor de piata pe care le realizeaza aceasta si competenta sa specifica, cu care intreprinderea se implica in mecanismul concurential. Identit intrepr la nivel internat e sinteza auto-reprezentarilor intreprind, data de ansamblul elementelor ce-i confera o anumita personalit. Se exprima prin proiectarea unor reprezentari asupra intreprinderii: reprezentari grafice (imbracaminte), prin capacitatea de comunicare a intreprinderii, data de mijloace si stilul de comunicare si prin comportamentul angajatilor in raporturile din interiorul intreprinderii si cele cu exteriorul. Sony este producator de sisteme audio, video, de comunicatii si tehnologie a informatiei pentru consumatorii de pretutindeni sau pentru destinatii profesionale. Misiunea Sony este aceea de a dezvolta unicitatea globala a organizatiei prin promovarea strategiilor si a inovatiilor in vederea satisfacerii tuturor asteptarilor clientilor sai. Crezul Sony este acela ca oferta produse superioare este esentiala pentru a dezvolta relatii pe termen lung cu clientii companiei. Misiunea diviziei-Electronice vizeaza lansarea celor mai noi tehnologii si produse electronice care sa satisfaca cerintele celor mai exigenti clienti. Misiunea diviziei-Jocuri este de a mentine un nivel ridicat al tehnologiei produselor destinate distractiei att profesionistilor ct si amatorilor. Misiunea diviziei-Cinematografie e de a atinge cel mai ridicat niv n productia si distrib cinematografica, mentinndu-se nivelul calitatii si a performantei dorite de utilizatori. Misiunea diviziei-Muzica e de a oferi cea mai buna acustica n ceea ce priv productia muzicala si renasterea melodiilor clasice n fct de preferint celor mai exigenti clienti. 6. Faceti distinctie, pe cate un exemplu concret, intre internationalizarea in cascada si internationalizarea prin pulverizare. Internationaliz in cascada semnif o abordare succesiva a diferitelor piete externe, Dupa ce s-au colectat experientele referit la un produs pe piata de origine se trece la prima piata externa, procesul se reia iar dupa terminarea acestei faze se trece la urmat piata etc. De exemplu, o companie romaneasca producatoare de galenterie pentru barbati realizeaza primele sale exporturi spre tarile vecine cu structuri apropriate ale cererii (Moldova, Ucraina tari limitrofe). Daca demersul sau de marketing international este profitabil, aceasta va face pasi spre tarile centrale europene (Polonia, Australia tari cu potential important de absorbtie). Dupa un nou succes, compania isi indreapta eforturile spre marile piete vest europene (Franta, Italia -tari cu grad ridicat de intensitate a concurentei). In conditiile in care si-a consolidat pe deplin gradul de internationalizare compania va ataca pietele de peste ocean (SUA, Canada mari piete de desfacere cu exigenta inalta). Aceasta cale de internationalizare este recomandabila intreprinderilor cu un potential relativ limitat, dar cu reale sanse de dezvoltare viitoare. Se poate constitui uneori intr-o miopie dramatica ptr ramurile ale tehnologiei de varf, precum aeronautica, constructiile navale, informatica sau componentele electronice, unde piata este mondiala. Internationalizarea prin pulverizare se recomanda organizatiilor ce au curajul si resursele de a ataca mai multe piete concomitent. In aceasta abordare, agentii economici ce intervin pe piata nu mai trebuie izolati ca avand roluri unice de cumparator, vanzator sau intermediar. De exemplu, un client canadian al unei intreprinderi olandeze poate deveni furnizorul ptr unul din produsele sale foarte competitive sau chiar partener ptr o abordare conjuncturala a pietei latino-americane. Intreprinderea care opteaza pentru acest demers de marketing isi propune penetrarea intr-un interval scurt de timp a mai multor piete. Se ataca, de regula, simultan pietele cheie pentru a asigura o larga difuzare teritoriala a produselor.

Marfurile cu un ciclu de viata relativ scurt (programele de soft pentru informatica) se cer lansate concomitent pe un numar mare de piete, caci efortul imens de cercetare dezvoltare are sanse limitate de recuperare. Aceasta viziune de mondializare a afacerilor da o noua dimensiune mrk international, asociind strans marketingul de vanzare cu cel de cumparare intr-o maniera strategica. De exemplu, in sectorul comercial, este grupul german Metro, care combina internationalizarea in cercuri concentrice cu cea selectiva. 7. Care este dinstinctia intre internationalizarea in valuri si internationalizarea de tip cap de pod? Sustineti raspunsul Dvs cu cate un exemplu concret. Internationalizarea in valuri se preateaza atunci cand compania incearca sa prelucreze pietele externe prin accentuarea deosebirilor reiesite din diferentele culturale. Este selectat un grup de tari in prealabil si este penetrat dupa care se allege alt grup de tari etc. Penetrarea simultana a unui grup de tari poate fi cauzata de similitutidea de obiceiuri, limba, traditii, preferinte ale consumatorilor cat si accesul facil la canalele de distributie. De exemplu, compania Cris Product SRL, specializata in preparate de carne prin uscare avansata, isi propune sa penetreze intr-un prim val pietele Moldovei, Ucrainei si Republicii Bielorus. Pleaca de la premisa unui potential important al pietei in aceste tari si aproprierea de gustul autohton in materie de astfel de produse. Oferta este sustinuta de nivelul inalt al calitatii si de raportul calitate-pret bun (convenabil) fata de productia locala de pe pietele pe care vrea sa patrunda. Daca penetrarea va avea succes si incepe prelucrarea pe termen mediu sau lung a acestor piete, atunci compania intentioneaza sa patrunda intr-un al doilea val si pe pietele Tarilor baltice (Estonia, Letonia, Lituania). Pe termen lung a procesului sau de internationalizare compania vizeaza si tarile scandinave. Internationaliz tip cap de pod se realiz prin alegerea unei tari considerate etalon dintr-o regiune ce reprez o zona potentiala de penetrare ( ex se alege Brazilia pentru regiunea Americii de sud unde ulterior vor fi penetrate si tarile: Argentina, Uruguay, Praguay). Compania Billa a fost infiintata in 1967 ca o retea de magazine alimentare ieftine. In prezent este preluata de catre concernul german REWE. Formatul sau comercial (marca sa de comert) a ramas pe piata si constituie un exemplu de internationalizare de tip cap de pod. Aceasta a reprezentat capul de pod ptr penetrarea acestei retele in Cehia si Slovacia. Ulterior din Austria a penetrat Ungaria, Romania si Bulgaria. Cap. 4- Analiza mediului de piata supranational 1. Argumentati de ce un marketer implicat In internationalizarea unei afaceri trebuie sa analizeze principalele coordonate ale mediului de piata supranational. Marketerul tb sa analiz principalele coordonate ale mediului de piata supranat, deoarece aceste cunostinte ii sunt necesare nu numai pt fundam unor programe de marketing international specializate , ci si pentru procesul de prelucrare a respectivelor piete pe termen mediu si lung. Pentru a consolida pozitia intrepriderii sale, marketerul trebuie sa faca legaturile dintre reglementarile emanate de la structurile supranationale pana la cele nationale ce privesc domeniul pietei pe care vrea sa patrunda sau pe care deja actioneaza. De exemplu, marketerul trebuie sa urmareasca relatiile Grupului Bancii Mondiale cu piata tinta pe care vrea sa o penetreze, deoarece acest grup coopereaza si cu intreprinderile private. Trebuie sa se stabileasca masura In care reglementarile si recomandarile Organizatiei Mondiale a Cometului (W.T.O.) privesc produsele si serviciile de care raspunde marketerul , afectand sau favorizand patrunderea sau prelucrarea unei anumite piete externe. Specialistul antrenat Intr-un demers de marketing international trebuie sa cunoasca caracteristicile particularitatile diferitelor cooperari economice supranationale, deoarece aceste cunostinte sunt esentiale In demersul de penetrare sau prelucrare a unei piete externe apartinand unui stat membru.

Prin urmare, marketerul implicat in internationalizarea unei afaceri trebuie sa analizeze principalele coordonate ale mediului de piata supranational deoarece intreprinderea trebuie sa isi desfasoare activitatea de cercetare si devoltare, aprovizionare, fabricatie, desfacere, personal, intrucat rezultatul ce se doreste a fi obtinut nu slujeste exclusiv deciziilor compartimentului de mrk international, ci si pregatirii planului strategic al intreprinderii la nivel international. 2. Faceti distinctie, din punctul de vedere al unui investitor ce se internationalizeaza, Intre modul de implicare al F.M.I. si cel al Bancii Mondiale In sprijinirea unui astfel de demers. Cele mai importante organizatii In domeniul valutar sunt Fondul Monetar International si Banca Mondiala. Un investitor care se internationalizeaza trebuie sa aiba In vedere , cand opereaza cu o anumita tara, aflata In relatii financiare cu F.M.I., daca acesta din urma i-a acordat credit In continuare sau i-a refuzat acest lucru. Acesta trebuie sa urmareasca si relatiile Grupului Bancii Mondiale cu piata tinta pe care vrea sa o penetreze , Intrucat acest grup coopereaza si cu Intreprinderile private. Activitatea Bancii Mondiale este mai puternic orientata spre tarile In curs de dezvoltare si acorda credite In conditii avantajoase pentru proiecte de dezvoltare, pe cand F.M.I. ofera credite de pana la 125% din participatia tarii respective la fond, dar impune realizarea anumitor performante In dezvoltarea economica ( de exemplu reducerea cu un anumir procent a deficitului bugetar prin diminuarea cheltuielilor publice ). 3. Identificati principalele progrese realizate In ultimul deceniu din initiativa Organizatiei Mondiale a Comertului (WTO) In domeniul liberalizarii comertului mondial. Dom in care s-au realiz progrese in ultimul deceniu din initiativa Organizatiei Mondiale a Comertului sunt urmatoarele: * In domeniul agriculturii: prin realizarea unor serii de intelegeri privitoare la marimea taxelor vamale, volumul subventiilor de export, cotele de import etc * In dom serviciilor au fost elab reglem de lucru (General Agreement on Trade in Services), ce au o semnif importanta pt transporturi, banci sau societati de asigurari. * propriet intelect e si ea protej prin reglem de lucru TRIP (Trade related Prosperty Rights),de import majora pt insemnele de marca, valabilit brevet si a dr de succesiune in dom. * statele industrializ doresc sa promov mas comerc orientate spre protect med inconj. * SUA si unele tari vest-europ doresc sa introd taxe vamale deoseb in cazul produs ce provin din tari cu o legisl soc si a muncii ce nu e comparab cu cea din statele industrializ. O astfel de reglem ar afecta pietele care isi concentr avantj concurent in cost scazute ale muncii. 4. Ce rol are si care sunt principalele activitati pe care le desfasoara Organizatia de Cooperare Economica si Dezvoltare (O.E.C.D.)? O.E.C.D joaca un rol important in conturarea opiniilor tarilor membre asupra pietelor celorlalte state ale lumii. Principalele activit ale acestei organiz sunt: elaboreaza contracte cadru pt evitarea dublei impuneri in baza acordurilor comerciale bilat intre state; militeaza pt un climat economic si de afaceri optim pt statele membre; elaboreaza directive privind modul de calcul in decontarile dintre intreprinderile apartinand societatilor multi- si transnationale; pregateste Intalnirile Grupului celor 8- cele mai puternic dezvoltate state ale lumii. 5. Identificati actiuni concrete atribuite Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol (O.P.E.C.) si marcati rolul ei pe piata mondiala. Rolul O.P.E.C pe piata mondiala e acela de a determ cele mai bune modalit pt apararea intereselor statelor membre, in mod individ si colectiv si intocmirea si adopt metod pt a garanta stabiliz pe pietele actiunilor petroliere internat in vdr elimin fluctuatiilor daunat si inutile; considerarea continua a interes natiunilor producat si a necesit securizarii venitului stabil al tarilor membre; sustinerea eficienta, econom si regulata cu petrol a natiunilor consumat si o intoarcere cinstita a capitalului pt investitorii in industr petroliera.

Influenta OPEC pe piata nu a fost intotdeauna una de stabiliz. Ea a alarmat lumea favorizand inflatia atat in tarile in curs de dezvolt, cat si in cele dezvolt prin folosirea armei petrolului in criza petrolului din 1973. Capacit OPEC de a controla pretul petrol s-a diminuat considerabil de at, ca urmare a descop si dezvolt unor mari exploat de petrol in Golf Mexic si Marea Nordului. Oricum, OPEC are inca o mare infl asupra pretului petrolului. 6. Comentati princip momente consemnate in evol UE (Post Tratatul d la Maastricht). Tr de la Amsterdam a fost adopt de sefii de stat si de guvern ai UE la 16-17 iulie 1997 si semnat la 2 octombr 1997. A intrat in vig la 1 mai1999. Tr de la Amsterdam a amendat Tr de la Maastricht, fara insa a-l inlocui. Scopul lui initial a fost de a asig capacit de actiune a UE si dupa extind spre est. Reformarea profunda a UE a esuat insa, facand necesare alte mas. Tr de la Nisa e un tr care modif Tr privind UE, tratatele de instit a Comunit Europene precum si anumite acte conexe. A fost semnat de sefii de stat si de guvern ai statelor membre UE la 26 febr 2001, in cadrul Consil Europ de la Nisa (Franta) si a intrat in vig dupa incheierea procesului de ratificare: 1 februarie 2003. Cele mai importante modificari:  Deciziile se iau prin Intrunirea majoritatii calificate (se renunta la unanimitate)  Se introduce majorit dubla, care cere, pe langa majorit calif, majorit statelor membre (pe principiul ca fiecare stat ar avea un vot). Aceasta formula tb sa intre in vig la 1 ian 2005, insa data a fost modif prin Tr de aderare 2003 pt 1 noiembrie 2004. Dupa incheierea procesului de ratific pt noua constitutie europeana, aceasta din urma va inlocui Tratatul de la Nissa. Procesul de ratificare a fost insa blocat din cauza rezultatelor negative ale referendumurilor din Franta si Olanda. Tratatul de la Lisabona, cunoscut in faza de proiect sub numele de "Tratatul de Reforma", este un tratat destinat sa inlocuiasca tratatul constitutional european. Cele mai importante prevederi ale tratatului sunt urmatoarele:  UE va avea personalit juridica (pana acum doar Comunitatea Europeana avea);  fct de presed al Consil Europ va fi transform intr-una permanenta de Presed al Uniunii, cu un mandat de 2 ani si jum. Dr primul presed a fost ales belgian Herman Van Rompuy.  va fi infiint fct de ministru de externe al Uniunii, cu numele oficial de Inalt Reprez al Uniunii pt politica comuna externa si de securit; drept prima ministru a UE a fost aleasa Catherine Ashton, Marea Britanie.  numarul de comisari va fi redus cu o treime;  se va modifica modalitatea de vot In cadrul Consiliului. Regulile stabilite In Tratatul de la Nisa raman Insa In vigoare pana In 2014. 7. Numiti, folosind exemple concrete, elemente si activitati specifice de marketing ce apropie euromarketingul de marketingul domestic. Un mk limitat la granitele politice ale unei tari se numeste mk domestic. Marketingul domestic orienteaza activitatea agentilor economici in raport cu existentele pietei locale si nationale, ale carei caracteristici pot fi cercetate mai usor, asigurandu-se un grad ridicat de informare asupra ansamblului vanzare cumparare. Reprezentand o particularizare a marketingului international la nivelul unei ample zone geografice, euromarketingul priveste cercetarea si actiunea asupra pietei in spatiul european. El raspunde ideii unui marketing in stil european. Euromk e def drept un mk cu strategii si mijl de act specif med de afaceri din cadrul UE, un mod de orientare practic al intreprinz europeni. Si euromk si mk domestic au in comun cercetarea si dezvolt produsului, iar succesul acestora depinde de satisf nevoilor si cerintelor clientilor.

8. Care sunt particularitatile activitatii desfasurate In optica euromarketingului ce Il distinge pe acesta de marketingul companiilor multinationale? Euromk e def drept un mk cu strategii si mijl de actiune specifice mediului de afaceri din cadrul Uniunii Europene , un mod de orientare parctica a Intreprinzatorilor europeni. 9. Care sunt, In opinia Dvs., principalele mutatii In gandirea si actiunea de marketing a specialistului roman In domeniu(marketerul) o data cu intrarea Romaniei In Uniunea Europeana si cu apartenenta tarii noastre la piata unica europeana? 10. Marcati principalele directii ale evolutiei marketingului In Romania, In actualul deceniu, In contextul dezvoltarii euromarketingului. Cap. 5- Analiza macro- si micromediului de piata la nivel international 1. Identificati, In literatura de specialitate, o serie de situatii concrete In care neluarea In considerare a unuia sau a altuia dintre factorii macromediului, pe piata straina, a contribuit la esecul unei afaceri de penetrare sau de prelucrare a unei piete straine. Macromediul pe piata fiecarei tari are caracteristici ce il particularizeaza si care solicita un demers specific din partea intreprinderii internationale. Are posibilitati foarte limitate de a influenta mediul, mult mai importanta fiind capacitatea sa de adaptare la cerintele pietei tinta expresie a gradului de flexibilitate a intreprinderii. Atentia continua fata de macromediul este impusa de caracterul sau discontinu si turbulent, ce solicita activitatii de marketing un continuu dinamism. McDonalds si Coca Cola nu au luat in considerare factorul cultural al macromediului pe piata straina, atunci cand au pus steagul Arabiei Saudita pe ambalajele lor. Steagul are un pasaj din Coran, iar mulsumanii tin foarte mult ca nicio farama din cartea lor sfanta sa nu ajunga terfelita la gunoi. Nike s-a confundat cu o situatie asemanatoare in tarile arabe, cand musulmanii au obiectat fata de o sigla stilizata Air de pe pantofii sai, care se asemana cu cuvantul Allah, scris in araba. Nike si-a cerut scuze pentru greseala si a renuntat la distribuirea respectivilor pantofi. In sens contrat, compania Whirpool a realizat o reclama la televizor in India unde prezinta o mama ce viseaza cu ochii deschisi: fetita sa participa la un concurs de frumusete, imbracata in Alba ca Zapada, dansand pe scena, rochia ei fiind de un alb imaculat, pe cand celelalte concupente danseaza in fundal in rochii putin gri la culoare. Mama se trezeste in hohote de ras si se uita mandra la masina ei de spalat Whirpool. Datorita cercetarilor privind psicologia consumatorului indian, compania a aflat ca gospodinele indiene apreciaza igiena si puritatea, pe care le asociaza cu albul. Astfel, Whirpool a crescut rapid, ajungand marca-lider. In concluzie, cunoasterea traditiilor culturale, a preferintelor si a comportamentelor poate ajuta companiile nu numai sa evite greseli stanjenitoare, dar si sa beneficieze de avantajul ocaziilor inter-culturale. 2. Formulati, la alegere, o baterie de Intrebari specifice destinate analizei mediului politic din tara X (de exemplu : China, Africa de Sud, Argentina, Noua Zeelanda) Care este structura politica a tarii X? In ce mod participa cetatenii, partid polit si grup de interese la luarea deciz politice? Care este filozofia politica a guvernului tarii X si cum este ea aplicata In practica? Care sunt si cum actioneaza fortele politice aflate In opozitie din tara gazda? Cum vede actualul guvern rolul investitorilor straini? Exista anum dif de tratare a intreprind straine fata de cele autohtone? In ce constau aceste diferente? Cum au fost tratate, de-a lungul timpului , diferite tipuri de investitori straini? Care sunt caracteristicile actuale ale relatiilor dintre guvernul tarii X si cel al statului caruia Ii apartine investitorul strain si ce perspective se prognozeaza acestor relatii? Cum vede guvernul tarii gazda rolul privatizarii In viata economic a tarii?

Cum IsI manifesta guvernul tarii gazda suveranitatea economica? Care sunt punctele cheie ce duc la cresterea nationalismului In tara gazda? Care sunt riscurile pierderii posesiei sau a controlului din partea investitorului strain asupra propriei investitii? Care sunt modalitatile ce pot fi folosite pentru crearea unor relatii Intre guvernul tarii gazda si investitorul strain, profitabile pentru ambele parti? Ce sanse exista pt o schimbare de guvern si care ar fi trasaturile instabilitatii politice? Ce impact au minoritatile nationale asupra deciziilor politice luate In tara gazda? Care este relatia dintre presedinte si guvern, respectiv parlament?Este stabila aceasta relatie sau incita la derapaje? 3. In urma unei documentari prealabile faceti distinctia necesara intre sist jur si constiinta jur In tara y (la alegerea Dvs.) utile in pregat unei invest straine pe respect piata. Sistemul juridic cuprinde totalitatea normelor juridice pozitive si regulilor juridice bazate pe cutume in intercorelarea lor, iar constiinta juridica reprezinta sentimentul responsabilitatii juridice pentru propria conduita in raport cu semenii. Pentru japonezi textul unui contract represinta doar o bucata de hartie. Obligatiile convenite, drept rezultat al intelegerilor personale dintre negociatori, au cea mai mare importanta. Japonezii au un simt al onestitatii si al corectitudinii mult mai bine conturat (decat occidentalii); onestitatea lor nu este rezultatul unor particularitati genetice, ci al educatiei impuse cu ajutorul legilor. Conform unui articol, sistemul judiciar al Japoniei recompenseaza onestitatea mai mult decat o face orice alt sistem judiciar din lume. Astfel, de exemplu, in Japonia exista un sistem foarte bine pus la punct de recuperare a bunurilor pierdute. De exemplu, daca cineva gaseste un obiect, il returneaza si proprietarul il ridica, gasitorul primeste un procent de 5 pana la 20% din valoarea lui. Daca proprietarul nu il ridica in maxim 6 luni, cel care l-a gasit intra in posesia lui. Pe de alta parte, nereturnarea unui obiect poate insemna, in cel mai bun caz, ore intregi de interogare la sectia de politie, iar in cel mai rau caz pana la 10 ani de inchisoare. 4. Pe exemplul a doua mari piete europene- cea a Marii Britanii si a Frantei- faceti distinctie privitor la cum trebuie luata In considerare traditia dreptului cutumiar. Dr cutumiar totalit regulilor juridice nescrise formate in practica vietii sociale si transmise, din generatie in generatie, prin traditie. - reprezinta un set de datini si obiceiuri legate de identitatea cultural, etnica sau religioasa a societatii umane , devenita In timp lege. 5. Identif si supuneti unei analize de caz principalii indicat macroeconomici folositi in caracteriz pietei unei tari (la alegerea dvs. intre Japonia, Feder Rusa, Canada sau Egipt). 1. PIB 6. Preturi in evolutia lor 2. Venitul mediu pe locuitor 7. Gradul de ocupare a fortei de munca 3. Structura veniturilor 8. Soldul balantei de plati 4. Cheltuieli de consum 9. Importul 5. Inzestrarea cu bunuri de folosinta 10. Soldul balantei comerciale indelungata 11. Suprafata si productia agricola 6. Analiz comparativ structura chelt pt consum ale populatiei din tarile Central si Est Europene membre ale UE si identif in baza informatiilor prelucrate- cel mai important potential pentru un posibil export romanesc de bere/ confectii textile/ mobila- la aleg Dvs. Cehia ocupa locul I in anul 2011, aici se consuma 156,9 de litri de bere pe cap de locuitor, berea reprezentand jumatate din bauturile alcoolice baute in aceasta tara. Astfel, un exporator romanesc de bere ar trebui sa penetreze si sa prelucreze aceasta piata externa, consumatorii distribuindu-si o mare parte din structura cheltuielilor pentru consumul de bere.

n Cehia, cheltuielile cu hrana i utilit ile reprezint doar 42% din totalul sumelor care se ndreapt spre consum, n timp ce industriile care deservesc celorlalte nevoi ale oamenilor i mpart 58% din cheltuielile de consum ale cehilor. Cheltuielile de consum dintro gospod rie local au fost de 855 de euro pe lun n primul trimestru al anului 2011. 7. Aratati In ce fel factorii mediului socio-demografic si cultural pot influenta consumul de articole de ceaprazarie ( sepci, palarii, basti, bonete etc) pentru fundamentarea unei investitii In Romania a unui producator Italian de prestigiu, ce fabrica aceste produse. Factorii mediului socio-demografic : - structura pe sexe si pe varste a populatiei -speranta medie de viata a populatiei -rata natalitatii si cea a mortalitatii -marimea si struct familiei (proportia adulti-copii, nr aducatorilor de venituri in fam) -repartitia populatiei pe mediu de porvenienta( urban, suburban, rural) Alti factori: - angajarea femeii In campul muncii - struct netradit a unor fam in tarile dezvolt (celibatari, cupluri de acelasi sex, convietuirea in grupuri). -separ copiilor de parinti, inca din adolesc, consemnata tot mai frecvent in tarile occid -conceptul de familie largita (copii, parinti, bunici) specific tarilor latino-americane si Orientului Mijlociu si Indepartat(fenomen sociologic opus celui citat anterior) -mecanismul luarii deciziei de cumparare la diferite popoare( cine reprezinta capul familiei In materie de aprovizionare si cele necesare gospodariei) -apartenenta la o anumita clasa sociala, cu rol semnificativ, pe diferite piete externe. -grup de referinta si mai ales, modelele reprez de personalit din arta, polit, sport etc. Pe orice piata externa populatia constituie principalul purtator direct al cererii. Acest fapt explica de ce trebuie sa i se acorde o atentie aparte, urmarindu-se obtinerea de informatii cat mai detaliate asupra marimii si structurii populatiei. Marimea populatiei romane este medie comparativ cu tarile din Uniunea Europeana, iar structura populatiei este diversificata. Din acest punct de vedere, investitorul italian de prestigiu are populatia tinta necesara pentru a-si valorifica vanzarile pe piata romaneasca. Apartenenta la o anumita clasa decide, de multe ori, acceptarea sau respingerea unui anumit produs. In mod evident, producatorul italian de prestigiu se va adresa unui public tinta cu venituri superioare, astfel acesta va fi destul de restrans, mai ales in situatia actuala (de criza) a pietei. Dar, cum la noi in Romania, se pune un accent foarte mare pe imbracaminte si pe accesorii mai ales pentru persoanele publice, vedetele consacrate romanesti, diversi cantareti, cu siguranta producatorul italiant va avea clienti daca va stii ce produse sa aduca din Italia si sa-si atraga publicul prin deiverse evenimente, campanii publicitare etc. Cultura este privita drept aspectul uman al dezvoltarii si poate fi definita a fi un grup de raspunsuri invatate de diferite popoare la stimuli variabili. Perceperea caracterist mediului cultural al unei tari, in care se doreste promovarea unei afaceri, ajuta semnificativ specialistul in mrk internat nu numai sa comunice direct cu interlocut sai, ci sa aj sa desluseasca felul in care acestia gandesc si actioneaza, care sunt principalele bariere psihologice pe care tb sa le depaseasca sau ocoleasca, cum sa-si impuna in val potentialul de negociator si sa-si valorifice oferta. In Romania, daca brandul este de prestigiu, acesta fiind foarte cunoscut de catre ceilalti si are anumite caracteristici specifice, ce sunt recunoscute imediat, cu siguranta producatorul italian va depasi toate barierele psihologice. Producatorul italian trebuie sa desluseasca ca publicul tinta vizat de el actioneaza in urma recunoasterii unui brand, adica cu cat brandul este mai cunoscut cu atat el va penetra mai usor pe piata. Piata internationala din Romania s-a fructificat in ultimii ani, marile companii de prestigiu deschizandu-si reprezentante, precum Ives Saint Laurent, Guess etc.

8. Identificati principalele categorii de intermediari cu care ar urma sa se confrunte un investitor roman In industria Incaltamintei cu fete si talpa de piele , ce intentioneaza sa patrunda pe piata Tarilor Baltice. Principalele informatii necesare investitorului roman privind categoriile de intermediari cu care ar urma sa se confrunte sunt: -cunoasterea structurii distributiei pe piata tinta -identificarea principalelor canale de distributie - inventarierea formelor comertului de detail -raspandire In teritoriu a retelei comerciale de detail -nivelul desfacerilor pe unitate comerciala -numarul de unitati comerciale ce revin la o mie de locuitori 1. Concurentii incaltamintei cu fete si talpa de piele de pe piata Tarilor Baltice 2. Intermediarii de distributie a incaltamintei pana pe piata externa a Tarilor Baltice 3. Agentiile de media cu care compania va trebui sa intre in contact, pentru o publicitate cat mai intensa pe piata externa vizata