Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sec.al XVIII-lea si prima jumatate a sec.al XIX-lea au marcat intrarea societatii romanesti intr-o noua faza a evolutiei istorice, identificata prin aparitia semnelor certe ale modernizarii si afirmarea constiintei necesitatii unitatii politice nationale.Elita politica constituita in ,partida nationala, receptiva la modelul occidental, a identificat atunci modalitatile potrivite pt emanciparea natiunii romane din teritoriile aflate sub dominatie habsburgica si tarista si a statelor romanesti din zona extracarpatica. Au existat mai multe etape: miscarea reformatoare de pana la jum.sec al XIX-lea, Revolutia de la 1848, formarea statului national roman, castigarea independentei de stat, desavarsirea unirii. Proiecte de reformare in Moldova si Tara Romaneasca pana la 1821: Contestarea domniilor fanariote s-a facut pe calea pamfletelor si a memoriilor politice.Momentele de varf ale productiei si raspandirii acestora se inregstreaza in anii 1769-1774 si 1821-1831. Reformele preconizate vizau: - reorganizarea administrativa si refacerea potentialului distrus al tarii prin desfiintarea venalitatii slujbelor; - instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor si introducerea responsabilitatii lor; - sistem fiscal rational si eficient; - liberalizarea comertului, sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor; - dezvoltarea invatamantului; - apararea proprietatii; - egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii; - libertatea cuvantului, a tiparului, a dreptului de asociere si de deplasare in afara granitelor; In ceea ce priveste forma de guvernamant, majoritatea covarsitoare a autorilor opteaza pt un regim monarchic in varianta sa romaneasca, respectiv domnia. Ca tipuri de regim monarchic, se propun absolutismul, cu varianta despotismului luminat sau domnia. Teoria domniei constitutionale se bucura de o larga popularitate in ambele Principate. Intreaga constructie politica pe care o propuneau autorii memoriilor si a programelor politice era una de tip reformist, in care opera de reasezare a societatii trebuia infaptuita de carmuire. Dimitrie Sturdza-membru al elitei moldovene, a alcatuit un proiect intitulat ,Plan sau forma de obladuire republiceasca aristodemocraticeasca care prevedea: - libertatea economica; - dreptul fetelor de a beneficia de aceeasi instructie ca si baietii; - garantarea libertatii individuale prin interzicerea arestarii fara o cercetare prealabila si judecata; - interzicerea incasarii altor dari in afara de cele prevazute in bugetul statului; Meritul elaborarii unui proiect politic, care avea ca obiectiv apararea existentei politice a Tarilor Romane, apartine boierimii mari si mijlocii ca principala purtatoare a constiintei istorice. Programul politic nu s-a fixat intr-un act fundamental ci in totalitatea memoriilor si proiectelor de reforma redactate in timpul razboaielor austro-ruso-turce ( 1711-1812 ). Ideea dominanta a fost revendicarea unui nou statut juridic pe baza dreptului istoric,
recastigarea independentei prin inlaturarea regimului turco-fanariot. Programele boieresti au prevazut reforma institutiilor si a formei de guvernamant dar recastigarea puterii politice a fost obiectivul principal al programului politic pana la 1821, program politic care prin revendicarile lui nationale a reusit sa solidarizeze intregul corp social al natiunii in timpul miscarii conduse de Tudor Vladimirescu.
Regulamentele Organice
Tratatul de la Adrianopol (1829) a impus de jure protectoratul rus asupra celor doua Principate si a deschis calea infaptuirii de sus a unor reforme care raspundeau numeroaselor proiecte inaintate de romani Curtii de la Petersburg. Doua comisii de boieri munteni si moldoveni, conduse de consulul general rus Minciaki, au elaborat textul Regulamentelor Organice, care au fost primele constitutii moderne ale Principatelor. Aprobate de Rusia si de Adunarile obstesti, aceste acte au fost ratificate de Poarta si au ramas in vigoare pana la Conferinta de la Paris cu o scurta intrerupere in Tara Romaneasca in 1848. - ele au incercat sa reformeze Vechiul Regim in spiritul despotismului luminat, introducand principii si forme moderne de organizare, dar pastrand vechiul continut al puterii; la baza statului s-au stabilit in ,spiritul veacului suveranitatea poporului, separarea puterilor si bugetul modern. - puterea executiva revenea domnului, care era ales pe viata de o Adunare Obsteasca Extraordinara; acesta ii numea si revoca pe ministri, avea drept de initiativa si sanctiune a legilor si era ajutat de un Sfat administrativ compus din 6 ministri, putea dizolva Adunarea Obsteasca, dar numai cu acordul puterilor protectoare si suzerana. - puterea legislativa revenea Adunarii Obstesti, compusa in majoritate din boieri si inalti functionari si prezidata de mitropolit.Adunarea adopta legile si prezenta domnului rapoarte despre starea tarii, numite anaforale.Regulamentele Organice pot fi considerate , actul de nastere al parlamentarismului in Romania, fiind primele legiuri care instituie adunari formate pe baza de sufragiu, care prin participare la activitatea legislativa, limitau puterea sefului statului. - puterea judecatoreasca era exercitata de organele de judecata, instanta judecatoreasca suprema fiind reprezentata de Inaltul Divan Domnesc. Au fost infiintate tribunalele, corpul de avocati, serviciul procuraturii, arhivele statului, notariatele, s-a reorganizat invatamantul si a fost constituita armata nationala.Actele de stare civila au fost scoase de sub controlul Bisericii, s-au modernizat serviciile publice (serviciul sanitar, posta, pompieri) si s-a preconizat fondarea unei Banci Nationale cu drept de emisiune monetara.Reforma sistemului fiscal a statornicit un impozit unic, dar a pastrat vechile privilegii fiscale, a desfiintat vamile interne si breslele si a adoptat principiul bugetului. Regulamentele aveau insa si aspecte negative, care explica lipsa lor de popularitate.Ele pastrau vechile privilegii si scutirile de impozite pt boieri si cler si nu rezolvau problema agrara: claca era si in plus se introducea nartul; mai mult, o treime din fiecare mosie era considerata proprietatea absoluta a boierului. Acte fundamentale pt Principate, Regulamentele au fost puse in aplicare la 1 iulie 1831 in T.Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova si inlocuite in 1858 cu Conventia de la Paris.Au fost numiti domni de catre Rusia si Turcia, Alexandru Ghica si Mihail Sturdza. Acuzat de proasta gestiune si lipsa de autoritate,Alexandru Ghica a fost destituit si inlocuit cu Gheorghe Bibescu.