Sunteți pe pagina 1din 4

Proiecte de realizare a statului roman modern

Sec.al XVIII-lea si prima jumatate a sec.al XIX-lea au marcat intrarea societatii romanesti intr-o noua faza a evolutiei istorice, identificata prin aparitia semnelor certe ale modernizarii si afirmarea constiintei necesitatii unitatii politice nationale.Elita politica constituita in ,partida nationala, receptiva la modelul occidental, a identificat atunci modalitatile potrivite pt emanciparea natiunii romane din teritoriile aflate sub dominatie habsburgica si tarista si a statelor romanesti din zona extracarpatica. Au existat mai multe etape: miscarea reformatoare de pana la jum.sec al XIX-lea, Revolutia de la 1848, formarea statului national roman, castigarea independentei de stat, desavarsirea unirii. Proiecte de reformare in Moldova si Tara Romaneasca pana la 1821: Contestarea domniilor fanariote s-a facut pe calea pamfletelor si a memoriilor politice.Momentele de varf ale productiei si raspandirii acestora se inregstreaza in anii 1769-1774 si 1821-1831. Reformele preconizate vizau: - reorganizarea administrativa si refacerea potentialului distrus al tarii prin desfiintarea venalitatii slujbelor; - instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor si introducerea responsabilitatii lor; - sistem fiscal rational si eficient; - liberalizarea comertului, sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor; - dezvoltarea invatamantului; - apararea proprietatii; - egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii; - libertatea cuvantului, a tiparului, a dreptului de asociere si de deplasare in afara granitelor; In ceea ce priveste forma de guvernamant, majoritatea covarsitoare a autorilor opteaza pt un regim monarchic in varianta sa romaneasca, respectiv domnia. Ca tipuri de regim monarchic, se propun absolutismul, cu varianta despotismului luminat sau domnia. Teoria domniei constitutionale se bucura de o larga popularitate in ambele Principate. Intreaga constructie politica pe care o propuneau autorii memoriilor si a programelor politice era una de tip reformist, in care opera de reasezare a societatii trebuia infaptuita de carmuire. Dimitrie Sturdza-membru al elitei moldovene, a alcatuit un proiect intitulat ,Plan sau forma de obladuire republiceasca aristodemocraticeasca care prevedea: - libertatea economica; - dreptul fetelor de a beneficia de aceeasi instructie ca si baietii; - garantarea libertatii individuale prin interzicerea arestarii fara o cercetare prealabila si judecata; - interzicerea incasarii altor dari in afara de cele prevazute in bugetul statului; Meritul elaborarii unui proiect politic, care avea ca obiectiv apararea existentei politice a Tarilor Romane, apartine boierimii mari si mijlocii ca principala purtatoare a constiintei istorice. Programul politic nu s-a fixat intr-un act fundamental ci in totalitatea memoriilor si proiectelor de reforma redactate in timpul razboaielor austro-ruso-turce ( 1711-1812 ). Ideea dominanta a fost revendicarea unui nou statut juridic pe baza dreptului istoric,

recastigarea independentei prin inlaturarea regimului turco-fanariot. Programele boieresti au prevazut reforma institutiilor si a formei de guvernamant dar recastigarea puterii politice a fost obiectivul principal al programului politic pana la 1821, program politic care prin revendicarile lui nationale a reusit sa solidarizeze intregul corp social al natiunii in timpul miscarii conduse de Tudor Vladimirescu.

Revolutia lui Tudor Vladimirescu si revenirea la domniile pamantene:


In anul 1821, Tara Romaneasca s-a confruntat cu o situatie extrem de complexa, determinata de amplificarea miscarii sociale si nationale. In contextul crizei Imp.Otoman, al miscarilor de eliberare din Balcani si al cresterii dominatiei Rusiei in zona, Principatele au initiat o actiune politica avand ca scop promovarea programului lor national. Tudor Vladimirescu, fost comandant de panduri a fost ales de Comitetul de Obladuire. Miscarea condusa de T.Vladimirescu, desfasurata intre ianuarie-mai 1821, s-a desfasurat in stransa legatura cu Eteria si in acest scop, Tudor a incheiat un legamant: intelegerea avea ca scop lupta impotriva dominatiei otomane. La chemarea lui Tudor au raspuns pandurii, care alcatuiau nucleul militar al miscarii, taranii si mica boierime. Pt a castiga adeziunea poporului, Tudor a lansat Proclamatia catre tara, la Pades, prin care promitea celor care se inrolau in tabara sa, calitatea de membru al Adunarii Norodului, organ reprezentativ, politic si militar imputernicit sa functioneze spre binele poporului, costituit dupa modelul Adunarii Nationale din timpul insurectiei sarbesti, amandoua inspirate de Adunarea Nationala a Revolutiei Franceze. Actele elaborate in perioada in care a condus tara ca reprezentat al ,vremelnicei ocarmuiri, reflecta contradictiile politice si militare. ,Cererile norodului romanesc concepute ca un act fundamental al revolutiei pe care trebuia sa jure domnii Principatelor, reprezinta principalul document programatic al revolutiei. Ele contineau principii moderne: - numirea in functii dupa merit; - libertatea comertului; - armata nationala - desfiintarea vamilor interne, dar prevedeau si mentinerea domnilor fanarioti. Aceste principii urma sa stea la baza unei noi ordini sociale. Suveranitatea poporului, afirmata pt prima data de Proclamatia de la Pades se desprinde din insasi titulatura programului: cererile sunt ale poporului (norodului). Dintre acestea cele mai importante sunt: - adaugirile la bir sa fie facute numai atunci ,cand va fi vreo mare trebuinta a tarii si cunoscuta de tot norodul; - desfiintarea privilegiilor boieresti; - reforma administrativa; - promovarea in functii dupa merit si desfiintarea unor dregatori socotite inutile si jefuitoare ale poporului; - reforma scolara, fiscala, a armatei, a justitiei si desfiintarea vamilor interne; Tratativele initiate cu otomanii si descoperirea acestora de catre eteristi au insemnat sfaritul lui Tudor. A fost judecat,condamnat si executat de Eterie pt tradare,in conformitate cu legamantul incheiat.Interventia militara otomana a pus capat miscarii lui T.Vladimirescu.Dar anul 1821 a provocat sfarsitul regimului fanariot in Principate.Poarta a acceptat restaurarea domniilor pamantene.Desi infranta, Rev.de la 1821 a creat premisele modernizarii societatii rom. si a alimentat miscarea nationala pt independenta.

Elitele romanesti in prima jum a sec al XIX-lea


Revenirea la domniile pamantene poate fi interpretata ca o schimbare de regim politic,in masura in care institutia domniei devine nationala.Structura organizarii de stat nu s-a modificat pana la adoptarea Regulamentelor Organice ( 1831-1832 ).In deceniile 3 si 4 ale sec al XIX-lea,boierimea reformatoare a redactat zeci de proiecte vizand modernizarea organizarii interne si,in primul rand redactarea unor legi fundamentale.Un astfel de proiect a fost alcatuit de carvunarii Moldovei: Constitutia Carvunara alcatuit in 1822 de comisul Ionica Tautu: - exprima revendicarile micii boierimi,inspirate de Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului si de actele si memoriile anilor 1821-1822. - conducerea statului ar fi fost atribuita unui domn,ales dintre pamanteni de o Adunare Obsteasca formata din inalti ierarhi si ,toata obstea boierilor,ajutat de un Sfat obstesc. - memorialul mai continea cereri privind organizarea administrativa, judecatoreasca, bisericeasca, financiara, libertatea religioasa, personala, a tiparului, egalitatea in fata legilor, respectul proprietatii, separarea puterilor in stat, drepturi egale pt diferitele categorii ale boierimii,etc. Constitutia carvunara sustinea ideile autonomiei fata de Poarta si ale deplinei dezvotari a culturii romanesti. Un alt document important din aceeasi perioada este Asezamantul politicesc care sustinea organizarea statului pe baza separarii puterilor. Partida Nationala condusa de Ion Campineanu,s-a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a Tarii Romanesti cu prilejul discutarii articolului aditional la Regulamentul Organic.Sub influenta sa, Adunarea respingea incalcarea autonomiei tarii.Cu aceasta ocazie, reprezentantii Partidei Nationale au redactat Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suveranului romanilor: - se preconiza unirea Principatelor sub domnia lui Mihail Sturdza, fapt posibil,dupa parerea domnului moldovean,numai cu sprijinul puterilor europene. - noul stat trebuia sa fie o monarhie constit. sub garantia colectiva a Marilor Puteri. - in cadrul regimului preconizat,toti romanii erau egali in fata legilor,urmand sa se bucure de libertatea pers., a cuvantului si a presei si de introducerea votului univ. - s-a adoptat idea limitarii puterii suveranului de catre parlament, a independentei puterilor legiuitoare si judecatoreasca fata de cea executiva, iar in economie principiul liberei concurente si al neinterventiei statului. Conjuratia confederativa - punea la cale unirea federativa a Moldovei cu Tara Romaneasca - noul stat urma sa fie condus de un domn ereditar tutelat de boieri, sub suzeranitatea Portii. - programul acesteia prevedea consolidarea autonomiei si ,chiar independenta,lichidarea proprietatii boieresti, a relatiilor servile si instaurarea republicii democratice, intemeiata pe ideile de libertate si egalitate. Cu acelasi program, miscarea nationala a renascut in 1843 prin societatea Fratia, fondata la Bucuresti. Deviza ei era:,Dreptate, Fratie.Aceasta organizatie masonica avea ca obiective: unirea Moldovei si Tarii Romanesti, independenta, emanciparea clacasilor, egalitatea cetatenilor in fata legii.Ideile ei liberale au fost raspandite prin publicatii.

Regulamentele Organice
Tratatul de la Adrianopol (1829) a impus de jure protectoratul rus asupra celor doua Principate si a deschis calea infaptuirii de sus a unor reforme care raspundeau numeroaselor proiecte inaintate de romani Curtii de la Petersburg. Doua comisii de boieri munteni si moldoveni, conduse de consulul general rus Minciaki, au elaborat textul Regulamentelor Organice, care au fost primele constitutii moderne ale Principatelor. Aprobate de Rusia si de Adunarile obstesti, aceste acte au fost ratificate de Poarta si au ramas in vigoare pana la Conferinta de la Paris cu o scurta intrerupere in Tara Romaneasca in 1848. - ele au incercat sa reformeze Vechiul Regim in spiritul despotismului luminat, introducand principii si forme moderne de organizare, dar pastrand vechiul continut al puterii; la baza statului s-au stabilit in ,spiritul veacului suveranitatea poporului, separarea puterilor si bugetul modern. - puterea executiva revenea domnului, care era ales pe viata de o Adunare Obsteasca Extraordinara; acesta ii numea si revoca pe ministri, avea drept de initiativa si sanctiune a legilor si era ajutat de un Sfat administrativ compus din 6 ministri, putea dizolva Adunarea Obsteasca, dar numai cu acordul puterilor protectoare si suzerana. - puterea legislativa revenea Adunarii Obstesti, compusa in majoritate din boieri si inalti functionari si prezidata de mitropolit.Adunarea adopta legile si prezenta domnului rapoarte despre starea tarii, numite anaforale.Regulamentele Organice pot fi considerate , actul de nastere al parlamentarismului in Romania, fiind primele legiuri care instituie adunari formate pe baza de sufragiu, care prin participare la activitatea legislativa, limitau puterea sefului statului. - puterea judecatoreasca era exercitata de organele de judecata, instanta judecatoreasca suprema fiind reprezentata de Inaltul Divan Domnesc. Au fost infiintate tribunalele, corpul de avocati, serviciul procuraturii, arhivele statului, notariatele, s-a reorganizat invatamantul si a fost constituita armata nationala.Actele de stare civila au fost scoase de sub controlul Bisericii, s-au modernizat serviciile publice (serviciul sanitar, posta, pompieri) si s-a preconizat fondarea unei Banci Nationale cu drept de emisiune monetara.Reforma sistemului fiscal a statornicit un impozit unic, dar a pastrat vechile privilegii fiscale, a desfiintat vamile interne si breslele si a adoptat principiul bugetului. Regulamentele aveau insa si aspecte negative, care explica lipsa lor de popularitate.Ele pastrau vechile privilegii si scutirile de impozite pt boieri si cler si nu rezolvau problema agrara: claca era si in plus se introducea nartul; mai mult, o treime din fiecare mosie era considerata proprietatea absoluta a boierului. Acte fundamentale pt Principate, Regulamentele au fost puse in aplicare la 1 iulie 1831 in T.Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova si inlocuite in 1858 cu Conventia de la Paris.Au fost numiti domni de catre Rusia si Turcia, Alexandru Ghica si Mihail Sturdza. Acuzat de proasta gestiune si lipsa de autoritate,Alexandru Ghica a fost destituit si inlocuit cu Gheorghe Bibescu.

S-ar putea să vă placă și