Sunteți pe pagina 1din 27

Generalitati Tehnologia construciilor reprezint prin sine, un complex de procese realizate succesiv, in timp i spaiu, cu utilizarea materialelor de construcii,

semifabricatelor i prefabricatelor cu scopul transformrii lor n producie de construcii-montaj finita.. La baza activitatii de constructii se afl ntotdeauna procese fizice, chimice i fizico-chimice. Prin executarea cldirilor i edificiilor noi se nelege realizarea lor pe antiere noi, n condiii climaterice i geologice noi prin realizarea proiectul de executie, n ordinea tehnologica adoptata. Prin reconstrucia cldirilor se nelege modificarea pariala sau total a obiectelor existente cu modificarea sau schimbarea utilajului tehnologic ce duce la modificarea indicatorilor tehnico-economici i mbuntirea condiiilor de lucru. Procesele de construcie se definesc ca procese de executie si de punere in opera, n limitele antierului de construcii. Acestea pot fi: lucrari de terasamente, cofrare, montarea armaturilor, montarea prefabricatelor, turnarea betonului, montarea confectiilor metalice, zidarii sau inchideri perimetrale si de compartimentare, executarea hidroizolaiilor, lucrari de finisaj, amenajarea terenului, etc. n orice proces de construcie se utilizeaz obiecte de munc: materiale de construcii ( var, ciment, lemn, produse siderurgice ); semifabricate (betoane, mortare); prefabricate din beton , lemn, metal; elemente preasamblate. Clasificarea proceselor de construcie se poate face dup urmtoarele criterii: dup complexitatea executiei: operaii de lucru; proces simplu; proces complex. operaia de lucru: reprezinta elementul tehnologic omogen i organizaional impariabil al unui proces de lucru, care asigur realizarea produciei primare. Operaia este executat de un muncitor sau o formatie minima. proces simplu: reprezinta combinarea operaiilor de lucru legate tehnologic (montarea prefabricatelor, montarea panourilor de planeu) executate de o echipa. proces complex: reprezinta combinarea proceselor simple situate n legaturi tehnologice si organizaionale i finalizat cu producia gata (executarea unei structuri monolite din beton armat). dup criterii tehnologice: procese pregtitoare, sunt destinate pentru executarea semifabricatelor i elementelor de construcie sau majorarea gradului lor de finisare; procese de transport, realizate cu ajutorul transportului tehnologic si a celui de baz; procese de constructii-montaj, care constau n schimbarea i modificarea formei sau poziiei obiectelor de lucru. dup modul de realizare: procese continue - constau din operaii care decurg fr ntreruperi ntre ele; procese discontinue - constau din operaii care sunt urmate de ntreruperi determinate de caracteristicile materialelor utilizate i specificul tehnologic.

Conceptul de industrializare n construcii. Mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice in construcii. Condiiile de baz pentru industrializare n construcii sunt: mecanizarea complex i automatizarea lucrrilor de construcii-montaj; reducerea manipularilor i a lucrrilor cu consum mare de manopera; dezvoltarea bazei tehnico-materiale. Esena industrializrii o constituie realizarea unui produs in care se inlocuiesc procesele de munca manuale cu procese mecanizate sau cu procese automatizate. Prin mecanizare se nelege realizarea proceselor de lucru, simple sau complexe, cu ajutorul unor mijloace mecanice sau echipamente adecvate categoriei sau grupei de lucrri. n construcii, ca i n alte ramuri ale industriei, se realizeaz trei forme de mecanizare a proceselor de productie: pariala, complex i automatizarea. Automatizarea urmareste in special : - ncrcarea ct mai eficient a echipamentelor de construcie i utilajelor; - -sporirea productivitii i micorarea consumului de manopera; - folosirea ct mai eficienta a materialelor de construcie; - ridicarea calitii lucrrilor de construcii-montaj. Cele mai rspndite procese tehnologice automatizate sunt cele care asigur prepararea i livrarea betonului, concasarea-sortarea agregatelor, prepararea de mixturi asfaltice . a. II. Transportul n construcii. La eficientizarea activitatii de transport in constructii contribuie: - alegerea corecta a mijloacelor de transport i mecanizarea complex a procesului de transport (ncrcare, deplasare i descrcare); - exploatarea raionala a mijloacelor de transport i starea corespunztoare a drumurilor de acces i de antier; - alegerea corecta a schemei drumurilor cu utilizarea maxim a drumurilor permanente. Transporturile prezinta unele particulariti dintre care amintim: - produsele care se transport sunt de o foarte mare diversitate; - mijloacele de transport se deplaseaz ncrcate doar ntr-o direcie; - distanele de transport variaz n limitele foarte largi; - cantitatea de materiale este mare i foarte mare. Diversitatea mare a mijloacelor de transport rezult n mare msur din particularitile de mai sus i din necesitatile rezolvrii unui numar mare de situatii .In acest sens se pot defini urmatoarele tipuri de transporturi: - specializate (cu utilizarea unui singur tip de transport); - combinate (automobil-calea ferata-pe mare). Transporturile se pot clasifica, deasemenea si dup: scopul transportului: - de aprovizionare; - de evacuare. directia transportului: - pe orizontal; - pe vertical;
2

- combinat. natura i forma produselor transportare: - produse pulverulente; - produse granulare; - produse n buci mici de form refulat; - produse n buci mari, - produse lichide avnd vscozitate.
Transportul n construcii, n functie de amplasarea drumurilor fa de antier poate fi exterior i interior (de antier). Transportul exterior servete pentru legtura antierului cu reeaua generala a drumurilor (caii ferate, fluvial, maritim), cu ntreprinderile industriei materialelor de construcie. Transportul de antier asigura deplasarea ncrcaturilor n limitele antierului. 3. Mainile de baz pentru transportul ncrcaturilor pe vertical sunt macarale, ascensoare, trolii etc. Varietatea tipurilor de macarale (pe enile, pe pneuri, turn, macara-capr) cu deferite capaciti i caracteristici asigur necesitile de transportare a ncrcaturilor pe vertical (ncrcaredescrcare, montare, transportare).

III. Lucrrile de terasament. Tehnologia executrii mecanizate a lucrrilor de terasament.

Clasificarea lucrrilor de terasamente Totalitatea proceselor de lucru legate de excavare, deplasare i compactarea solului sunt reunite ntr-o singur noiune de lucrrile de terasament. Construcia tuturor obiectelor, indiferent de destinaie: industrial, civil, hidrotehnic etc. este legata de executarea lucrrilor de terasament. Complexul lucrrilor de pmnt este divizat n lucrri pregtitoare (curirea teritoriului, epuismente, demolarea construciilor existente, formarea reelei geodezice de repere, defriarea stratului vegetal etc.), auxiliare (asigurarea proprietilor fizico-mecanice necesare i stabilitii lucrarilor de pmnt: excavare, deplasarea i compactarea solului), i lucrri de amenajare a terenului. Suprafaa terenului pe care urmeaz s se execute o construcie trebuie pregtit n prealabil prin lucrri specifice, numite lucrri pregtitoare: defriarea mecanizat a terenului; curirea (dezafectarea) terenului; scarificarea mecanizat terenului; sparea i ndeprtarea stratului vegetal; trasarea i ablonarea lucrrilor de pmnt.

1.

Defriarea si curirea (dezafectarea) mecanizat a terenului const n ndeprtarea de pe amplasament a tufiurilor, arbutilor, arborilor, precum i a rdcinilor, cioatelor sau alte materiale lemnoase; n cazul rmnerii lor n pmnt, prin putrezire, ar produce goluri ce pot constitui surse de infiltraie a apelor sau pot favoriza tasri neuniforme cu consecine grave asupra construciilor.

Sparea i ndeprtarea stratului vegetal este necesar din considerente tehnologice, caracteristicile fizico-mecanice ale pmntului vegetal fiind improprii utilizrii lui n procese de construcie.Sparea este condiionat uneori de realizarea simultan a unor procese auxiliare: evacuarea apelor din incinta gropii de fundaie sau sprijinirea malurilor gropii. Se disting dou metode de lucru pentru executarea lucrrilor de evacuare a apelor din incinta spturilor:

- epuismente directe constau n pomparea direct i continu a apelor din precipitaii, precum i a celor care se infiltreaz prin pereii sau parte inferioar a spturii; - epuismente indirecte coborrea general temporar a nivelului pnzei freatice sub nivelul cotei inferioare a spturii. n principiul, coborrea general a nivelului pnzei freatice se face n felul urmtor: - se execut sptur pn la nivelul apelor subterane; - n jurul gropii de fundaie se execut puuri filtrante de diametru mare sau filtre aciculare; - se pompeaz apa cobornd nivelul apelor subterane cu circa 50 cm. sub cota de fundare; se continue sptura i se execut lucrrile de fundaii n uscat. Prin trasarea se nelege operaia de transpunere din planurile de execuie, pe teren a formei i dimensiunilor exacte a construciei ce urmeaz s fie executate. Pentru trasare este necesar stabilirea unei reele de puncte fixe, de coordonate cunoscute materializate pe teren: Trasarea construciilor este alctuit din urmtoarele operaii: a) identificarea i verificarea ca poziie i alctuire a reperelor de trasare din reeaua special de trasare folosit; b) fixarea poziiei construciei pe amplasament alinnd punctele, caracteristicile ale construciei (coluri, intersecii) i trasarea iniial a axelor principale; c) proiectarea i construirea mprejmuirii de trasare. mprejmuirea se construiete paralel cu conturul construciei, rectilinie, orizontal; d) materializarea punctelor ce aparin axelor pe mrejmuirea de trasare; e) materializarea axelor prin punctele din afara incintei antierului. f) trasarea gropilor de fundaie. Lucrrile de pmnt ncep cu trasarea pe teren a limitelor gropilor folosind pentru aceasta axele principale materializate prin srme ntinse pe reperii fixati pe mprejmuirea de trasare. Groapa de fundaie se consider terminat dup ce s-a controlat lrgimea i adncimea ei i nu s-au constatat abateri inadmisibile de la proiect.

2.Clasificarea i proprietile pmnturilor.


n funcie de absena sau prezena unor fore de legtur ntre particulele solide, pmnturile se mpart n dou categorii: necoezive i coezive. Pmnturile necoezive sunt alctuite din fragmente de roc ntre care nu exist fore de legtur (de coeziune). Geologia face urmtoarea clasificare a pmnturilor necoezive: - blocurile sunt buci de roc desprinse din masivele stncoase i semistncoase, cu dimensiuni mai mare de 200 mm.; - bolovniuri sunt formate din fragmente de roci cu muchiile rotunjite avnd dimensiuni ntre 20 200 mm.; - pietriul este alctuit din fragmente de roc avnd dimensiuni dominate de 2 20 mm.; - nisipurile - sunt formate din fragmente mici de roc cu dimensiuni de 0.05 2 mm. Este grupa cea mai rspndit de pmnturi necoezive. Pmnturile coezive sunt formate din particulele ntre care exist fore de legtur sau coeziune. Exist o mare diversitate de pmnturi coezive care se deosebesc dup originea geologic, compoziia

mineralogic etc. Asupra coeziunii influeneaz dimensiunea i granulometria particulelor, natura mineralogic, umiditate etc. n categoria pmnturilor coezive intr: pmnturile argiloase (argil groas, argil, argil nisipoas); pmnturile prfoase (praf, praf argilos, praf nisipos).

3. Executarea spturilor cu excavatoarele dotate cu diferite echipament de lucru (cup invers, cup dreapt, draglin, graifer etc.).
Excavatoarele sunt maini specializate pentru sparea pmntului, care execut i un transport la mic distan necesar descrcrii materialului n mijloace de transport, sau n depozite. Din punct de vedere al modului de alctuire i funcionare, excavatoarele pot fi clasificate n dou categorii, i anume: - excavatoarele cu o cup, cu funcionarea ciclic; - excavatoarele cu mai multe cupe, cu funcionarea continu. Excavatorul cu o cup este utilajul terasier cel mai rspndit, executnd 45 ... 65 % din volumul total al lucrrilor de pmnt. Echipamentele excavatorului pentru lucrrile de spare a pmntului pot fi: cup dreapt; cup invers; cup draglin; cup graifer.

4 Executarea lucrrilor de terasament cu buldozere, gredere, screpere.


Screperele sunt utilaje pentru lucrri de pmnt, care efectueaz procesele de sparencrcare, transport i descrcare. . Buldozerul este alctuit dintr-un tractor pe enile sau pe pneuri, pe care este montat echipamentul de lucru. Echipamentul de lucru este constituit dintr-o lam susinut de un cadru care este acionat de cilindrii hidraulici sau de cabluri, n cazul tipurilor mai vechi Grederele sunt utilaje terasiere care execut lucrri de spare i deplasare a pmntului, precum i lucrri de nivelare, taluzare.

5. Executarea umpluturilor (n spaii largi i nguste


Umpluturile de pmnt se realizeaz la platformele pentru construcii industriale, la fundaii de silozuri, couri de fum, la anuri pentru conducte . a. Lucrrile de umpluturi cuprind urmtoarele activiti tehnologice: - mprtierea (aternerea) n straturi uniforme a pmntului; - udarea fiecrui strat n parte sau uscarea lui atunci cnd este cazul; - compactarea pmntului strat cu strat. Principalele metode folosite la compactarea pmntului sunt urmtoarele: compactarea prin rulare; compactarea prin batere; compactarea prin vibrare; metode combinate (rulare i batere, vibrare i batere).

Compactarea pmntului n spaii largi.

Utilajele de compactare prin rulare realizeaz compactarea prin presiune static sau prin vibrare. Ele pot fi grupate dup urmtoarele criterii principale: - suprafaa de acionare a utilajului: cu fee netede (lise): cu proeminene de tipul celor cu crampoane (picior de oaie), tamping, segmeni, gril; cu pneuri (anvelope); mixte sau combinate (pneuri i fee netede, pneuri i crampoane); - modul de deplasare al utilajului, utilaje tractate (remorcate), numite i tvlugi; utilaje autopropulsate; - masa utilajului: masa proprie; masa lestat, adic masa mrit prin lestare cu ap. balast sau prin adugarea unei mase suplimentare (agle, plci de font). Compactarea cu utilaje cu fee netede. Utilajele folosite sunt: ruloul tractat; utilajul autopropulsat tandem, cu dou rulouri i dou osii; utilajul autopropulsat triplex, cu trei rulouri i trei osii.
TEHNOLOGIA EXECUTARII FUNDATIILOR

Fundatiile sunt elemente de constructie de rezistenta situate sub nivelul terenului natural ,prin intermediul carora se transmit terenului de fundare incarcarile care actioneaza asupra constructiei si incarcarea lor proprie , Fundatiile sunt elemente de constructie de rezistenta situate sub nivelul terenului natural ,prin intermediul carora se transmit terenului de fundare incarcarile care actioneaza asupra constructiei si incarcarea lor proprie ,

CLASIFICAREA FUNDATIILOR 1.Dupa adancimea de fundare ( adancimea la care se gaseste terenul bun de fundare _adncimea de fundare =distana msurat de la nivelul terenului natural sau sistematizat pn la talpa fundaiei): -fundatii de suprafata ( de adancime mica , directe ) _ transmit incarcarile direct terenului bun de fundare ; -fundatii de adancime (indirecte)_transmit incarcarile terenului bun de fundare prin intermediul unor constructii : piloti , chesoane ,coloane , puturi , etc. 2. Dupa modul de transmitere al incarcarilor de la fundatie la teren : -fundatii directe ; -fundatii indirecte ;

3. Dup materialele utilizate: - fundaii din beton armat; - fundaii din beton simplu; -fundatii din beton ciclopian; - zidrie de piatr (mai pot fi utilizate fundaii din zidrie de crmid din pmnt armat, sau din lemn la construciile provizorii sau cu destinaie temporar);

4. Dup modul de transmitere a sarcinilor ctre terenul de fundare: - fundaii rigide (verificate la solicitrile de compresiune) ; - fundaii elastice (din beton armat) se dimensioneaz la ncovoiere i forfecare;
6

- grupuri pe mediu elastic (preiau frecri i mpingeri laterale) ; - fundaii purttoare pe vrf (de mare adncime) ;

5. Dup nivelul apelor subterane: - fundaii executate n uscat _ deasupra nivelului apelor freatice ; - fundaii executate n ap _ sub nivelului apelor freatice ;

6. Dup modul de execuie: - fundaii executate pe loc (direct n groapa de fundaie); - fundaii prefabricate (executate n ateliere speciale, transportate i montate pe amplasament n sptur sau prin nfingere n teren).

7. Dup alctuirea i forma in plan : - fundaii continue sub ziduri sau sub pereii substructurii; - fundaii izolate sub stlpi; - grupuri de fundaii continue sub stlpi; - radier general, care sunt planee inversate pe care reazem structurile din stlpi sau perei sau structurile rigide( pentru incarcari mari si teren slab de fundare ).

ALEGEREA SISTEMULUI DE FUNDARE Alegerea sistemului de fundare se face in functie de : -caracteristicile structurii de rezistenta a constructiei , existenta subsolurilor , tipul elementelor portante verticale (stalpi , pereti structurali )si numarul lor ;
-conditii

climaterice ( adancimea de inghet ,cantitatea de precipitatii , etc ); de stabilitate generala a terenului in zona amplasamentului constructiei ; -adancimea la care se afla terenul bun de fundare , natura , grosimea , caracteristicile fizico-chimice ale straturilor de pamant din zona amplasamentului , stabilite prin studii geotehnice; -conditiile hidrologice ale terenului ( ape subterane si de suprafata , proprietatile lor chimice , agresivitatea lor , etc. ; -conditiile de seismicitate ale zonei ; -marimea si natura incarcarilor transmise de constructie ; -particularitatile functionale ale constructiei care pot determina producerea de ape agresive , incalziri excesive ale fundatiilor , inghetarea artificiala a acestora , etc.; -costul lucrarilor de fundare ;
-conditiile -

STABILIREA ADANCIMII DE FUNDARE Stabilirea adancimii de fundare reprezinta una din etapele cele mai importante in proiectarea fundatiilor. Elementele de baza de la care se porneste sunt :

-Adancimea minima de inghet ,caracteristica climatica specifica zonei de amplasare a constructiei . In tara noastra adancimea de inghet are valori cuprinse intre 70 -115 cm. -Cota minima de fundare ; -Cota fundatiilor vecine ; -Cota apelor freatice ; -Caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare . FUNDATII DE ADANCIME Aceste fundatii se executa cand terenul bun de fundare este la adancime mare, sau cand nivelul apelor freatice este ridicat. Din aceasta categorie de fundatii fac parte : -fundatii pe piloti; -fundatii pe chesoane ; -fundatii pe coloane; -fundatii pe barete.

1.FUNDATII PE PILOTI

Pilotii sunt elemente de constructie avand un raport intre lungilea l si latura sectiunii transversale sau diametru d, l/d>20, si sunt utilizati la realizarea fundatiilor de adancime Pilotii pot fi realizati din : lemn, otel, beton armat sau beton precomprimat ; incarcarilr se transmit la teren fie prin presiunea de la varful lor-piloti purtator la varf, fie prin frecarea pe suprafata lor laterala-piloti flotanti. Radierul are rolul de a repartiza sarcinile transmise de constructie tuturor pilotilor asigurand conlucrarea lor ; din punct de vedere constructiv , radierul poate fi rigid-bloc din beton armat, sau elastic-placa din beton armat sau retea de grinzi. 1. PILOTI EXECUTATI PE LOC PRIN FORARE Exista mai multe procedee de executare pe loc a pilotilor prin forare deosebindu-se prin modul de sustinere al peretilor gaurii in timpul forarii - piloti forati in uscat si netubati - piloti forati in umed, netubati cu consolidarea gaurii forajului - piloti forati cu tubaj recuperabil - piloti forari cu tubaj pierdut 1 PILOTI EXECUTATI PE LOC PRIN BATERE

In cazul acestui procedeu , executia are loc prin batere, fara evacuarea pamantului . In functie de modul de realizare a sustinerii peretilor gaurii acesti piloti pot fi grupati in urmatoarele categorii: - piloti executati pe loc prin batere fara tubaj - piloti executati pe loc prin batere cu tubaj pierdut - piloti executati pe loc prin batere cu tubaj recuperabil

3. PILOTI PREFABRICATI 8

Principalele tipuri de piloti prefabricati clasificati dupa materialul din care sunt confectionati : lemn, beton armat si metal precum si utilajele folosite pentru infigerea lor in teren : sonete cu cadere libera si sonete mecanice. 4. PILOTI EXECUTATI PRIN VIBRARE Introducerea in teren a pilotilor prefabricati prin vibrare constituie una dintre modalitatile moderne de de introducere a pilotilor. Dupa tipul procedeului de infigere se deosebesc : Vibroinfigatoarele, destinate infigerii prin vibrare a pilotilor in pamanturi necoezive, sau coezive moi, precum si extragerii acestora Vibropercutoarele,

2. COFRAJE SI ESAFODAJE PENTRU LUCRARI DINBETON SI BETON ARMAT


2.1. Generalitati, definitii si clasificari Avand in vedere, proprietatea betonului, ca material de constructii specifc, de-a se modela intr-un numar nelimitat de forme cu ajutorul cofrajelor, acestea, sub forma de constructii temporare, au rolul de-a sustine aceste constructii de beton, in perioada in care ele nu au capacitatea de a se autosustine. Cofrajul, sau tiparul, reprezinta constructia din lemn, metal etc., in care se toana betonul in asa fel, ca dupa priza si intarirea lui, sa se obtina formele si dimensiunile din proiect, ale elementului de constructie. Esafodajul, reprezinta elementul de sustinere al cofrajului, si are drept scop. transmiterea la teren sau la constructia inferioara, a incarcarilor care apar in timpul executiei, date de: greutatea betonului, greuratea armaturii, a cofrajului, a oantenilor .Si utilajelor de mica mecanizare, necesare punerii in opera a betonului. Cintrul, reprezinta elementul de sustinere a! cofrajului, in cazul lucrarilor de constructii de deschideri mari, cum suns: boltile, arcele, tablierele podurilor si viaducrelor, etc Clasificarea cofrajelor, se poate face dupa mai multe criterii: A. dupa conceptia de alcatuire, in: - COFRAJE FIXE MESTESUGARESTI, - realizate intr-o singura etapa (confectionare si montaj), pe locul de turnare a betonului, folosite de obice pentru o singura turnare; - COFRAJE DEMONTABILE STATIONARE, realizate cu dispozitive SECOM), executate din elemente, sau subansambluri de cofraj, refolosibile mari; - COFRAJE DEMONTABILE MOBILE, - care se deplaseaza in totalitae sau in parte, luand pozitii succesive. necesare turnarii betonului. acestea putand fi : - mobile pe verticala, cum sunt: - cofrajele glisante; - cofrajele pasitoare; - cofrajele pasitoare - glisante, (tip CPG Iasi); - mobile pe orizontala, sau plan inclinat, cum sunt: - cofrajele rulante; - COFRAJE SPECIALE - cofraje pneumatice, la care forma cofrajului, se reda prin umplere cu aer la presiuni corespunzatoare sarcinilor rezultate la turnarea betonului ; la decofrare, cofrajele se desumfla si se muta la alte locuri de turnare; - cofraje din PAS, (poliesteri armati cu fibra de sticla). folosite de exemplu sub forma de casete din PAS pentru cofrarea planseelor casetate: - cofraje din aluminiu, etc.; 9

- COFRAJE PIERDUTE. la care nu se recupereaza materialul din care sunt confectionate: - cofraje pierdute din beton; - cofraje pierdute din arzbociment; - dulapi din beton precomprimat; - grinzi prefabricate in forma de jgheab; - placi din beton armat, tip predala; - cutii pentru goluri, care nu mai pot fi recuperate. B. dupa tipul elementului cofrat, se clasifica in: - COFRAJE PENTRU FUNDATII; - COFRAJE PENTRU STALPI; - COFRAJE PENTRU PERETI; - COFRAJE PENTRU GRINZI; - COFRAJE PENTRU PLANSEE; - COFRAJE, PENTRU ALTE ELEMENTE DIN BETON ARMAT MONOLI'T. 2.1.1. Conditii tehnice si reguli tehnologice, privind cofrajele - Cofrajul, trebuie sa respecte geometria elementului structural pe care-1 realizeaza, conform proiectului, - Cofrajul, trebuie sa respecte pozitia in structura a viitorului element de beton, conform proiectului - Betonul, din elementul structural de beton, sau beton arma trebuie sa rezulte compact - Fata betonului, trebuie sa rezulte, neteda, curate si fara impuritati. - Cofrajul trebuie sa fie eficient, din punct de vedere economic.

3. ARMATURI PENTRU BETONUL ARMAT


3.1. Notiuni introductive Betonul armat, rezulta din asocierea betonului cu otelul, prin inglobarea in beton a unor bare de otel, astfel ca impreuna sa formeze un ansamblu capabil sa reziste in bune conditii oricaror eforturi. Conlucrarea dintre cele doua materiale, este posibila prin: - aderenta dintre barele de armatura si beton; - inclestarea in beton a plaselor si carcaselor de armatura, in principal datorita barelor transversale existente - imbunatatirii ancorarii in beton a armaturii, prin executarea de ciocuri sau a altor sisteme de ancorare. Armatura se realizeaza in mod obisnuit din: - otel moale de tip OB37, sau STNB. - bare rotunde cu profil periodic de tip PC52, PC60, plase sudate, sau cu profile laminate, etc. Otelurile sub forma de armaturi pentru constructii din beton sunt conformate fie sub forma de bare fie sub forma de sarme, avand in comun coeficientul de dilatatie termica si modulul de elasticitate. Principalele tipuri de oteluri sunt: a). pentru beton armat oteluri beton laminate la cald netede sau profilate periodic ( OB 37; PC 52; PC 60 cifrele reprezentand rezistentele la rupere in daN/mmp); sarma trasa neteda pentru beton armat (STNB) si sarma trasa profilata pentru beton (STPB); 10

sarma trasa recoapta (STR cu diametru de 1 mm pentru legarea armaturilor sau 2 mm pentru legarea cofrajelor); bi-oteluri (Bi 31 69); plase sudate uzinate (exemplu cod: 4GQ 126 3 = nr.ordine, G L sau N tipul de plasa, Q sau R forma ochiului si 126 aria sectiunii barelor longitudinale/1 m latime) b). pentru beton precomprimat

oteluri laminate la cald cu profil periodic (PC 90, PC 100); sarma trefilata neteda (SBP); sarma amprentata (SBPA); toroane (TBP); lite (LPB). 3.3. Conditii tehnice si reguli tehnologice privind armaturile Conditia tehnica nr. 1. Este necesara aderenta dintre beton si armatura. Reguli tehnologice: a) Armatura trebuie se fie depozitata corespunzator, pentru a nu ruginii si a nu se deteriora; b) Armatura se curata de rugina neaderenta, pamant, grasimi, gheata, etc. (dace este cazul), inainte de prelucrare, sau de punerea in opera. c) La montarea armarturii, trebuie asigurate distanlele dintre bare, precum si dintre bare si cofraj, astfel incat fiecare bara de otel se fie inconjurata de beton. d) Stratul de acoperire cu beton, care trebuie sa protejeze armatura, de factorii corozivi externi este de: - 1...1,5 cm., la placi; - 1,5...2,5 cm., la grinzi, stalpi, diafragme; - 3,5...4,5. cm., la fundatii. Conditia tehnica nr. 2. Armaturile trebuie se preia instantaneu eforturile de intindere, odata cu aplicarea sarcinii pe elementul de constructie. Reguli tehnologice a) Barele de armature ce se pun in opera trebuie se fie drepte , si rectilinii. b) Este necesara asigurarea ancorarii armaturilor in beton. Ancorarea se asigura: - cu ciocuri curbe de 14d, la barele intinse din OB 37; - cu ciocuri drepte de 7d, la barele intinse din PC 52., PC 60 - cu bucle sau alte dispozitive de ancorare,-Ia tiranti; -capete drepte in cazul barelor comprimate, a barelor constructive. barelor din otel tip PC. la care nu se prevede cioc,precum si la plasele si carcasele sudate. c) In cazul realizarilor unor tiranti, betonarea se va realiza numai dupa tensionarea tirantului. betonul avand doar rol de protectie. Conditia tehnica nr. 3. Eforturile trebuiesc transmise corect dela bara la bara, in intreaga structura.

Reguli tehnologice: a) Barele de armatura ce transmit efortul. trebuie se fie petrecute (inadite), pe lungimi corespunzatoare, prin: - suprapunere aderenta; - sudura, care poate fi: - sudura cap la cap prin topire intermediara; 11

- sudura in puncte; - sudura cu arc electric, prin suprapunere si cu eclise: - sudura cu arc electric, in cochilie in baie de zgura; - sudura cu arc electric, in manson de cupru recupelabil: - sudarea in mediu de bioxid de carbon: - mansonare. b) Pentru asigurarea transmiterii corecte a eforturilor, intr-o sectiune, se admite procentul maxim de bare inadite, din totalul ariei de armatura,dupa cum urmeaza: -25% in cazul barelor netede din OB 37 -50% in cazul barelor profilate, de tip PC. Distanta intre doua sectiuni consecutive de intrerupere a armaturilor, va trebui sa fie mai mare decat lungimea de suprapunere. LS c) Barele innadite trebuie sa fie coliniare. In cazul mustatilor inglobate. se asigura pozitionarea riguroasa a acestora prin ancorarea de cofraj, sau de carcasa de armatura. pentru a preveni deplasarea armaturilor in timpul betonarii. Conditia tehnica nr. 4 Este necesara respectarea prevederilor planului de armare din proiectul de executie Reguli tehnologice: a). Este necesar a se respecta cu strictele prevederile planurilor de armare, in toate fazele de prelucrare a Otelului - beton, (la fasonare, la asamblarea in plase sau carcase si la montarea in cofraj. b). Se vor respecta calitatile de otel si diametrul barelor prevazut in planurile de armare. Daca pe santier, lipsesc anumite diametre de armaturi, se pot inlocui cu arie de armatura echivalenta, sau cel mult cu 5% mai mare. Inlocuirea calitatii de otel-beton din planul de armare, se face doar cu acordul proiectantului c) Se efectueaza un control riguros al armaturii, inainte si dupa introducerea ei in cofraj,urmarin du-se verificarea calitatii Otelului, a diametrelor. a pozitiei barelor de rezistenta si a etrierilor, asigurarea stratului de acoperire cu beton, a realizarii inadirilor,etc. d). Inainte de betonare, se intocmeste un proces verbal de lucrari ascunse, intre constructor si benecfiarul lucrarii , in care se consemneaza, pentru fiecare element de constructie din structura de rezistenta, daca armarea s-a realizat conform proiectului Daca au fost operate modificari, se va consemna in ce anume constau aceste modificari

3.4 Prelucrarea armaturilor Descolacirea si indreptarea: se poate realize manual sau mecanizat Indreptarea otelului cu masini specifice. Taierea:Se poate realiza manual cu foarfece sau stante (d > 12 mm) sau mecanizat cu stante sau agregate complexe: fierastraie circulare, discuri rotative cu carbomid, flacara oxiacetilenica, etc.

FASONAREA Generalitati Fasonarea armaturii consta in prelucrarea acesteia conform cotelor din proiect, adica a indoiri barelor la unghiurila si la cotele precizate. Ea se poate executa manual sau mecanizat. Fasonarea se executa cu o miscare lenta, fara socuri. In cazul folosirii masinilor de indoit, pentru barele din oteluri cu profil periodic se va utiliza numai viteza mica a masinii. Barele cu diametre mai mari de 25mm se vor fasona numai la cald. Este recomandabil sa nu se execute armaturilor la temperaturi sub 10 C. ASAMBLAREA PLASELOR SI CARCASELOR DIN BARE INDEPENDENTE SAU LEGATE CU SARMA 12

a)-legarea barelor cu sarma se face la incrucisari , utilizand doua fire de sarma neagra cu diametrul de 11,5mm. b) asamblarea plaselor - se face pe un banc (in cazul planseelor de mici dimensiuni) sau pe o platforma plana special amenajata. c) asamblarea carcasei unui stalp - se face in pozitie orizontala pe suporti de inventar (capre) d)- asamblarea carcasei unei grinzi-este asemanatoare cu cea de realizare a carcasei unui stalp

Asamblarea plaselor si carcaselor din bare independente sudate Asamblarea se realizeaza prin procesul sudarii prin puncte care reprezinta sudare electrica prin presiune in punctele de intersectie barelor de otel-beton.sudarea se bazeaza pe incalzirea barelor pe suorafata lor de contact pana cand sunt aduse in starea plastica(o stare de topire locala cu tendinta de curgere) si in acelasi timp sunt comprimate pt a se suda prin presare. ATELIERE DE CONFECTIONAT ARMATURI

Au ca scop marirea productivitatii muncii(prin ridicarea gradului de mecanizare si automatizare a oparatiilor si folosirea unor tehnologii moderne) , reducerea consumului de metal(recuperarea deseurilor) si sporirea calitatii(control pe parcursul operatiilor si la sf.confectionarii armaturilor,mecanizarea si automatizarea operatiilor) Atelierul de confectionat armaturi trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte : 1) Asigurarea spatiului acoperit pt toate operatiile de prelucrare; 2) Operatiile sa se desfasoare in flux continuu,fara incrucisari sau intoarceri; 3) Folosirea la maximum a utilajelor de mare productivitate cu inalt grad de mecanizare si automatizare; 4) Utilizarea sudurii prin puncte la asamblare; 5) Dotarea atelierului cu platforme exterioare pentru depozitare si cu mijloace de transport si manipulare adecvate.Depozitele vor asigura o capacitate de depozitare pentru minim 10 zile; 6) Amplasarea se va face ca sa fie deservit de o retea de drumuri si o linie de cale ferata; 7) Atelierele de mica capacitate trebuie sa permita modificarea liniilor tehnologice cat mai usor.

COMPONENTII BETONULUI Agregate pentru betoane


GENERALITI Agregatele sunt materiale granulare naturale sau artificiale care se folosesc la prepararea mortarelor i betoanelor de ciment i la alte lucrri de construcii. In general agregatele in starea for naturala, nu se pot folosi, decat la betoane de clase inferioare si in nici un caz nu corespund conditilor tehnice si cerintelor standardizate. Agregatele ocup cel puin 75% din volumul betonului i de aceea calitatea acestora influeneaz direct caracteristicile de rezisten i durabilitatea betonului. Agregatul este un material mult mai ieftin dect cimentul i de aceea este avantajos s aib o pondere ct mai mare n compoziia betonului.

Prepararea betonului
Betonul este un amestec format din agregate, ciment si apa, acestea din urma, intrand in reactie chimica, produc hidratarea compusilor mineralogici ai cimentului, rezultand compusi gelici si cristalini, care leaga agregatele, formand o structure compacta. rezistenta la solicitari mecanice si fizico - chimice. Din punct de vedere al varstei, se disting trei categorii de beton si anume: - beton proaspat, adica in starea in care se afla acesta, din momentul prepararii si pana la terminarea punerii in opera; - beton in curs de intarire, reprezentand starea din momentul terminarii punerii in opera (inceputul prizei) si pana la atingerea unei rezistente. egala cu cel putin marca prescrisa; - betonul intarit corespunzand starii de dupa atingerea varstei limita a betonului intarit.

13

Compozitia betonului, stabilirea retetei Pentru prepararea betonului, se procedeaza intai la stabilirea compoziliei ( retetei ) betonului, adica a proportiilor in care intra materialele componente: agregatele, cimentul, apa si eventual aditivii. in compozitia betonului. Compozitia betonului, trebuie astfel stabilita incat se permita o turnare si o compactare comode, sa asigure rezistenta structurii si durabilitatea ei in timp, cu utilizarea unui dozaj cat mai redus de ciment. Se determina in functie de : - gradul de omogenitate, apreciat de a fi realizat la prepararea betonului; - clasa (marca) betonului; - caracteristicile elementelor: - dimensiunea minima a sectiunilor,desimea armaturilor, etc.; - conditiile de transport; - conditiile de compactare; - conditiile de intarire, si exploatare ale betonului. Dozarea materialelor componente ale betonului. Dozarea componenplor betonului, se face cu mijloace speciale, numite dozatoare, care e pot clasifica: - dupa modul dozarii, - in volum, volumetrice, - sau in greutate, gravimetrice; - dupa comenzile dozatorului, - in dozator manual, semiautomat si automat; - dupa modul de functionare, - cu functionare ciclica, sau continua. Dozarea agregatelor. Dozarea agregatelor, se face gravimetric. admitanandu-se abateri de 3 % Dozarea cimentului. Dozarea cimentului se face gravimetric, admitandu-se abateri de cel mult 2 % In cazurile mentionate la punctul precedent, in care se admite dozarea volumetrica a agregatelor, cimentul se poate doza fie cu sacul, (in cazul livrarii acestuia in saci), fie cu ajutorul cutiilor etalon. Dozarea apei si aditivilor. Dozarea apei se face cu dozatoare automate, sau cu contoare, abaterea maxima admisa , fiind de 2%. In cazul defectarii acestora si pana la repararea, sau inlocuirea lor. dar numai pe un interval de maximum 5 zile, precum si pentru lucrari de volum redus. dozarea se poate face cu recipienti gradati. Nu este admisa dozarea apei prin apreciere

Dozarea aditivilor se face pe baza prescripliilor speciale. In cazul folosirii acestor adausuri active, o parte din apa de amestecare, va fi introdusa prin solutiile diluate ale acestor adausuri si deci, se va scadea din cantitatea care se introduce prin dozatorul betonierei; abaterea maxima admisa. la dozarea aditivilor, este de 5 %, substanta solida, din dozajul de ciment
Protejarea betonului dupa turnare. La protejarea betonului dupa turnare precum si la realizarea tratamentelor, sunt necesare: - stropitori; - furtun de cauciuc; - rogojini; - prelate; - folii de polietilena.

Malaxarea (amestecarea) betonului.

14

Prin malaxare, trebuie sa se asigure realizarea unui amestec cat maj omogen. adica amestecarea intima a agregatelor, a cimentului si a apei, precum s i eventual a adausurilor, scop in care este necesar ca traiectorile diferitelor particule ale materialelor componente ale betonului, sa se intalneasca intre ele cat mai frecvent. Amestecarea betonului se face, in prezent mecanizat, folosindu-se mijloace de munca numite malaxoare sau betoniere. Acestea pot fi clasificate dupa: - continuitatea procesului de amestecare; - sistemul (metoda) de malaxare. Dupa continuitatea procesului de amestecare, malaxoarele pot fi : - cu amestecare ciclica (periodica); - cu amestecare continua. Dupa sistemul (metoda) de amestecare a componenlilor, malaxoarele se impart in urmatoarele grupe principale: - cu amestecare prin cadere libera - cu amestecare fortata; - cu amestecare combinata, (prin cadere libera si fortata, amestecare prin cadere libera si vibrare, sau amestecare forlata si vibrare). Prepararea centralizata a betonului

Prepararea centralizata, sporeste eficienta economica a instalatilor izolate (aferent fiecarui obiect in executie), prin posibilitatea mecanizarii depozitelor, a transportului materialelor. utilizarii la capacitate a statiei, reducerii manoperei. cresterii productivitatii muncii, etc. O centrala de beton trebuie sa asigure receptia si gospodarirea materialelor componente ale betonului. prepararea betonului conform retetei stabilite, drijarea transporturilor de beton la beneficiari, garantarea si certifcarea calitatii betonului livrat.
Pentru asigurarea procesului tehnologic, cu ciclu complet, la centralele de beton sunt necesare urmatoarele sectii: - depozit de agregate, cu instalatii de primire, distribuire. evacuare incalzire; - depozit de ciment, cu instalatie de incarcare - descarcare si transport la silozul de alimentare a turnului de preparare; - turnul de preparare, (amestecare), alcatuit din buncare pentru agregate s ciment, rezervor pentru apa, recipient pentru adausuri, dozatoare, malaxoare si buncare pentru incarcarea betonului proaspat, in mijloacele de transport; - instalatii pentru prepararea solutilor, de aditivi si a adausurlor; - laborator central, pentru stabilirea,calitatii materialelor componente ale betonului si a calitatii betonului proaspat; - instalatii speciale, pentru alimentare cu apa, producerea aburilor. instalatie pneumatica, instalatie electrica de actionare si comanda, etc.

Centrale de beton Centralele de beton se pot clasifica: - dupa gradul de mobilitate la transport si montare - demontare, in: - centrale mobile: - centrale semimobile; - centrale fixe; - dupa schema tehnologics de organizare. in: - centrale de beton intr-o treapta; - centrale in doua trepte; -dupa modul de aclionare, pot fi:

15

- centrale mecanizate, cand lucrarile de preparare a betonului se executa mecanizat - centrale automatizate, cand toate operatiile de dozare, amestecare si descarcare se executa automat. Operatia de transport trebuie sa se desfasoare astfel incat sa se pastreze intacta compozitia betonului, prin evitarea - scurgerii laptelui de ciment. folosind mijloace de transport etanse - influenta agentilor atmosferici,(vans, ploaie. arsita). care ar putea sa-i modifice cantitatea de apa din amestec. Pomparea betonului

Folosirea rationale a pompelor pentru transportul betonului, depinde in mare masura de conditiile de la obiectul in constructie. Pomparea betonului, se poate executa cu utilaje, care dupa gradul de mobilitate pot fi : - fixe, (stationare); - tractate; - autopropulsate. Punerea in opera a betonului
Prin punerea in opera a betonului, se intelege ansamblul de operatiuni prin care. betonul se introduce in cofraje. (turnarea betonului) si se compacteaza. Modul de turnare, ca si procedeul de compactare, depinde in principal, de: - tipul elementului de constructie, (stalp, perete, placa. grinds, etc.), - caracteristicile betonului proaspat, (consistenta, lucrabilitate); - mijloacele de munca utilizate, (pentru transport si pentru compactare). Turnarea betonului, (betonarea), se face de regula direct din mijlocul de transport. iar solutia tehnologica poate fi: a) industrializata cand turnarea se face : - direct din mijloacele de transport (autobetoniera, autoagitator, sau autobasculanta); Cand betonul cade de la inaltimi mai mari de 2-3m, poate produce deformarea armaturilor, si in consecinta se indica utilizarea jgheburlor sau a hobotilor - cu macara echipata cu bena - cu transportor cu banda rulanta - prin pompare b) semimecanizata sau manuala,cand turnarea se face - cu mijloace de inventar de mica mecanizare: - pentru transportul pe orizontala. - cu roabe, tomberoane, vagonete, dumpere pitice; - transportul pe verticala. - cu boburi, ascensoare, macarale fereastra sau macarale Pionier; - cu boburi sau ascensoare echipate cu chible si jghiaburi: - prin lopatare.

16

Reguli tehnologice de betonare

Betonarea trebuie astfel organizata, incat transportul, turnarea si compactarea betonului, sa se realizeze inainte de inceperea prizei cimentului, pe cat posibil fara intreruperi, iar betonul sa umple complet formele in care este turnat si sa inglobeze armatura, (in cazul betonului armat). Betonul trebuie sa fie pus in opera in max. 15min. de la aducerea lui la locul de turnare; - se admite un interval de max. 30 min. ,numai in cazul in care durata transportului este mai mica de o ora. Inaltimea de cadere libera a betonului la turnare, trebuie sa fie cat mai redusa in vederea evitarii segregarii externe. Pentru a putea fi compactat, betonul se toarna in straturi, (de regula orizontale) in elementele de constructie.; fac exceptie elementele ce se compacteaza pe mese, sau reazeme vibrante , la care se umple complet tiparul. Betonarea se face fie in strat continuu, fie in trepte, tinand seama de: - capacitatea efectiva de preparare, transport si punere in opera a betonului: - durata maxima admisa, pentru acoperirea cu un nou strat. sau o noua treapta de beton: - grosimea treptei. (max. 50 cm); - numarul de trepte suprapuse.
Rosturi tehnologice de lucru
Turnarera betonului, se face continuu, Intre doua rosturi tehnologice de lucru, date prin proiect, orice alte Intreruperi se considera accidentale. Rosturile de lucru se stabilesc pe baza unor reguli care tin seama de: - zonele de eforturi minime; - grosimea elementului de constructie care se toarna; - marimea suprafetei; - directia contractiilor; - modul in care apare rostul, pe fata vazuta a betonului; - la cadre, turnarea se va face pe cat posibil fara intreruperi, iar atunci cand nu pot fi evitate, acestea, se vor amplasa in zonele de momente minime pentru elementele structurale; - la placi, rostul de lucru, va fi paralel cu armatura de rezistenta, sau cu latura cea mai mica a placii, la 1/5 _ 1/3 din deschidere, masurata de la reazem; - Ia bolti si arce, se pot admite rosturi de lucru, perpendiculare pe directoare. impartindu-se bolta sau arcul, in boltari, dispusi simetric fata de cheie., nu se admit rosturi in plan orizontal, care ar putea deschide cheia arcului, fg. 5.24; - la placile curbe subtiri, nu se admit rosturi de lucru, turnarea betonului. facandu-se simetric fata de ax si fara intrerupere; Durata maxima admisa la intreruperea betonarii, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca momentul de incepere a prizei cimentului folosit; in lipsa unor determinari de laborator, acest moment se va considera 2 ore de la prepararea betonului, in cazul utilizarii cimenturilor cu adaosuri si 1,5 ore, in cazul folosirii cimenturilor obisnuite.Rosturile tehnologice de lucu vor fi realizate, tinandu-se seama de urmatoarele reguli: 17

- suprafata rosturilor la stalpi si grinzi. va fi perpendiculara pe axa acestora. iar la placi si pereti, perpendiculara pe suprafala acestora; - suprafala rostului va fi curatata, indepartandu-se betonul ce nu a fost bine compactat, precum si pojghita de lapte de ciment; - la rosturile verticale, care nu au fost realizate cu tabla expandata, suprafala acestora se va prelucra prin spiluire (fac exceptie placile); - imediat inainte de turnarea betonului proaspat, suprafala rosturilor va fi spalata cu apa.

Betonarea pe timp friguros


Daca lucrarile de betonare se desfasoara pe limp friguros, trebuie sa se tina cont de suplimentul de energie necesar, prin luarea unor masuri speciale. Unele lucrari de betonare ar trebui chiar evitate a se executa, in perioada cea mai friguroasa a anului, (tab. 5.18.), iar altele sa fie admise cu unele masuri de proteclie, (tab. 5.19.) Lucrari, a caror executie se propune a fi evitata, in perioada (15.XI 15.II) 1.Tumarea betonulu armat. in lucrari supraterane exterioare ca: stalpi. grinzi. plansee. pereti diafragme. turnuri de racier,castele de apa, rezervoare. 2.Turnarea betonului armat la constructii executate cu cofraje glisante 3.Tumarea betonului armat la lucrari exterioare, sub cota zero, in elemente subtiri: canale de cable,camine 4.Turnarea betonului simplu sau armat. in platforme exterioare, sau drumuri 5.Turnarea betonului in elemente prefabricate deschise, (cu exceptia cetor turnate in cuve de tratament chimic)

Betonarea pe timp foarte calduros


Pe timp foarte calduros, este necesar sa se ia masuri de protejarea betonarii, pentru a evitarea evaporarii apei de amestecare, cauza principals a aparitiei contractillor si fisurilor. Masuriile necesare a se lua, pana la turnare, sunt: - reducerea distantelor de transport, a stationarilor pe traseu, a transbordarilor. acoperirea betonului din autobasculante si bene, ca si evitarea utilizarii unor cantitati mari de parte fina, in cornpozitia betonului. Masurile ce se impun, dupa turnarea betonului, sunt: - protejarea impotriva evaporarii rapide a apei din beton, care se face prin stropirea cofrajelor cu apa, acoperirea betoanelor cu prelate care se uda periodic, acoperirea cu folii de polietilena, sau in cazul elementelor orizontale, acoperirea cu nisip care se mentine umed, 3...7 zile dupe turnare. La elementele de suprafata, de tipul placilor. la care procesul de evaporare a apei este mai pronuntat, se pot aplica pe suprafata betonului, pelicule din emulsii sau solutii rasinoase ori parafinoase, suple si aderente, care sa izoleze betonul de mediul ambiant, asigurand o hidratare lenta a componentilor cimentului.

Protejarea betonului dupa turnare


Betonul va trebui protejat dupa turnare, contra actiunii unor agenti exteriori. Daca se considera conditii normale de intarire a betonului, umiditatea de 65 % 5% si temperatura de 20C 2C , atunci: uscaciunea, vantul, temperatura ridicata, insorirea directa si puternica a suprafefelor betonului, ploile, precum si socurile date de circulapa oamenilor, depozitarea materialelor, etc., au efecte daunatoare asupra calitatii betonului. 18

VI. Lucrrile de zidrie 1. Zidria este un element de construcie alctuit din pietre naturale de orice form, sau din piese artificiale de form regulat, aezate dup anumite reguli, nelegate, sau solidarizate ntre ele cu un material sau cu piese de legtur, capabile s preia i s transmit ncrcri. Principalele clasificri ale zidriilor sunt: a) dup proveniena materialelor: naturale ; artificiale. b) dup funciunea pe care o ndeplinesc n construcie : zidrii portante (perei portani, stlpi, arce, boli, etc.); zidrii neportante (perei despritori, perei de protecie, perei izolatori, perei, de umplutur etc.); c) dup structura zidriei: zidrie simpl, care se realizeaz dintr-un singur material de baz, exceptnd pe cel de legtur; zidrie combinat, care se obine din dou sau mai multe materiale de baz i material de legtur; zidrie armat, care pe lng materialul (materialele) de baz i de legtur conine i armtur; zidrie mixt, alctuit din materiale de baz, materiale de legtur i beton simplu; zidrie complex, format din materiale de baz, materiale de legtur i elemente din beton armat (stlpiori, centuri, buiandrugi etc.).

Din punct de vedere al rolului pe care l poart n cadrul zidriei, materialele se pot mpri n: materiale de baz; materiale de legtur; materiale auxiliare.

a) Piatra natural - provine din cariere sau balastiere b) Crmizi i blocuri de pmnt nears c) Crmizi i blocuri artificiale arse - crmizi pline - crmizi sau blocuri cu goluri verticale
- crmizi sau blocuri cu goluri orizontale

d) Blocuri sau placi artificiale nearse


blocuri din beton cu agregate uoare din scorie bazaltic, zgur expandat etc.; plci sau blocuri din beton celular autoclavizat plci din ipsos sau fosfogips n amestec

e) Sticla

19

Materiale de legtur Piese metalice. n cazul zidriilor din piatr de talie, legturile metalice sunt realizate din
piese de oel sub forma de scoabe, dornuri sau plcue n coad de rndunic. Mortarele sunt amestecuri bine omogenizate de liani, agregat fin, ap i n unele cazuri aditivi 3. Cnd materialele n buci sunt legate ntre ele cu mortar sau past, ele se aeaz distanat. Distana dintre doua blocuri (buci) alturate sau suprapuse, umplute cu mortar sau past, poart denumirea de rost. Rosturile se pot clasifica astfel: a) Dup poziia pe care o ocup n zidrie: - rosturi orizontale amplasate ntre dou rnduri i care rmn vizibile pe toat lungimea zidriei; - rosturi verticale transversale amplasate ntre piesele unui rnd pe nlimea acestuia i care intersecteaz zidria pe direcia transversal; - rosturi verticale longitudinale amplasate ntre piesele unui rnd pe nlimea acestuia i care intersecteaz zidria pe direcia longitudinal; b) Dup modul n care sunt executate: - rosturi drepte (la fa); - rosturi convexe; - rosturi concave; - rosturi teite; - rosturi teite intrate ; - rosturi teite ieite. Zidria se comport bine la solicitrile de compresiune, dar mult mai slab la cele de ntindere, forfecare i ncovoiere.

VII. Tehnologia proceselor de executare a zidriilor 1. Zidria din piatr natural neprelucrat se ntrebuineaz la fundaii, perei, socluri, ziduri de sprijin, mprejmuiri, drenuri etc. Ca material se folosete piatra de carier sau bolovanii de ru. Acestea nu se prelucreaz, ns nainte de punerea lor n lucrare se cur de impuriti (pmnt, muchi etc.) i se bat uor cu ciocanul pentru a se ndeprta prile fisurate. Tehnologia de executare a zidriilor din crmizi i blocuri ceramice arse. Piesele folosite la acest tip de zidrie sunt crmizile pline i crmizile sau blocurile ceramice arse cu goluri, realizate n mai multe tipo-dimensiuni. Dup modul de aezare a pieselor, zidriile pot fi pline, la care piesele sunt aezate fr spaii goale ntre ele i cu goluri, la care piesele sunt aezate astfel nct s se creeze n interiorul elementului goluri. n raport cu funciunea pe care o ndeplinete elementul de zidrie, grosimea acestuia, poate fi de: - crmid zidria are pe grosime un singur ir de crmizi aezate pe muchie; - crmid zidria are pe grosime un singur ir de crmizi aezate n lung;
20

- 1 crmid zidria de crmid se poate realiza n dou sisteme; avnd pe grosime, alternativ, dou iruri de crmizi n lung i respectiv un ir de crmizi aezate n curmezi, sau numai un ir de crmizi aezate n curmezi; - 1 crmizi zidria de crmid are pe grosime un ir de crmizi aezate n lung i un ir de crmizi aezate n curmezi, care alterneaz la fiecare rnd; - 2 crmizi zidria de crmid are pe grosime, alternativ, dou iruri de crmizi aezate n lung i un ir de crmizi aezate n curmezi i respectiv dou iruri de crmizi aezate n curmezi. 2. Zidria complex este o zidrie ntrit, la intervale (distane) determinate prin calculul, sau constructiv, cu elemente din beton armat monolit verticale (stlpiori, sau orizontale (centuri, buiandrugi), care-i sporesc rezistena (capacitatea portant). Stlpiorii se dispun n funcie de gradul de seismicitate al zonei, n puncte caracteristice ale cldirii cum ar fi: colurile tronsonului, capetele diafragmelor din zidrie, intrnduri la logii, colurile, ramificaiile i ncrucirile de ziduri etc. Centurile se realizeaz din beton armat monolit i sunt continue pe toi pereii portani. Din punct de vedere tehnologic, centurile se pot realiza : - o dat cu turnarea planeelor, n cazul celor monolite ; - ulterior montrii planeelor, n cazul celor prefabricate. Zidriile armate sunt acele zidrii n masa crora sunt nglobate armturi din oel-beton, dispuse n rosturi pe toata lungimea elementului, sau local (fig. 45). n unele cazuri armturile se pot dispune pe feele exterioare ale elementului. Zidriile mixte sunt realizate din mai multe materiale n scopul mbuntirii anumitor proprieti ale ansamblului (rezistene mecanice, rezisten termic, comportarea la intemperii, estetic etc.). Dintre principalele combinaii se pot meniona: piatr i beton, crmid i beton, piatr + crmid+beton, b.c.a. i beton, b.c.a. i crmid etc. VIII. Lucrrile de montare a elementelor prefabricate 1. n condiiile creterii continue a volumului de construcie industriale, civile i de locuit, un rol major joac metoda industrial de construcie din elemente prefabricate. Construcia industrial permite de a transforma antierele de construcie n antiere de montaj, n cadrul crora se realizeaz asamblarea mecanizat a cldirilor i edificiilor din elemente produse la uzinele specializate Montarea construciilor este un proces complex industrial mecanizat de executare a cldirilor i edificiilor din construcii prefabricate sau elemente. Cu ct mai mare este nivelul de finisare a construciilor, cu att mai mic este
21

volumul de lucru i timpul de realizare a obiectelor de construcie la antierul, cu att mai mic este volumul lucrrilor pregtitoare. Procesul complex de montare a construciilor const din procesele i operaii simple: de transportare, pregtitoare (auxiliare) i de montare. Procesul de montare propriu zis const din: agarea, ridicarea, instalarea n poziia de proiect, verificare i fixare temporar; protecia anticoroziv a elementelor construciei sau pieselor mbinrilor; fixarea final a construciilor. n complexul lucrrilor de realizare a cldirilor i edificiilor montarea construciilor se execut n dou etape: montarea construciilor infrastructurii (fundaii, reazeme, canale) executat n perioada lucrrilor ciclului zero; montarea construciilor suprastructurii (carcasele portante a cdirii, planeele, contravntuiri, construcii de ngrdire, perei despritori, scrilor , podestelor). Ultima este etap de baz la edificarea cldirilor prefabricate. Montarea construciilor ncep numai dup trasarea instrumental a axelor, verificare a cotelor i poziiei n plan a suporturilor i elementelor nglobate. Montarea construciilor se realizeaz prin metoda fluxului cu mecanizarea maximal a lucrrilor de transportare, pregtitoare i de montare. X. Tehnologia proceselor de izolare a construciilor 1. Construciile cldirilor i edificiile din materiale poroase (beton, crmid, etc.), aflate sub aciunea umiditii, sunt protejate prin acoperiri din materiale hidrofuge. Aceste acoperiri se numesc hidroizolaii, dar executarea lor lucrrile de hidroizolare Hidroizolaiile sunt clasificate dup urmtoarele criterii: dup locul amplasrii: - n spaiu n aer liber, - subteran i submersat; - n plan vertical, orizontal i nclinat; - n corpul construciei exterioar i exterioar; dup destinaie mpotriva infiltrrii apei, termo- i hidroizolaie; dup modul de executare prin vopsire (grosimea de 5 mm); prin tencuire (prin lipire), include torcretul, acoperiri cu ciment, asfaltice, etc., prin ncleiere (din materiale n soluri i pelicule), monolite, impregnate, prin injectare, de umplutur (din nisipuri i prafuri hidrofobe), din prefabricate (din foi i elemente profilate); dup tipul materialului din ciment, asfaltice, bitum, din polimeri i metalic; dup construcia ntr-un strat i n multe straturi, armat i nearmat, cu strat de protecie i fr, n pan sau de compensare; de ventilare. Hidroizolaiile pot fi rigide i plastice. La cele plastice se ataeaz izolaii prin lipire, prin vopsire, ncleiere i monolite, la cele rigide acoperiri din ciment-nisip, asfaltice, prin tencuire i din foi.
22

2. Hidroizolarea prin vopsire se utilizeaz, n principal, pentru protecia construciilor de umiditate capilar. Stratul de baza pentru izolaie trebuie s fie continuu, nivelat i rigid. Hodroizolarea se realizeaz prin aplicare uniform a masticului bituminos rece sau fierbinte pe suprafaa izolat n, cel puin, dou straturi i, de asemenea, masticurilor preparare n baza gudroanelor sintetice.
Hidroizolarea prin tencuire cu mortar de ciment-nisip se utilizeaz pentru protecia construciilor rigide, rezistente la fisurare, asupra crora n procesul de exploatare nu acioneaz sarcini dinamice. Izolarea se execut dup tasarea complet a edificiului. Pentru prepararea mortarului de ciment-nisip se utilizeaz cimentul rezistent la ap fr contracie, ciment rezistent la ap expansiv sau ciment Portland cu adausuri hidraulice i compresiune. 3. Izolaie termic n form final, numit construcie termoizolant, include n sine stratul de termoizolare, acoperire de protecie, elementele de fixare, dar n caz de necesitate hidroizolare i acoperire anticoroziv. De obicei, construcia termoizolant ea denumirea dup tipul materialul stratului de baz de izolare. 4. La momentul nceperii lucrrilor de izolare trebuie s fie finalizate lucrrile de montaj, ? i de sudare. n afar de aceasta, este necesar de instalat echipamentul de proiect (console, mufe de cuplare, suporturi . a.), sprijinire pentru termoizolare. Suprafeele metalice trebuie de uscat, curit de rugin i impuriti, dar n caz necesar i de protejat de corozie. 5. Executarea hidroizolaiilor. La temperaturi negative a aerului exterior covoarele acoperirilor cu unul sau multe straturi din ruberoid, pergamin, carton bitumat se ncleie pe mastici bituminoase sau gudronate i nu pe cele polimerice. n condiii de iarn utilizare larg are hidroizolarea din mastici, care se execut din straturi de mastic bituminoas fierbinte, bitum-cauciuc, bitum-polimer. Armarea cu materialele cu fibre sticloase mresc durabilitatea i sigurana acoperirii. Executarea termoizolaiilor. Realizarea acoperirilor cu utilizarea componentelor cu coninut de ap i de asemenea, masticii asfaltice rece este posibil la temperatura nu mai joas de +5C. Mastic bituminoas fierbinte poate fi utilizat la temperatura pn la -20C meninnd temperatura ei la nivelul necesar. Materialele n suluri pn la utilizare trebuie depozitate n ncperi nclzite i la locul de punere n oper livrate n containere izolate. Toate materialele trebuie protejate de intemperii.

XI. Tehnologia proceselor de executare a acoperiurilor


1. Destinaia de baz a nvelitorii este protejarea cldirilor i edificiilor de intemperii, vnt, aciunii razelor solare i temperaturii.

23

nvelitorile trebuie s fie impermeabile, rezistente la ap, nghe-dezghe, ermetice i rezistente, pentru a prelua eforturile de la greutatea zpezii i aciunii mecanice n timpul reparaiilor. 2. nvelitoarele din materialele rulante au cptat o rspndire larg n construcii industriale, civile, de locuit i agricole. Aceste acoperiuri posed un ir de avantaje: masa proprie mic, impermeabile la ap, conductibilitate sczut, posibilitatea utilizrii la pante maximale i nule (orizontale), i de asemenea forma materialelor comod pentru executarea rapid a lucrrilor (fii lungi nfurate n rulou). Dezavantajele de baz a nvelitoarelor din materiale rulante pot fi numite inflamabilitatea i rezistena mecanic sczut. Executarea nvelitoarelor din mastici permit mecanizarea lor complet. Emulsii i mastici se pregtesc centralizat i se livreaz la antier n ambalaje speciale. Manopera executrii nvelitoarelor din mastici este mai mic i costul lor este mai mic, ca celor rulante. nvelitoarele din mastici pot fi nearmate, armate cu steclo-materiale sau fibre de sticl i combinate cu stratul de protejare din materiale rulante. 3. igl se utilizeaz pentru realizarea acoperiurilor cldirilor de locuit i agricole. Dup destinaia sa, se deosebete igla obinuit i de coam. igla obinuit se utilizeaz pentru nvelirea pantelor acoperiurilor, dar cea de coam pentru realizarea muchiilor i a coamei. La igl obinuit se atribuie igla din argil ars (plan, cu flanuri i presat, olan) i igla din ciment cu flanuri. igla plan se aeaz n dou straturi sau n forma de solzi, dar cea cu flanuri ntr-un singur strat. Acoperiurile din igl sunt trainice n timp, rezistente la foc i la nghedezghe; nu necesit cheltuieli mari la pstrare i exploatare. i totui aceste acoperiuri se deosebesc prin pante cu nclinare mare i greutate proprie mare. Din aceast cauz este important de a tras o deosebit atenie construciilor portante a acoperiului (cpriorilor).

La executarea acoperiurilor din foi de azbociment sunt utilizate foi ondulate cu profilul obinuit (marca BO) i cu profilul armat (marca -175-, -200-, -1 i -2), foi ondulate cu 7 unde cu profilul mediu (marca CB40), foi ondulate cu 5 unde cu profilul unificat (marca -6- i -7,5-) i de asemenea foi plate. Foile ondulate din azbociment BO, CB-40, -6- sunt folosite pentru acoperiurile cldirilor de locuit, administrative i de locuit; -1, -2, -175, -200- i -7,5- la cldirile industriale.
24

Tehnologia executrii acoperiurilor din foi ondulate cu profil obinuit de marca BO. Acoperiurile cldirilor proiectate se adopt de o form simpl cu o pant sau dou. Acoperiurile arpante pentru cldirile de locuit i administrative se execut cu o pant minim admisibil (33%). Executarea asterelei din ipci. Ca baz pentru nvelitorii din foi ondulate BO servete astereala din ipci de lemn 6060 mm. n calitate de grind de corni se ipc obinuit 6060 mm cu instalarea la reazeme a garniturilor cu grosimea de 6 mm. Grinzile se distribuie i se fixeaz n direcia de la corni la coama acoperiului.
nvelitoarele din tabl zincat. Dup regulile tehnice de utilizare econoam a metalului n construcii se interzice utilizarea tablei de oel pentru acoperirea cldirilor industriale, administrative i de locuit. Permisul de a utiliza tabla zincat pentru executarea elementelor sus numite se lmurete prin faptul, c acest material de nvelire este durabil i rezistent la aciunile fizico-chimice. Tabla zincat se utilizeaz pentru nvelirea acoperiurilor cldirilor istorice i unicale n timpul reparaiilor capitale. n celelalte cazuri, tabla zincat se utilizeaz pentru reparaia instalaiilor de scurgere a apelor atmosferice, proeminenilor arhitectonice i cldirilor de faad, executarea diferitor aprtoare, cptuelilor consolelor de corni i fronton.

XII. Tehnologia lucrrilor de finisare


Clasificarea tencuielilor. Tehnologia lucrrilor de tencuial. Tencuial este un strat de finisare a suprafeelor diferitor construcii, cldiri i edificii, care niveleaz acestea suprafee sau atribuie lor anumit form i textur, dar, n unele cazuri, i proprieti speciale. Toate tipurile de tencuieli se mpart n cele monolite i cele uscate. Tencuial monolit se realizeaz prin aplicarea pe suprafa prelucrat a mortarului de tencuial, tencuial uscat prin placarea suprafeelor cu foi de tencuial uscate prefabricate. Tehnologia lucrrilor de placaj. Plajele se utilizeaz pentru finisarea suprafeei exterioare a cldirii i interioare. n funcie de materialele utilizate placajele pot fi: din materiale naturale (piatr de csui, granit, marmor, labrodorit) i din materiale artificiale. nainte de executare a lucrrilor de placare se pregtete suprafaa, se rostuiesc plcile, se verific orizontalitatea i verticalitatea suprafeelor; se cur suprafaa de praf, ulei i alte impuriti; suprafeele netede se zimuiesc i se traseaz poziia plcilor. Pardoseli i tehnologia de execuie. Pardoseli sunt partea cldirii care suport i contravine cu majoritatea aciunilor tehnologice i funcionale. Pardoseli constau din elemente funcionale i constructive: acoperire, strat intermediar, ap, fonoizolaie, hidroizolaie i baz. 25

Pardoseli finite monolite se execut din beton, mortar, mozaic. Pardoseli din beton se execut pe suprafa curat i grunduit cu lapte de ciment. Tehnologia de executare a acestor pardoseli difer de tehnologia de executare a straturilor de suport din beton prin operaiile adugtoare care au scop de a mri rezistena mecanic a suprafeei i de a finisa aceast suprafa. n caz de necesitatea ameliorrii rezistenii mecanice se execut lefuirea ei i mbibarea stratului cu sticla solubil, iar peste o zi cu alt substan chimic clorur de calciu. lefuirea se execut cu maini electrice cu pietre abrazive. Pardoseli din scndur se execut din scnduri de grosime de 29 sau 37 mm cu faluri i muchii. Pardoseli la parter se instaleaz pe stlpuori de crmid. ntre stlpuor i grinda de suport se execut hidroizolaia din carton bitumat. Tehnologia executrii pardoselii din scnduri: se pregtete suprafaa de suport; se instaleaz grindele de suport la distanele indicate n proiect (pe foi de fibr de lemn). Grinzile se instaleaz perpendicular pe direcie razelor solare. Dup instalarea grinzilor cu rigl de verificare se verific poziia n plan a lor; se execut pardoseala finit din scnduri. Fixarea scndurilor se ncepe din colul cel mai ndeprtat i merge spre ieire (fixarea se execut cu cuie). Prima scndur este instalat cu 15-20 mm de a perete. Urmtoarele scnduri se instaleaz compact lng cea precedent. Strngerea scndurilor una de alta se efectueaz cu pan. Dup executarea pardoselii la perei se fixeaz plinta. Pardoseli din scuturi de parchet. Scutul de parchet este confecionat n condiii de uzin i const din dou straturi: stratul inferior din scnduri (strat de suport) i stratul superior din parchet. Aceste pardoseli se execut ca i cele din scnduri. Scuturile se fixeaz de grinzile de suport cu cuie. n caz de necesitate suprafaa finit se lefuiete cu maina de lefuit parchet. Pardoseli din parchet. Pardoseli din parchet se instaleaz pe suprafaa superioar a pardoselii i se fixeaz cu cuie (n caz cnd aceasta este executat din lemn) sau se instaleaz pe mastic bituminos fierbinte sau rece sau clei PVA pe suprafaa executat din mortar. n cazul ncleierii pe mastic suprafaa se grunduiete. Pardoseli din parchet pot avea diferit form a desenului. Mai des sunt utilizate urmtoarele scheme de amplasare: n spic, n ptrate i de-a lungul. Cnd parchetul se amplaseaz n ptrate i de-a lungul lucrrile pentru instalarea lui se ncep de la peretele cel mai ndeprtat de la ieire i merge spre ieire. n cazul amplasrii parchetului n spic instalarea se ncepe de la mijloc. Pentru aceasta se traseaz longitudinala de simetrie i de-a lungul ei se ntinde aa. Pardoseli din placi. Aceste pardoseli se execut din plci de ceramic, plci de polivinilclorit, plci din piatr natural i din beton. Teracota se amplaseaz pe un strat de mortar cu grosimea de 10 15 mm. Mai nti se traseaz rndurile repere. Plcile din polivinil-clorit se execut ca i cele din parchet prin ncleierea plcilor pe ap de mortar prealabil grunduit, pe mastic bituminos sau pe clei PVA. Pardoseli din plci de piatr natural se execut pe un strat de mortar cu grosimea de 20 30 mm. Pardoseli din materiale sintetice n suluri. Cele mai rspndite materiale n suluri utilizate pentru acoperirea pardoselilor sunt linoliumuri sintetice. Procesul de instalare a linoliumului include urmtoarele operaii: croire, fixarea marginilor i ncleierea. nainte de executare a lucrrilor baza se cur de praf i impuriti; apoi pe suprafaa ei se aplic soluia de grunduire. Dup uscarea 26

grundului pe suprafaa bazei se aterne linolium i se instaleaz n poziia de proiect. Apoi jumtate din rulou se rostogolete, se aplic mastic n locul amplasrii lui i se aterne napoi cu ndesarea concomitent. Apoi se repet aceleai operaii cu a doua jumtate. Dup ncleierea linoliumului pe ntreag suprafa se fixeaz plint pe perimetrul ncperii.

27