Sunteți pe pagina 1din 56

Sport City Tower, Doha (Qatar)-planşee mixte

ELEMENTE MIXTE OŢEL-BETON


ELEMENTE MIXTE OŢEL-BETON

PLANŞEE STÂLPI

GRINZI
MIXTE

DALE MIXTE

2
ELEMENTE MIXTE OŢEL-BETON

GRINZI MIXTE OŢEL-BETON


• GRINZI METALICE LAMINATE SAU CU SECŢIUNE COMPUSĂ
• PLĂCI DIN BETON ARMAT

DALE MIXTE OŢEL-BETON


• GRINZI METALICE LAMINATE SAU CU SECŢIUNE COMPUSĂ
• DALE DIN TABLĂ CUTATĂ ŞI BETON

STÂLPI CU SECŢIUNE MIXTĂ OŢEL-BETON


• SECŢIUNI ÎNCHISE/DESCHISE DIN OŢEL ÎNGLOBATE
PARŢIAL/TOTAL ÎN BETON

3
AVANTAJELE
SECŢIUNILOR MIXTE OŢEL-BETON

Avantajele secţiunilor compuse oţel-beton:


modul favorabil de solicitare a celor două
materiale;
reducerea consumului de oţel comparativ
cu grinzile metalice şi reducerea greutăţii
proprii în raport cu grinzile din beton;
reducere sensibilă a săgeţii;
reducerea înălţimii etajului clădirii sau o
creştere a spaţiului disponibil pentru
trecerea conductelor sau grinzilor.

4
MATERIALE
PENTRU ELEMENTE MIXTE OŢEL-BETON

GRINZI

TABLE
CUTATE
OŢEL
STÂLPI
MATERIALE
PENTRU ELEMENTE BETON
MIXTE OŢEL-BETON
CONECTORI
ARMĂTURI

5
MATERIALE
PENTRU ELEMENTE MIXTE OŢEL-BETON

OŢELURILE cele mai utilizate sunt de marcă S275 şi S355

Caracteristici mecanice pentru oţeluri, SR EN 10025-2


Grosimea nominală a elementului t [mm]
t 40mm 40mm t 80mm
Marca de oţel
fy fu fy fu
[N/mm2] [N/mm2] [N/mm2] [N/mm2]

S235 235 360 215 360


S275 275 430 255 410
S355 355 510 335 470

Carateristicile oţelului sunt:


• modulul lui Young: Ea = 210.000 [N/mm 2]; E
a
• modulul de elasticitate transversal : Ga = [N/mm2];
2 1 + νa
• coeficientul lui Poisson: νa = 0,3 ;
• densitatea oţelului: ρa = 7850 *kg/ m3] .

6
MATERIALE
PENTRU ELEMENTE MIXTE OŢEL-BETON

TABLELE CUTATE (profilate) se execută prin laminare la rece, dintr-o


bandă de tablă subţire laminată la cald care, în prealabil, a fost acoperită
cu un strat de zinc pentru a rezista la acţiunea factorilor corosivi.
Protecţia anticorosivă se realizează folosind numai tehnica de acoperire
prin galvanizare. Această protecţie este suficientă în cazul planşeelor
interioare din medii neagresive; pentru alte situaţii se aplică modificări
funcţie de condiţiile de exploatare. De regulă, tabla se protejează prin
zincare pe ambele feţe, consumul de zinc fiind de 275 g/m2, asigurându-
se o grosime a stratului de zinc de aproximativ 0.02 mm pe fiecare faţă.
 EUROCODE 4 recomandă grosimi de tablă cuprinse între 0.75 mm şi 2
mm (uzual între 1.0 mm şi 1.25 mm), deoarece grosimi mai mici de 0.75
mm necesită analize speciale referitoare la stabilitate şi coroziune.
 Lungimea tablelor cutate este de 10 20 m, iar lăţimile obişnuite sunt
între 650 1000 mm.
 Limita de elasticitate caracteristică a oţelului utilizat pentru
confecţionarea tablelor profilate f yp are o valoare cuprinsă între 280
N/mm2 şi 350 N/mm2.
 Clasele de calitate JR, JO, J2 şi K2 diferă între ele prin sudabilitate şi
valori prescrise pentru energia de rupere la încovoiere prin şoc.

7
MATERIALE
PENTRU ELEMENTE MIXTE OŢEL-BETON

Rezistenţele BETONULUI sunt în funcţie de clasa acestuia (ex: C30/37-


primul număr reprezintă rezistenţa la compresiune pe cilindru în MPa, iar
al doilea număr reprezintă rezistenţa pe cub corespunzătoare).

Clasa
betonului
NE 012-99
C12/15 C16/20 C20/25 C25/30 C30/37 C35/45 C40/50 C45/55 C50/60

Rezistenţa
betonului
Clasa: C 140-86 Bc15 Bc20 Bc25 Bc30 Bc35 Bc40 Bc50 Bc60 Bc60
Marca B200 B250 B300 B400 B450 B500 B600 B700 -
f ck [MPa] 12 16 20 25 30 35 40 45 50
f ctm [MPa] 1.6 1.9 2.2 2.6 2.9 3.2 3.5 3.8 4.1
f ctk0,05 [MPa] 1.1 1.3 1.5 1.8 2.0 2.2 2.5 2.7 2.9
f ctk0,95 [MPa] 2.0 2.5 2.9 3.3 3.8 4.2 4.6 4.9 5.3
τ Rd [N/mm2] - - 0.26 0.30 0.34 0.38 0.42 0.45 0.48

8
MATERIALE
PENTRU ELEMENTE MIXTE OŢEL-BETON

 În domeniul elastic, modificarea caracteristicilor betonului în


timp cauzate în principal de fluajul materialului, pot fi
considerate prin intermediul modulului de elasticitate Ec .
 Pentru luarea în considerare a fluajului betonului, în cazul
clădirilor (exceptând analiza globală a structurilor zvelte), este
suficient ca aria de beton, Ac , să fie înlocuită cu o arie
echivalentă de oţel, Ac n , unde n reprezintă coeficientul de
echivalenţă nominal egal cu:
n = Ea Ec'
unde:
 Ea este modulul de elasticitate longitudinal al oţelului,
 Ec' este modulul echivalent al betonului.
În cazuri obişnuite se acceptă în mod simplificat o valoare medie
Ec' = Ecm 2

9
MATERIALE
PENTRU ELEMENTE MIXTE OŢEL-BETON

ARMĂTURILE din beton pot fi sub formă de bare independente


sau plase plane sudate.
 Ele pot să rezulte dintr-un calcul de rezistenţă sau se pot dispune
constructiv pentru preluarea tensiunilor din contracţia
betonului, pentru asigurarea unei distribuţii convenabile a
fisurilor normale, sau din condiţii de rezistenţă la incendiu.
 Tipul de armătură este indicat prin valoarea limitei de
elasticitate caracteristică: 400 [N/mm2] ≤ f sk ≤600 [N/mm2 ],
 Clasificarea armăturilor fiind făcută după: rezistenţă, clasa de
ductilitate (înaltă - H: εuk > 5.0%, f t f y k > 1.08 şi normală - N:
εuk > 2.5%, f t f y > 1.05 ) cu 1,05 ≤ ( f t f y )k ≤1,35 , diametru,
k
caracteristicile suprafeţei şi sudabilitate. Exemplu armături de
tip S500H sau S500N.

10
MATERIALE
PENTRU ELEMENTE MIXTE OŢEL-BETON

MIJLOACELE DE ASAMBLARE se aleg în funcţie de tipul conexiunii.


 Rezistenţa caracteristică, PRk , (capacitatea portantă caracteristică) a unui
conector este egală cu forţa maximă aplicată în direcţia considerată care poate fi
suportată de conector până la rupere.
 Rezistenţa de calcul, PRd , se obţine din relaţia:
PRk
PRd =
unde: γv
- PRk este rezistenţa caracteristică la forfecare a unui conector;
- γ v este coeficientul parţial de siguranţă la starea limită ultimă.
 La alegerea materialului pentru realizarea conectorilor se va ţine seama de
comportamentul cerut pentru aceştia şi de metoda de fixare pe elementul de oţel.
 Pentru conectorii ductili, respectarea condiţiilor următoare este obligatorie:
- f u f y 1,20 ;
- alungirea la rupere, măsurată pe o lungime între repere, de 5,65 A0 (A0
reprezentând aria iniţială a secţiunii transversale) nu trebuie să fie mai mică de 12%:
- εu 12ε y cu ε y = f y E .

11
CARACTERISTICI SPECIFICE ANALIZEI STRUCTURALE
COMPORTARE NELINIARĂ

Clasa 1

Clasa 2

Clasa 3
Coeficient de armare
Clasa 4
Clasa Rezistenţa secţională la
secţiunii încovoiere
1 sau 2 plastic
3 elastic
4 elastic considerând voalarea
Capacitate de rotire: pereţilor comprimaţi

CLASIFICAREA SECŢIUNILOR
12
CARACTERISTICI SPECIFICE ANALIZEI STRUCTURALE
COMPORTARE NELINIARĂ

Secţiune
sudată

Secţiune
laminată

Clasa 1 Clasa 2

Inima: Inima:

Talpa: Talpa:

13
CLASIFICAREA SECŢIUNILOR
CARACTERISTICI SPECIFICE ANALIZEI STRUCTURALE
STADII DE EXECUŢIE. ACŢIUNI

Încărcările care solicită grinzile mixte sunt practic aceleaşi cu ale


grinzilor metalice fără conlucrare. Diferenţa intervine datorită
modului de execuţie a acestora. Astfel, se disting două stadii de
comportament:
stadiul de execuţie (fără participarea betonului),
stadiul definitiv (cu conlucrare oţel-beton).
 Stadiul de execuţie cuprinde toate fazele dinaintea întăririi
betonului din placă. Rezistenţa este asigurată doar de grinda
metalică, iar sistemul static este identic cu cel al grinzii metalice
fără legătură cu betonul.
 Stadiul definitiv este caracterizat prin asigurarea capacităţii
portante de către grinda mixtă oţel-beton, betonul atingând prin
întărire o rezistenţă la compresiune suficientă.

14
CARACTERISTICI SPECIFICE ANALIZEI STRUCTURALE
STADII DE EXECUŢIE. ACŢIUNI

Structura portantă a grinzii mixte Secţiunea


rezistenta a grinzii
Încărcări
Sistemul static
Stadiul de execuţie

Greutatea proprie a grinzii metalice

-Greutăţi: grindă metalică, cofraj, beton


proaspăt,
-Încărcări datorate execuţiei (materiale,
muncitori etc.)

-Greutăţi: grindă metalică, beton întărit,


Stadiul definitiv

-Reacţiuni sprijiniri

-Încărcări permanente,
-Încărcări utile de lungă şi scurtă durată,
-Încărcări indirecte.

15
GRINZI MIXTE OŢEL-BETON

SECŢIUNI LAMINATE SAU COMPUSE-SUDATE PENTRU GRINZI

 Grinzi metalice şi placă de beton armat,


fără vută/cu vută

 Grinzi metalice înglobate parţial în


beton şi placă de beton armat

 Grinzi metalice şi dală mixtă oţel-beton

 Grinzi metalice înglobate parţial în


beton şi dală mixtă oţel-beton

16
GRINZI MIXTE OŢEL-BETON

17
GRINZI MIXTE OŢEL-BETON

 Grinzile mixte oţel-beton sunt elemente portante încovoiate


alcătuite dintr-o grindă metalică (profil dublu T, laminat
sau sudat) care conlucrează cu o placă (dală) din beton
(monolită sau prefabricată, armată sau precomprimată.
 Participarea optimă a fiecărui material va ţine cont de
comportamentul lor fizic. Astfel, betonul are o bună
rezistenţă la compresiune pe când participarea sa la
întindere trebuie, în general, neglijată. Oţelul se comportă
la fel de bine la compresiune ca şi la întindere, dar zvelteţea
elementelor, adesea ridicată, le fac sensibile la fenomenul
de instabilitate în zonele comprimate.
 Toată dala, sau o parte importantă din aceasta (în funcţie
de poziţia axei neutre), este comprimată. Talpa superioară
a grinzii metalice este împiedicată de către dala de beton
să-şi piardă stabilitatea sau să se răsucească. Mai mult,
oţelul este solicitat aproape exclusiv la întindere (în funcţie
de poziţia axei neutre).
18
GRINZI MIXTE OŢEL-BETON

Pe baza acestor observaţii, se poate constata că elementul încovoiat cu secţiunea compusă dintr-un
profil metalic şi o dală de beton, fără nici o legătură între ele nu este o soluţie bună deoarece fiecare
element este încovoiat independent. Partea întinsă a dalei de beton fisurează şi astfel nu participă la
limitarea deformaţiei longitudinale. Rezistenţa grinzii de oţel va fi probabil determinată de un
fenomen de instabilitate (deversare, voalarea inimii sau a tălpii comprimate). Cu o legătură perfectă
între cele două materiale, repartizarea deformaţiilor specifice arată că utilizarea materialelor este
sensibil diferită şi mai ales îmbunătăţită.

a. fără legături la nivelul interfeţei oţel-beton; b. cu legături (conectori) la interfaţa oţel-beton


19
GRINZI MIXTE OŢEL-BETON

Condiţii de bază privind calculul la stări limită a grinzilor mixte oţel-beton :


• grinzile metalice au o axă de simetrie în planul inimii, plan în care se
produce încovoierea grinzii;
• momentul capabil de calcul se determină printr-un calcul plastic numai
dacă secţiunea mixtă eficace este încadrată în clasa 1 sau 2;
• grinda metalică este solicitată la întindere sau compresiune la o
tensiune egală cu f ya γa = f yd ;
• secţiunile din beton din zona comprimată rezistă la o tensiune egală cu
0.85fck γc = 0.85fcd constantă pe toată înălţimea, situată între axa neutră
şi fibra cea mai solicitată;
• secţiunile de armătură longitudinală bine ancorate din zona întinsă, pot
fi solicitate la o tensiune egală cu f sk γ s = f sd . Secţiunile armăturilor
din zona comprimată pot fi neglijate. Este de asemenea neglijată tabla
cutată situată în zona comprimată. Tabla cutată situată în zona întinsă,
atunci când nervurile sunt paralele cu grinda din oţel şi îmbinările
dintre table asigură transmiterea eforturilor, poate fi solicitată la o
tensiune egală cu f yp γ ap .

20
GRINZI MIXTE OŢEL-BETON

Pentru încadrarea grinzilor mixte în cele patru clase, pe lângă limitarea


supleţii pereţilor, se iau în considerare următoarele:
 talpa comprimată din oţel, dacă este fixată corect de dala de beton cu
conectori, poate fi considerată ca fiind de clasa 1;
 dacă dala se află în zona comprimată şi grinda metalică este de clasa 1,
grinda compusă poate fi considerată de clasa 1 dacă axa neutră trece
prin placa de beton armat sau prin talpa comprimată a grinzii metalice;
în caz contrar grinda mixtă se consideră în clasa 2.
Forma grinzii compuse oţel-
Poziţia axei neutre Clasa secţiunii
beton

axa neutră trece


clasa 1
prin dală

axa neutră trece clasa 2


prin inimă (în general)

21
GRINZI MIXTE OŢEL-BETON

OBSERVAŢII
 Pentru calculul grinzilor mixte din structurile clădirilor nu se consideră
variaţia de temperatură.
 Acţiunea fluajului betonului (a contracţiei şi curgerii lente) poate fi de
asemenea neglijată la verificarea în starea limită ultimă de rezistenţă.
Acest efect trebuie luat în consideraţie la grinzile relativ zvelte, cum sunt
cele care se încadrează în clasa 4.
 Secţiunea transversală de calcul a unei grinzi mixte oţel-beton este
formată din grinda de oţel şi placa din beton. Între placa de beton şi
grinda metalică se poate dispune o nervură de îngroşare a plăcii pentru
a asigura lungimea de ancorare a conectorilor. Nervura de îngroşare a
plăcii nu se ia în considerare la evaluarea secţiunii, dar măreşte
capacitatea portantă prin majorarea înălţimii totale a grinzii mixte.
 Când axa neutră trece prin placa de beton armat, betonul din zona
întinsă nu se consideră în calcul.
 La grinzile la care dala este mixtă (beton - tablă cutată), betonul din
nervurile tablei nu se consideră în calcul.

22
GRINZI MIXTE OŢEL-BETON

Sistemul static al stadiului definitiv poate fi diferit de cel


corespunzător stadiului de execuţie: îndepărtarea eventualelor
sprijiniri face ca deschiderea liberă a grinzii să fie deschiderea
definitivă, iar placa de beton prevăzută cu armătură modifică
rigiditatea şi rezistenţa îmbinărilor grinzii metalice. În acest
ultim caz se poate sublinia că:
dacă îmbinările grinzii metalice sunt considerate ca fiind
articulaţii în stadiul de execuţie, participarea armăturii din placa
de beton creează o încastrare parţială conducând la o îmbinare
semi-rigidă şi parţial rezistentă în stadiul definitiv;
dacă îmbinările grinzii metalice sunt considerate ca fiind
rigide în stadiul de execuţie, prezenţa plăcii de beton armat
majorează această rigiditate, ca şi rezistenţa ultimă pe reazem.
Grinda mixtă formată pe baza unei grinzi metalice isostatice
nu mai este o grindă simplă, ci devine o grindă parţial bi-
încastrată; grinda mixtă formată pe baza unei grinzi metalice bi-
încastrate devine o grindă continuă.
23
VERIFICĂRI LA STĂRI LIMITĂ ULTIME
ALE GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

Asigurarea rezistenţei secţiunii


transversale critice

VERIFICĂRI
Asigurarea stabilităţii generale
LA STĂRI LIMITĂ
(deversare) şi locale
ULTIME

Asigurarea conlucrării dintre


grinda metalică şi placa de beton
armat prin intermediul unor
elemente de legătură (conectori)

24
SECŢIUNI CRITICE PENTRU VERIFICAREA
GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

VERIFICĂRI ÎN SECŢIUNI CRITICE

I-I rezistenţa la încovoiere şi forfecare


II-II rezistenţa la încovoiere şi forfecare şi interacţiunea M-V
III-III forfecarea conectorilor-forfecare longitudinală
IV-IV introducerea locală a forţelor de forfecare longitudinală în placa de beton
V-V forfecarea longitudinală în talpa din beton
VI-VI flambaj prin încovoiere- răsucire

25
CALCULUL ELASTIC
AL GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

Calculul elastic al unei grinzi continue, cu moment de


inerţie constant, nu ţine seama de eventuala fisurare a
betonului pe reazemul intermediar, ceea ce nu permite o
redistribuire a momentului încovoietor de la reazem
spre deschiderile grinzii.
Este totuşi posibil de a considera o asemenea
redistribuire care este favorabilă în cazul unei bune
utilizări ale proprietăţilor materialelor şi a metodelor
simplificate.
Se va ţine seama în plus de efectele fisurării betonului,
de comportamentul elasto-plastic al materialelor ca şi de
voalarea grinzii pe reazemul intermediar.

26
CALCULUL ELASTIC
AL GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

Ea I1 - Rigiditatea grinzilor nefisurate Determinarea eforturilor din


Ea I 2- Rigiditatea grinzilor fisurate combinaţiile caracteristice pentru o
grindă nefisurată

Determinarea în zonele fisurate a


tensiunii de întindere în fibra extremă de
beton σc,max = 0.2fct,m

Reducerea rigidităţii la încovoiere


Ea I1 Ea I1 Ea I 2 în zona fisurată
Ea I 2
O nouă analiză structurală pentru noua
distribuţie a rigidităţii la încovoiere

ΔM Redistribuirea momentului
încovoietor
ΔM datorită fisurării

Analiză pe grindă nefisurată


Analiză pe grindă fisurată

27
CALCULUL ELASTIC
AL GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

La grinzile continue de înălţime constantă distribuţia momentelor


încovoietoare şi a forţelor tăietoare aferente se face pornind de la
reazemul intermediar spre mijlocul traveelor, reducând momentele
negative maxime ΔM cu valori care să nu depăşească procentele
din tabel, dar observând totodată că momentul încovoietor pe
reazem nu trebuie redus la valori sub valoarea Mpl,Rd .
Clasele secţiunii
transversale ale
secţiunii mixte în 1 2 3 4
zonele de moment
negativ (reazem)
Analiza elastică
40 30 20 10
pe grinda nefisurată
Analiza elastică
25 15 10 0
pe grinda fisurată
Procentajul limită de reducere a momentului încovoietor negativ

28
LĂŢIMEA EFECTIVĂ A TĂLPILOR
GRNZILOR MIXTE OŢEL-BETON

Mijlocul deschiderii şi
reazem intern:

Reazem de capăt:
deschidere echivalentă

Deschiderile echivalente, pentru lăţimea activă a tălpii de beton


29
REZISTENŢA SECŢONALĂ
A GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

c este coeficientul parţial de siguranţă pentru beton c 1.5


este coeficientul parţial de siguranţă pentru armătura din beton s 1.15
s
a este coeficientul parţial de siguranţă pentru oţel a 1.00
v
este coeficientul parţial de siguranţă pentru conectori v 1.25
30
REZISTENŢA SECŢONALĂ ELASTICĂ
A GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

Secţiunea mixtă a grinzii se poate considera ca fiind formată dintr-un material


omogen echivalent în oţel.
Această transformare se realizează prin împărţirea lăţimii de calcul a plăcii de beton
cu coeficientul de echivalenţă n i care, în funcţie de tipul acţiunii, tipul de stare limită
şi de etapa de încărcare pentru care se face verificarea, se determină astfel:
n 3 ni pentru încărcări permanente şi de durată;
n ni pentru încărcări de scurtă durată;
n (2 3) ni pentru efectul contracţiei şi a curgerii lente.

Ea
ni =
Ecm

31
REZISTENŢA SECŢONALĂ ELASTICĂ
A GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

• ARIA SECŢIUNII TRANSVERSALE (active) A PLĂCII DIN BETON


ARMAT:
Ac = bef hc
• ARIA ECHIVALENTĂ ÎN OŢEL A ÎNTREGII SECŢIUNI:
Ac bef hc
Ab = Aa + = Aa +
n n
• POZIŢIA CENTRULUI DE GREUTATE AL SECŢIUNII ECHIVALENTE
în raport cu fibra superioară a plăcii de beton:
bef hc hc
Aa (za + hbac + hc )+
n 2
zb =
A
Aa + c
n

32
REZISTENŢA SECŢONALĂ ELASTICĂ
A GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

MOMENTUL DE INERŢIE AL SECŢIUNII ECHIVALENTE


în raport cu axa neutră elastică:

2
2 I c bef hc h
I b = I a + Aa (za + hbac + hc - zb ) + + zb - c
n n 2

TENSIUNI

- în oţel: M M f ya
σ= zb =
Ib Wa γa
- în beton:
M M 0.85f ck
σ= zb =
n Ib Wc γc

33
REZISTENŢA SECŢONALĂ ELASTICĂ
A GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

VERIFICAREA LA STĂRI LIMITĂ ULTIME –domeniul elastic

 secţiunea mixtă în zona de moment încovoietor pozitiv, axa neutră


elastică trece prin placa de beton

34
REZISTENŢA SECŢONALĂ ELASTICĂ
A GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

• POZIŢIA CENTRULUI DE GREUTATE AL SECŢIUNII ECHIVALENTE în raport cu fibra


superioară a plăcii de beton:

n 2bef
zb = Aa 1+ (za + hbac + hc ) - 1 < hc zb < hc
bef Aa n
• ARIA SECŢIUNII TRANSVERSALE (active) A PLĂCII DIN BETON ARMAT:
Ac = zb bef
• ARIA ECHIVALENTĂ ÎN OŢEL A ÎNTREGII SECŢIUNI:
Ac bef zb
Ab = Aa + = Aa +
n n
 MOMENTUL DE INERŢIE AL SECŢIUNII ECHIVALENTE în raport cu axa neutră
elastică:
bef zb 3
I b = I a + Aa (za + hbac + hc - zb )2 +
12 n

35
REZISTENŢA SECŢONALĂ ELASTICĂ
A GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

VERIFICAREA LA STĂRI LIMITĂ ULTIME - domeniul elastic

 secţiunea mixtă în zona de moment încovoietor negativ, axa neutră


elastică trece prin grinda metalică

36
REZISTENŢA SECŢONALĂ ELASTICĂ
A GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

Placa de beton fiind în zona întinsă, nu se consideră în calcul.

• POZIŢIA CENTRULUI DE GREUTATE AL SECŢIUNII ECHIVALENTE în raport cu fibra


superioară a plăcii de beton:
A (z + hbac + hc )+ Ass d s + Asi d i
zb = a a
A2
• ARIA ECHIVALENTĂ ÎN OŢEL A ÎNTREGII SECŢIUNI:

Am = Aa + As As = Asi + Ass
 MOMENTUL DE INERŢIE AL SECŢIUNII ECHIVALENTE în raport cu axa neutră
elastică:

I b = I a + Aa (za + hbac + hc - zb )2 + Asi (zb - d i )2 + Ass (zb - d s )2

37
REZISTENŢA SECŢONALĂ ELASTICĂ
A GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

MODULUL DE REZISTENŢĂ ELASTIC

• pentru fibra inferioară a grinzii metalice:


Ib
Wai =
hb - zb
• pentru fibra superioară a grinzii metalice:

Ib
Was =
zb - hbac - hc
• pentru armătura flexibilă: Ib Ib
Wsi = Wss =
zb - d i zb - d s

38
REZISTENŢA SECŢONALĂ ELASTICĂ
A GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

MOMENTUL REZISTENT ELASTIC POZITIV

1 2
M el,Rd = min M el,Rd , M el,Rd
unde:
- M el,Rd
1
este momentul rezistent (capabil) elastic determinat în raport cu
fibra inferioară a profilului metalic:
1 f ya I1
M el,Rd =
γa 1
ymax
2
- M el,Rd este momentul rezistent (capabil) elastic determinat în raport cu
fibra superioară a dalei din beton

2 f ck n I b
M el,Rd = 0,85
γ c ymax
2

39
REZISTENŢA SECŢONALĂ ELASTICĂ
A GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

MOMENTUL REZISTENT ELASTIC NEGATIV

1 3
M el,Rd = min M el,Rd , M el,Rd
unde:
3
- M el,Rd este momentul rezistent (capabil) pentru armătura flexibilă
3 f sk I b
M el,Rd =
γ s ymax
3

1
- M el,Rd este momentul rezistent (capabil) elastic determinat în raport cu fibra
inferioară a profilului metalic
1 f ya I1
M el,Rd =
γa 1
ymax
1 2 (3)
În relaţiile de mai sus y ,y ,y
max max reprezintă distanţa de la axa neutră la fibra
max

extremă a profilului metalic, la fibra superioară a plăcii de beton, respectiv la


armătura flexibilă.

40
REZISTENŢA SECŢONALĂ PLASTICĂ
A GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

VERIFICAREA LA STĂRI LIMITĂ ULTIME –domeniul plastic


• Determinarea eforturilor printr-o analiză global plastică se poate face utilizând
fie metoda rigid-plastică, fie o metodă de calcul elasto-plastică.
• Analiza rigid-plastică impune respectarea următoarelor cerinţe:
 secţiunea transversală a grinzii metalice trebuie să fie simetrică faţă de axa
verticală;
 alcătuirea grinzii metalice să nu permită pierderea stabilităţii locale a tălpii
comprimate;
 secţiunile active ale grinzii mixte în dreptul articulaţiilor plastice sunt de clasa 1,
iar toate celelalte secţiuni transversale trebuie să fie de clasa 1 sau clasa 2,
excluzând inimile active;
 deschiderile vecine trebuie să respecte condiţiile următoare: L1 < L2 : L2 - L1 0.50L1
şi L1 > L2 : L1 1.15L2 ;
 în toate deschiderile, unde mai mult de jumătate din încărcarea totală de calcul
este concentrată pe o lungime mai mică decât o cincime din deschidere şi în zona
articulaţiei plastice, având dala comprimată, înălţimea comprimată a secţiunii să
nu depăşească 15% din înălţimea totală a elementului;
 nu este necesară o asigurare transversală a grinzii dacă articulaţia plastică este
ultima care se poate produce în deschiderea considerată.
41
REZISTENŢA SECŢONALĂ PLASTICĂ
A GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

IPOTEZE PENTRU DETERMINAREA MOMENTULUI REZISTENT


PLASTIC M pl,Rd
 existenţa unei interacţiuni complete între grinda metalică, şi placa de beton
(armătură şi beton) astfel încât, în cele două elemente să fie admisă
rezistenţa limită maximă;
 întreaga secţiune a grinzii metalice este plastificată. Tensiunile de întindere
şi compresiune în oţel vor fi egale cu limita de elasticitate de calcul f ya γ a ,
γa = 1,0 ;
 tensiunile în secţiunea participantă a betonului comprimat au valoarea
limită de 0,85( fck γc ) , constantă pe întreaga înălţime situată între axa neutră
plastică şi fibra cea mai comprimată a betonului. Coeficientul de siguranţă
este γc = 1,5 ;
 în armătura longitudinală flexibilă din dala de beton armat, solicitată la
întindere sau compresiune, tensiunile vor fi egale cu limita de elasticitate de
calcul f sk γ s , unde γ s = 1,15 . Armătura flexibilă din dala comprimată se
poate neglija în calcul.

42
REZISTENŢA SECŢONALĂ PLASTICĂ
A GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

VERIFICAREA LA STĂRI LIMITĂ ULTIME – domeniul plastic

 secţiunea mixtă în zona de moment încovoietor pozitiv, axa neutră plastică


trece prin placa din beton

43
REZISTENŢA SECŢONALĂ PLASTICĂ
A GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

• POZIŢIA CENTRULUI DE GREUTATE AL SECŢIUNII ECHIVALENTE în raport cu fibra


superioară a plăcii de beton:
f
Aa ya
γa A
zb = =n a
f bef
bef 0,85 ck
γc
f ck
• REZULTANTA TENSIUNILOR DE COMPRESIUNE DIN BETON: Fc = bef zb 0.85
γc
fy
• REZULTANTA TENSIUNILOR DE ÎNTINDERE DIN OŢEL: Fa = Aa
γa
fy fy zb
• MOMENTUL REZISTENT PLASTIC: M +
pl,Rd = Aa z = Aa hs -
γa γa 2

• CONDIŢIA DE VERIFICARE: M Ed M +pl,Rd

44
REZISTENŢA SECŢONALĂ PLASTICĂ
A GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

VERIFICAREA LA STĂRI LIMITĂ ULTIME – domeniul plastic

 secţiunea mixtă în zona de moment încovoietor negativ, axa neutră


plastică trece prin grinda metalică

45
REZISTENŢA SECŢONALĂ PLASTICĂ
A GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

• REZULTANTELE TENSIUNILOR:
f sk fy fy
Fs = As Fac = Aa Fat = 2 Aa
γs γa γa
- As este aria armăturii flexibile (activă) dispuse pe zona lăţimii de calcul a plăcii;
- Aa este aria zonei întinse a grinzii metalice
fy f sk
Aa - As
γa γs
Aa =
fy
2
γa
• MOMENTUL REZISTENT PLASTIC:

-
fy hc fy ' hc
M pl,Rd = Aa hs - - 2 Aa h -
s
γa 2 γa 2

46
GRINZI MIXTE OŢEL-BETON

În funcţie de numărul de conectori dispuşi, legătura


(conlucrarea) dintre grinda metalică şi placa de beton armat
poate fi:
completă (totală). Se consideră o legătură completă dacă forţa de
lunecare capabilă a conectorilor este mai mare decât forţa de
lunecare maximă (la rupere) care apare la interfaţa de contact
oţel-beton.
parţială.
Considerând pentru conectorii ductili o distribuţie uniformă a
lunecării, rezultă un număr de conectori necesari, N f . Dacă
numărul de conectori dispuşi este mare, N > N f , conexiunea este
completă. Dacă pe lungimea critică, numărul de conectori este
mai mic, N < Nf , conexiunea este parţială cu un grad de
conlucrare N N .f

47
GRINZI MIXTE OŢEL-BETON

Grindă mixtă fără conexiune (efortul Nc necesar


realizării momentului plastic Mpl,Rd este nul)
η=0

Grindă mixtă cu conexiune parţială (efortul Nc


introdus în beton prin suma eforturilor din
conectori este insuficient pentru atingerea
valorii momentului plastic; diagrama de
plastificare a secţiunii cu două axe neutre)
0<η<1

Grindă mixtă cu conexiune completă


(introducerea în beton a efortului Nc necesar
realizării momentului plastic Mpl, Rd)
η =1

48
REZISTENŢA SECŢONALĂ PLASTICĂ
A GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

CALCULUL SECŢIUNILOR LA ACŢIUNEA FORŢEI TĂIETOARE

VEd V pl,Rd
• Întreaga forţă tăietoare acţionează asupra profilului metalic,
neglijându-se aportul plăcii de beton. Grinda metalică cu secţiune
plină poate avea doar rigidizări transversale.
• Forţa tăietoare capabilă va fi:
fy 1 fy
V pl,Rd = AV = 0.58 Av
3 γa γa
unde:
- AV este secţiunea de forfecare a grinzii metalice;
- f y / 3 este rezistenţa de calcul la forfecare a oţelului.

49
REZISTENŢA SECŢONALĂ PLASTICĂ
A GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

Contribuţia betonului armat ce înglobează inima se poate lua în


calcul la determinarea forţei tăietoare capabile a secţiunii dacă se
utilizează etrieri închişi (a), etrieri deschişi sudaţi de inimă (b) sau
etrieri care trec prin inimă (c).

a. b. c.

50
REZISTENŢA SECŢONALĂ PLASTICĂ
A GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

λw 0.83

INTERACŢIUNEA ÎNTRE ÎNCOVOIERE ŞI FORFECAREA VERTICALĂ


51
REZISTENŢA SECŢONALĂ PLASTICĂ
A GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

• Dacă nu se respectă inegalitatea VEd 0,5Vpl,Rd , utilizată în practică pentru


a neglija influenţa forţei tăietoare asupra momentului plastic rezistent,
trebuie avută în vedere interacţiunea moment-forţă tăietoare pentru
evaluarea momentului plastic rezistent.

Curba de interacţiune
moment-forţă tăietoare

2
2VEd
M pl,Rd = M f,Rd + M pl,Rd - M f,Rd 1- -1
V pl,Rd
• M pl,Rd este momentul plastic rezistent redus,

• M f,Rd este momentul plastic rezistent al secţiunii mixte calculat fără considerarea aportului inimii
grinzii metalice (calculat ca pentru o grindă formată numai din tălpi).

52
STABILITATEA GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

inima grinzii fără rigidizări


şi neînglobată în beton
d
69ε
tw

Condiţii pentru asigurarea inima grinzii înglobată în


rezistenţei inimii la voalare beton şi fără rigidizări
prin eforturi de forfecare d
124ε
tw

inima grinzii rigidizată, dar


neînglobată în beton
d
30ε kτ
tw

53
STABILITATEA GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

Secţiuni din
clasa 1 şi 2 1
χ LT =
2
LT + υLT
2
- λ LT

LT 1
2
υLT = 0.5 1+ αLT ( λ LT - 0.2)+ λ LT

Secţiuni din LT 0.21 Profile laminate


clasa 3 şi 4

LT 0.49 Profile sudate

1
2 3 4
STABILITATEA GENERALĂ λLT
t h
= 5.0 1 + w a
fy ha tf
4b f t f Ea C 4 tw bf

54
STABILITATEA GRINZILOR MIXTE OŢEL-BETON

STABILITATEA GENERALĂ

ks

Deformaţia inimii
55
VERIFICAREA GRINZII
LA STĂRI LIMITĂ ALE EXPLOATĂRII NORMALE

STĂRI LIMITĂ
ALE EXPLOATĂRII
NORMALE
Limitarea
tensiunilor
Limitarea
deformaţiilor
Controlul
fisurării
Vibraţii

Deformarea
inimii grinzii

56