55

TBOLO G IA D

O G MANCA

ORTOD O(A

SFIJVTEI,E TAIIVE

fN

SPECIAL

57

lucrarea fieceruia. Astfel, prin faptul ctr Duhul Sfdnt impdrttrpit ?n aceasttrTaine

alxl

pe om in dezvoltarea unor daruri speciale, el promoveaza catacterul distinctiv personal al lui, Dar prin faptul ce acesta e Duhul Bisericii intregi, se arat[ ctr persoana nu se poate dezvolta ca persoane decit in comunitatea bisericeasctr, cu ajutorul ei
gl lucrind in favoarea ei. Mai e de rnentionat cdTalna aceasta, stdnd in str2nsd legdturtr cu cea a Botezului, nu se repete.

aceasta devenim apti prin Euharistie, Existenta noasre pdm6nteascd,e rnentifl.ile duptr Botez pentru lnnoirea pi dezvoltarea ei ca via1tr in Hristos, prin vlfirfi, av1nd in ea amdndoud felurile de mo4i, Iar puterea pentru aceasttr viatl pi pentru amhndoud felurile de mo(i e luatd nu numai din Hristos care S-a nascut curat $i a muflt pentru plcatele noastre; ci $i din Flristos care a murit prednndu-Se Tattrlul ca 3[ invie la via{a de veci. Iar moartea pentru pdcate gi puterea pentru viata cea noue primite prin Botez se dezvolte din puterea Duhului lui Hristos Ei a vietii lui 'Hrist6s duptr naqterea qi dupi botezul Lui, odati cu primirea Duhului SfAnt prin noiei $i Mir, gi din moartea Lui pentru picatele noaslre, iar predarea noastre lui-pumnezeu spre inviere, primitl prin Euharistie, e din moartea lui Hristos, ca predare Tattrlui, 9i

Dumnezeiasca Euharistie
1. Legltura intre cele tnei Taine ale initierii (introducerii in Bisericl)

dinjnvierea Lui. (in nuharistie, omul renascut in Hristos si intarit prin Duhul Sfint nu se mal
une$te cu Hristos care Se naSte $i moare pentru ptrcatele noastre, ci moare la sfirgitul activittrlii Sale, pentru ainvialaviafaeterna]

cu

Hristos care

Euharistia

q4qg9!-g.

"Egtr#*:y!!: !*ym1#3 sunt cele trei Taine prin care ce].c_e-.pte!e..it1.Il.{tft9s. este r;qit dpplin,cu..nl,sau introdus deplin in Biscricd. Ele sunt cele trei l*qle.ala !iltif:-li.Daci Mirungerea dtr. puterea dezvolttrrii vietrii celei noi in Hristos prirnittr prin Botez, prin Euharistie se desav2r$e$te aceastt viald ca unire deplina cu Hristos, sau cu Biserica. Dactr $orezul este Taina i"gp.ggl"i, Mirul, Taina miilocului, Euhariptia este.Taipp,sfirpitulrll gall, a {egIy{-r;-r11*Desigur, noul membru al Bisericii, de$i primegte indati dupi Rotez gi dup4 ungerea cu Sfdntul Mir Euharistia, nu se poate socoti ajuns la desdvdrgire, din punct de vedere al contributiei pe care trebuie str o dea pi el, Dar el are concentrat in sine tot drumul stru in Hristos, care, pornind de laBotez, are sd inainteze prin contribufia adusd de el sau prin folosirea puterii date pentru acest drum intreg, pdnl la starea care incoroneaztr strtrduinlele sale de a dezvolta viatra cea noutr primittr in cele trei Taine. Starea aceasta finaltr trebuie str se intiplreasctr mereu ca potenp prezenta a Sa in fiintra omului prin Sf2nta impdrU$anie, pentru a-l atrage pe acesta spre ea, pentru a efectua asimilarea tot mai accentuata a lui cu ea. Destrvdrgirea trebuie feite anficipat sau pregustata in mod mereu reinnoit, rdm2ndnd pe de alta parte o'tintz atractive pentru om. Euharistia este Taina care incoroneazi Botezul gi Mirungerea iu numai ca plenitudirre a puterii $i a viefii celei noi, inceputtr virtual prin Botez 9i avtnd in ea puterea vlrtuala, dezvoltattr prin Mirungere. Euharistia implica in ea puterea mortii depline fag de existenta separati de Dumnezeu, inceputtr prin Botez Ei dezvoltata prin
Mlrungere.

lui Dumnezeu, spre a o primi umpluttr de viala Lui eterna, asemenea lui Hrlstos, prin invi6ie, Euharistia nu este atat pentru viata reinnoittr de pe ptrmint, duptr asemlnarea vielii de pe pdmdnt a lui Hristos, ci mai ales pentqu viala de veci. Ea presupune ctr omul a progresat sau va progresa dincolo de via[a innoiti de pe pdmint, pe care o va realiza din puterea Botezului gi a Midui, intr-o viatA eterna, adictr dincolo de o via1tr care s-a consolidat in curetia primitl la Batez pi in virtuti din puterea Tainei Sfdntului Mir, deci dincolo de o viali ferittr de',ptrcate, la viata eterne. Pentru pdcatele care se ntai sivirgesc dupi Botez gi dupl Mirungere 8e obtine in general iertarea prin Taina Pociintrei. Dacd se spune pi de Euharistie cI este sp.{9^.iert21.q4*p-*"?:9JpJ gi nu numai spre viala de veci, acesle pecate iuni cale, .u." ur\.ai remii"-ltiiTrii,S.,Sp"1glip;9;ne#&&*i n-au putut fi igrtate "in Taina
Pocainlei pe baza marhrrisirii. in mod principal Euharlstia sq dd-pentru."viata

19f.|.q

l9lp.u"t"g.T93.p9ntry.. a*pr,eda-rslal existenta noastfx

d*vrrl

desi-per$.*.1 j.*.r3,r.r.s.-gsepltl';r*"-u.,t."ijtpa&l,ma# Oar planul vietii eterne nu se suprapune numai planului vietii pemantegtl reinnoite, ci se 6i inlerfereazd cu acesta gi amindoutr se sustin reciproc. De aceea Euharistia nu se dI numai la sf2.r6irul vieflirptrmdntegti, sau duptr deplina ei consolldare in bine. Viala eterne, sau.Hristos cu viala Lui eterne, intiregte nu numai ca perspectivtr, ci pi ca aryune, migcarea vietrii noastre p4mdnteqti spre ea, susftnand Prln aceasta in ea inndirea in curtrlie pi virnrtri, Euharistia fiind astfl Fi un aiutor pentru ca vtala noastre pdm2nteascd str inainteze spre via{a de prB"u-lu1e&enltrqaglglis ce lucreaza in yiqp-,.1pas.1f4 P4fna{}q9?iql -EyI:**r"I.le atl,flgand:o" spre ea; e steaua polartr ce ctrltruzegte corabia vielii noastre pe valurile existenfei plmAntegti; e fermentul sau aluatul care prefacei viala noastrl plmnnteasce treptat in viafa de veci. Yiala cea noutr din Botez, ce urmeaz2l modii omglul vechi, nu poate exista fere perspectiva $i ar'r'una rrietii de veci suslinuttr de

veci.

in not.z cel ce crede ?n Hristos moare ptrcatului, sau moare ca om vechi, iudnd putere din moartea lui Hfistos pentru h trei cu El viata intru'ascultare de Dumnezeu. Dar ln moartea aceasta a ornului vechi e inclustr gi.o oarecare moarte ca predare a existentei proprli, lui Dumnezeu. Ftrrtr cea din urmtr n-ar putea fi cea dint0i. Dar de

5tt

'

I'IX,)I"OG

IA DOGMATICA OR'K)DOXA

lr,?Nlru,,u

t,,vlvll fw spncltl.

59

lluhiu'istie, I)e aceea Euharistia se dd indattr duptr Botez 9i dupn Mirungere. via(a t:ca notrl de pe ptrmant n-ar avea nici un rost gi nici o putere ftrrz perspectiva gi
irrurrna invierii.

sf?ntul Apostol Pavel spune: I'Deci ne-am ingropat cu El in moarte, prin Botez: ainviat din morfi, prin mtrrirea Tatdlui, tot ag,a pi noi str urrrl:lAm intru innoirea vie{ii; cd. dacl, ne-am ftrcut cu El o singurd tulpind intru ilscrll4narea mor(ii Lui, vom fi p4rtagi gi invierii Luiil (Rom. 6,.4.5)....,,Noi totdeauna l)tlllam in trup moartea lui Iisus, ca gi viala Lui str se arate in trupurile noastre...
aga incflt, duptr cum Hristos

ilrlhtiga impreun{ cu voir' (2 Cor. 4,10-1.4). [)aca mdrturia apostolilor ne dtr cunogtinla invierii lui Hristos ca un fapt extetltrl nr:ttd i,i siguranta cd dacd. El a inviat pi noi vom invia, Euharistia ne face sd avem irr rtrti inEine invierea lui,Flristos ca putere,care ne conduce spre inviere gi s-o prel{r,r$tatn intr-un, anumit fel. Dar dacd, prin Euharistie avem in noi pe Hristos care a nrrrlit gi a inviat; noi ne pregdtim prin El gi pentru moartea rcale a, noastre, ca penlrr,l (r rnoarte pe care o vom depdgi ?n El, sau am gi depdgit-o spiritual ?n pregustarea itlviclii Lui 9i in lucrarea ei in noi. Astfel Euharistia ne da nu numai outerea de a uruli lpicatului ei de a ne preda tui dilnilEilflioi o;;i-ffi"artdi-rsaia arunci va v.eni* aga cum a primit-o Hristos ca un dar oferit Tattrlui, ftrrtr nici o temere ,ctrnd 9l indcrial[ in privintra existentrei noastre veqnice. Ea ne dtr puterea de a muri atunci e:Ancl va uebui, nu numai I'intru asemtrnarea morfii lui Hristos,', ci in mod real, ca gi l.il, rrvnnd lucrdtoare in noi aryuna viefii vepnice la care vom trece. Uniti cu Hristos in Etrharistie, nu ne mai temem de moarte, cdci purtlm in noi trupul lui Hristos cel

irtiintl cx Cel ce a inviat pe Domnul Iisus ne va invia qi pe noi cu Iisus pi ne va

Biserica, [nand instr seama de conlinutul real al cuvintelor de la Cina cea de 'Ihintr, o considerd pe aceasta nu ca chip al Botezului, sau nu numai al Botezului, ci 9i al Euharistiei. Poate cl patriarhul Eutihie considerd Cina cea de Tainl ca chip al Botezului, fdrd sd, excludl considerarea ei Ei ca chip al Euharistiei, intruc2t pi in Botez are loc o moarte tainictr gi deci Botezul este un fel de anticipare a Euharistiei, Dar intrucdt Cina cea de TainI e un chip sensibil anticipat al mo4ii tainice depline a Domnului de dupd inviere, deci gi al Euharistiei ca reprezentare sensibiltr a acestei mo4i, cina cea de Taind. este in mod principal gi propriu prima Euharistie. Iar intruc2t moartea' reald. a Domnului, ce urmeazd este pregtrtite, de moartea Irui tainice de la. cina cea de Taind., Euharistia este gi pentru noi o pregltire pentru moartea realr, prin moartea tainice mai aclentuat:d, ce o trdim prin ei, dar gi pentm, depxgirea
prcrunca legii, aducdnd (Domnul) acest pagte (pe Sine),pentru mdntuirea intregii frdmdntdnrri

S',

itrviat c:a leacul sau. doctotia nemuririi, sau al nestricf,ciunii eterne, cum numesc Slittlii Pdrinli Euharistia. "Cel ce MI mtrndncd pe Mine, viu va fi prin Mine", a spus Miirrtuitorul (1n.6,57); sau: "Cine mtrndnctr aceastd pAine (care s-a pogorAt din cer)i vitr va Ii de-a pururil' (In: 6, 58);, sau: "Cel ce rndndncd trupul Meu gi bea s2ngel$ Meu are viatrd vepnic[ 9i Eu il voi invia in ziua cea de apoi" (In. 6, 54). Cici "cel cA rn0nanca fiupul Meu. gi bea singele Meu, rtrm2ne intru Mine 9i Eu intru el" (In. 6, 56), Cal ce are pe Hristos cel mort dar inviat in sine, prin Euharistie, poate spune cu, Sflntul dpostol Pavel: "Moarte, unde este biruinta ta? Moarte, unde este boldul
leu?" ( 1 Cor. 15, 55).

i
,

(fdina narurii omenegti, n.n.). De la a gaisprezecea ii incepea numtrrtrtoarEa celor gapte septamani care incheiau Cincizecimea. [,a ircepurul acestei ar gaisprezecea zile, care indica intdia zi a. strptdminii, urrnitoare, Domnul nostru inviind din morti S-a adus. pe Sine in loc de snop lui Dumnezeu- qi Tatil, pntn-lr m2ntuirea frAmant{rurii ornenegti. Deci. nu mai are loc aducerea snopului, Domnul aducindu-se pe Sine in loc de snopl lui Dumnezeu si ratill Deci precum scuiAndu-Se din morti $i aducdndu-Se Tatdlui pentru noi; a implinit chipul snopului (Lev' 25, 10,1'5), asa in lbrc de miel'Se arztd jertfindu-Se pe Sine, i., noa tainic $i anticipat, la incepunrl; zilei a, patfusprazecea, introduc2ndu-Se in chipul (piinii), Deci acest tsagte:tainic (jertfa tainice la Cina cea, de Taintr, n.n.) e pdrga si arr-una ]ertfei reale; iar cea reald este (Paste), dupd cuv2nrul: ,,Nu voi mdnia (acest paOie) pdnl ce nu se va implini in feslvariinll Impedtia lui Dumnezeu,, (Lc. 22, 16), care este sfinta Lui invieie. pentru ce nu mai poate muri, odatl ce a inviat: CIt a$a este; iate c.tr murim si noi in chip tainic in sfinnrl Botez; iar dupd aceasta in mucenicie, sau fdrd ea, in mod real..$i nu e strdina moartea noastrl tainictr de cea realtr, degi ea se desiv2rseste in cea reall. $i in jertfa tainici dobindim o alti viali decit cea dinini, o pArgA a invierii; pi in ea dobdndim iertarea pdcatelor, infierea gi sfintrirea $i ne facem impreuna-mostenitori, cu Hr'stos, Deci nu se rup cele tainice de cele reale, chiar dace', se desivdrsesc in cele reale. Deci Biserica. serbeazi, pi arnintirea inceputului zilei a patrusprezecea in Marea Joi cand a fosr srvar$ir de Domnul pagtele tainic, jertfindu-se pe sine la incepurul zilei a patrusprezecea. Dar destrv1rgirea si plenirudinea sdrbtrtorii tainice se sdvlrgegte Ia' sffinta inviere, care are loc la incepunrt celei de a paisprezecea zile, sau
Dt-rminica (dimineatra)!'. meieze pe Cina cea de Taintr a Domnului inova(ia (pornitd din catolicism) de a se impartdgi seara, ltrcru-'ca1:e nu se practica in trecun:l Bisericii orlodoxe dec6rirr postul Mare, la fiturghia celor r.nai inainte sffntire, (dtlpd, posurl, de toa&t. ziua); hloi, car r,re afl[m dupl inviirea

.Sl0ntul Eutihie, patrianhul Constantinopolei (553-557), deosebegte intre jertfa trrlnich, a Domnului de la Cina cea de Taind, intre moartea Lui reali de dupi aceea gi inlre clestrvdr$inea rnortii tainice care incepe din ziua invierii. Moattea tainicd a lui l,lristos o realiZflrn, gi. noi in Botez, cea de a doua, in mucenicie sau, in afard de nrrrccnicie, in moartea noastri reall. Lar desdv2r.$itul PaSte tainic, de care de str tnlelegcm c{ leagi Euharistia, o efectuim in ziua invierii59.
5g. SfAnrul Eutihie, patriarhul Constantinopolei, Despre Pa,tte fi despre Euharistie,P.G., l)L)5-1397:,,Dupd Pagtele tainic, sivirgit de Domnul in Sion (la Cina cea de TainA, 4,rr,), lrr ilceputul zilei a patrusprezecea, cea sdv2rgitd la iudei a doua zi, la sfhrSitul zilei a snopul)itlt\lsl)l.ezccea, ntr mai e Pa$te. Ctrci cele ale legii au luat sfirgit. Dar nici aducerea irri, pe t;are o ef'ectuau in ziua a gaisprezecea (a treia zi de Pa$ti, n.n,), nu mai are loc dupd

Explicarea Sfdntului Eurihie ia temeiul acelor ortodocsi din Occident ce vor

s{ inte-

t36, 2, c<rl.

ocupali numai de imitarea lui Hristos cel istoric, Care Se apropie de moarte, pi nu de comuniunea cu Hristos cel inviat. Cum se poate serba invierea Domnului seara? yiala invierii incepe dimineata, nu, seara. Se manifes&i aci spiritul imanentist al Occidentului. Ei confundi Errhalistia, ce se dd pentru inviere, cu Botezul iare ajuta efortului pentru viatra teres6tr ftrrtr de pac t.

Dornnului; trebuie s'd. ne irnpirtdgim cu. Flristos cel real jertfit gi inviar. Aceasta e irnpeftesirea cu Hristos cel destrvdrpit prin moafiea si invierea reala, cdtd vreme la Cina cea de Taina apos_ tolii au primit anruna 5i ircepitura tainicl a acestei stdri db ve$nictr inviere a lui Hristoj cel trecut prin flloaftea] realli Fradica aEeasta e o expresib a, spiritului occidental care.pune,at6ta accent pe ffioaffia, Eornntlir,ri; inc2t uitd, de inv.ierea' Lui gi de pafticipalea" la, ea' Ei sunn p1e-

60

TEOLOGTA DOGMANCA ORTODOXA

SFTNIEIE TAINB

IN

SPECIAL

61

el ln lnviere gl pentru lmperte$irea noasfie mai adevdrat{ de Hristos cel aflat

Trebuie mentionat tainice

?n

ctarea de inviere gi de depline moarte tainictr duptr inviere, imp{fta$ire ce va avea loc cAnd gi noi vom fi inviat cu Hristos.
cA. moartea

cI

in Hristos, de

care ne implrttrpim in

Euharlstie, in grad mai accentuat decat in Botez, ca pregtrtire pentru moartea noastrd reala pi pentru moartea tainice deplinl de dupi aceeal nu se opune pregusterii concomitente a invierii in viata ptrminteasctr reinnoiti 9i sttrrii depline de inviere de

dup4 moartea noastre reald; ci.ci moartea tainictr, de scufundare in Dumnezeu, tnsoflte de un sentiment fericit de topire ?n El, ,care nu e desfiinlare, odati ce se poate ffai acest sentiment, e scufi;ndare in viata infinita cate e Dumnezeu gi, prin aceasla, sorbirea unei viefl nemuritoare gi plenare, din aceea. De-abia murind tainic tn Dumnezeu, persoana noastre se realizeazd plenar, se umple de viatra nesf6rgitd gi
netrecatoare,

Cel ce a inviat pe Domnul Iisus ne va tnvla gt pc nol cu llgus,,,, nu ne descu' raftrm, gi chiar dactr omul nostru cel din afard se vegte,egte, omul nostru cel din leuntru se innoiegte din zi in zi; pentru ctr suferinla noastre, ugoard $i de o cllpd, ne agonisegte noue, mai presus de orice mtrrire, o cununl vegnicd de mlrire'r (2 Cor, 4, 15-17>. Pregustarea invierii sporepte din intiplrirea rcald 9i treptatil, in omul nostru cel din ltruntru, a staarii dinamice de inviere, prin faptul cA Hristos cel inviat este unit cu noi. Ein acestea s-a vezut cd motivul pentru care Euharistia intiperegte in noi starea de inviere, cu care vOm deplEi moartea pe care vom avea s-o ffaverSdm, este unirEh in gradul deplin cu Hristos care a invins moartea prin care a trecut 9i Se aflI tn starea de moarte tainicd destrvirqitf 9i de inviere. Dac{ pfinr Taina Bbtezului tt prtfl cea a M!ryngierii, de6i Hristos S-a sdldEluit "in noi cu moaftea gi cu invierea LUl, ne-a fecut pro.prie truinai'iulrarea tgi,!1.Duhrl Sf2nt care ne dtr puterea sx muflm omului vechi 5i se ie$im la o viatr{ noui in mod nedeplin, ln Euharl$,$E."$e'Unegtq cy-n9j'.plin..i[s-.pf .Iruput sisingele Lu,i, .dtn .care kadiazd aceaste. flltefg'.. ln n"triirti., noi m-dncam.trupul Lui- qi bem s1ngele l,ui, mort $i -EYia1fllP,19-v+1t1111, prin aceasta ete iiti iaiitatea lor 9i trupului pi s2hgelui nostru, care poartl, astfel tn ele impreuna iu Hristos moartea tainice in Dumnezeu gi pregustarea inviedt ce se lucreaztr in ele. FXrX tndoialf, trupul pi sdngele lui Hristos rtrmAn 9i trupul 9i stngelc Lui personal. Dar ele sunt prelungite in trupul pi sAngele nostru, inc2t aceStea ge incadreaz{ in trupul pi sAngele Lui, primind calitatea lor. Rezulttr astfel pe llngl trupul personal al Domnului, gi trupul Lui extins, fere sil se poate desplrgi lntre ele, dat fiind c{ focarul trupului extins e trupul personal al Domnului.

Dar moartea tainice are o gradalie activtr inainte de moartea noastre realtr; deci gl pregustarea invierii, cu progresul ei in noi. Nu numai moartea omului vechi in Rotez este o uitare a omului din trecut, ci Si repetatele mo4i tainice de dupl aceea, ffAite prin repetatele impartrsiri. Prin fiecare producem o discontinuitate cu starea noa$tfa ffecute, lansindu-ne spre o alta noutr, superioartr, conform epectazelor (intinderilor inainte) ale SfAntului Apostol Pavel (Filip, I, L4) Si Sfdntului Grigorie de Nyssa, Dar discontinuitatea cu starea din trecut nu inseamntr desfiinlarea identiteui noastre personale, iar invierea la o stare superioartr e posibild, pentru ctr ruperea de starea veche gi iegirea la o stare noutr, superioartr, se produc nu prin scufundare in neant, ci in Dumnezeu cel care e nedeterminat, dar nedeterminat prin infinitatea vielli, nu pentru golul negativ al vietii. SfAntul Maxim Mdrturisitorul vede aceeagi gradatrie intre moartea cu Hristos, pentru care primim puterea in Botez, $i moartea tainici mult mai deplintr, pentru care primim puterea in Euharistie: Botezul ne dd puterea pentru moartea inclintrrii . voii noastre spre pacarc, in vederea unei vie[i pZmdntegti innoite; iar*Euharistia ne il - .la prrt.rea,sa.primim moartea reala $i vi4a" defuplinviere6o, intrucdt prin ea primim moattea tainictr mai deplini pi deci pregustarea ?nvierii, de care se vorbe$te la SfAnta
Impartapanie. De aceea Sfdntul Apostol Pavel scoate din pregustarea invierii, pe care o avem odatd cu neptrsarea fald. de moarte, -prin care trebuie se trecem cu Hristos pentru a lnvia cu El, curajul de a suporta inaintarea mortii ln omul nostru cel din afartr: "gtiind 60.Quaest. adThalas.30,Filoc.rom. III,p. 114:"Botezulfacemoafta aplecareavointei noastre spre plecerile vietrii, de dragul virtutrii, iar paharul convinge pe cei evlaviogi se dne adevlrul mai presus chiar Si de via1A". Aceasta inseamnd ctr cine a aiuns la unirea deplinl cu Persoana lui Hristos, sau cu adevtrrul, in Euharistie, nu mai coboarl la virtutile care sunt numal preSdtlre spre aceaste lntilnire, numai efon ln vederea iubir,ii, si nu odihna adevlratd. tn ea, Nlcl moartea, nici viap cu posibilitngile ce le dtr pentru virtuti nuJ rnai despart de I.lrlstos pe cel ce s-a lnt0lnit cu El, ci e in stare se primeasctr Sl moartea pentru El, ptiind ca ram0nflnd cu El, va trece, prin moartea cu El, la lnvlerea cu El,

Prin aceasta, puterea mortii tainice a trupului lui Hristos pi a invlerli 9l a incoruptibilitetii Lui se adXncesc prin trupul 9i prin sdngele nostru in sufletul nos' tru, ca ni6te puteri care vor putea sI reconstituie trupul nostru inviat Ei incoruptlbtl la invierea cea de obgte. La aceasta va ajuta 9i faptul cI raliunea trupului lui Hrlstos, unitd ipostatic cu Logosul dumnezeiesc, $i-a impus deplin puterea asupra materlel acestui trup, pnevmatizand-o, dat fiind cX in esen[[ acest trup este o ratlune plasti' cizat6. lar aceaste purere se e)iitinde din el pi in trupurile noastre treptat, av2nd str se extinda deplinl la inviere nu numai asupra trupurilor noastre, ci asupra intreglt lumi materiale, ftrcind transparente toate ratiunile ei, sau pnevmadzand-o tnheag4. Unirea cu Domnul in Euharistie e o unire deplin[ tocmai pentru cd El nu mal este lucr[tor in noi numai prin energia adusil in noi de Duhul Sdu, ci cu truPul 9l cu s2ngele Lui, imprimate in uupul pi in sAngele nostru. Iar unde e trupul gl sEn' gqlg SIu,,e przent $i lucrtrtor,in nood deplin insqi suhiecnrl lor'Deci lnsugi sub-lec' tul lui Hristos, ca subiect al trupului 6i sAngelui Stru, ffS face prin Euharistie su,hicct direct al trupului pi singelui nostru',,cu care sunt unlte intlm trupul 9i sflngele SIu, care au dat piin aceasta calificarea lor trupulul 9i s0ngelui nostru, imprlmAndu'se ln ele, gl care $l-au unit lucrtrrile gl stmtlrile lor cu lucrtrrile $i cu slmtlrlle trupulul 9t

62

?8C)tr@6IA IID@GMA|IICA, OfrTOID

Oril,

SP'NTEI IitINS fN

SPECIAI,

63

eangdluirnostnr.rlar intrucat:gi,fiecare,dintre noirsuntemrsubiect,alitruprtlui.Si,sdngelui no8tru '9i :zil ilucrlrilor tpenetrate de r.tnlprtl .gi.de rlucrdrlle lui .Hristos, ,noi ,ne afldm

faptul

ci

fiecare are acest sentiment, chiar aceaste,pregustare e dovada Persisterttei

fiecdruia.

irnpreund subiect cutllristos'al'tnlpului nostrurdevenitgiitrupul;Irui sau,al tn-rpului l,ui tlevenlt,$i tnlpul nostru. lnifond.viata,eea,firtr,de,moafie creigte,in noi,din,intimitgtea concreH gi'suprem{rin,care .am inffaf,,r{pfinsm."gi,cregtqgrprinfiufrariOtielc.g_ Fsruoana,ilumneaeiascd.:a'CuvjAntului, Care,a,redlizat putinla,acestei,intimitd[i cu;noi pi a comunicerii vietii Sdle tlumnezeieqti'truprilui.nosiru,prin trupul omenesc a$urnat derEl, umplut,de;aeeastd viagl prin rnoartea'hui,real{, prin biruirea,rnorfii"suportate deiEl, prin starea'derrnoarte tainicd'gi de:inviere. Prin intimitatea gi comunicarea aceasta desdvdrgitd au El, noi'trdim stdrile, sim{irile gi lucrdrile lui,Hristos.gi El le trdie$te pe ale'noastr'penetrate'9i calificate,de ale [,ui. 'lDe acum nu]rnai trltiesc"eu, ci'l-Iristos ffaie$te in,mine'l, a'spus Sfdntul Apostol'p.avel (Gal. 3, 2O). rin,fond,unirea deplina intre Hristos gi noi, realizat prin Euharistie, e merruria.supremei iubiri,a,Lui f'ata de noi, pi aceasta e'baza comunictrrii mutuale destrvir.pite;intre;EI.gi,nol61. lJnirea deplin{ in care ne atrage Hristos cu'sine prin,prelungirea sa cu trupul sdu in noi, inseamntr pi o unire a noastra cu ceilalli credinciogi, in care Ee prelungegte Hristos cu acelagi trup al Stru. De aceea,.Euharistia este.$i:actul de reahzare ql sporire continua a uniti[ii depline a Bisericii, ca trup extins d.l lui Hristos, deoavArqind pi in acest sens lucrul'inceput prin Botez 6i prin Mirungerd62. Unirea cu Hristos in Euharistie este baza gi izvonil unei depline iubiri'intre rffidularele BiseriCii, ceci"toti membrii ei sunt "contrupep[i'r-nu numai cu Hristos, ci pl lntre ei, Fiecare trtriegte pi simte viap tuturor celorlalli, ca viatri'luminatl de mintea acelulaqi Hristos 9i sensibilizattr qi'imputernicit.d spre 'bine de :Duhul aceluiagi tlristos. C{ci toti sunt nu numai hruditi, ci rcontrupe$ti, (Ef..3,,5) curHristos gi intreolaltd, lncdt,nu-pi mai despart, dactr aduc ai aportul voinlei [or, interesele, gdndurile qt cimtirlle. in sentimentul ,lor de topire,in Dumnezeu, ca moarte tainictr cu FJristos, qi ln,pregustarea stirii de inviere, nici unul-nu,-s,rn?i di,stinge deiceilalti,,deEi,in

Astfel Euharistia este prin excelentd TaiffiilnlkffiL'f#1.er/cii", Cei ce se impertd$esc impreund se afltr deia intr'olnitate'de credinttr,,p,pnrru ce s-au impdftngit gi mai inainte din acelaqi trup Si s2nge alrDomnului,iincep2nd,6in momentul ce a urmat Botezului. De aceea inch mai inainte de anaforauatlltufgid[ (de rugdciunea ce precede prefacetea) toti cedinciogii c2nt{: ISX*19-,i-up13".YflllP: al1ii, ca ip11un g2nd sd mirtr:risimrr. $i rostesc impreund,p.lggg[. $poi se irnpert[geec impreunf, pentru sporirea acestei uni&ig. Iar in rugdciunea din Lizurghia Sftntdltii Vasile cel Mare; de dupd prefaceleq da1gr,l.g1- ln trupul 9i sdngele Domnului,0i rrlar.pe noi,pe tQli,'carern9 inainte de imptrrtfgire, preotul cere in numele tuturor: potif, se ne uneqti pe unul cu altul ;prin. impefie$im dintr-o pdine 9i dintr-un impefta$irea aceluiaqi Duhu63. incd irtr-o scriere din timpul apostolilor, ,Ditldhla celor 1.2 Apostoli, se cere lui Dumnezeu ca cei ce se ?mpdrtigesc sI se unea'scil asemenea boabelor de gr2u ce s-au unit in pdinea euharistictr: 'rPrecum aceagtd p2ine era risipitd pe dealuri, iar adunatd. fiind s-a ftrcut una, aga sd Se adune'Bisefica Ta de la rnaryinile pdmdntului, intru imptrriga Ta" (Cap. D. Totri sunt evocati in rugtrciune in jurul trupului Ei s2ngelui Domnului: aei'vii, cei

rdposali, oameni gi ingeri, in frunte cu Maica Domnului; .intre toti, 'Euhari6tia indreste comuniunea. Aceasti Unitate in trupul Domnului se inf{ptuieste lprtn lucrarea Duhului, Care e chemat prin epiclezd qi Care e activ in actul ,prefacerii:gi in impartegire, intrucdt trupul Domnului cobordt pe altar e un trup,pnevrnatizAt:,1i Duhul Sfdnt e Duhul comuniunii,intre Hristos gi noi qi intre noi toti -in Hristo$64, DacE Euharistia esre T4l,!.e, gnitetii mai addnci ln acela$i trup $i'sape aliltl Hristgs;[ in aeeea6i,credingl 6i'iubire, pebaza unei unitdli deja existente,,si;ea e$te implrtdqitA in Biserici pentru ?ntirirea unitllii ei, e firesc ca.ea sA nu se dea'celor ce se afld In afara Bisericii Si intengoneazd sd fimdnd in afara ei.'CIci in acesticaz

61. sfantul Ioan Guri de Aur, omit,46 Ia Ev. Matei, laJ. Bareille, oeuvres complites Jean chrysostome, tome 13, p. 1.8: rrHristos a fdcut aceasta iidicindu-ne h b mai mare iubire fald de El 9i, aritind iubirea Lui faqd de noi, nu a dar,numai sd:,Lva.dA celor ce clorcsc, ci sI,L $i adnge,,se'L $i"rrrenince, str-$i $i'infigtr d,infii in trupul Lui si se se uneasca cu El, irnplinind, toattr dor,intrarr. 62.'leofan al Niceii descrie,deosebirea intre Botez gi Euharistie, declarind.cd lucn-ll Ia()tezului il destrv2rgepte Euharistia. Dactr prin Botez Hrisros ii face pe oameni fratri ai Sii, 1illn Er;tharistie ii,face chiar mtrdr.llare ale trupului Siu.,Deci ea de un grad,rnult:mairrnare de I'Ce urmeazd. duptr aceasta? Nu binevoiepte a-i lllpire, de face numai de acelagi chip -unire, cu Slne Oi fra{i ai SIi. Cici nu Se oprepte aci cu binefacerea. Ci ii face Ei trup gi rnidular"a[" Sele, tncnt se nurne$te mai degrabtr cap al nostru,'ca,al unora ce ii sunternrnidulare gi trup, nu numal fragi, plin legtrtura,cu El ,rnai presus de neinte gi,cuvdnt. De aceea,:pe cei ce lntsn$oneaze sA"i uneasci cu Sine, ca pe nigte mtrdulare ale Sale, mai intAi ii face de acela$i c:lrip cu capul, plin Botez, apni, prin comunicarea gi irnpirttrgirea trupului 9i singelui propriu, llpeqte dc Sine gl intre ele meduhrele aceotea de{forme, Penrru aceasra, Boteiul piu*Lrg" Stlntel lmpartfuarril'r (Ep. III, P,G,, 150, 32y340).
d<: ,ialnt

in de$ert scopul ei, Desigur, aceastd unimte .nu desfiinqeazd petsuandle credinciosilor. De$i se impafte$esc ?mpreuril, fiecare este chemat pe nume: ilimpefte$e$te-se rdbul rlui
s-ar lua

Dumnezeu (N)".
63. Aceeasi idee e afirrnatl in alte vechi Liturghii orientale. A se vedea textele lui tlunrl de Lubac, op.cit., p. 94-95. 64. llenri de- Lubac, op. cit,, p. 99: "Duhul, a Ctrrui lucrare durnnezeiasctr a preSet{t trupul lui Hristos din carne-(operi de inchegare a trupului, deci de realiz^re a unitd$i lui' n.n.), este prezenr $i in formirea trupului Lui mistic, la strvdr$irea Euharistiei,'El, Care a cobordt ca un foc consumator peste jenfa lui llie, consume acum $i petele de zgurtr ornene$ti care se opun purerii unificatoire a Tainei. $i precum prima daH S-a coborit peste aPostd{l, nu ca sa-i lege intr-un ,,cerc" inchis, ci ca str aprindi ln ei focul iubirii atotcuprinziltoate, aia. repete El aciasta ca Duh al lui Hristos, de fic:care dattr clnd Hristos Se ofertr'din nou, ca to[l copiii risipili ai lui Dumnezeu se se adune. in spatriul Cinei de Taind, pe care o reprezlnttr

r:rice loca$ bisericesc, se reunegte astfel, odaH cu Cina cea de Taintr, $i strrbetoarea
(lincizecimii".

64

TEOLOGIA DOGMANCA.ORTODOXA

sfltlmrr,B rervrfrysPgcatr

65

2.

Prczenla reall a tnrpului qi sangelui Domnului in Euharistie, pi prefacerea piinii qi vinului

in cei ce cred, r)ar rostul acesta il imprinegte Euharistia numai daca ea inseamn{ prezenta rcala, a lui Hristos cu trupur gi cu sangere sdu sub chipul painii gi vinului spre a-L ptiml in leuntrul nostru. Despre aceast{ prezen{i trebuie sd se vorbeasctr deci in primul rdnd.

DacI in celelalte Taine Hristos este prezent in chip nevezut prin lucrarea sa, in prin insugi trupr,i gi singele seu sub chipul piinii pi vinului. Prin aceast{ Taind El Se dtr deplin membrilor Bisericii, adicd Bisericii, constituind-o gl sustinand-o deplin ca trupul Stru extins, intrucat duce pand. la capdtsdl{gluirea Lui
Er"rharlstie este prezent

j ^ f .lr)Prezenfa redr a tnrpului pi singelui Domnului ar Euharistie. Euharistia este rmpllntrea lconomiei m0nruirii, a iconomiei iubirii lui

/^\

Dumnezeu fald de oameni pi a unlrii sale cu noi. Dactr Fiul lui Dumnezeu a voit sa vind, atdt de aproape de oamenl incat s[ Se uneasc{ cu ei, ca singur mod al m2ntuirii gi indumnez"irii tor, El nu se putea mul[umi str Se intrupeze numai ca un om cu intenlia de a rtrm0ne separat de ceilalqi, ci ca sd meargtr mai departe, intrup0ndu-Se a6a zicind in togi oamenii, neimpiedicandu-i de a rim0ne persoane deosebite Ei neincetdnd de a rdmf,ne El insugi o persoani deosebite pentru practicarea iubirii destrvArgite. El trebule str vina in noi, dar nu o singurd dattr, ci mereu, deci pe de parte o trebuie str fie in noi, pe de alta str rimin{ deosebit de noi gi mai p."rw de noi, ca sd poate veni mereu intr-un mai mare grad in noi, spre sporirea continue a relagei de iubire, spre alimentarea iubirii, care se aratd pi prin unirea trupului nostru cu trupul $i cu s4ngele sru preacurat. un prieten, desi ti-a devenit interior prin faptur ce il s-a dllruIt o daH, u se ddruiepte mereu, sporind interioritatea lui in tine. sfantul Ioan Gure de Aur spune acest lucru i" ,""JJ venir la "i*ri"r,;orci afiecare.,. flrea noastrtr, e vddit cr a venit la tofl; iar dacd, a venit la to1i, a venit gi la Ctrcl se une$te cu fiecare dintre cei credinciogi prin Taine pi hrrnegte p.i" ii"" i"r"ii pe cel ce i-a ftrcut, Iar prin aceasta te convinge iartrpi ctr a luat trup,,i5. Frclnd aceasta numai din iubire, o face pentru a da oameniror viala duhovniceascl cea adevrratd. cei ficuti de Dumnezeu nu pot avea viatra qi nu pot spori in pa dec2t din El, ca surstr a viegii, De aceea Dumnezeu ii na6te din nou. Dar Dumnezeu nu-l poate Iesa pe cei ntrsculi din El fare sa-i hrineasci cu viata din sine. Dacd unele mame duptr ce au ntrscut un copil, il dau altei femei s{-l altrpteze din trupul lor, cici in deftnitiv slngele lor nu e mai bun ca al acelora, Dumnezeu, duptr ce a constatat ce oamenii nu pot dura etern fdrd, viala din El, ii hrtrnegte EI insugi cu viaga Sa, pentru ca str sporeasce in viate gi s6 rtrmdn{ etern in ea.
65. omll, 82

Astfel Euhafl'stia este ufinatea frreascd a Botezulul, Drctr Botezul e o renagtere din Hristos, Dumnezeu-omul, Euharistia.spteolr.rldlr.aomul,uldtn-El. Amnndorl urmeaztr din tntrupare, care ejtg.,q_e,.mnu! iubjr,ll,fui".Durnnczeu faH,da"oarnenl, ,, Pe l2ngd aceea, viala adevdrattr, prezente in singele lui Hristos, se manifest{ $ in puritatea lui. Un sdnge intoxicat este un sdnge pe cale de descornpunere, Dg aceea "El insu$i ne hrtrnegte pe noi cu sdngele propriu gi ne impleteste pe nol,tn toate cu Sine"6, cdci singur sdngele Seu este pr.a*rat. Asigurarea despre prezenta Sa realtr in Euharistie cu trupul gi cu sZngele SIu gf semnificaliile acestei prezente, cu explicarea posibilitrgii ei, ne-o da insugi Mnnruttorul. El a pusbaza ei prin actele Sale, a instituit-o gi a ltrrnurit-o prin cuvintele Sale, M2n$ifo.rulinstinrle.fomatTaina-Buhasisci@Lla"Giaa c.ea-d9*Iam*" atAt prin cUylnr tele pal ql pr.1t prima seyiqpirq -4*gi ,de citre .El toslrt cu acea ocazie, Iisus[$gfnd pdinea, a binecuv2ntat, a fudnt qi ddnd ucenicilor a zis: ,,Luati",m4ngl{,,agqil3-epte trupul Meu"; pi luind palrarulti mulEumind, le-a dat lor, zicind: ,,Beti dintru acila toti, acesta este singele Meu, al fulgii celei noi, care pentru mulg se varse spft iertarca pacatelor" (:Mrt. 26, 26.-SELlin Evanghelia de la Luca se adaugl,la oferl.rea trupului, la cuvintele "caET6'de pentru voirr, 'raceasta se o faceli intru pomenlrea Mea" (Lc. 22, ']..9). La Marcu (1,4, 22-2D se dau numai cuvintele de la Matel, Dar mai trebuie observat ci duptr toti trei evangheliEtii sinoptici, Mlnqultorul a mai rostit pi urmtrtoarele cuvi4te, duptr Luca, imediat inainte de oferirea tmpulul gl a sdngelui Siu sub chipul piinii 9i al vinului (Lc. 22,18), duptr Matei gi Marcu, ,lmediat duptr aceea:'rCi vd spun voutr: nu voi mai bea de acum din acest rod al vlel, pdnl in ziua cdnd il voi bea cu voi nou irtru impara$a Mea', (Mt. 26,29i Mc. 14, 25). Din aceste cuvinte Ei din faptul ctr Mdntuitorul spune, oferind piinea: ,,ntcgst4 este trupul care pentrx voi se fr2nge", iar oferind potid: ,,Acesta este slngele Meu
care pentru voi se varsl spre ieftarea ptrcatelor", rezultl ctr Euharistia igi are temelul in jertfa de pe cruce a Mdnruitorului, iar pe de alta, cd in ea va fi prezent in toete timpurile viitoare trupul gi sdngele Stru cel inviat. invierea Lui va face nou vlnul, deci gi s2ngele Domnului, pe care ni-l va imprrtrpi in aceasttr Taintr intru lmprrrtia Lui care incepe odate cu Biserica. Dactr Hristos nu S-ar fi rtrstignit pi n-ar fl invlat, n-ar fi fost posibiltr Cina cea de Taintr 9i Euharistia din Biserictr. Hristos trtripgte la cina cea de Taintr anticipat gi tainic moartea Sa pe cruce, dar gi moartea talnictr de

ril

dupd aceea.
Desigur, ca sI Se rtrstigneasctr gl str invie, trebuia str Se intrupeze. De aceeabaza Euharistiei este asumarea trupului nostru, jertfirea Lui pentru noi gi invlerea Lul. Euharistia de "la..qipa.,.99lds ,Talnd.este- 4ntl.cJpa$e,latntcil.a,iertfetdepe GCgcr,ra et a tnvierii. Este dovada cd Hrtstos a uztt la ctna cea de T^4t4f,.$"JB,gCJ6ls{t,{g.fiSffifu]
Sa

si invterea Sa, asa cum le ,i td'iiiiiuharistia

Bisericti, ca

se'i'J'iil;;HiliT.-'

trupul 9i in singele nostru.

66, rhtd,
5

le Matel,la Barellle, vol,

l!, p, 146.

-Toologh Do3nrtlol - vol. III

66

'

noloaA

t>ocMATtcA oftToDoxA

sPrMrEr,t rArNfl ,N .spBcl^r

67

ASa cum au fost necesare Jertfa pe Cruce gi invierea Lui pentru instituirea ItfiarJstiei, a$a a fost necesard Ai Cina cea de Taind. Pdrd, ea apostolii nu Ei-ar fi insrrgit in mod real moartea gi invierea tainicl a lui Hristos gi nu ni le-am fi insugit

nici nol; nu s-ar fi fecut trecerea de la moartea Domnului pe Golgota gi, de la lnvierea Lui, la triirea lor de ctrtre noi, sau la trtrirea lor de cdtre El tn noi. in afard, <lr aceea, ftrri Cina cea de Tain} n-am fi Etiut ce Domnul'a instituit pebizamo4ii Vt Invierii Sale Euharistia, prin care str rlmdni cu noi gi si vind in noi totdeauna ca
f)omnul cel jertflt gi inviat. dstfel, prin Euharistie se perpetueaz6,ami4lire3,. fapnrlui..c{ Hfr$os S-a intrupat, S-a iertflt qt a inviat. Avem ir ea dovada acestui fapt, Dar, rfamintirea" lui se perpetueaztr ca un fapt continuat cu noi ingine in mod real. rrAminti.rearr aeeasta este o amlntire prin rtrmnnerea lui Hristos cel intrupat, jertfit 9i inviat in unire cu noi. De untlntirea aceasta elegatl pi amintirea Pagaduinqei lui Hristos ct,va rtrmdne, ca cel intnrpat, restignit pi inviat, in unire cu noi. Prin Euharistie ,'vestim', intruparea, Ittrstlgnirea qi invierea Fiului lui Dumnezeu ca om, nu numai prin urmarea lor ca rripte fapte trecute, 9i nu ca o realitate repetate, ci prelungit{ pe plan nevtrzut qi ir noi. Sffintul Apostol Pavel redl porunca Domnului: 'rAceasta str o facetri imtru pomenirea Mea'r, in mod mai insistent decit Luca, ucenicd lui, care le-a preluat cu sigruan{tr de la Pavel. Cdci dupl Sfintul Pavel, Iisus a rostit aceste cuvinte dupl <rferirea trupului gi a singelui, ca str tragd apoi concluzia: trPentru ctr de cite ori rnAncali aceasta pAine pi befl acest pahar moartea Domnului vestiti, pdndla veniiea [,tri" (1 Cor. 11, 28). Dar Sf2nrul Pavel aratA ctr rrvestirea" aceasta e inleleastr ca trdbe in trrntinuare de ctrtre noi a mo4ii gi invierii Domnului, prin faptul ce aceaste treire clc t:trtre noi a mo4ii 9i invierii Domnului in noi este tema centrald a propovtrduirii gi epistolelor lui. Vestirea pg4ii qi invierii Domnului devine prin Euharistie nu vtrstirea teoredce a unor fapte trecute, ci vestirea experientrei unor fapte ce se perp(.tucaz.I
I

Biserica nedivizattr. Sfdntul Ioan Gurtr de Aur zice: ,'Vezl cata streduing pentru a ne aminti ctr a murit pentru noi? Fiindcl adep[ii lui Marcion, ai lui Valentin gi Manes aveau sd denatureze c2ndva aceaste iconornie, neg2nd-o, Hristos ne amintegte pururea de patima Sa, legdnd-o gi de Taine... Deci prin aceasta ne gi minruiegte gi ne gi inva[tr prin aceeagi Sfintl Masd... Apoi adaugd: Nu voi bea din rodul viei acesteia p2ntr in ziua c1nd il voi bea nou cu voi in impdrllia Tatdlui Meu. Cdci deoarece le vorbise despre patime $i moarte, introduce gi cuv1ntul despre inviere, pomenincl

i*{

in noi.

id.

lristos este real prezent cu trupul qi cu singele Stru jertfit gi ?nviat in Euharistie, l)('Rtru c2l numai prin aceasta putem muri qi ?nvia gi noi impreuni cu El; 9i numai lrrin acteastf, moarte gi inviere impreuntr cu Hristos, devenim ptrrtaqi vielii vegnice. lrltri <lependenla mintuirii noastre de impreuna-moarte qi inviere cu Hristos, nu ar fi nc'<'esartr prezenta Domnului in noi cu trupul Siu jertfit gi inviat, deci nu ar fi n('('csarA Euharistia. De aceea protestantismul, prin teoria despre mdntuirea noastre prin ispA;irea juridictr a lui Hristos, in locul nostru, a inllturat invtr[trtura despre l)r'cz.(:nta lui Ilristos in Euharistie gi in orice caznu recunoa;te pe Hristos in stare tlc icrtfh in ea; iar catolicismul nu reupeste str dea o explicare complettr qi clari a
rrr.r't:sitalii Er"rharistiei. Prezentarea lluharistiei ca o ffeire in continuare a celor trei momente: Cina cea <k,'l'ainl, Jertl'a cJe pe Cruce gi invierea, o avem de la Sfintul Ioan Gurd de Aur gi rlc la Slilntul flrrtihie, patriarhul Constantinopolei. Tentul celui din urmd l-am dat mai

de impirltrie gi numind astfel invierea Sa. $i pentru ce a beut duptr inviere? Ca str nu socotiin noi, cei mai ingrogafi, ci invierea este o ntrlucire. De aceea, mul$ au socotit ca dovadd, a invierii, mdncarea (lui Hristos). De aceea pi apostolii ca sa-i convingtr despre inviere spuneau: ,'Noi care am mincat gi am btrut impreuntr cu El" (Fapte I0, 4l). Deci arit2nd ci-L vor vedea inviat in chip strtrlucit gi vor fi iariqi cu 81... a spus: "P2n1 ce il voi bea cu voi nou...". Dar ce este nou? in chip nou, adic{ minunat, neavdnd trup petimitor, ci neptrtimitor qi nestriclcios gi neavdnd lipsn de hrani. Deci nu pentru trebuinltr a mdncat pi a blut duptr inviere, cici n-a avut trebuinta trupul Lui de acestea, ci ca sd dovedeasctr invierea. $i cle ce a baut dupi inviere vin, 9i nu apd? Ca str inltrture altd erezie. Fiindctr unii folosesc aptr in 'l'alnl,, ca sd arate ctr atunci cind a Taina, a a$ezat-o cu vin, vin a folosit pi duptr ce ^sezat a inviat, la masa simple"67. Am vazut cd Sfdntul Eutihie vorbegte in mod clar de o aducere permanenta sau de o jertfire permanenta a Domnului dupi lnviere, cabazA a Euharistiei. Dar cel putin o dati Evanghelia de la Luca ne de str inlelegem ctr Domnul a strvlrqit dupd inviere qi pe pdmdnt Euharistia ca o prezentare vlzutd" a sterii Lui de aducere permanenu a Sa in planul nevezut. Sau avem in ea trecerea de la sevnrgirea ei vJ.zutd de ctrtre El la prezenla Lui ca aducere nev\zutd in timpul consumlrii ei, cabazd. a prezenlei qi aducerii Lui reprezentate vezut in Euharistia din toate timpurile: r'$i c2nd a stat impreund cu ei la mastr, luind El p2inea, a binecuv2ntat $1, fr2ng2nd, le-a dat lor. Atunci s-au deschis ochii lor gi au cunoscut ce este El; gi El S-a fdcut nevizut de l2ngi ei" (Lc. 24, 30-31,). Era de trebuinltr sd le arate cI El a inviat de fapt qi in calitatea aceasta va strvirpi in continuare Euharistia intr-un vin nou. in orice caz, Iisus le reaminte$te aci de Cina cea de Taintr li deci gi de porunca ce le-a dat-o atunci de a slvirgi in tot viitorul Euharistia ca amintire a Lui, care nu va fi numai amintirea cuiva care a fost, ci o continuare a prezentrei Lui in calitate de inviat cu ei, dar care este acelapi cu Cel ce a fost pi a strvirgit Euharistia la inceput in mod vdzut. Le arate ce acum au dovada ce pot avea pe flristos in mod real in Euharistie, odattr ce ainviat, chiar dactr este acum nevezut. Sf2ntul Ioan Gurd de Aur a interpretat cuvdntul lui Iisus despre vinul cel nou in sensul cd trupul lui Hristos insugi va fi dupd inviere, deci qi in Euharistie, rrnepf,timitor gi nestrictrcios (incorputibil)". Propriu-zis numai aceasta va face posi67. Op. <rrr., p. 138.

itrtlntc. Aceastil explicare aratd cA ea era explicarea obipnuiti a Euharistiei in

68

TEAL@A

DOCMA7:rCA ORTODOXA

SPINTEI,E

%IN8 fN SP8Cru

69

prefacerea euharistictr gi mlncarea mintuitoare a trupului Lui. Pentru ctr numai lui Hristos, cu trupul S{u asumat de gl prtn aceasta gi unirea Lui cu noi sub chipul pninii pi vinului prin acest trup. El, Ctrcl numai prin aceasta trupul Lui ne este spre vial4 eteme. Avem in aceasta deci o expllcare a prezentei reale a Domnului cu trupul Ei cu sAngele Lui in Euharistie 0i a trebulntei impartl$irii noastre, in Euharistie, de ele. Caracterul pnevr.natizat al trupului Stru dupt &*viere'gi deei din..Euhar.istie il
nceegta va tnsernna deplina unire a dumnezeirii

blll

poate explica posibilitatea acestei prefaceri, dar nu nadul arm se, efectueazl. lncepcarea de a proiecta catev4 raze in rr,fster e condustr numal de intenga de a nu-l ltrsr cu totul opac, ci de a face mai evidenttr profunzilnea gi complexitatea lui,

aflrme clar $i Mintuitorul insupi, cand anun1tr ctr cei ce vor vrea se intre in via1tr, vor trebui sa mtrnAnce cu credinltr trupul pi singele Lui. Cuvintele acestea sunt o alte dovada despre prezenla realtr a trupului gi sangelui Domnului in Euharistie pi o altd dovadl a instituirii Euharistiei de citre {1. in cap. 5 din Evanghelia dupi }g33, dupa ce declartr de mai multe ori ctr numai '!*l_:" niEidnca trupul Stru, pe caie-f't a da pentru viala lumii, va fi viu in vecir' (In. _6r!]); vdzdnd sminteala ucenicilor, Domnul adaugd explicalia: "Aceasta vtr sminte$te?... Duhul este care dd. vialA; trupul nu folosegte la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt Duh qi via1d" (In. 6, 63). Adtcil Duhul prezent in trup, Duhul care a pnewnatizat trupul, face trupul Stru hrani spre mAntuire gi vial{ in Taina Euharistiei. Ipostasul Cuvinrului dI trupului o calitate ca a unuia coborlt din cer, iar Duhul face trupul acesta capabil si fie ridicat la cer (In. 6, 50, 62), sau trup pnevmatizat. Sffintul Ioan Guri de Aur scrie: "Cel ce socotea c[ El este din Iosif nu primea cele spuse. Dar cel odattr convins ctr a cobordt clin cer (pentru cl era format prin Ipostasul coborit din cer 9i va urca la cer prin Duhul care-L va pnevmatiza, n.n.) va da crezare mai uEor celor spuse. Duptr acestea, adaug{ Si alttr explicare, zicAnd: "Duhul este care face viu, iar trupul nu folosepte la nimic" (In. 6, 63). Iar ce spune este aceasta: Trebuie sd intrelegeli cele despre Mine, duhovnicepte, C{ci cel ce le inlelege trupeste nu primepte nimic bun... Decl trebuie aqteptat timpul cuvenit... "Cuvintele ce vi le-am spus sunt Duh Ei via[{r' (ln. 6, 53), adictr dumnezeiegti qi duhovnicegti, neavind nimic trupesc, nici cauzalitate natural4. Ele sunt libere de orice astfel de necesitate gi sunt deasupra legilor
cle aici"@.

vimlui. CuvAntul lui Dumnezeu este Ragiunea in care igi au originea gi m6delul raliunile tuturor lucrurilor. Prin intrupare Ealiu.nea divind ficdndu-Se Ipostasul trupului omenesc atrage in cea mai profunda infriiiita*I'a Sa ragiunea tnrptilfi asumat-ca ihip al unei raqiuni din sine. oarecum Hlj*p:gja Ratriunea dumne. zeiascd. a ragiunilor rururor flpnrrilor devine $-i ratiunq psl$el, fara sr o ",mpg"tli desfiingeze pe aceasta in sine, deci nici trupul. Dar ragiunea troputui Sli.scufundat in Raliunea divintr se une$te acolo gi cu rafiunea p2inii 9i a vinului, care intne$n trupul, sau sunt destinate sd fie asimilate de acesta. prefacerea raliunilor pltnlt gl vinului in ragiunea trupului gi snngelui, care se produce in planul vielii prmflntegtl printr-un irtreg proces de asimilare naturaltr, se produce tn s2nul Ra$unii divlno,
datorite indmiteFi supreme in care ajung acolo cu trupul, intr-o singmtr cliptr, AEtfel, plinea oi vtnul Euharistiei flmdn ffud s temelie a exlstentrgf J.gr in raliunile lor gepk rate,.. ltrman ca simple chlpurl ale ratriunilor lor scufundate -in--ragiunea tnrpglul Logosului intrup41. Dar in Ratiunea. divintr, raliune4 frgpului asumat, igi rggegeglg interpenetrarea deplin4 pi cu raliunea orictrrui alt trup ornenesc. Atarnl numal de deschiderba fietarui om ca se.accepte aceaste interpenetrare a ratiunii tnrpulul Domnului cu ragiunea trupului sru. Acela poate mdnca trupul Domnului, aJunglnd in str2nsX unire cu el tn Cuv2ntul lui Dumnezeu in Care-qi are scufundate ra$unea sa. Pnevmatizarea trupului Domnului face transparenttr gi coplegitoare pfezenta Ipostasului Cuvintului prin el, inc2t poate fi primit de cei ce cred; in trupul lbr, intr-o supreme unire. Aceaste prezentd a trupului pnevmatizat pi coplegit de tfansparenta' cuvdntului, ei ca urmiE*fnniaf gffiemuiii;;; U ;ilidiliirfi froitru'acest rerment ai ?e,mq1idi, aI uansparenlei cuvantului prin el, al"linerimatilarii. Depinde de nol ca sd' actualizdm sau sa asimiltrm real, prin contribu;ia spre puritate gi virtute a noasffa, aceste calited ale trupului nostru, care inainteazd. prin aceasta intr-o nebtrnulttr subtririme duhovniceasctr. Dar chiar dactr facem aceasta in modul cel mai deplln, trupul nostru tot remane supus legii generale a procesului de sltrbire gi descompunere prin moarte. insa calittrfle lui noi gi spirituale rec gi la sufletul nostru, care le va prstra pdna la invierea de obgte, cnnd cu aiutorul lor va putea s{. refactr trupul omenesc in stare inviattr, adicd pnevmatizatd, mai ales cf, atunci Cuvnntul lul Dumnezeu, Raliunea supremi, va aduna rafiunile sau temeliile de existenp ale tuturor flpturilor in Sine, unindu-le intim cu Sine insugi. grlir-ee.1IlIo,I- a pdinii .c\r truBul-[olqnglgi, igo-sta-zi4t_!-q-C3yfn-rul, p.lefagg p4lnea.in ppe-l .po.1r_rqyl_uL.p94!ry_94_a9g.B_ejJ.e raliunea- pii-niii's:i sE'irrefE.E6' truB^Nu tot a$a se intampla cu trupul Domnului prin unirea intim, a"Lui cu el 9t nici cu trupul nostru prin unirea cu trupul cuvflntului, Trupul Domnului numal Ee indumnezeiegte gi se pnevmatizeazl., cecl ratiunea lui eew eI pp_tplptS Shier.ln.untrca ipostatictr cu DumgeTsu, cu atlt mat pulln se preface tn altceva trupul nootnr ln

b. Prezenxa tnrpului 9i sangelui Domnului ar Euharisde pt prefacerea panat d

Ceea ce spune Sfhntul Ioan GurX de Aur se poate rezuma in urmdtoarele: f)omnul".p:1:""!..gT=11"cu.{upul in Euharistie gi ni Se poate da spre mincare in vederea vielii eternd; intrucnt rqpul Lui e strdns unit cu Dumnezeu-Cuvnntul prin lntrupare, adictr e coborXt din cer, 9i pnevmatizat prin inviere gi tntrl1are, adibtr urcat la.cpq prin coplegirea Lui de_-Du!ru-l dumnezeiesc, ajuns la unirea culminant{ cu
F)umnezeirea. Ftrr4 indoialtr, prezentra Domnului cu trupul gi cu singele SEu

in Euharistie qi prefacerea piinii gi vinului Pentru mincarea Lui de cdtre noi este o mare Tain{. Unirea strAnse a acestui trup cu Cuvlntul gi pnevmatizarea Lui de citre Duhul Lui
68, omtl, 47

la

Ev. Ioan, la Barellle, tom, 14, p,25-26,

70

TEOLOGIA DOGMANCA ORTODOXA

SFTNTEIS'

rrrur lr| .SPEC,AL

71

mr.reu trupul Stru tainic69.

tlnirea cu trupul asumat Fi pnevmatizat de Cuvintul, odattr ce gi unul gi altul rtrm2n trup. Trupul nostru numai porne$te qi el pe drumul pnevmatiztrrii qi indumnezeirii, ca pi trupul Domnului. crci raliunea fiecirui trup este str rdmdnd. trupul unei persoane, fie a Persoanei Logosului, fie a unei persoane umane deosebite. Dar de ce trebuie str se produci unirea trupului Ei singelui Domnului cu trupul gi cu snngele nostru prin chipul piinii qi vinului? CaTaini- trebuie si ni se fac{ sensibil acrul ?mpert&irii de trupul nevtrzut al lui Hristos prin ceva. Iar piinea qi vinul sunt elementele fundamentale 6i cele mai sus$natoare ale trupului pi singelui omenesc, cele mai inrudite cu ele. Ele reprezint{ qi trupul Domnului hrtrnit de ele, gi trupul nostru. Piinea Ei vinul sunt natura urcat . la starea de aliment oi blururtr clirecttr a trupului nostru. Prin legea firii din noi, trupul nostru preface in substanla .ta aceste substange. Tot aga preface gi Hristos aceste substantre, in trupul stru. Dar prin Duhul SIu EI preface instantaneu pninea Euharistiei in trupul Stru, care e organ cle manifestare.a Ipostasului pi a Duhului Stru. lnsa faptul ci trupul gi sdngele Dornnului ni se fac prezente prin prefacerea pAinii 9i vinului, e de naturtr str aductr o noutr razd in adAncimea misterului prefac:crii euharistice. Domnul nu preface in Euharistie pninea pi vinul pentru Sine, ci pentru a se imptrrttrgi oamenilor care cred, adictr pentru ce sunt oameni care cred ;i care doresc si se imp{rttr$easce de El sub chipul pdinii pi vinului. credinla pi clorintra aceasta ei $i-o manifesti. prin rugiciunea liturgici ce culmineazi. in invocarea Duhului Sfdnt, ftrcuti de preot in numele comunitetii liturgice qi cu participarea ei, pentru prefacerea piinii 9i vinului in trupul Ei snngele Domnului. prin rugiciuni, prin mi.rfurisirea credinlei, prin epicleztr, cornunitatea s-a unit tot mai mult cu Hristos, nemaivorbind de prezenla Domnului in ea prin ?mplrt1Eirile anterioare, sau de faptul ctr ea instrgi este trupul tainic al Domnului, Astfel, Cuvintul lui I)umnezeu atrtrgdnd in intimitatea sa raliunea piinii pi vinului, sau copleEindu-le prin Duhul Stru cel Sf2nt, lucreazl pi din ltruntrul comunittrgii cu care este intr-un anumit grad unit. Comunitatea pi plinea oferittr de ea sunt oarecurn impreuni unite cu Cuvintul lui Dumnezeu cel intrupat. in aceasttr ambiantrtr de unire de mai inainte existenta -intre cuvnntul intrupat, intre comunitate si p2ine -se produce prefacerea lrcinii gi vinului in trupul pi singele Domnului, ca identificare completa a pdinii 9i vinului cu trupul gi snngele Lui, pentru ca acest trup se se uneasce sub chipul piinii qil vinului in mod deplin gi cu trupul nostru. - tJnii teofogi catolici au vorbit de trei trupuri ale lui Hristos dupi prefacerea euharisticl: trupul Lui personal, trupul Lui tainic sau comunitatea euharistictr gi tnrpul euharistic. dii alli teologi cat;[ci au observat, pe drept cuvint, ctr in realilatc nu e vorba decit de un singur trup, pentru ctr trupul tainic nu e decit o prelurrgire a trupului personal, iar trupul euharistic e insupi trupul Cuvintului care Se tlleri in continuarea comunittgii bisericegti, ca prelungire a trupului Stru tainic, care ntt anuleaztr distinctria dintre ea gi trupul personal al lui Flristos, din care se formeazl

Trupul euharistic nu e dect trupul personat al lui llrlotos, pe cale de hrtrnlrc mai departe a trupului Stru tainic, deschis acestei hrlniri gi doritor de ea. Trupul tainic, sau comunitatea euharistictr, are pe de o parte ceva in plus fatr de trupul personal al Domnului, in alctrtuirea lui intrind.si tnrpurile credinciogiloq,pe de alta, mult mai putlna viap dumnezeiascd. acfriahzarr., decit cea a trupului personal at Domnului, pi de aceea e capabild gi dornictr si se hr{neasce continuu din acel trup, iar Domnul ii dtr mereu trupul Sxu sub forma trupului euharistic. Cornunitatea se preda Domnului cu setea de a reduce ceea ce o deosebeEte de trupul Domnulul gi de a se umple mai mult de El; iar Domnul Se predtr ei, venind ln intampinarea trebuingei pi cererii ei, pentru a o umple mai mult de sine. in sensul acesta, Hristos e pdinea cea cereasctr ce pururea se dtrruieste spre mincare pi niciodatt nu se sfArEepte qi niciodattr nu astampird definitiv trebuinla de hrantr a credinciopilor gi a comunite$i bisericeqti. Prefacerea pdinii plmdnteqti in pdine cereasce imptrrttr$irea Si sa comunitzlii este, asfel, un act al Domnului, dar provocat pi de trebuintra simltttr gi de cererea comuniti.trii euharistice. in prefacerea Ei in irnperte$irea euharistlc{ are loc un act de implinire organictr a ceea ce este deja in Biserictr, dar pi o venlre a Domnului ca surplus in s2nul ei. in iubirq4 dintre oameni, fiecrre dtr pi cere pururea. in iubirea euharlstlcr, comunitatea ffiimai cere $i Hristgs fiLmai se di. Dar Ei cererea e din puterea a ceea ce are deia Ei are importdnli in idaliiiarea iubirii gi in primirea ei; in sensul ace$ta, are gi ea un rol pozitiv in producerea acestei noi veniri a Iui Hristos, care pe de alta parte este in ea gi deci vine gi din ea. De aceea Euharistia nu poate avea loc cleclt in Biserici $i tnpeftesirea de ea, Ia fel.

3. Euharistia

caJerff

9i ca Tainl

tuie din nurneroase sim{iri, acte qi semnificalii ce pornesc de la noi spre Dumnezeu 9i de la Dumnezeu spre noi, intocmai ca o fatri- umanl care se constituie dln intlilnirea intr-un desen complex a nenumi.rate linii ce vin din noi, din naturtr pi de sus, ca si-i dea directria spre cer, spre exterior Ei spre interior. Aspectul de Jertft 9i cel de Taintr al Euharistiei sunr nedesp{(ite. Chiar ca JertfX ea este o Taintr, ctrci dtrruindu-ne lui Dumnezeu ne inll{am gi ne imprrtrgim de sfintrirea pi de binecuvintarea tui70. gi chiar Taina este oJertfr, crci trupul Domnutul
70. sfanrul chiril din Alexandria, Inchinarc in Duh si Adevtr, cartea x; rlc. dg, dti{r A: "Cici se spune ce se sfingegte ceee ce se aduce lul l)umnezeu'r. Seu: "Jertfa sftntei;; ;; .;i cc $c atin8e de ea. Ctcl de ccle sflntt: nc apnrplem nrr pcntnr altceva, cllrentru a ne impafilsl tlc^sllntul llrlslos Prin fcrtfa negreit,l, rlihovnlt:errt.i, (trrl,r., ,,arr.ia Ill, trrl, 629 A), sarr: ItM0nrllnrl rr0lna,r ,1t.. rqr ,.,1r-.r .-- r r-.r-.----

Daci prin Taintr Dumnezeu ne imp{rttEepte lucrarea Sa, ca har gi ca clar, iar ff fnr-a noi- oferim lui Dumnezeu cele ale noasrre gi insapi fiinra noastra, in Euharistie se intilnesc aceste doud migcrri: de la noi la Dumnezeu pi de la Dumnezeu la noi, in modul cel mai complex gi mai accentuat. Euharistia se consti-

69. I"I. cte Lubac, op. ctt., p, 86-87,

72

TEOLO O I A DOGMANCA O RTOD OXA

SFINTtsTE

TAINB,N SPECIAI

73

elrc nl se de este in stare de trup iertflt 9i lnviat

care ne

Ei

ne imprirntr starea de jertfd, prin

inllllm

pi inainttrm spre inviere

din viala credincioqilor, afum2ndu-se numai imPgftlnta semnelor de putere, peobservind cd o putere ltpsltd de lrrlsdtul:,,ascetlcl dev/nc q putere de caractet
Dispozifia activtr de iertfl echivaleazl, cl rnigcarea de convergenpl daf nu numai intre Fiul lui Dumnezeu devenit om 9i cei ce cred in El, ci gi intre toti acp$ti$. Ctrci voia lui Dumnezeu cu cafe se pun ei de acord, voie;te ca ei str sq afla in rapor' tul de iertfl gi de convergenp $i intre ei. Cregtinismul afirmtr credinla ctr contradictia este expresia ptrcatului, iar fertfa, departe de a fi- Contrard miEctrrii, este migcare de convergenttr spr lnaintare. Miqcarea nu-gi pierde astfel noima prin intoarcerea ei eterntr in ce1c, ci dUCe pe parteneri la o cunoagtere merer.r, mai aprofundatd a infinitlgii fiin1ei 9i dragostei treimice, ceea ce dd putinla unei participlri vegnic noi la aceaste infinitate a pr,Tainele, trtretindnd in viata credincioEilor in Flristos puterea lor de a se iertfi E$ sfirgit, sustin ir:I ei prin aceasta migcarea de convergenp li de irlaintare nesfflr$lttr, in Euharistie Hristos 59 a$uc.g jertftr Tatilui ca om, dar nu in mod juridic, cl El ne deichide prin aceasta .itdi iprl fatdi. Deci'plttt, ac.ista Se'pune El la dts' pozi\ia noastrtr in Euharistie: ca od^t1 cu Sine str ne ofere 9i pe noi Tat4lui. Cjg[, intrucdt la !.+alqg pyle{Lir-Ilg4gq?J.i" sl4fe de-j9r{1-9"t14, starea aceasta de Je.rtfl din star&: ai! i,irtfi-iurat"ll.ly1.ttfit^tgs, Care curatl i-o i"G." abUl"ai" aiiat ""mai in sensul acesta Se aduce continuu Tatllui, pentru a ne da pgterea str ne aducem 9i pe noi cu Sine. ,,A9adar in Hristos, cdqtigtrm putinta de a veni in fata lui Dumnezeu, rrCICl .a.i .r" invredniceqte de acum de privirea Lui, ca unii ce suntem sfing1i"7l; saul Hristos totdeauna si in mod sigur noi vom fi primitl in chip favorabil de Tattrl, dactr ne introduce ca Preot la Elu72. Dar Hristos ne aduce ca jertfe nu ca pe nigte obiecte, ci ca Persoane' deCi Ca jertfe care ne aducem Ei noi pe noi inqine. Aceasta trebuie sI o facem nol prln$-o viatrd, tr}iltl pentru Dumnezeu 9i moarttr Patimilor care ne leagtr de lume, Sau ne inchid ln noi ?ngine: "Murind lumii prin mortificarea trupului, noi trtrim pentru Dumnezeu prin vialn evanghelictr 9i, ridiclndu-ne prin iertfa Duhului, noi vom rlspindi o mireasmd bineplacut{ 9i vom afla intrare laTatdl prin Fiut'r73. Dar puterea pentru aceastl. viag de jertftr o lulm din starea de ierdl in care ne transpunem cu Hristos in Euharistie. Astfel prin faptul ctr Hristos ne ia 9i pe noi ca str ne aduci, prin impreuna-noasffe jertfire cu Sine, iertfl Tat4lui, se'produce O unlune stransa intre jqrtfa Lui qi jertfa noastre, in sensul cd ienfa noastrtr face parte dln jertfa Lui, 9i jertfa Lui din jertfa noastrtr, sau noi suntem in El, Cel ce Se aduce, 9i El in noi care ne aducem: 'lDuptr ce S-a sculat din mo{i Emanuel, noul rod al omenlrii intru nestrictrciune, S-a suit la cer, ca str Se arate acum pentru noi in fata lui
71, Sfnntul Chiril din Alexandria, op, clt,, carteaXYII, P.G,,68, 1096 B. 72. ldem, op. clt., cartea XVI, P,G.,78, col' 1016 B, 73. Ibtd., col. 1013 D,

De altfel, toate Tainele au nu numai caracter de Taintr, ci si de jertf6. CIci in toete,Hdstos Se dtr pentru noi gi ne dtr impreuntr cu Sine Tattrlui, dar ni Se dtr Oi notrl. ln Botez El ne strdegte o via1tr noutr capabili str se jertfeasctr lui Dumnezeu cu El; in Mi,nrngere ne dtr puterea inainttrrii in virn-r1i, care sunt forme de autojertflre, Poctrinta e harul iertlrii care se intdlnepte cu renuntarea noastrx la placerile egolste. Preo$a e consacrarea celui ce se hirotonegte lui Dumnezeu gi puterea pentru o via1tr lnchinattr Lui 9i Bisericii. CXstrtoria e un dar al iubirii 9i dtrruirii adevdrate, tmbinate cu o frdnare a egoismului. Prin acesiea toate, Tainele stau intr-o legtrturtr cu jertfa lui Hristos. in toate thtnele primim puterea de a ne jertfi, din starea de jertfr. a lui Hristos. Nu din amintirea jertfei Lui de pe Golgota, cdci in acest caz puterea Ei-ar da-o omul gi deci 'l'alnele n-ar mai fi Taine, cftdintr-o stare achrale de jertfl a Lui, care e o prelungire a piedlrii Sale ca om Tatdlui, predare pe care, afl2ndu-Se El in trup capabil str moartr, a dus-o pdnd,la capit, accept2nd moartea s2ngeroastr; dar dupi moartea trupeasctr o meniine ca predare spirituraltr totald a umanitefli Sale Tatilui, pentru a fi umpluta destrvdrgit de dumnezeire, care o line ridicatd la starca de inviere, intrllare
gi pnevmatizare.

Iumesc, neduhovnicesc.

.l

soanelor umane.

Euharistie Hristos nu ne dtr numai o iradiere a sterii Sale de jertfZ 9i de inviere, ci insuqi trupul SIu in aceaste stare. De aceea Euharistia este culminarea tuturor celorlalte Taine. Credinciogii urctr spre ea, sau se pregetesc pentru primirea deplinl a lui Hristos, la inceput prin Taina Botezului 9i a Mirungerii, iar dupi aceea, clactr au ftrcut pecate, prin Taina Pociinlei, sau in otice caz Prin post $i printr-o cleosebiti ferire de gAnduri gi de fapte necuvenite. Astfel, inttrrili de primirea lui Il.istos in Euharistie, ei pot primi pi puterea jertfei Lui spre inchinarea sau ierdirea vietii lor lui Dumnezeu gi Bisericii, sau indatoririlor pline de Duhul lui Hristos fatrtr

ln

de semeni.

mod ;,(Protestantismul, socotind ctr problema mintuirij noastre s-a rezolvat in e firesc nu numai a mor[ii in locul nostn:r, lytl{lg, prin suportarea de cetre Hristos !i nu"admita Euharistia ca iertf\, ci Si sI ia temelia tuturor Tainelor, al ctrror continut lnterior e puterea starii de iertftr acual.d a h11$$sg.i ./ .gftgtlqitgyl,. considerind problema mintuirii rezolvatd tot intr-un mod juridie.-' , *.niinrt Euharistia caJertfe 9i toate c,gJela-Jq fa-ine pe..Qaza traditiei liserigiiy.qqhi, <lar nu mai pune.Je-rt-fa -errb4t1strl-.p l.eg4tur4 qu s14re3 {e iertil acwalx a lui Hristos, ci rqSUigi"Id"toi felul de alte explicalii neconvingtrtoare ale caracterului de iertfl al Euharistiei Si nu mai vede strnnsa legtrturtr intre ftnpdrttrqirea credipcio$ilor de I{rlstos $l starea Lui de iertfl; ci o vede numai ca unirea din iubire cu Hristos, ca lzvor de putere, de bucurie $i de inviere, Deci separtr caracterul de tain{ al Euharistieide c"9f .de ie$fa, ti, in acord cu aceasta, nu nidiVed-fiiti-fh'tel;Elte Taine un aspect de firtfe. Iar acest fapt sttr in legtrturtr cu elimlnarea efprturilor ascetice

74

.MOLOGIA

DOGMAI'I CA AR?10,DO,XA

.SI"rvi'EL', ?'A'N'J TN SPECIAL

75

Lui din pricina neasculterii in Ad4nr74. Sau: "Fumul ce se ridictr din Miel dimineap gi spre seare e un tip al celui ce dimpreuntr cu noi qi din mijlocul nostru se lnal@ spre Tatd'l intru miros de buntr mireasmd, aducnnd irnpreuntr cu Sine gi viala celor ce au crezut in 9175. Aceasta se datorepte mai ales faptului ci El a devenit prin intrupare ipostasul nostru fundamental. Jertfa Lui nu e jertfa pentru El, ci pentm noi. Dar pentru aceast? trebuie sf, ne insugim jertfa Lui cea pentru noi, ca pi El sa-$i insuEeasctr jertfa noastri in mod actual, aducdnd-o ca prtfL a Lui. Mireasma jertfei Lui devine asfel miteasma iertfei noastre, gi mireasma jertfei noastre, mireasma jerfei Lui. "Ctrci in I{ristos este aducerea noastre pi prin El ne apropiem noi cei intinaqi. Dar ne indrepttrm prin credinltr gi ne oferim Tat{lui spre miros de buntr rnireasmtr, nernaiavindu-ne pe noi ingine, ci pe Hristos in noi, buna mireasmtr duhovnisstscanT6. Piinea adustr ca prescurtr lui Dumnezeu e ceea ce intreline viala oamenilor, deci comunitatea anunte prin gesrul acesta ci pune instrpi viala ei la dispozitia lui I)umnezeu. Dar pdinea ca gi viala proprie o au oamenii ca dar de la Dumnezeu. in piinea pe care o aduc lui Dumnezeu intorc deci acest daE sau conditria vielii lor gi deci insigi viala lor in devenire, lui Dumnezeu. Dar prin coborirea Duhului Sf2nt piinea oferittr sau viatra oferite ca dar e prefa.cuttr in trupul lui Hristos, care dindu-se credinciopilot ca un dar superior, inaltrtr toattr viala lor la o stare indumnezeiti.. Dar, ca str prefactr pdinea oferittr de comunitate in trupul Seu, Hristos trebuie str o ia in Sine ca o iertfl a acesteia. Euharistia se constiruie astfel ca un dialog pi ca o intilnire de daruri intre oameni Ei Dumnezeu in Hristos, ca o culminare a acestui dialog 5i intilniri. Dialogul acesta se desftrgoari nu numai in viap, ci gi de-a lungul intregii Littrrghii, ineltandu-se pdnt la treapta culminanttr pe care o ia in Euharistie. Nu exist{ nici o separa(ie individualiste intre jertra lui Hristos gi jertfa noastri. E o int2lnire deplinl intre Hristos gi noi, o comunicare intimtr in dispozilia de jerdl gi in starea de iertfr a Lui 9i a noastrtr. Deci pe de o parte ne oferim lui Dumnezeu, dar pe de alta ne ia Hristos gi ne incadre^rin i.rti Lui, sau acttalizeazd.jertfa Lui Pentru noi, ca iertfd' a noastrZ adustr de El, sau face a Lui jertfa noastrtr. ',Fiecare igi crl'erf, viatra sa ca dar Dumnezeului atotstltpdnitor,,T1. Dar ea e incadrati de Hristos in jertfa Lui, oferind-o ca o rodire a jerdei Lui pentru noi, ca o ac1Jalizare a er. Dar, precum nu existtr o separafie individualisttr intre jertfa mea Ei a lui Hristos, atia nu existd nici intre iertfa mea qi a celorlalli. De aceea, Euharistia este a Bisericii, a comunittrlii. Iar comunitatea bisericeasctr s-a oferit nu numai prin piine, ci prin
74. tbid. 75. Op. cit., cartea XVII, p.c., 58, col. 1f 13 B. 76. op. cir., carrea XV, col. 973 B. 77. Op. cit., carrea XVI, col. 1013 D.

I)umnezeu 9i rattrl (Evr. 9, 24), nu aducindu-se pe El insugi sub vederea Lui (cxci este pururea impreunl cu El gi nu e lipsit de Tatll ca Dumnezeu), ci aducindu_ne in Sine sub vederea Tattrlui, mai vdrtos pe noi cei ce eram in afara fetrei gi sub m6nia

toate rugtrciunile ei, prin toate declaratriile ei de predarc lui l)umnezeu, declaralii in care se exprim{ simfirile ei: rrPe noi inpine pi unul pe altul, $l toaH viala noastrl lui f{ristos Dumnezeu sI o dtrm't. Ea se ridici spre unificarea cu Hristos prin rugIciunile de cerere a Duhului Sflnt peste viala ei gi, in momentul culminant, prin invocarea Duhului Sffint, cind preotul spune: trTrimite Duhul Ttru cel Sfdnt peste noi gl peste aceste daruri ce sunt puse inainte".

Duhul preface jertfa de piine 9i de vin a comunitilii, a vietrii ei, in iertfa lui
Hristos, in trupul Lui iertfit, pe care Hristos il aduce Tatilui, dar apoi il dI spre mOncare ;i biuturtr comunitiltrii, pentru a se umple Ei ea gi mai mult de trupul Lui iertfft. in scopul acesta a prefecut piinea gi vinul in trupul gi singele Stru, aducindu-Se

imperte$indu-Se credinciogilor sub chipurile acestora. Trupul SXu personal jertfit se intilneEte cu trupul Seu tainic, jertfit in pAinea 9i in vinul euharistic. Trupul jertfit al Domnului in Euharistie e numai trupul Lui, dar are in El darul cornunititrii, sau jertfa ei ca str o prezinte asdel in Sine, Pi pe aceasta' Tatdlui. CqppUnitama*$eEi prezentA ca iertfd in piinea preftrcuttr in trupul Lui, nu se confundi totugi cu trupul lui Hristos cel personal, ci rtrmine mai departe intr-un raport dialogic cu El, ca rezew| infinitil de daruri. Comunitatea $i-ar pierde in cazul confundlrii in Hristos cel personal caracterul comunitlsii de persoane, depersonallzdndu-se. Credinciogii pdstreaze totdeauna conqtiin[a cI prin Hristos se aduc Ai el ingi6f, deqi se aduc Prin putefea lui Hristos, 9i prin aceasta ii aduce qi Hristos. li aduce instr in iertra Lui, ca persoane distihcte, nu ca obiecte amalgamate' Mai ales in momentul irnpefte$irii, comunitatea, depi strans unitl in El de mal inainte, prime$te numai trupul lui Hristos. Ctrci totdeauna Hristos rlmine distinct de ea ca Cel ce Se imptrrttrge$te. Unitatea cu Hristos trece prin diferite gradalii, dar totdeauna persoanele credinciogilor rimin distincte, ca partenere ale dialogului ili ca Tatdlui
Qi

cele ce se irnperte$esc de Hristos, nu ca cele care se dau unele altora spre imperta$ire, sau ca cele care se imptrrttrEesc in vreo anumit{ privintrI de ele insele. lar aceasta se inmmple pi cu comunitatea: oricat de unitl ar fi cu Hristos, ea e totdeauna cea care se impdrtige$te de Hristos, pi Hristos, Cel care Se da sprc
impartapire. Niciodattr comunitatea nu se impdrttrgepte 9i de ea ins{pi. Caracterul personal distinct al credinciosului 9i faptul ci se imptrrttrSepte numai de Hristos qi nu 9i de comunitate este afirinat in cuvlntul preotului de h tmpirtepanie:i "ir4p.Irttr5eqte-se robul lui Dumnezeu (N), cu cinstitul trup $i singe al Domnului 9i Dumnezeului nos-

u, io"r

uristggl'l

toaffilainele, aga gi ?n Euharistie, prin Taintr se inaugureaztr o relatrie personali sau o treapttr noutr a relatriei personale a lui Hristos cu fiecare persoanl, deql aceasta are loc in cadrul comunit[trii, intr-o legtrturtr a fiectrrei Persoane cu celelalte' Harurile Tainelor se dtrruiesc persodnelor, Pentzu cI lor li se incredinteaztr rlspunderea pentru ac$)alizarea pi dezvoltarea lor, prin eforturile unei vietri de iertfll, din puterea iertfei lui Hristos.
Ca in

76

SFIIfTBIS TAINE

fN SPrcIi.L

Dialectlca asumdrii noastre calertfd, in Hristos qi menginerii noastre distincte se concretizeazi gt in faptul cr, pe hngtr prescura din care se ia agnegul, ca trupul viitor al lul l{ristos, credinciogii aduc fl prescurile din care se iau plrticelele care sunt asezate in iurul agnetului, impreuntr cu ale sfinlilor qi a Maicii Domnului. practica miridelor nu e pomenitr lnainte de sec. )(I. Se gtie dinainte de acel timp ctr se pomeneau simplu numele celor ce o cereau, duptr proaducerea darurilor78. Aceasta &rseamntr cI jertfele credinciogilor se considerau gi atunci ctr sunt asumate de Ilriotos ln iertfa Lui. Dar mai tnrziu, pentru a se evita ideea depersonalizdriijertfelor credinciogilor, s-a socotit necesar s{ se precizeze qi persistentra lor ca persoane in aducerea jertfei lor, pun2ndu-se ptrrticelele lor ldngd agnet. ln sensul acesta, sfdntul Chiril din,tlexandria n. ,n"d. pe de o parte inclugi ca fertfe in Hristos, pe de alta, afirmtr deosebirea jertfelor noastre, de jertfa lui Hristos. El reda faptul dialectic cr cei ce se jertfesc unii altora, sau unii pentru altrii, pe de o parte converg intre ei, pe de alta se disting, sau mor lorugi, numai unei existenle indlvlduallste, separate, gi nu de tot, nu unei vietri de srvirpire a binelui, expresie a responsabilitetii personale. "Agadar, 9i noi in Hristos ne vom opri de la strdduinlele ptrmf,ntegti, lmplinind sabatismul spirirual. Dar nu ne vom opri de la faptele sfinfite, adlctr de le datoria de a aduce lui Dumnezeu jertfe duhovniceEti 9i daruri spirituale. Ci,pe$ind pe urmele lui Hristos, duptr cum s-a scris (1 pt. Z,21), ne vom jertfi pe

totugl el sunt $i prin mlride reprezentati ca percoane dlstlncte; gl tocmal de aceea nu se prefac nici ele in truptrl lui Hristos, precum nu se pflefac ntcl ln trupurile lor; pentru ctr nu ne imptrrtlgim nlci cu ei, ci ne buarrtrm doar de lradierea puterlt lul Hristos prin ei. De aceea ei sunt pomeni{i pentru a slrvl pe Hristos 9i iertfa Lui, dar gl spre sllvirea lor. Sfdntul Chiril din Alexandria zice undeva in scrierea tnchtnarc
?n Duh gl

Adev*:

"Biruintrele

sfinflor sunt daruri ce trebuie inchinate lui Hristos,

nol ingine"79.
De aceea nu s-a adoptat ideea ci aceste rpiride, reprezentand jertfirea vielii personale a credinciopilor, s-ar preface gi ele tr trupul lui Hristos. Desigur, cu atlt mai pulin se putea admite ideea cd ele se prefac in trupurile celor ce le aduc. Aceasta

ar

fi implicat

care a voit sI se evite prin introducerea miridelor. Astfel, s-a conciliat faptul cd cred-

ideea cd credinciogii se imprrrigesc ai cu ei ingigi sau cu algi, lucru

lnctogii se imperte$esc de trupul

lui

Hristos, cu faptul ctr

ei rtr"min chiar prin

lmPefte$ire intr-o existente distincte de Hristos, mai bine zis, neconfrrndattr cu a Lui. Dialectlca unitetii credinciogilor in Hristos, dar f}rrd ?mpertesirea unora de allii ca de trupul lui Hristos, cinumai de puterea lui Hristos ceiradiazd. din toti, sau din unii mai mult, iar dln algi mai putin, s-a concretizat pe de o parte prin prefacerea jert-

Arhiereul tuturor, gi nu trebuie str rtrmdnI nearetate popoarelornSl. Dar e de remarcat c{ nu numai Hristos se aduce pe sine gi aduce gi comunlt^tu jertftr, ci qi comunitatea, aducindu-se pe sine jertfl din puterea jerfet lut "i Hristos, il aduce pe Hristos. Prin aceasta se afirmtr Ei mai mult persistenta cofiru. nittrlii ca comunitate de persoane gi reciprocitatea dintre Hristos gi corrurnitate,ln aducerea jertfei. "inctr aducem Tre aceastd jertfi cuvdntetoare 9i fIrI de singe gl cerem gi re rugtrm gi cu umilinp la Tine ctrdem: Trimite Duhul r{u cel sffint peste noi pi peste aceste daruri ce sunt puse inainte!". Aceasta aratd cl momentul aducerii lui Hristos ca ierlfd, coincide cu momennll prefacerii darurilor82. Dar aratl.gi ctr aducerea jertfei implicn gi o anumittr sfln$re a comunitilii prin pogorArea Duhului Sfdnt, deci un aspect de Taintr. Credinciopll se aduc pe ei, oferind p2inea qi vinul amestecat cu aptr, care reprezintl instrgi substanla viegii lor. Intenlia de a se aduce pe ei irnoiqi in aceste daruri se arati gi prin rugtrciunile cu care insotesc aceastA aducere, care exprimf mai clar instrqi dtrruirea lof duhovniceasctr. Pentru ctr cel ce se roagtr, se dtrruiepte lui Dumnezeu. Mai trebuie amintit ctr substantrele destinate str se preface in trupul credlnciogilor sunt in acelagi timp substanlele principale din care s-a constituit gi trupul lul Hristos: painea, vinul qi apa. Ele se prefac Ia Liturghie in mod instantaneu in tnrpul pi sdngele lui Hristos qi, pe calea aceasta, in trupul 9i sdngele credinciogilor. Unirea comunitiifli cu Hristos in rugd.ciune sporeste puterea duhovniceasctr prin caie se strvirgegte aceaste prefacere. crci fotul se induhovnicegte din puterea trupului

induhovnicit al lui Hristos.

Totu9i, intruc2t sfingirea deplintr depinde de implrtlqirea de jertfd, se lntero distanltr intre momentul prefacerii sau al realizdrii Euharistiei ca iertfl gt cel al impirttrpirii, sau al realizdrii ei ca Taintr. Acest spatiu e umplut de rugtrciuni,
caleazl.

fet de p2ine a cornunittrgii,'in trupul lui Hristos, pe de alta, prin agezarca tuturor mlridelor pentru credinciopi in jurul agnefului. fn comuniunea trupului tainic al Domnului intri $i sfintii, si mai ales Maica Domnului. lntr-un fel, ptrrticelele lor reprezinttr predarea lor tainictr lui Dumnezeu, dupd asemenarea lui Hristos; intr-alt fel, inchinarea tuturor biruinlelor lor cltrhovnicegti ca daruri aduse lui Hristos, in calitate de dovezi ale rodirii jertfei Lui in el, ca pilde ale ei spre urmare de crtre cei vii80. Degi unig la maximum cu Hristos,
78, Pr. Petre Vintilescu, Liturghiile bizantine, Bucuregti, L943, p.26 79. Sf2ntul Chirll din Alexandria, op. cit., caftea XW, col. 1026. 80, ln sensul acesta se predau si ei ca jertfe: "deci mintea sfinglor e sfintritil, via;a lor e Efante, mei presus de plicerea trupeasce, liberr de grijtr lumeasctr, frumoasd prin cugetul ei me$urat 9l neimprlgtiatl spre cele din lume. Pentru aceea se predau Lui spre hiros d-e buna mlrea$mllf (Sfilntul Chiril din Alexandria, op.clt, cartee XW, col, 1O2l C),

pentru pregtrtirea credinciogilor in vederea implrtlgirii cu trupul gi cu sdngele Domnului. Dar persistarea aspectului de jertf{ gi in aspecn-rl de Taintr e indicat de insugi faprul cd credincioqii se imptrrttrgesc zub chipul p2inii 9i vinului, 9i preotul declarx la fiecare credincios ctr se imptrrtzgepte de trupul pi de sangele Domnulul, dar gi de frdngerea trupului imediat inainte de implrtlgire gi de rostirea concomitenttr a cuvAntului: "se sfXr2mtr 9i se imparte Mielul lui Dumnezeu, cel ce se sftrrAmr gi nu Se desparte, Cel ce Se mtrnnnctr pururea gi niciodattr nu Se sfirge$te, ci pe cel ce se imptrrtltgesc ii sfin1eqte". Chiar sfinlirea credinciogilor ce se tmptrrtllgesc este un
81. Vezt $l op, cit,, canea XVII, col. 1112 A, cartea XII, col, 736,768. 82, Nlcolae Cabaslla aflrml aceasta ln P,G., 150, col, 440 D. A se vedea studlul lul Ene Branigte: Expllcarca Llturghlel clupi Nlcolae Cabaslla, Bucurcptl, 1943, p. 87-96.

78

TTIOLOG

IA D(oGMA'NC), ORTODOXA

S}'INTEI,A ?:AIN8 IN SPIIC'AI

79

. *fl::,';#:3l}:1,

imp{rtrqirii de Jertftr, insemnind o $i mai deplintr transpunere a credinciogilor in starea de iertfl din puterea iertfei lui Hristos. Propriu-zis, de-abia prin actul impdrtdsirll credinciopilor se incheie Euharistia ca jertfl qi ca Taind, cAci abia acum ,se inflpruiegte scopul ei de jertfil. adusd Tatdlui, dar gi pentru sfinSirea uedincio1tlor; abia acum se rostefte numele fiecilrui credincios, ca la toate Tainele. Fringerea trupului dinainte de implrtlgire duce la capdt o fringere inceputtr la proscomidie, care reprezintd nagterea Domnului, qi arattr ctr inci in ea era implicattr destinalia Lui pentru Cruce pi pentru impirttrqire. Aceasttr rdnduire a Lui de la na$tere ca str fie ;erfit, il aratd, cd, nu e in stare de jertfl numai in timpul rtrstignirii, ci pi dupd inviere gi intrlpre, ca str ne putem implrtIEi de El in srare de jertftr, pentru a ne insuSi Si noi aceasti stare. De aceea, credinciogii ortodocpi se apropie de trupul jertfit al Domnului duptr un anumit post, reprezentand dispozitria lor spre jeafC. Din aceasttr invtrtrtrturd a Ptrrin$lor biseriteqti despre starea de )ertf[" a lui Hristos duptr inviere a rezulat qi ideea lui Nicolae Cabasila cI momentul aducerii lui Hristos ca jert% coincide cu prefacerea darurilor, intrucit trupul lui Hristos, care ia in acel moment locul piinii,
ef'ect al

s,.re de jertrd in continuare a lui Hristos, pentru cd. teoia

Juridicl a satisfactriei nu cuprinde acest aspect, teologii catolici au ctrutat solufii artificiale 9i neatgajante pentru viala noastrtr la intrebarea despre esenta $i momentul ach:lui de jertP/ in Euharistie; adicd, plasarea ei la proscomidie sau la imptrrttrgire,
reducerea actului de jertftr la inflfigarea trupului gi singelui desptr4ite sub chipul distrugerea intenfionatl prin prefacere, transpunerea lui Iisus in stare de mXncare etc.&.

piinii qi vinului,

Dar Biserica afirmd. 6i o implrtiqire de Hristos cel jertfit pi inviat in viala viitoare, pe care o anticipeaztr imptrrttrEirea in timpul de acum cu acelagi Hristos. in aceasttr impdrtdpire eterntr se incheie iconomia mAntuirii, ca unire eternd a oarnenilor cu Dumnezeu in Hristos. Euharistia in viala de veci este, ca itcoronare a iconomiei dumnezeiegti, acea unire deslvirpittr intre creatrie gi- Hristos, in care 'rl)umnezeu va fi totul in toate" (1 Cor, 15, 28).
4. Preotul ca slvirqitor al Euharistiei

Strvirgitorul vdzut

al Euharistiei este preotul sau episcopul ca organ al lui

Hristos pi ca reprezentant al Bisericii. Credinciogii trtriesc in aceasta faptul ctr Hristos carc Se aduce pentru ei este deosebit de ei; Ei ca atate Se folose$te de o persoand
83. M. Jugie nume$te aceast)l solutie "subtiltr gi ingenioasl" (la Ene Brani$te, op. cit., p. 92). De fapt ea nu e o solutie personall, ci invtr(trtura de totdeauna a Bisericii despre starea rle fcrtfll a lui l{ristos <luptr inviere, pentru ca iertra lui str fie mereu putere de iertfd pentru noi. 84. II. Andrutsos, Do8marica Blsericii Ortodoxe, trad. rom., Sibir.r, 1930, p.397-398.

deosebitl de ei gi rinduittr de El insugi printr-o sfindre speciall, ca organ al sllvirpirii vlzute a Tainelor. Preotul e sfin[it printr-o sfinfre spedall, cum gl Hristos inzugi a fost sfindt, ca orn, de Tatll prin Duhul, pentru aducerea Sa ca iertftr. Aceasta leagtr Euharistia de Bisericl. Fiindcl episcopul sau preoflrl sunt sflnflfl de Dumnezeu in Bisericl gi pentru Bisericl, avind sI slvi,rBeascl Tainele in ea gi pentru ea. Ctrci Hristos care e in cer e acelaqi care e gi in Bisericl, ea fiind trupul Lui tainic; nu e alt Hristos cel din cer, decit cel din Bisericl lar in spatele preorulul stl Biserica. El inalttr ruglciunile ei, comunitatea il acompaniazd", el aduce jertfa lui Hristos, ca ierfd pentf,u Biserictr Oi intr-alt sens c-zr @ a Bisericii. Episcopul qi preonrl nu au luat de la ei aceastA calitate Ei deci nu aduc de la ei inSiOi pe Hristos ca iert%, ci Hristos trebuie str indice gi sl sfintreasctr in acest scop o persoanl deosebittr. Dar aceast? o face in Biserictr. Aceasta mai ales ctr Hristos Se aduce iertfZ nu pentru unul singur, ci pentru to[i, pentru intreaga comunitate, sau pentru Biserica locall85. De aceea nu se poate face cineva de la sine aductrtor al ierdei lui Hristos penuu toatd comunitatea. Sfand Chiril din .Alexandria spune cd aSa precum in Legea veche numai in Ierusalim se putsa jerfi mielul pascal, apa in Legea Noului Testament numai in Biserictr, prin preotul legiuit, se poate aduce Hristos ca jertPd. "CIci slngurul loc cuvenit tainei lui Hristos este smnta cetate, adictr Biserica, in care este preotul legiuit qi prin miini sfintrite se slvirgesc cele sfinte... Apadar ereticii care strimbC cele drepte disprefuiesc legea cu privire la aceasta, clci jertfesc Mielul nu in sf2nta cetate, nici prin miinile celor aleEi prin Duhul pentru sfinta slujbl, ci, cum spune Sfintul Pavel, rlpindu-qi lorugi cinstea Ei aducind jertrI in tot locul"S, inafard, de aceasta, credinciopii trebuie str trtriascl faptul ctr nici iertfele lor personale, reprezentlnd viatra lor ca jertftr, nu le prezintd Tattrlui ei ingipi, cl prin Hristos, iar aceagta se anttr in faptul ctr El nduiepte persoana umantr prin care strvnrgegte vizibil acn-rl primirii jerdelor qi rugtrciunilor lor pentru a le prezenta Tattrlui. Altfel rapornrl lui Hristos cu credinciopii se subtilizeaz1,intr-o sim[ire subiectivtr in care e foarte greu de distins realitateal.ui obieaivl , adicl intr-o iluzie. Preotul dtr fermitate simiirii sale Ei a credinciogilor ctr prin el lucreazl, Hristos, prin importanta ce o are in slujba lui rugtrciunea Bisericii pentru comunitate 9i pentru credincioEi. Imponanla lui e implicatd in smerenia lui, manifestatl in rugtrciunea atJtoizatd, de Hristos gi de Bisericl in aceasta se simte ptezenla lui Hristos. Prin rugtrciunea Bisericii el se supune lui Hristos, a$teptand totul de la El, dar se Ei unegte cu El. $i nu se supune qi nu se une$te ca persoanl particulartr, ci ca reprezentant al comunittrtrii gi al credincioqilor, ctrci el se roagtr pentru comunitate pi pentru cre<Iin85. Sfintul Chiril din Alexandria, op. cit., cartea col. 673: r'Emanuel a fost hirotonit, cle Dumnezeu 6i TatII, Legiuitor pi Arhiereu peste noi (Evr. 9, l4), aducindtr-Se pe Sine insuqi lertftl pentru noirr. Dar gi Aaron, ca chip mai apropiat al no.stru, a fost hirotonit de sus (lbirL., col.672). 86, Idem, op.clt., c rtea XVII, P.G. cit., col. 1085.

80

.IEOLOGIA

DOCMATICA ORTODOXA

.$HM'I]I.E TXINI

TN SPECIAI.

rit

in el Si cu el se roagtr comunitatea qi credinciogii. El insupi igi face inima largtr in rugtrciune, inclt simte cum cuprinde comunitatea gi pe credinciogi, rugdndu-se in ruglciunea lui. De aceea in chemarea Duhului Sf1nt peste daruri e gi comunitatea in el, o comunitate ce se ofertr prin rugtrciune gi prin darurile euharistice lui Dumnezeu. E necesartr de aceea unitatea comunitdtrii in credinla cea dreapttr Ei in
cio$i $i rugtrciunea ce rezulta din ea, deci pi.unitatea ei cu Hristos in Duhul Sfint, unitate exprimatl $i sustinute de rugiciunea gi credinla preotului ctr Duhul Sfdnt efectueaztr prefacerea darurilor odattr cu sfinlirea comunittrtrii87. De aceea Biserica ortodoxtr nu p<.rate admite slujba prefacerii euharistice $i irnplftesirea cu cei de alte credinfe. Eliminarea epiclezei in liturghia catolictr sti in legtrturtr cu diminuarea impor, tantei rugaciunii preorului gi a comunitefli in prefacerea euharistic{. Iar odati cu aceasta, qi cu diminuarea rolului Duhului Sf2nt. Cdci Duhul lucreazd. prin rugtrciune. Prefacerea a devenit urmarea automate a cuvintelor de instituire a Tainei de ctrtre Hristos la Cina cea de Tain{, deci a unor cuqinte rostite in trecut. Prin epicleztr iese in relief importanta rugtrciunii episcopului sau a preotului, ca expresie a simtirii smerite a lucrlrii Duhului lui Hristos care lucreaztr prin el gi ca mijloc de trdire vibrant{ a rugdciunii comunitedi, unitZ in el Ei cu el, in rugtrciune. Unitatea Bisericii se pierde acolo unde ingii se roagd. separat, sau cauttr o unitate a ruglciunii lor ir:r vaga simfire momentane, iar prefacerea nu e legattr de rugiciunea comunittrlii unite in }{ristos, care igi treie$te aceastd unitate a rugdciunii intr-o persoand reprezentativd gi vlzute ca centru obiectiv de convergenltr a ei. A.ga e cazul i:r protestantism. Ea se sltrbegte gi acolo unde membrii ierarhiei se folosesc de mijloace strtrine de rugtrciune pentru men{inerea unittrtrii Bisericii in Hristos, aceasta fiind conceputtr mai mult ca unitate impersonald gi antiperson altr, dezlegattr de Hristos, cum e cazri in catolicism, unde de asemenea prefacerea nu e legattr de aceasttr unitate a Bisericii,

prln rugiciune, cu Hristos.

Biserica ortodoxtr, toate Tainele se strvdrgesc prin Duhul Sf2nt, invocat prin nrgatiunea preotului ca rug{ciune a Bisericii pi ca expresie a conqtiinlei smerite ctr totLrl vine de la Dumnezeu prin rugtrciunea Bisericii, ctr deci rugtrciunea lui e rugtrciunea Bisericii pi a fiectrrui credincios, fXcuttr din puterea Duhului prezent in llisericd gi venind in Biserictr. in congtiinla acestei smerenii preotul sau episcopul ('onstata cA Taina se strvirgepte, in urma acestei rugtrciuni, de Duhul lui Hristos gi nrr cleclartr ctr El o efectueaze. El spune: 'rBoteaztr-ser', nu rrEu te botez" etc. Totugi a(:easttr smerenie nu ?nseamnd anularea persoanei lui, ctrci ftrrtr persoanl nu e
87. N. Nisiotis Eucharistic Worship and lntercommunion, in rev. ,'Oikumene',, nr.6, dec. '1962, publicattr de departamentul "Jeunnesse" al Consiliului Ecumenic al Bisericilor:"Trebuie

\jn

rugeciune pi f{ra o persoane in care se concentrcaze rugeclunea tuturor nu se rcali7.eaza concret unitatea comunititrii. tn calolipigr.q se trece de la afirmarea rolului individualist al preotului, lucrltor mai mult prin declaratii decit prin rugiciuni, la socotinta ctr rolul lui in Taihe nu e indispensabil, vdzlndu-se unitatea eficienti a Bisericii intr-o persoand depdftatd. $l in leg2turi cu aceasta nu se pune accent nici pe reta$a personall a primitorului 'lhinei cu preotul sdvArgitor ca organ vtzut al lui Hristoss. Astfel Botezul poate fl s{v2rgit nu numai la necesitate fat? preot, cum e pi in Biserica ortodoxi, ci chiar in alara Bisericii. Confirmarea e sevar$ittr de episcop. Taina Nuntrii o sdvnrpesc cei ce se casatoresc, preotul fiind doar martor.. Hirotonia o s{virpeqte episcopul. ln Mtrrturisle penitentul ffeiegte o relaqie cu legea divina pi bisericeasctr abstractA, nu c:r.r fafa preotului reprezentand fata personaltr iubitoare a lui Hdstos. Maslul, ca efircma ungere a muribundului, nu mai are in acesta un partener con$tient al relatiei cu preotul. RdmAne singurtr Eu[raqsti4, in care rolul preotult* ipi plstreazl necesitatea, dar fdrl epiclezd, ca rugtrciune care accentueaze calitatea lui de persoand ca centru al rugtrciunii comunittrfli, transsubstantierea ftrcdndu-se oarecum de la sine, prin repetarea cuvintelor de instituire ale Mintuitorului. Astfel scizind rolul preotului ca persoane, scade pi importanla relatiet $l e tngaidrii personale a primitorului cu preohrl; acesta nu mai e numit pe nume, Preotul declartr numai: rreu fe bote/', "eu te absollt, "trupul lui Hristos". Acestc cuvinte se pot referi la oricare ins dintr-o masl uniformi 6i indistinct[. Exercitiul r.rnei puteri asupra unei Biserici a cilrei unitate e concepute ca aceea a unel mase, nu ca o unitate a persoanelor ce se int2lnesc prin rugtrciune, sti in legtrturtr cu acest f'el de a administra Tainele unor inqi neindicali pe nume. Puterea iurisdic$onaltr a papei, nelegatl de o Taind speciala in originea pi practicarea ei, chiar cind vrea sil se considere "primat de sluiire", nu e primat de rugiciune, pentru ci in acest caz n-ar putea fi primat de jurisdictrie. Alt fel de primat nu poate exista. C4ci episcopii qi preolii care sunt slufitori in rugtrciune nu reduc pe cei pentru care se roagtrla ounitate de mastr, Ba, mai mult,

/' /

t,

vilztlt?l Plenitudinea liniilor verticale gi orizontale ale prezentrei trupului lui Hristos, reprezentilncl integralitatea tainei Bisericii, care este trupul lui Hristos pi se unegte cu El in jertfa trrharlstic2l, Nu e aici un act izolat, nu sunt numai elemente obiective, nu e un moment magic al prefacerii materieir'. Paul Evdokimov, L'Orthodoxle, Neuchntel, I)elachaux et Nestle, 1959, 1r. 251: "()re6eala doctrlnel e de a se ocupa cu obiectul, gi nu cu subiectul, cu pAinea, 9i nu ctt ontulr', Desigur instr ctr c nece$ar se accentuam ce nu trehule vhzutd unirea omului cu llristos in afarit rnaterlci, t'ltci tnrpul e lcgat indl$oluhil clcr rnatcrle, $1, la t'cl ttristos, prin intrrrparc.

ei ingipi se roagd unii pentru al1ii. Protestantii neag{ preotia slujitoare specialtr, pentru ctr ei nu considertr prezerfiarea in continuare a lui Hristos ca ienfe in fap Tatdlui pentru credincio$i $i trelluinfa acestora ca ei si aducd iertfa lor, pe care Hristos sf, o primeascd, unind-<l cu iertfa Sa. Ei contesta necesitatea continuarii jertfei lui Hristos pi necesitatea jenf'el creclinciopilor, socotind cd mAntuirea a fost obginute prin iertfa adus{ de Hristos pe Golgota, care e echivalentul substirutiv iuridic al pd.catelor omenirii odattr pentru totcleauna. Pentru ei nu e deci necesarl o actualizare a acestei jertfe, pentru ca cei ce
tl8. Se pune instr mare accent pe aceaste relatie ln pastoralie . I)ar o pastora(il: ale carel l(fgitturi cu'l'aincle plin rugilcirrne nlr $r: cultivl, nu risr:tr sd <lcvinfl un rnijloc rlc rnancvr:rrc:
I r

rrncrtst'il

clcrllr-tc:iopil<

x'?

6 -Toologis Dogmailcl - vol.

III

82

TEOLOOW DOGMANCA ORTODOXA

vor se se mantulasctr, se se uneasce cu Hristos cel ce continutr si fie in stare de fertfl, nemaltrllndu-qi lui ca om, ci lui Dumnezeu. 't' r: Negarea preotiei sluiitoare are ca bazd conceptia despre o mintuire realizati in mod cxterlor intr-un moment trecut al istoriei, acceptandu-se credinla ca act pur sublectlv al celor ce vor str-pi insugeasce aceasu minr.uire, f*L o angaiare in curenrul lucrarii mnntuitoare a lui Hristos, ca lucrare obiectivd in continuare. Numai accepfiunea minruirii ca dependenttr de lucrarea obiectivtr m?ntuitoare a lul Hrlstos, in continuare, face necesar gi pe preot ca organ vezut, prin care Hristos strv4rgegte tn continuare aceasttr lucrare, in care este antrenat gi'credinciosul cu toattr fllnta lui vilzuta pi nevtrzuttr, sau Ciruia el trebuie str I se deschidi 9i subiectiv. $i numal aceasttr acceptiune nu duce la un primat de jurisdictie. Mdnruirea noastra depinde de continuarea lucririi de sus a lui Durnnezeu, hu de simpla noastr{ decizie subiectivtr de a accepta ctr Hristos ne-a mdntuit pe Golgota, nici de o atribuire a meritelor lui Hristos pe seama noastre, ftrrtr rugiciune. Faptul acesta trebuie concretizat in lucrarea obiectivl vizibil\ a preotului, prin care lucrarea lui I'Iristos ne atmge gi pe noi in ea. in privinga aceasta Legea Noului Testament implinegte pe cea a Vechiului 'l'estament. C{ci aEa cum acolo erau necesare jertfe obiective prin preogi, aici trebuie str se aductr iertfa obiectivtr a lui Hristos prin preotul ca organ vd,zut a[ Lui. I)eosebirea e numai cI jertfele obiective aduse in Vechiul Testament nu erau suficiente pentru a aduce harul mdntuitor, adici hu d{deau putere credinciopilor si se fertfeasca impreuni cu Hristos cel aflat in continuare ?n stare de jertfl, pentru c{ nici nu Se aretase Hristos. Numai in Noul Te$tament jertfa obiectivtr a lui Hristos, adustr ?n continuare gi extinsa in noi, are puterea transform{rii noastre, a celor ce credem, Prin preofia de atunci nu lucra Hristos, prin cea de acum lucreazl Hristos asupra
celor ce cred. Sfdntul Chiril din Alexandria vede preolia Noului Testament preinchipuiti de cea a Vechiului Testament. Amintind de datoria preotilor din Vechiul Testament "de

Di
Tuna Ivlitrfirrisirii
Taina Euharistiei urmeazi, la incepurul vietrii in Hristos, dup{ Taina Botezulul in Biserictr, cu Hristos. in cursul vie[ii cregtine ulterioare, ea urmeazJ insd de obicei duptr Taina Mirturioirii, 0ntruclt intireqte din nou unirea cu Hristos a celui ce prin picate a pus o distangtr sau o contradictrie intre sine Ei Hristos. Prin mirturisire iese din aceasttr despa4ire, Pentru oel ce n-ar sivnrpi nici un picat duptr Botez, sau ar dewolta atet cet se poate puterllc date lor laBotez, Euharistia ar putea fi impnrtegitdftrrdTaina Marturisirii, cu scopul r.rnic de a uni pe aceia tot mai mult cu Hristos, sau de a alimenta continuu vlatr,-lor din Hristos. Dar intrucit nu existtr om care se nu gre$easce, sau sI dezvolte depltn puterile ce i s-au dat prin Botez, prin cea a Mirungerii gi prin Euharistie ta. inceput, Euharistia se imptrrtigegte duptr mtrrturisirea gregelilor saq datoriilol nelmpltnlte ll duptr iertarea lor ?n Taina Poctringei. ri Taina Mtrrturisirii, sau a Poctrintrei, consttr in iertarea plcalelor, celor ee lc mdrturisesc pi se ctriesc pentru ele, de citre episcop sau preot - in mod'v{zut, gl dc (:atre Hristos - in mod nevtrzut.
$i cea a Mirungerii, destrvirpind unirea celor intrali

,;l
1. Insdnilrea Tainei qi practicarea ei de la inceputul Blserlcll

preotia lor gi toate cele de la iertfelnic Ei cele din lduntrul catapetesmei'l (Num, 3,6-10), Sfdntul Chiril zice: ttlar dacd.atvrea cineva sA cerceteze $i rAnduiala Bisericii, s-ar minuna pe drept cuv2nt de preinchipuirea din lege. Ctrci episcopilor, ca unora ce au primit conducerea, Ei celor cu un grad mai mic, adicl preolilor, li s-a incredingat iertfelnicul gi cele din ltruntrul catapetesmei"s9. Departe de a slnbi constiinta credinciosului ci se afld in fata lui Dumnezeu, prezenta preotului cu lucrarea lui obiectivtr dtr fermitate acestei constiin[e, prin faptul ce face simlit pe Dumnezeu ca for obiectiv real in fa\a omului, for necltrtinat de instabilitatea simlirilor subiective, despre care cel ce le are nu $tie dac{ au sau nu un contlnut corespunztrtor obiectiv pi deci un temei obiectiv, Dar aceasti prezen[{ nemijlociti a lui Hristos cu jertfa Lui in fata credincioqilor qi in ei, e sltrbiti pe de alte parte de un primat de iurisdictie in Biserice.

pAzL

89, Op, c/f,, cartea XIII, P.G. clt,, col. 847.

De fapt cel dintdi care a strvargit aceatd. Taintr este Hrlstos; prin ienahea plcatelor acordatl numeroaselor persoane care meffuriseau credinla in El, cer|nd ajutorul Lui 9i prin aceasta mtrrnrrisind implicit ptrcatele lor 9i acceptnnd hdemhul Lui de a nu mai pictrrui. in cele rnai multe cazuri Hristos a impIrtffit harul vindecrrii qi implicit al curtrUrii de ptrcate prin mina Sa, sau printr-o materie attnstr de mtna sa pi pustr in contact cu cel bolnav, sau printr-o putere ce iradia din trupul stru, sau pur pi simplu prin apropierea celui bolnav de El 9i prin cuvnntul Lui plin cle puterea Lui dumnezeiasctr, deci printr-o relafie personale directtr cu cel bolnav (Mt. 9, 28-29;9,22;9,25;8, 31 etc.). in preajma inelterii la cer, dat fiind ctr nu va mai putea acorda iertarea ptrcatelor in mod vizibil, dtr putere ucenicilor Stri ca str acorde aceaste iertare. Aceasttr putere le-o dtr, comunicAnduJe Duhul Stru cel Sfint. Puterea aceasta este propriu-zls puterea Lui insugl, lucrlnd in ei. De aceea, lertarea acordattr de ucenicll Lui 6l de urma$li acestora e$te acordattr de Hristos insugi, adicl este o lertare acorclattr in cer, ,'$i gri-

(-!aina aceasta a fost instituittr de Hristos prin faptul cI El insugi a strvtrgit-o, acord2nd cel dint1i iertarea ptrcatelor unor persoane gi-prin faptul ctr a dat puterea ienarii picatelor gi ucenicilor Sai $i urma$ilor acestora.J