Sunteți pe pagina 1din 20

Rezumat

Cea mai importanta forma de investitii internationale pentru o tara sunt investitiile directe. Sunt cele mai importante, nu pentru dimensiunile lor, care sunt depasite frecvent de portofoliul de investitii sau alte forme, ci datorita semnificatiei lor: investitiile directe sunt proiectate pentru a crea, a extinde sau a restructura companii cu scopul de a le controla. Scopul lor este de a obtine un beneficiu in afaceri, nu unul financiar derivat din speculatiile cu privire la preturile actiunilor, de exemplu. ISD sunt o surs semnificativ de bog ie direct pentru ara care le primeste nu numai datorita cumpararii de active interne si generarea de locuri de munca, dar implicatiile sale merg mult mai departe, provocand functionarea unor noi procese tehnologice, organizationale sau de productie pana atunci inexistente in tara de destinatie a investitiilor. Spania are peste 11.000 de companii straine cu 1,37 milioane de angajati si genereaza 40% din exporturile spaniole. Aceasta lucrare are ca obiectiv realizarea unei analize a investitiilor straine directe in Spania pe perioada 2009 2011 si perspective.

1. Fluxurile de investitii straine directe in 2009


Conform Registrului de Investi ii, fluxurile de ISD in Spania s-au ridicat la 14.694 milioane de euro n 2009, reprezentnd o sc dere de 62% fa de anul precedent. ISD nete au ramas la 12.028 milioane de euro, inregistrand o scadere de 65,5%. Aceast sc dere brusc a investi iilor str ine directe primite n 2009 trebuie s fie contextualizat in fluxurile mari de ISD atrase in 2007 si 2008, care au provocat o scadere mai abrupta in 2009. Potrivit B ncii Spaniei, ISD nete primite n 2009 au fost de 5.124 milioane de euro, reprezentand o sc dere de 89,7% fa de 2008. Declinul fluxurilor de ISD c tre Spania este o consecin direct a crizei economice interna ionale, odata cu contrac ia de -39% a fluxurilor de ISD n lume n 2009, i este comun cu caderile experimentate de tarile dezvoltate ca SUA (-57%), Japonia (-53.4%) sau UE (-29.2%).

Un aspect pozitiv a fost declinul de 54,6% a volumului de vanzari, mai ales intr-un context semnificativ defavorabil. In cadrul acestora, totalul lichidarilor de companii a reprezentat doar 5,6% din total si 35% au fost vnz rile catre reziden i. Din 6.603 operatiuni de intrari de ISD desfasurate in 2009, 8,8% din totalul opera iunilor a corespuns opratiunilor mai mici de 60 de milioane de euro. 1.1. Principalele tari investitoare Principalul investitor n 2009 au fost Emiratele Arabe Unite (EAU) cu o investi ie de 3.319 milioane euro (28,3% din total), ca urmare a achizi ion rii unui pachet semnificativ n CEPSA prin fondul suveran international, Petroleum Investment Company (IPIC). Al doilea mare investitor a fost Fran a, cu 19,8% din total, urmat de Marea Britanie, Statele Unite ale Americii i Olanda. 1.2. Principalele sectoare de investitii Principalul sector de investi ii reprezentand 38,6% din total a fost industria prelucratoare, care include subsectorul de rafinare a petrolului. Al doilea sector de investitii a fost Informatii si Comunicatii cu 13,8% din total, urmat de "Activit i financiare i de asigur ri", cu 10,6%. Intrarile de ISD au fost concentrate n Comunitatea Madrid, cu 7.637 milioane de euro, 65,2% din total, urmata de Catalonia, cu 11,7%. n ciuda situa iei negative, unele comunit i autonome, cum ar fi Valencia, Andaluzia, Castilla La Mancha i Galicia au crescut volumul de ISD. Locurile de munca create in urma proiectelor de investitii straine directe au fost de 5.212 in 2009, in cazul Spaniei. Numarul a avut o dinamica pozitiva, inregistrand o crestere de 3%, fata de cele 5.038 de joburi din 2008. 1.3. Proiecte greenfield in 2009 Num rul de proiecte nregistrate de c tre investitorii str ini n Spania n anul 2009 a fost de 392, reprezentnd o sc dere de 31,9% fa de 2008. La rndul s u, planurile de investi ii din aceste proiecte sunt estimate la 14.700 milioane de dolari, cu o generare a ocuparii for ei de munc estimata la 49.500 de locuri de munc .

Principalii investitori greenfield in Spania au fost Fran a, cu 21,6% din totalul proiectelor, Germania, cu 15,3% i SUA, cu 12%. Sectorul care a atras cele mai multe proiecte greenfield a fost Industria Textila cu 71 de proiecte, urmat de sectorul Produse de larg consum cu 38 de proiecte, Servicii Financiare cu 35 si sectorul Serviciilor de Afaceri cu 32.

2. Fluxurile de investitii straine directe in 2010


Investi iile Str ine Directe n Spania au crescut cu 177%, pana la 25.000 de milioane de dolari, potrivit World Investment Report 2010, elaborat anual de UNCTAD.

Sursa: indexmundi.com

Principalul responsabil pentru cre terea investi iilor str ine directe au fost operatiunile ETVE - (Entitatile Detinatoare de Valori Straine), denumite societati spaniole de tip holding; au fost create n Spania, dup modelul olandez, n scopul de a promova interna ionalizarea capitalului spaniol, au o tradi ie fiscala ndelungat in ceea ce priveste regimul de scutire de impozite pe dividende si castiguri din transferul de actiuni in societati non-rezidente -, care au nregistrat o cre tere de 174% pn la 11.778 milioane de euro. In ciuda datelor globale bune, investitiile productive (excluzand ETVE) in societ i necotate a sc zut u or (-1,4%). Fluxurile nete de ISD au crescut cu 53,2% pana la 20.481 milioane euro. Din totalul investitiilor brute, principalele componente au fost extinderile cu 57,5% din total ale societatilor straine deja stabilite in Spania, ceea ce reprezinta o crestere de 31,5% in raport cu 2009.

Achizitiile de societati, fiind in mod traditional calea de intrare a investitiilor straine, au reprezentat 40,9%. Constituirile de noi societati au reprezentat doar 1,6% din total in 2010. Evolutia fluxurilor ISD primite, 2000 2010

Scopul lor principal este detinerea de actiuni la societatile aflate in strainatate, ceea ce are intr-adevar repercursiuni asupra activitatii si ocuparii fortei de munca, constituind 93,3% din total. Investitiile brute, altele decat cele ETVE, au crescut la 148.5%, n timp ce investi iile n societ ile holding au sc zut cu 40,3%. In primul trimestru al anului 2010 continu o tendin negativa observat ncepnd cu trimestrul 3 al anului 2009, dar se situeaza la un nivel normal al fluxurilor de ISD pentru primul trimestru al unui an, cu excep ia anului 2008, fiind exceptional de pozitiv. Evolutia ISD in Spania, 2005-2010

Sursa: Registrul de Investitii Straine

Un alt aspect pozitiv este reducerea semnificativ a retragerilor de investitii in timpul acestui trimestru, care a fost estimata la doar 78 de milioane de euro, comparativ cu 116 milioane de euro n primul trimestru al anului 2009 (32,7% mai pu in) sau in comparatie cu cele 820 milioane nregistrate n ultimul trimestru din 2009. Pe parcursul trimestrului 1, fluxurile de ISD primite n Spania au ajuns la 2.678 milioane de euro, cu 38,9% mai mult dect n primul trimestru din 2009 (1.928 milioane euro). Fluxurile de ISD brute primite, pe trimestre, milioane de euro, 2005 2010

2.1. Principalele tari investitoare Dup criteriul de origine, principalii investitori n 2010 au fost Olanda (21,4% din total), Fran a (18,5%) i Marea Britanie (16,5%), concentrndu-se in 56,4% din totalul ale investi ii. Aproape totalitatea investitiilor straine a provenit din tarile OCDE, reprezentand 95,1% din total. Trebuie remarcata, de asemenea, prezenta unor tari precum Australia, Coreea de Sud, Mexic, Noua Zeeland si Australia, care extind spectrul de investitori n Spania, dincolo de rile europene, investitorii traditionali n Spania.

2.2. Principalele sectoare de investitii Cele doua principale sectoare de activitate ale ISD in 2010 au fost sectorul Transporturilor si Inmagazinarii (1.983 milioane de euro) si sectorul Tranzactiilor Imobiliare (1.980 milioane euro), ambele cu 17% din total. De asemenea, notabile sunt si investitiile in sectoarele Industriei Prelucratoare (14,8%), Activit ilor Financiare i de Asigur ri (12,9%), Aprovizionarii cu Energie Electrica (11,9%) si in sectorul Activitatilor Profesionale, Stiintifice si Tehnice (8, 4%). Acest lucru eviden iaz cre terea n domeniile Activit ilor Profesionale, Stiin ifice i Tehnnice (409%) i Industriei Extractive (402%). La rndul lor, sunt evidentiate scaderile sectoarelor Informatiei si Comunicatiilor (-84%), Aprovizionarii cu Apa (-77%) si Industriei Prelucratoare (-63%). 2.3. Proiecte greenfield in 2010 Al aptelea receptor de proiecte greenfield n 2010 Spania a fost, de asemenea, a 7-a ara din lume dupa numarul de proiecte greenfield sau proiecte noi de produc ie primite att n anul 2010 cat i ntre ianuarie i aprilie 2011, n conformitate cu FDI Markets. Cu privire la numarul de proiecte greenfield primite, merita amintit faptul ca Spania este inaintea tuturor tarilor in curs de dezvoltare, naintea unor precum Olanda, Belgia sau Italia i cu mult peste economiile europene periferice. Evolutia pozitiv a fluxurilor de ISD n primul trimestru al anului 2010 nu a avut acelasi efect in zona proiectelor greenfield, acelea care implic o investi ie nou ntr-o economie sau reinvestire sau extindere. Pe baza datelor furnizate de pie ele ISD, au fost nregistrate n Spania, n perioada ianuarie - martie 2010 un total de 88 de proiecte greenfield, cu 21% mai pu ine dect n primul trimestru al anului 2009 (112 proiecte). Pe sectoare, sectorul textil este principala destina ie pentru proiecte greenfield in primele 3 luni, cu 18%, urmat de TIC (Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor), cu 13% i serviciile financiare cu 11%. Este posibil s se observe o participare semnificativ a sectoarelor cu valoare ad ugat mare si cu aport tehnologic, nu numai sectorul TIC, ci si sectorul de stiinte in medicina, echipamente tehnologice si inclusiv aerospatiale, care reprezinta, in total, 28% din totalul proiectelor greenfield nregistrate. ri

Proiectele greenfield pe sectoare, 1 trimestru 2010

3. Investitiile straine directe in Spania in 2011


Previziunile releva faptul ca Spania va ramane o destinatie de luat in considerare pentru ISD, in special pentru investi ii directe sau de afaceri, fiind cele mai importante pentru economia unei ri. Prognozele pentru 2011 o situau pe locul 9 in lume. Clasament tari receptoare de ISD, media 2007-2011

Potrivit UNCTAD, fluxurile globale de investi ii directe au crescut moderat n 2010, dar r mn cu 15% sub nivelul dinaintea crizei. Investi iile str ine n capital social au avut o performan primite cat si in cele emise.
7

pozitiva atat n fluxurile

n prima jum tate a anului 2011, investi iile externe brute n ac iuni ale companiilor spaniole s-au ridicat la 11.645 milioane , cu o cre tere de 105% fata de aceeasi perioada din 2010. Conform Bancii Centrale a Spaniei, ISD nete in primele 6 luni ale anului 2011 au fost de 9.400 milioane euro, ceea ce presupune o crestere de 212% anual. Investitiile straine directe in Spania 2001-2011

Sursa: Banca Centrala a Spaniei, 2011

Investitiile brute, altele decat cele ETVE, au crescut cu 148.5%, n timp ce investi iile n societ ile holding au sc zut cu 40,3%, asa cum a devenit obisnuit in ultimele luni. Lichidarile de societati straine s-au ridicat la 1.730 milioane de euro, cu 52,7% mai mult dect n 2010. n prima jum tate a anului 2011, 93,2% din investi ii, altele decat cele ETVE, au fost de productie noua, in special cresteri de capital, majorndu-se cu 173.7%, dep ind cu mult achizi iile care au reprezentat numai 6,8%. Acesta este un lucru bun cu atat mai mult cu cat noile investi ii de produc ie au un impact mult mai mare asupra produc iei i ocup rii for ei de munc decat achizitiile de societati deja existente, care afecteaz , uneori, negativ ocuparea for ei de munc . Investitiile realizate in Spania de catre filialele societatilor spaniole in strainatate (investitii circulare) fac din Spania al treilea investitor cel mai mare n aceast perioad .

3.1. Principalele tari investitoare Pe tari, cei mai mari investitori n Spania au fost Fran a, cu 8 opera iuni, SUA i Italia cu 7 i Marea Britanie cu 6. Franta a concentrat peste 45% din investitii in prima parte a anului ca urmare a unei operatiuni punctuale, fiind astfel principalul investitor n Spania pentru aceast perioad . Al doilea mare investitor a fost Marea Britanie (13,8%) din total i al treilea Luxemburg (8,3%). Din ianuarie pana in iunie 2011 au fost nchise 87 opera iuni transfrontaliere, reprezentnd 45,5% din total, in timp ce n aceea i perioad a anului trecut au fost 58, adica 35% din total. 3.2. Principalele sectoare de investitii Cele patru sectoare preferate de c tre investitorii industriali n Spania, n prima jum tate a anului 2011 au fost: produse alimentare (28 opera iuni), software/de telecomunica ii (18), industriale (17) i energie (17), care, mpreun formeaza consolidat. Trei sectoare, dou dintre ele, cu rate de cre tere ridicate n aceea i perioad a anului trecut, aduna mai mult de 70% din valoarea investitiei: Informatii si Comunicatii, Industria Prelucratoare si Activitati Financiare si de Asigurari. Distribu ia pe regiuni prezinta un inalt grad de concentrare, mai mult de 70% din investi ii sunt concentrate n Comunitatea Madrid, urmata de Catalonia (8,6%), cu mult n urm . n cazul fluxurilor de investi ii directe spaniole in strainatate, rezultatele brute ale anului 2010 indic o tendin de scadere, n ultimul deceniu s-au ridicat la o medie anual de aproximativ 25.000 de milioane de euro. n prima jum tate a anului 2011, totalul investi iilor spaniole n investi iile de capital in societatile straine a fost recuperat in mod semnificativ, in termen brut si termen net cu rate de variatie anuale de 65,8% i, respectiv, 338,6%. Tarile in care societatile spaniole au investit cel mai mult au fost Franta, Brazilia, Statele Unite ale Americii, Italia, Portugalia i Marea Britanie.
9

cu

serviciile de sectoarele de activitate un grup de sectoare

Evolutiile ISD din Spania catre exterior

Sursa: Registrul de Investitii Straine

3.3. Proiecte greenfield 2011 n prima jum tate a anului 2011, num rul de proiecte greenfield i de reinvestire n Spania s-au ridicat la 178, realizate de 144 companii. Aceasta cifra reprezint o sc dere u oar de 3,3% n compara ie cu num rul de proiecte din aceea i perioad a anului 2010. Numarul de proiecte greenfield in Spania in primul semestru, 2003-2011

10

Potrivit FDI Markets, n prima jum tate a anului 2011, investi iile n proiecte greenfield i reinvestire n Spania au ajuns la 3.351 milioane de euro. Aceast cifr este mai mic dect cea ob inut n aceea i perioad n 2010, cu 17% mai pu in. n plus, aceste proiecte au generat un total de 15.742 locuri de munc , reprezentnd o sc dere cu 25,5% fa de datele din prima jum tate a anului 2010, cnd au totalizat 21.121. Principalul sector beneficiar de proiecte greenfield n prima jum tate a anului 2011 a fost Industria Textil , cu 18,5% din proiecte. A fost al doilea sector generator de locuri de munca, cu 15,8% dup produsele de consum. Cu privire la tarile de origine ale proiectelor, se subliniaza stabilitatea celor mai mari economii mondiale ca principali investitori in Spania. SUA au fost prima tara cu proiecte realizate in Spania in primele sase luni ale anului 2011, cu 20% din proiecte, urmat de Fran a cu 19%, Germania, 13%, Italia cu 9%, i Marea Britanie cu 7 %. Proiecte greenfield pe tari de origine 1 semestru 2011 Volumul de investitii pe tari de origine 1 semestru 2011

Daca se analizeaza proiectele pe volumul de investitii estimat, se pastreaza aceeasi tendinta ca si pentru proiecte. SUA r mn principalul investitor n Spania cu 21% din investi ii, urmate de Marea Britanie i Fran a, cu 18%, respectiv 12%. Dupa numarul de locuri create, principalele tari sunt cele din cadrul OCDE, unde Franta si SUA ocupa prima pozi ie cu 16% din ocuparea for ei de munc generate de proiecte greenfield n Spania n prima jum tate a anului.

11

Locuri de munca generate pe tarile de origine, 1 semestru 2011

4. Spania - o piata mare de inovare si de investitii in domeniul energiei regenerabile


Spania este considerat de mult liderul promov rii energiei

regenerabile. De ani de zile, a decis sa parieze foarte mult pe "energia verde", ceea ce a cauzat ca brevetele ecologice sa fie net superioare celor din restul lumii, fiind al saselea generator mondial de aceste brevete. Tehnologiile ecologice in care Spania exceleaza sunt mai ales energia solar , eolian aplicata in constructii. Spania este cel mai mare generator de Brevete Americane straine de energie eoliana in conformitate cu Clean Energy Patent Growth Index. Principalele companii str ine cu brevete in aceste tehnologii care au investit in Spania sau cu interese directe sunt: Emcore Corporation, Enercon, Vestas Wind Systems, Nordex Energy, General Electric Company, Sunpower Corporation, Canon Kabushiki Kaisha, Sharp Kabushiki Kaisha, Honda, General Motors y Toyota. Din 2000, Spania a cheltuit 571.138 euro pentru fiecare slujb n domeniul energiei regenerabile, inclusiv subven iile de peste 1 milion de euro pe fiecare slujb n industria eolian . i oceanica, precum si in eficienta energetica

12

5. Spania i atragerea de investi ii str ine directe in contextul crizei economice


n ultimii ani, Spania a fost una dintre rile cele mai atractive pentru investi ii str ine directe. Din opt indicatori cantitativi care compar situa ia actual i evolu ia recenta a 14 state (inclusiv Spania) si a unor zone geografice relevante, se argumenteaz ideea c , n ciuda faptului c se scufunda in fata repozitionarii in fata modificarii fluxurilor globale de investitii, Spania continu s fie competitiva n atragerea de ISD. Principalul punct de atractie pe care Spania il ofer investitorilor str ini este piata sa, caracterizat de o cerere extrem de sofisticata i cu o inalta capacitate de cump rare. Pe de alt parte, Spania s-a impus ca o platforma de acces pentru alte piete precum cea latinoamericana si cea din regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu i Africa), atat prin factori culturali si politici, cat si prin oportunitatile strategice oferite de societatile spaniole acolo sau existenta Conven iilor pentru evitarea dublei impuneri si a Acordurilor privind promovarea i protejarea reciproc a investi iilor cu acele tari. n 2009, n conformitate cu UNCTAD, la nivel mondial, fluxurile de ISD au ajuns la 1.100 miliarde dolari, acest lucru implic o sc dere de 38% fa de 2008. Din cauza recesiunii economice globale, conditiilor de creditare restrictive, scaderii profiturilor companiilor si sumbrelor perspective cu privire la cresterea economica mondiala viitoare, multe societati au anuntat planuri pentru a reduce productivitatea, reducerea personalului si reducerea cheltuielilor de capital, toate acestea ducand la reducerea ISD. Situa ia economic negativ a condus, n cele din urm , la o sc dere semnificativ a fluxurilor de ISD n 2009. Evolutia ISD brute si nete in Spania, 2006 2009

13

n Spania, conform datelor din Registrul de Investi ii Straine, incasarile brute de ISD in 2009 s-au ridicat la 14.694 milioane de euro, reprezentnd o sc dere de 62% fa de anul precedent. ISD nete au fost de 12.028 milioane euro, cu 65,5% mai pu in dect n 2008. n 2009, fluxurile de ISD primite de c tre Spania au reprezentat 2,5% din totalul mondial. Sc derea brusc n Spania trebuie pusa pe seama cifrelor ridicate inregistrate in cei doi ani anteriori atunci cand s-au inregistrat fluxuri record de ISD in Spania. Noile proiecte ISD realizate n Spania au generat aproape dublul numarului de locuri de munca in 2010 in comparatie cu anul anterior. Datele ultimului sondaj European Atractiveness Survey al Ernst & Young semnaleaza, de asemenea, faptul ca Spania este a 5-a tara europeana atractiva pentru investitii. In actualul context al crizei, oamenii de afaceri subliniaza necesitatea imbunatatirii accesului la finantarea atat publica cat si privata si necesitatea stimularii subventiilor pentru investitii, mai ales cele legate de cercetare, dezvoltare si inovatie. n prima jum tate a anului 2011, economia mondial a fost dominat , a a cum a devenit o obi nuinta de la izbucnirea crizei, de incertitudine, n acest caz, generata de datoriile suverane ale rilor periferice din zona euro i, n special, de necesitatea unei a doua salvari a Greciei. n plus, dificult ile n cre terea plafonului datoriei n Statele Unite au adaugat neincredere att n sistemul financiar interna ional, cat i n solvabilitatea sistemului bancar i au provocat din nou - o corec ie puternic pe pie ele bursiere. Cresterea economiilor dezvoltate, n special n SUA i UE, a prezentat o ncetinire brusc n trimestrul al doilea incat a complicat si mai mult scenariul deja dificil. Economia spaniol , n conformitate cu Contabilitatea Na ionala, a crescut la o rat anual de 0,9 i 0,7% n trimestrele I i II (0,4 i 0,2% la o rata trimestrial ).

6. Acordul de promovare a investi iilor str ine n Spania


Secretarul de Stat pentru Imigra ie i Emigra ie, Terrn Anna, i Secretarul de Stat pentru Comert Exterior, Alfredo Bonet, au semnat un protocol de colaborare ntre Imigra ie si Invest in Spain, societatea de stat pentru promovarea i atragerea investi iilor externe. Acordul urm re te s combine eforturile pentru a ncuraja investi iile str ine i urm re te s faciliteze procedurile de imigrare pentru societatile str ine care realizeaza investitii generatoare de locuri de munca si de bogatie in Spania. Protocolul va intra n vigoare n urm torii doi ani i va fi extins n mod automat i anual.

14

Stabiliri de societati straine in Spania pe ani

Sursa: Invest in Spain

7. Contributia ISD la economia Spaniei


Dezvoltarea economica experimentata de Spania in ultimii 30 de ani nu poate fi inteleasa la adevarata ei valoare fara a tine seama de contributia ISD. Companiile str ine joac un rol vital n economia spaniol . De asemenea, sunt esen iale pentru balanta comerciala datorita profilului lor de export si contribuie la modernizarea si eficientizarea afacerilor spaniole deoarece acestea ncorporeaza activitati de o valoare ridicata si componente de inalta tehnologie. Mai mult de jum tate din datoria spaniola (53,4%) se afl n mini straine. Pentru al doilea an consecutiv, str inii ii elimina pe cei care, in mod traditional, acopereau marea parte a datoriei: investitorii institutionali (fonduri de investi ii, de pensii, de asigurari etc.). Aceste firme aduna 17% din datoriile restante. 7.1. Contributia la PIB Cre terea PIB-ului spaniol se datoreaz intr-o mare masura ISD. Stocul acumulat de ISD primite in Spania a crescut constant in 2009 pana a ajuns la o valoare echivalent a 43,8% din PIB.

15

7.2. Contributia la forta de munca Ocuparea for ei de munc este contribu ia cea mai directa ce o realizeaza ISD asupra populatiei spaniole. n cele din urm , locurile de munc generate de investi iile str ine n construc ii reprezinta jum tate din ceea ce nseamn locurile de munc n acest sector la nivel national. Comparatie numar de angajati 2009-2010

Sursa: Invest in Spain, Barometrul climatului de afaceri in Spania

8. Tendinte: Companiile straine vor cre te investi iile n Spania n 2012


n ultimul num r al Barometrului climei de afaceri in Spania publicat de Invest in Spain, 37% dintre companiile str ine spun c vor cre te investi iile n Spania n 2012, cu 10% fa de anul precedent. n plus, num rul de societ i planifica o imbunatatire a cifrei de afaceri n ceea ce prive te evaluarea mediului de afaceri spaniol, societatile au remarcat aspectele cele mai apreciate: infrastructura, costurile, calitatea vie ii i a capitalului uman. Mai precis, aspectele specifice identificate ca puncte forte au fost TGV (trenul de mare viteza), aeroporturile, calitatea scolilor de afaceri, drumurile si costurile de transport. Societ ile str ine i-au exprimat nu numai evaluarea asupra mediului de afaceri, ci si, de asemenea, importan a pe care o acord diferitelor domenii. n acest sens, aspectele carora companiile str ine stabilite n Spania le dau mai multa importanta sunt capitalul uman, dimensiunea pie ei i costurile. in exporturile lor si in numarul de angajati in 2012.

16

9. Politicile de promovare si de stimulare a ISD in Spania


Liberalizarea i promovarea investi iilor au r mas componentele predominante ale politicilor de investi ii cele mai recente. Cu toate acestea, riscul protec ionismului n investi ii a crescut ca urmare a m surilor i procedurilor administrative restrictive care s-au acumulat n ultimii ani. 9.1. Activitatea societatii de stat Invest in Spain Invest in Spain este agentia de stat responsabil pentru sprijinirea companiilor str ine care doresc s investeasc sau s -si extind afacerile n Spania, facilitandu-le pana la maxim procesul de instituire sau de reinvestire. Obiective:  Atragerea investi iilor str ine din noua genera ie, cu accent pe tarile, sectoarele si societatile cu o mai mare crestere in afacerile internationale  Promovarea unui climat de investi ii adecvat, care permite investi iile, identificand nevoile posibililor investitori si sugerand masurile pentru indeplinirea acestora, strangerea relatiilor cu asociatiile si institutiile relationate cu ISD si folosirea influentei pentru a imbunatati infrastructura si facilitatile care incurajeaza investitiile straine  Promovarea imaginii Spaniei ca o destina ie pentru investi ii str ine directe, din ce in ce mai internationalizata si dotata cu resure umane si tehnologice adecvate procesului de globalizare a pietelor si economiilor. 9.2. Climatul general de afaceri Evaluarea climatului de afaceri din Spania a mentinut in 2011 un scor identic cu cel din anul anterior, cu 2,9 din 5. Intre principalele puncte forte ale climatului de afaceri spaniole se situeaza infrastructurile, calitatea vietii si invatamantul superior. Oamenii de afaceri au inceput sa valoreze in special trenul de inalta viteza, aeroporturile si drumurile spaniole. De asemenea, subliniaza inalta calitate a scolilor de afaceri, costul competitiv al transporturilor si calitatea vietii.

17

Societatile arata ca fiind puncte-cheie stapanirea limbii si reglementarea fortei de munca. In mod similar, subliniaza importanta de flexibilizare a orarelor de munca si imbunatatirea agilitatii instantelor comerciale. Evaluarea generala a climatului de afaceri din Spania de c tre investitorii str ini este pozitiv in termeni generali si se mentine, in comparatie cu 2010, cu toate ca ea continua sa reflecteze situatia economica internationala dificila. Cu toate acestea, companiile intervievate au f cut referire si la aspectele care trebuie incurajate: mbun t irea flexibilit ii for ei de munc i reducerea costului for ei de munc , aspecte realtionate cu capitalul uman. Spania aplic principiul libert ii de stabilire i non-discrimin rii. Investitorii straini se pot angaja n orice activitate in acelea i condi ii ca i investitorii locali. 9.3. Stimulente investitionale Inaltul sau grad de deschidere si cadrul favorabil legal pentru investitiile straine au dus Spania in situatia de a primi investitii in activitati cu valoare adaugata, in stiinta si in aportul tehnologic. In productia stiintifica, Spania este a 9-a tara la nivel mondial si a 5-a din UE-15. Este o ar competitiv , modern Ofer o pia internationala de afaceri. Dispune de o retea moderna si completa de infrastructura: prima retea europeana de trenuri de inalta viteza si autostrazi, doua din cele mai mari aeroporturi din Europa. Ea are, de asemenea, un sistem generos de subven ii i stimulente la nivel european, na ional, regional i local, de care pot beneficia investitorii. Pia a spaniol este una dintre cele mai mari din Europa, cu 47 de milioane de consumatori, la care trebuie s se adauge mai mult de 52 de milioane de turisti care viziteaza Spania in fiecare an. Ca membru al UE, Spania are acces direct la rile Uniunii Europene. Spania detine cu America Latina cel mai mare numar de tratate de dubla impunere si de protectie a investitorilor. n plus, companiile spaniole men in un rol de conducere n economiile din America Latin . Ambii factori sunt esen iali pentru a transforma Spania ntr-o ramp de lansare pentru a face afaceri n America Latin si pentru ca societatile latinoamericane sa abordeze pietele europene. Spania a devenit un loc strategic de luare a deciziilor. Numeroase companii europene si asiatice (Alston, British Telecom, Toshiba, Huawei, etc.) ca si cele latinoamericane (Cemex, Pemex, Ita etc.) si-au stabilit sediile n Spania.
18

i inovatoare, dotata cu resurse umane si tehnologice.

mare i extrem de dezvoltata care o face foarte atractiva pentru comunitatea

Apropierea geografica a Spaniei cu pietele Africii de Nord si Orientului Mijlociu completeaza zona de influenta. Limba spaniol este de o importan cheie pentru afaceri: aceasta este limba oficiala a 22 de ri, cu peste 500 milioane de vorbitori de limb spaniol . Companiile beneficiaza de un climat de afaceri atractiv, TVA-ul este unul dintre cele mai sc zute din UE-15, precum i tratamentul fiscal in domeniul cercetarii si dezvoltarii este unul dintre cele mai favorabile din tarile OCDE, atat pentru companii mari cat si pentru IMMuri. Spania ofer , de asemenea, un regim fiscal special pentru grupurile de afaceri str ine, fiind printre cele mai bune din Europa. Punctele slabe sunt productivitatea sc zut a for ei de munc , competitivitatea sc zut i deficitul balan ei comerciale n cre tere. Sistemul complex de reguli din cauza prezen ei a 17 Comunit i Autonome este, de asemenea, un obstacol n calea investi iilor.

Concluzii
Se estimeaza ca in 2012 va fi inregistrata o redresare a economiei mondiale si o crestere a fluxurilor de ISD datorata, in principal, intentiilor de expansiune a companiilor transnationale, ceea ce va conduce la o majorare a numarului achizitiilor si fuziunilor transfrontaliere. Este adevarat ca Spania a pierdut din competitivitate, dar, intr-o lume globalizata unde internetul este plin de proiecte si marci inovatoare, toate acestea fac din aceasta tara una atractiva pentru investitorii interesa i de punere n aplicare a tehnologiei care opereaza la nivel global pe piata hispanica. n ceea ce prive te investi iile str ine, exist capitaluri care continua sa parieze pe Spania pentru a se stabili si pentru a lansa noi proiecte, cu toate ca s-au pierdut multe dintre avantajele din trecut. Intr-un numar important de sectoare, societatile spaniole sunt mai profitabile decat marile economii europene si atrag investitii straine. Dup cum s-a men ionat n raportul FMI (2010), reducerile barierelor de intrare n serviciile de re ea (gaz, electricitate, telecomunica ii) i in serviciile de distribu ie au fost factori importan i n atragerea de investi ii straine. Astfel, Spania este unul dintre cei mai mari beneficiari de ISD din lume, atr gnd 3,4% din fluxurile de investi ii n ultimii ani. Un sondaj realizat pe poporul spaniol, a raportat faptul ca somajul, economia si criza de credibilitate politica sunt cele trei variabile care nelinistesc cel mai mult populatia.

19

BIBLIOGRAFIE:

www.investinspain.org www.comercio.mityc.es www.minetur.gob.es www.iberglobal.com www.cidob.org www.unctad-docs.org www.bbvaresearch.com

20