CURS 9 SNC- STRUCTURA INTERNA A EMISFERELOR CEREBRALE

Fiecare emisfera cerebrala este formata din subst cenusie si subst alba, in grosimea acestora gasindu-se ventriculul lateral. 1.Subst cenusie a emisferei Se dispune astfel:un strat de subst cenusie periferica respectiv scoarta cerebrala si un strat de subst cenusie situat in portiunea mijlocie si bazala a emisferei, la locul de unire a emisferei cu diencefalul , reprezentata de corpul striat. Scoarta cerebrala deriva din bolta veziculelor cerebrale secundare, anterioare, avand la inceput o structura omogena. Are o grosime cuprinsa intre 1,2-4mm; este mai groasa in dreptul circumvolutiei postcentrale si se subtiaza pe masura ce ne apropiem de polul frontal sau de polul occipital; grosimea scoartei este mai mare la nivelul pct superior al circumvolutiei si mai subtire la nivelul santurilor, iar odata cu varsta pierde din grosime. Are o suprafata medie de 180-220.000 de mm^2 cuprinzand cca 14 miliarde de celule. Ocupa un volum variabil de 400-500 cm^3. Dpdv filogenetic si ontogenetic prezinta 2 portiuni: 1.Arhicortexul-numit si arhipalium sau alocortex format din 3 straturi si repr de: -hipocamp -cornul lui Ammon -nucleul amigdalian-in general sist limbic 2.NEocortexul(neopalium/izocortex)-este formata din 6 straturi si anume: a)stratul molecular/plexiform-este cel mai superficial si este format dintrun strat de fibre mielinice(plexul Exner) care sunt orientate paralel cu suprafata scoartei; pe langa aceste fibre mai contine celule nervoase piriforme(celulele Cajal) orientate si acestea paralel cu suprafata precum si neuroni Martinotti b)stratul granular extern-este format din celule mici stelate si celule piramidale a caror dendrite se termina in stratul 1(a), iar axonii acestora coboara in straturile 5 si 6, precum si din fibre axonale si dendritice ale neuronilor care trec catre stratul 1 si nu in ultimul rand este format din fibre ale corpului calos. c)stratul piramidal-prezinta o oarecare deosebire in ceea ce priveste partea sa superficiala, unde se gasesc celule piramidale tipice fata de portiunea sa profunda care prezinta celule piramidale mari diferite morfologic de la o regiune la alta; in partea sa profunda este strabatuta de o banda denumita stria externa a lui Baillarger.

d)stratul granular intern-este subtire fiind format din celule stelate mici a caror axoni( scurti) se termina fie in grosimea sa fie in stratul piramidal. Celulele acestui strat sunt variabile de la o regiune la alta. e)stratul ganglionar-cintine celule piramidale, care in regiunea motorie sunt gigante fiind numite celulele Betz. In celelalte zone ale izocortexului se gasesc celule stelate mari, iar in anumite zone se gaseste o banda formata din fibre paralele numita stria interna a lui Baillarger. f)stratul polimorf-este format din celule fusiforme a caror ax este perpendicular pe suprafata scoartei. Prin acest strat trec fibre care vin sau pleaca de la straturile mai superficiale ceea ce fac sa fragmenteze sub forma unor coloane acest strat. La randul lor dendritele celulelor fusiforme se duc catre straturile superificiale in timp ce axonii patrund in subst alba a emisferei. In grosimea scoartei, in afara de tipurile de celule mentionate in cele 6 straturi gasim si fibre formate pe de o parte de cele care vin sau pleaca catre scoarta, iar pe de alta parte din fibrele celulelor din scoarta care fac legatura intre diverse etaje. Aceste fibre se aseaza si ele pe etaje formand plexuri, striuri sau lame nervoase care corespund stratigrafic cu paturile scoartei. Aceste fibre sunt de 2 categorii: 1.fibre verticale- care leaga celulele din scoarta circumvolutiilor cu nucleii asezati de-a lungul SNC(corticopete/corticofuge) 2.fibre orizontale- grupate sub forma unor lame nervoase care corespund anumitor straturi ale scoartei. Astfel se descriu: 1.lama tangentiala- plexul tangential al lui Exner care ocupa stratul molecular 2.lamina disfibrosa- corespunde stratului granular extern 3.stria lui Kaes-Bechterew-situata in regiunea superficiala a stratului piramidal(portiunea profunda a acestui strat fiind saraca in fibre). 4.stria externa a lui Baillarger- este groasa ,densa si se gaseste in stratul granular intern. 5.lama interstriata-se gaseste in stratul ganglionar(portiunea superficiala)insotita de stria interna a lui Baillarger(in portiunea profunda) care poate lipsi in unele locuri. 6.lama intrastriata-se gaseste in stratul polimorf a carei fibre sunt din ce in ce mai sarace pe masura ce ne apropiem de subst alba a emisferelor.

Variatiile de structura ale scoartei 1.izocortexul-in fct de struct sa se imparte in: 1.1.izocortexul homotipic-cuprinde cea mai mare partea a scoartei si respecta mieloarhitectonica clasica descrisa anterior; prezinta urmatoarele tipuri: a)tipul frontal(piramidal granular) caracterizat prin celule piramidale voluminoase care formeaza straturile 3 si 5; straturile granulare sunt putin dezvoltate. b)tipul parietal-format din celule granulare mai dense si mai voluminoase si cu celule piramidale mai putin dezvoltate. c)tipul polar-se intalneste in cei 2 poli frontal si occipital si se caracterizeaza prin straturi granulare subtiri si micsorarea globala a celulelor tuturor straturilor. 1.2.izocortexul heterotipic-se caract prin absenta unor straturi deosebindu-se 2 varietati: a)agranular-in care celulele granulare sunt inlocuite cu celule mari si mijlocii, fiind caracteristic scoartei motorii( circumvolutia precentrala) b)izocortexul heterotipic granular-caract prin dezvoltarea preponderenta a celulelor granulare care invadeaza straturile 3 si 5 fiind caracteristica zonelor senzitive si senzoriale. 2.alocortexul- are o arhitectura tipica, simpla cu 2 straturi de celule : a)un strat superificial granular cu fct receptorie b)strat profund piramidal cu fct efectorie El paote fi divizat in paleocortex (lobul piriform) si arhicortex(hipocampul). Intre izocortex si alocortex nu exista o delimitare precisa. Mezocortexul este un cortex mixt in care insulele de alocortex sunt inconjurate de izocortex. Este localizat in special in girusul cingular apartinand sistemului limbic. Substanta alba a emisferelor Se mai numeste si centrul oval ocupand tot spatiul dintre scoarta ,corpul striat si diencefal. Este formata din fibre mielinice clasificate astfel: 1.fibre de asociatie sunt de 2 tipuri: a)scurte(arcuate ale lui Arnold)- (intracorticale sau subcorticale)- unesc circumvolutii vecine trecand de la o circumvolutie la alta pe sub santul care separa circumvolutiile;

b)lungi-leaga zone mai indepartate de pe scoarta aceleiasi emisfere. Se grupeaza sub forma urm. Fascicule: -fasciculul cingular- se gaseste profund- in marea circumvolutie limbica si leaga spatiul perforat anterior cu cornul lui Ammon fiind implicat in controlul cortical al reflexelor vegetative. -fasciculul uncinat-face legatura intre circumvolutiile de pe fata orbitara a lobului frontal cu partea anterioara a lobului temporal. -fasciculul longitudinal superior(arciform)-uneste lobul frontal cu lobul temporo-parietal. -fasciculul longitudinal inferior-uneste lobul occipital cu varful lobului temporal, fiind separat de cavitatea ventriculara 1 si 2 prin radiatiile optice si tapetum. -fasciculul fronto-occipital al lui Forel-uneste lobii frontal,temporal si occipital. 2.fibrele comisurale-apartin formatiunilor interemisferice 3.fibrele de proiectie ale scoartei care pornesc din toata scoarta cerebrala , patrund in centrul oval unde converg si trec in capsula interna; in portiunea mediala a centrului oval se comaseaza formand coroana radiata. Coroana radiata se gaseste intre fibrele corpului calos si fasciculul frontooccipital al lui FOrel(medial) si fasciculul longitudinal superior(lateral) Capsula interna Este o lama de subst alba cu o grosime de 5-10 mm situata intre nucleul caudat, talamus si regiunea subtalamica(medial) si nucleul lentiform(lateral). Este limitata anterior si inferior de o punte de subst cenusie care leaga extremitatea anterioara a nucleului caudat cu aceea a nucleului lentiform. Se continua inferior cu pedunculul cerebral iar in sus si posterior cu centrul oval al emisferei. -este formata in special de fibre care vin sau pleaca prin pedunculii cerebrali. Prezinta 2 portiuni: -bratul anterior -bratul posterior Acestea sunt unite prin genunchiul capsulei.

Bratul anterior-este cuprins intre fata antero-supero-mediala a nucleului lentiform si capul nucleului caudat fiind portiunea lenticularo-caudata cu o lungime medie de 2 cm. Este strabatuta de puntile de subst cenusie lenticulocaudate si se continua in sus cu subst alba a lobului frontal. Bratul posterior-este asezat intre talamus(medial) si nucleul lentiform (lateral) . Este portiunea lenticulo-optica, mai lunga decat bratul anterior care depaseste nucleul lentiform cu 12-15 mm, portiune numita retrolenticulara, cuprinsa intre pulvinar si coada nucleului caudat(inauntru) si se pierde in subst alta emisferica in portiunea laterala. Genunchiul capsulei este delimitat de capul nucleului caudat impreuna cu talamusul(in portiunea mediala) si de vf nucleului lentiform(portiunea laterala) Capsula interna este formata din fibre mielinice clasificate astfel: A.fibre care unesc scoarta cerebrals cu pedunculul cerebral clasificate in: 1.fibrele caii motorii principale- grupate astfel: -tractul geniculat(corticonuclear)-leaga cortexul motor de nucleii de la nivelul nervilor cranieni motori; -tractul corticospinal leaga cortexul motor de neuronii striomotori din coarnele medulare anterioare; 2.fibrele caii motorii secundare- formeaza calea motorie corticopontocerebeloasa ce ia nastere pe fata laterala a lobului temporal de unde vor forma tractul temporopontin al lui Turk sau corticoprotuberantial posterior al lui Meinert; acest tract se indreapta catre nucleii lentiformi, trece in regiunea sublenticulara posterioara, strabate bratul posterior al capsulei interne si ajunge in cincimea laterala a piciorului mezencefalic. B.fibrele care unesc scoarta cerebrala cu nucleii bazali sunt: 1.fibrele cerebrotalamice si talamocorticale- intra in formarea celor 4 pedunculi talamici; 2.fibrele cerebronigrice-iau nastere in scoata rolandica, se amesteca cu fibrele tractului geniculat, strabat genunchiul capsulei interne si se termina in subst neagra. 3.fibrele cerebrorubrice-provin din scoarta lobului frontal ,parietal si temporal strabat capsula interna si ajung in nucleul rosu. C.fibrele care unesc nucleii bazali intre ei 1.fibre talamolenticulare-trec prin bratul posterior al capsulei

2.fibre caudatotalamice-trec prin bratul anterior 3.fibre caudatolenticulare(intre nucleul caudat si globus pallidus)-care trec atat prin cele 2 brate cat si prin portiunea sub si retrolenticulara a capsulei interne. D.fibrele care leaga nucleii bazali de formatiunile subiacente , ingloband fasciculele care leaga corpul striat de nucleul subtalamic, nucleul rosu si locus niger. E.fibrele care provin din formatiunile subcorticale care merg catre scoarta: -fibrele terminale ale sensibilitatii cutanate(din nucleul talamic ventrolateral) care fac sinapsa cu celulele de aici, aceste fibre strabatand bratul posterior al capsulei; -fibrele terminale senzoriale reprezentate de fibrele caii vizuale care trec prin portiunea retrolenticulara a capsulei interne si apoi prin partea posterioara a coroanei radiate ajungand la scizura calcarina si fibrele auditive care pe calea lemniscului lateral ajung la CGM si de aici la scoarta lobului temporal. Alaturi de fibrele de proiectie si de cele terminale rinencefalul prezinta si el un grup de: -fibre de proiectie care nu intra in coroana radiata reprezentate de : fasciculul septotalamic si stria terminalis care sunt fibrele de proiectie ale septului pelucidum; -sistemul fibrelor longitudinale fornicale-repr fibrele de proiectie ale hipocampului ,cornului lui Ammon si fasciei dentata; -fibrele circumvolutiei limbice-care trimit o parte din fibre in fornix si o alta parte in capsula interna. Sintetizand topografic fibrele din diferitele portiuni ale capsulei interne rezulta: -bratul anterior-cuprinde pedunculul anterior al talamusului incrucisat de fibre talamocaudate si striotalamice, iar catre partea superioara a lui contine o parte din fibrele fasciculului geniculat. -genunchiul capsulei interne cuprinde fasciculul geniculat, fibrele palidotalamice si corticonigrice; -bratul posterior cuprinde fibrele caii motorii principale, fibrele talamostriate, palidotalamice si pedunculul superolateral al talamusului, iar in partea sa inferioara contine fibrele fasciculului temporopontin.

-portiunea retrolenticulara cuprinde- radiatiile optice ale lui Gratiolet care se intalnesc cu cele motorii (campul lui Wernicke). -portiunea sublenticulara cuprinde fasciculul temporopontin al lui Turck, iar posterior de acesta fasciculul temporotalamic al lui Arnold.