Sunteți pe pagina 1din 2

Stephane Mallarme(n.1842, d.

1898)
Poet francez si lider al miscarii simboliste in poezie alaturi de Paul Verlaine, Mallarme era un profesor de provincie care merge la Paris pentru a duce o viata de burghez pe Rue de Rome dar publica poeme aluzive, care sugerau mai mult decat denotau. A observat ca limbajul lui purificat da un sens mai pur cuvintelor, insa Mallarme nu a fost recnoscut pentru munca sa pe timpul vietii. O rveuse, pour que je plonge Au pur dlice sans chemin, Sache, par un subtil mensonge Garder mon aile dans ta main (din 'Eventail de Mademoiselle Mallarm') Stephane Mallarme s-a nascut la Paris intr-o familie in care tatal si bunicul aveau o notabila cariera in serviciile civile franceze. Era asteptat ca el sa urmeze traditia familiei dar la scoala nu se remarca decat in limbi straine. Mallarme a inceput sa scrie poezii la o varsta frageda, fiind sub influenta lui Victor Hugo. La varsta de 19 ani a descoperit Florile raului ale lui Ch. Baudelaire, care aparusera in 1857. Aflat sub influenta acestui volum, a scris Briese marine, incepand cu celebrul citat Le chair est triste, helas! et jai lu tous les livres.Dupa ce paraseste studiile, viziteaza Anglia si, in timp ce se afla in Londra, se casatoreste cu Marie Gerhard. Mallarme a predat engleza din 1864 in Toumon, Besancon, Avignon si Paris pana in anul retragerii lui, in 1893. Primele sale poezii au inceput sa apara in magazine in anii 1860. Prima poezie importanta a lui Mallarme, Lazur,a fost publicata cand acest avea 24 de ani. Toata viata el si-a dedicate foarte mult timp fiecarei poezii, incercand sa le faca perfecte. Cea mia cunoscuta lucrare a sa este Lapres-midi dun faune(1865).Poezia prezinta gandurile ratacitoare ale unui faun dintr-o dupa-amiaza adormita de vara.Mallarme a inceput sa scrie poeziile in timp ce profesa in Toumon, un orasel despre care el opina ca este urat si neplacut. Intre anii 1867 si 1873, Mallarme nu terminase niciuna din lucrarile sale poetice majore, inclusiv Herodiade(1869).Printre urmaoarele sale publicatii se numara Toast Funebre, care a fost scrisa in memoria autorului Theophile Gautier si a poemului sau experimental, una din capodoperele sale, Un coup de Dies(1914-publicat postum). Din anii 1880, M. era in centrul atentiei unui grup de scriitori francezi(in Paris), din care faceau parte si Paul Valery si Marcel Proust.Ieile lui M. despre poezie si asta erau considerate dificile si obscure.Cand M. a inceput sa scrie poezii in anii 1850, poetii francezii

inca erau oarecum supusi unor anumite reguli in ceea ce priveste rima, piciorul metric, tema etc.Ideea lui V.Hugo ca poezia pura este in esenta nefolositoare era majoritar acceptata. Provocandu-si cititorii, Mallarme a selectat dintr-un dictionar intelesurile de mult uitate ale cuvintelor comune si le-a folosit.Desigur, acest gest a provocat ostilitati care l-au urmarit pe M. in toata cariera. Conform teoriilor lui M., dincolode realitate nu se ascunde nimic, dar in cadrul acestui nimic zace esenta formelor perfecte.Este datoria poetului sa dezvaluie si sa cristalizeze aceste esente.El este de parere ca ideea poemului exprima frumusetea limbajului.Astfel, o poezie ar trebui citita independent de lumea in care exista.fiecare poezie este construita in jurul unui simbol, idei sau metafore centrale si consta in imagini subordonate care ilustreaza si ajuta la dezvoltarea ideii.cu toate acestea, el prefera sa nu exprime clar o ide. "Nommer un object, c'est supprimer les trois-quarts de la jouissance du pome qui est fait peu peu: le suggrer.Cititorul trebuie sa revina iar si iar asupra versului, sa se concentreze asupra muzicalitatii cuvintelor mai mult decat asupra sensului denotativ al acestora.M. spunea:devin obscure, desigur!daca cineva face o greseala si crede ca deschide un ziar?. Pentru tot restul vietii, M. s-a dedicat punerii in practica a teoriilor lui literare si scrierii marii sale lucrari:Grand Oeuvre.Mallarme a murit la Paris pe 9 septembrie 1898, nereusind sa-si termine lucrarea.Versul liber al lui Mallarme a avut un impact urias asupra poeziei franceze a secolului XX si asupra crearii traditiei moderniste in poezia germana si americana.