Sunteți pe pagina 1din 20

Terpenoidele sunt compu i foarte r spndi i n regnul vegetal si animal, sunt metaboli i

importan i si medicamente valoroase. Se formeaz din autocondensarea acetil coenzimei A rezultnd din condens ri si cicliz ri o gam larg de compu i. Din clasa mare de terpenoide v-om studia uleiurile volatile care se mai numesc uleiuri eterice sau uleiuri esen iale. Oleum Aetheroleum Uleiurile volatile sunt complexe alc tuite din hidrocarburi alifatice, aromatice, hidro aromatice, aldehide, alcooli, acizi si eteri apar innd terpenoidelor. Sunt compu i antrenabili cu vapori de ap si se prezint sub form de lichide volatile, cu miros aromat, gust aromat, uneori iute, arz tor sau amar. Se g sesc n peri glandulari sau epidermici, n celule oleifere interne, n canale interne sau rezervoare ale plantei. R SPNDIRE Se g sesc n numeroase specii si n unele familii din care a cita: Coniferareae, Mirtaceae, Rutaceae, Lamniaceae, Lauraceae, Piperaceae, Apiaceae, Asteraceae. Se g sesc n toate organele, mai rar n tulpini si scoar e. Procentul sub care se g sesc este de 0.1%, n plantele bogate n uleiuri volatile este de 1 2% si foarte rar 20%. Exemple: - n scoar e scor i oar cinamomom; - n flori trandafiri, iasomie, tuberoze; - n toate organele coniferele; - n pericarp si r d cini apiaceae; - n flori si pericard citrice; - se mai g sesc n forma iuni celulare sau esuturi specializate cum ar fi canalele rezinifere de la conifere, glandele oleifere de la citrice sau peri glandulari din familia lamniaceae. Formarea uleiurilor volatile: Ca structur de baz se consider ca fiind monomer de plecare izoprenul (2 metil butadien ). CH2 = C CH = CH2 izopren I CH3 Aceast structur apare ca element structural n molecula multor substan e. Aceast amprent nu apare n plante. n plante apare sub 2 forme, ulei volatil ca atare, n stare preformat (exist si miros) sau uleiuri volatile nepreformate care prin degradare enzimatic dau na tere la compu i cu caracter de ulei volatil. Exemple: - aliinele usturoi; - cepene ceapa; - alilsenevoli; - bezaldehid cianhidrine smburi de caise. n timpul perioadei de vegeta ie uleiul volatil ini ial poate suferi transform ri profunde dect la descalificarea sau nnobilarea plantei. Uleiurile volatile se g sesc concentrate pn la un anumit nivel n planta respectiv .

Structura si ultrastructura celulei vegetale


Constituentii celulari alc:-protoplasma(constituentii citoplasmatici,vii,biologic active)paraplasma/deutoplasma(constituentii nevii,rezultati din activitateaprotoplasmei)Protoplasmacuprinde: Plasmalema(membrana lipoproteica) Citoplasma(matrix plasmatic);citoscheletul microtubului,filamentintermediare,micro-filamente Nucleul cu nucleoli Plastid Mitocondrie Reticul endoplasmatic Aparat Golgi Ribozomi Aparatul lizozomal(hidrolaze) Microcorpi(corpusculi citoplasmatici) peroxizi,glioxizomi Corpi paramulari(lomazomii) Centrul cellular si aparatul locomotor(cili,flageli la org. unicelulare)Paraplasma-perete celular(pectocelulozic)-vacuolele cel.mature(vacuomul) incluziuni inerte(ergastice) Structura celulei:--La microscopul electronic se poate observa ultrastructura celulei: -constituen i celulari care sunt protoplasmatici(vii) i neprotoplasmatici(nevii). a)cei protoplasmatici sunt -membrana celular -se g se te la exteriorul citoplasmei,avnd un strat dublu de fosfolipide.Are rol de protec ie i mediaz schimburile de substan e ntre celul i mediu,avnd permeabilitate selectiv . - Citoplasma-este substan a fundamental .Este de dou tipuri-fundamental (nestructurat ) i structurat ,adic organitele citoplasmatice. - Reticulul endoplasmatic(R.E)este o re ea de canalicule ramificate,care face leg tura dintre membrana plasmatic i membrana nucleului.Are aspect rugos(R.E.R) sau aspect neted (R.E.N).n interiorul acestor canalicule se afl o substan n continu mi care,reticulul avnd rolul unui aparat circulator intracelular,dar i un rol mecanic. - Mitocondriile sunt a ezate,de obicei,n jurul nucleului,fiind mai numeroase n celulele cu activitate intens .Au rol n respira ia celular i sunt considerate ''uzinele enegetice'' a celulei n care are loc oxidarea substan elor organice ,cu eliberare de energie.Aceast energie este nmagazinat n moleculele de acid adenozin-trifosforic(ATP),sintetizate prin fosfolirarea acidului adenoyindifosforic(ADP) sub ac iunea unei enzime,localizat pe cristele mitocondriale. - Aparatul Golgi este a ezat tot n aproprierea nucleului.El este format din ni te cisterne plate n form de disc,dilatate la capete i nconjurate de vezicule.Are rol secretor,fiind deyvoltat mai ales n celulele secretoare.Este implicat i n formarea membranei celulare.
2

- Ribozomii au fost descoperi i de savantul american de origine romn GEORGE Emil PALADE. Ribozomii sunt sferici,liberi sau ata a i de reticulul endoplasmatic.Con in ARN,proteine i au rol n sinteza proteinelor. - Lizozomii sunt corpusculi foarte mici care stocheaz peste 40 de enzime digestive.Cnd membrana lor impermeabil se rupe,enzimele sunt puse n libertate i devin active.Au rol n digestia celular i sunt cosidera i ,,m tur tori" ai celulelor.Lizozomii se g sesc n num r mare n leucocite i n celulele mb trnite. - NUCLEUL are o form sferic situat n centrul celulei la celulele tinere i n lateral la cele senescente.Nucleul este delimitat de o membran dubl a)extern (prezint pori) i b)intern .prin pori se realizeaz schimbul de substan e dintre nucleu i citoplasm .n interiorul acestei membranese g se te nucleoplasma,care con ine acizii nucleici.ARN+ADN formeaz cromozomii.Se afl i 1-2 nucleoli sferici. - Centrozomul sau centrul celular se ntlne te la mjoritatea celulelor.Este absent la celulele nervoase sau la hematii.Prezint 1-2 centrioli.Are rol n diviziunea celular .Ini iaz aparatul de diviziune. - Incluziunile sunt produ i rezulta i din activitatea metabolic a celulei. CONSTITUEN I CELULARI SPECIFICI PLANTE Ace tia sunt:plastidele,vacuolele i peretele celualar. Plastidele sunt sferice sau ovale cu rol n nutri ie.Se cunosc trei tipuri: a) cloroplastele care con in clorofil i au rol n fotosintez .

b)cromoplastele care con in pigmen i care dau culoarea petalelor,florilor,etc. c)leucoplastele care sunt incolore i au rol n sinteza i depozitarea unor substan e . Vacuolele sunt vezicule pline cu suc vacuolar.Se g sesc i n celulele animale,dar sunt mici i au caracter temporar.Pozi ia vacuoleor,forma i num rul lor sunt determinate de vrsta i tipul de celul . Peretele celular este specific celulelor plantelor, bacteriilor i ciupercilor.El se formeaz cu participa- rea membranei plasmatice, fiind alc tuit din molecule lungi de celuloz grupate n m nunchiuri, nglobate ntr-o matrice format din peticin i hemiceluloz .Peretele celular este o important cale de transport,fiind permeabil pentru ap sau alte substan e solubile.

CELULA VEGETALA:

Plastidele
Plastidele sunt organite autoreproducatoare(contin ADN plastidial) Dupa functii plastidele pot fi 1. Plastide fotosintetizatoare : cloroplastele, feoplastele si rodoplastele 2. Plastide nefotosintetizatoare: leucoplastele si cromoplastele Originea plastidelor Plastidele provin din plastide preexistente proplastide(protoplastide) care se modifica structural si functional in raport cu starea celulei si dinamica factorilor abiotici

. Cloroplastele sunt organite implicate in fotosinteza.Ele capteaza si fizeaza energia luminoasa la nivel celular datorita clorofilei continute. Forma si numarul cloroplastelor variaza in functie de gradul de evolutie al plantei si tipul de celule.

La alge cloroplastele sunt putine dar au dimensiuni mari si se numesc cromatofori(purtatori de culoare). La plantele superioare algele au forma lenticulara, dimensiuni mici dar sunt in numar mare(20-40 intr-o celula). Ultrastructura cloroplastului 1. Invelis bimembranar 2. Sistem de membrane intraplastial 3. Stroma
5

Tilacoizii dintr-o grana sunt conectati cu cei din alta zona de grana prin canale lungi care strabat stroma formandu-se astfel un spatiu tilacoidal. Membranele tilacoidale contin toate componentele necesare absorbtiei luminii si transferului de electroni. Reactiile care au loc in cadrul fotosintezei sunt de doua tipuri: 1. Reactii dependente de lumina se realizeaza la nivelul membranelor tilacoidale. 2. Reactii independente de lumina (de intuneric) incep in stroma si continua in citosol. Feoplastele se intalnesc la algele brune(Increngatura Pheophyta) si contin clorofila a prezenta la toate organismele vegetale + alte tipuri de clorofila : a+c+fucoxantina(pigment auxiliar). Rodoplastele se intalnesc la algele rosii (Increngatura Rodophyta) Leucoplastele sunt plastide incolore de forma sferica ovala sau rotunjita prezente in organe mai putin expuse luminii si in organe subterane(bulbi, rizomi, tuberculi, etc). Cromoplastele contin pigmenti carotinoizi care dau culoare petalelor florilor, fructelor, semintelor, etc.

Vacuomul
- Vacuomul este alcatuit din totalitatea vacuolelor dintr-o celula. -Vacuolele sunt vezicule de dimesiuni diferite separate de citoplasma printro singura endomembrana tonoplast. -Vacuolele isi au originea in vezicule ale reticulului endoplasmatic si vezicule golgiene care fuzioneaza. -Vacuolele contin suc vacuolar suc celular. Sucul celular este un lichid incolor cu o compozitie chimica foarte complexa in care gasim apa, substante organice si anorganice. Sucul vacuolar poate fi colorat in nuante de rosu-violet in functie de Phul celulei atunci cand contine antociani. Functii ale vacuomului y Un spatiu de acumulare a apei y Un spatiu de stocare ptr nutrienti metaboliti si alte substante Substante organice prezente in vacuole 1. Glucide(glucoza, fructoza, zaharoza) 2. Acizi organici(malic, citric, tartric etc) 3. Glucozide derivati ai monozaharidelor(amigdalina, cumarina) 4. Alcaloizi- sunt substante azotate.Exista in jur de 5000 de alcaloizi in lumea vegetala. Exemple :solanina la Solanum tuberosum, nicotina la Nicotiana tabacum, cofeina la coffea arabica, opium la Papaver somniferum, colchicina la Colchicium autumnale(brandusa de toamna). 5. Aminoacizi(glicorolul la Phaseolus vulgaris si valina la in si canepa) 6. Taninuri- sunt substante antiputrescibile perzente in vacuolele taninifere 7. Uleiuri vegetale prezente in vacuole grase 8. Uleiuri eterice(volatile, esentiale)

Peretele celular
Este prezent in toate celulele vegetale cu cateva exceptii: gametii si zigotul in primele stadii de existenta. Peretele celular confera forma celulei vegetale. Este un produs al metabolismului celular si adera strans la suprafata externa a membranei plasmatice. Compozitia chimica I. Substante de natura polizaharidica 1. Celuloza este predominanta in peretele celular dar foarte rar sub forma de celuloza pura. 2. Hemiceluloza- se gaseste in cantitate mare in peretii celulari secundari. 3. Substante pectice : protopectine si pectine Protopectinele, substante insolubile in apa formeaza substanta fundamentala a peretelui primordial(care va deveni lamela mijlocie) si a peretilor primari. Pe masura maturarii celulelor protopectinele se transforma in pectine hidrosolubile Pectinele in prezenta apei se transforma in mucilagii II. Enzime, lipide, proteine, saruri minerale etc In ontogenia celulei se disting trei stadii ale peretelui celular 1. Peretele primordial La sfarsitul mitozei in telofaza in zona ecuatoriala a fusului de diviziune se aduna microtubuli liberi, vezucule golgiene, RE,etc.Aceste elemente conflueaza si formeaza peretele primordial. Peretele primordial se impregneaza cu protopectina si devine placa mijlocie 2. Peretele primar Peretele primar eset fabriact de celulele fiice, elaborat de protoplastul celulelor fiice de o parte si de alta a peretelui primordial la sfarsitul diviziunii.
8

Este subtire, semirigid si caracterizeaza celulele tinere aflate in crestere, celulele meristematice, celulele epidermale, vasele liberiene Peretii celulari primari contin microfibre de celuloza, hemiceluloze, matrix cu apa(60%), pectine, glicoproteine Celulele care si-a incheiat cresterea isi pot mentine peretele primar ingrosandu-l considerabil prin depunerile de celuloza sau alte substante. Fercvent celulele isi formeaza noi straturi ale peretelui celular, structuri mai rezistente cu alta compozitie chimica din care se formeaza peretele secundar 1. Peretele secundar Peretele secundar se interpune intre membrana plasmatica si peretele celular primar. Se formeaza dupa incetarea cresterii celulei si este caracteristic celulelor mature complet diferentiate. In compozitia chimica a peretelui celular secundar intra celuloza(53%), apa(40-50%), hemiceluloza, substantele pectice si lignina. Exemplu : vasele conducatoare lemnoase si fibrele sclerenchimatice

http://www.geocities.ws/bio_kore/morfologiaplantelor/cito.htm

ESUTURI VEGETALE
esuturile sunt grupari de celule distincte sub raport structural si functional. Se deosebesc mai multe categorii de tesuturi: ESUTURI MERISTEMATICE (MERISTEME) Sunt tesuturi ce-si mentin permanent caracterul embrionar, functia lor fiind aceea de a genera celule, care se diferentiaza sub actiunea factorilor interni si externi alcatuind tesuturi definitive. Meristemele sunt constituite din celule de dimensiuni reduse, strns unite ntre ele, cu nucleu voluminos 131b14b , citoplasma bogata si fara substante ergastice si vacuole. Dupa locul unde se afla n planta, se disting doua categorii principale de meristeme: a. Meristeme apicale. Se afla la vrful organelor (radacina, tulpina) si asigura cresterea lor n lungime. La extremitatea vrfului n conul de crestere (vrful vegetativ) se afla meristemul primordial, constituit din cteva celule initiale si derivatele lor cele mai apropiate. Din meristemul primordial rezulta meristemele primare, reprezentate prin:protoderma, strat periferic care va genera att rizoderma radacinii ct si epiderma tulpinii; meristem fundamental, generator al scoartei primare si maduvei; procambiu, sub forma mai multor suvite longitudinale nglobate n meristemul fundamental, din care se vor diferentia fasciculele conducatoare. b. Meristeme laterale. Se constituie n tesuturile structurii primare ale radacinii si tulpinii si, prin diviziuni tangentiale, formeaza tesuturi secundare care produc cresterea n grosime a radacinii si tulpinii. Ele se mai numesc simeristeme secundare. Aici apartin cambiul si felogenul. Cambiul. Formeaza o teaca cilindrica unistrata n lungul radacinii si tulpinii (inel n sectiune transversala) si, prin diviziuni alternative ale initialelor fusiforme, genereaza spre interior lemn (xilem) secundar si spre exterior liber (floem) secundar(fig. 11). Celulele lui sunt mai ales alungite pe directia axului (prozenchimatice). Fac exceptie doar celulele cambiale care prin diviziuni alternative produc att spre interior ct si spre exterior parenchim al razelor medulare. Aceste celule sunt parenchimatice si se numesc initiale de raza ale cambiului.

10

Felogenul. Se constituie n scoarta primara (uneori n epiderma sau periciclu) si formeaza spre exterior tesut protector multistrat (suber), iar spre interior tesutul numitfeloderm. Are o activitate limitata n timp: n decursul vietii plantelor se formeaza mai multe felogene, mereu mai spre interior, ajungnd a se diferentia si n liberul secundar. ESUTURI DE PROTEC IE Sunt tesuturi definitive cu pozitie periferica. Atunci cnd iau nastere din meristemele primare se numesc tesuturi de protectie primare, iar atunci cnd sunt formate de felogen se numesctesuturi de protectie secundare. esuturi de protectie primare sunt epiderma, care nveleste tulpinile (lujerii) cu structura primara si frunzele, si respectiv exoderma, care nveleste radacina cu structura primara. Epiderma are celule cu peretii exteriori cutinizati, cerificati ori impregnati cu SiO2. Celulele ei sunt vii si, exceptnd celulele stomatice, fara cloroplaste (fig. 12). Epiderma prezinta formatiuni:stomate ce au rol n schimbul de gaze si transpiratie si peri ce au rol de protectie, secretie etc.

Fig. 12 - Stomata n epiderma unei frunze: a - celule stomatice sectionate; b - ostiola; c - celule anexe; d - camera substomatica; e - parenchim lacunar; f - celule epidermice (din Raven, P. H. si colab., 1992)
11

esutul de protectie secundar este suberul, care se caracterizeaza prin pereti impregnati cu suberina. Spre deosebire de epiderma, celulele lui sunt moarte la maturitate, dispuse de obicei n mai multe straturi din serii de celule suprapuse radiar (fig. 13). Interiorul celulelor este plin cu aer, iar peretii pot contine rasini si tanin, ceea ce le mareste calitatea protectiva. Fiind impermeabile, datorita suberinei, straturile compacte de suber nu permit schimburi de gaze si transpiratia tesuturilor vii, mai interne. Aceste procese se realizeaza la nivelul lenticelelor, n dreptul carora, n locul straturilor compacte, felogenul genereaza un tesut suberos afnat, tesutul de umplere (fig. 13).
Fig. 13 - Suber cu lenticela la soc (Sambucus nigra): suberul (sb) generat spre exterior de felogen (fg), se afla sub epiderma (ep); spre interior felogenul a dat nastere unui strat de feloderm (fd), delimitat de scoarta primara (sc. pr.); straturile afnate din dreptul lenticelei apartin tesutului de umplere (t.u.) (dupa Barykina, R. P. si colab., 1971)

PARENCHIMUL Este foarte bine reprezentat n organele plantelor. Aici apartin: tesutul asimilatordin frunze (mezofilul), tesutul de depozitare din diferite organe, tesutul de absorbtie cum este scoarta primara a radacinii etc.

XILEMUL ( ESUTUL CONDUC TOR LEMNOS)


Este un tesut complex care, n afara transportului apei cu saruri minerale prin celulele sale lungi, conducatoare, mai ndeplineste si rol mecanic prin fibrele sale (fibre xilematice), precum si rol de depozitare prin celulele sale parenchimatice. Celulele conducatoare ale xilemului, numite elemente traheale, sunt de doua tipuri: traheide,caracteristice gimnospermelor, dar ntlnite si la angiosperme, si elemente de vase,caracteristice angiospermelor. Deosebirea principala dintre ele este ca elementele de vase se suprapun cap n cap formnd tuburi lungi (pna la 1,5 m) numite trahee sau vase perfecte, ntruct peretii terminali vecini sunt strabatuti de perforatii care permit circulatia usoara a sevei brute. n schimb traheidele, numite si vase lemnoase imperfecte, nu-si pierd
12

individualitatea, ntruct se articuleaza unele cu altele n siruri lungi, fara ca peretii terminali vecini sa fie strabatuti de perforatii mari, ci doar de numeroase punctuatiuni areolate. Traheele si traheidele generate pe parcursul cresterii n lungime a tulpinii si radacinii au mai ales ngrosari inelate si spiralate, iar cele generate mai trziu au peretii cu ngrosari n retea sau prezinta ngrosari uniforme (doar n dreptul punctuatiunilor peretii ramn subtiri) (fig. 14).

FLOEMUL ( ESUTUL CONDUC TOR LIBERIAN)


Este de asemenea un tesut complex care, n afara functiei de transport a sevei elaborate, ndeplineste si rol mecanic prin fibrele sale floematice si sclereide, precum si de depozitare prin celulele sale parenchimatice. Celulele conducatoare ale floemului se numesc elemente ciuruite si au n pereti numerosi pori grupati ncmpuri ciuruite (fig. 15). La angiosperme, elementele ciuruite au cmpurile ciuruite din peretii terminali vecini cu porii mai largi dect din ceilalti pereti. Acesti pereti terminali oblici sunt numiti placi ciuruite. Elementele ciuruite se suprapun cap n cap, alcatuind tuburi ciuruite (vase liberiene). Spre deosebire de elementele traheale ale xilemului, elementele ciuruite ramn vii la maturitate. Reticulul endoplasmic al protoplastilor din celule vecine este interconectat la nivelul porilor. Fiecare element ciuruit este nsotit de 1-2 celule anexa care, spre deosebire de elementele ciuruite, au nucleu.

13

ESUTURI MECANICE Asigura rezistenta la solicitari mecanice (compresiune, ntindere, ndoire etc.), avnd deci rolul scheletului de la animale. Sunt de doua tipuri: colenchim si sclerenchim. a. Colenchimul. Este constituit din celule vii ce au numai pereti primari, cu ngrosari neuniforme din celuloza si substante pectice. Poate fi colenchim angular, cnd ngrosarile sunt la colturi saucolenchim tabular (fig. 16), cnd numai peretii tangentiali sunt ngrosati.
Fig. 16 - Tipuri de colenchim: A - angular laCucurbita; B - tabular la Sambucus: lm - lamela mijlocie; pr - perete radiar; pt - perete tangential; ct citoplasma; cl - cloroplaste

b. Sclerenchimul. Este constituit din celule moarte la maturitate, ce au si perete secundar (ngrosat uniform si mai adesea lignificat). Poate fi alcatuit din celule alungite (prozenchimatice) si ascu-tite la capete, si atunci se numeste sclerenchim fibros. Aici apartin, spre exemplu, fibrele din lemnul secundar (fibre xilematice, fibre lemnoase) (fig. 17) care dau taria lemnului si fibrele floematice (fibre liberiene). Cnd celulele alcatuitoare sunt izodiametrice, tesutul apartine la sclerenchimul scleros. De exemplu, nodulii din fructul de par sunt alcatuiti din celule izodiametrice numitesclereide. O categorie speciala de tesuturi o reprezinta tesuturile secretoare, cum sunt, spre exemplu, canalele rezinifere si laticiferele, cu celule ce secreta
14

rasini, respectiv latexuri etc.

RADACINA
Radacina este organul care se dezvolta in pamant, avand ca functii specifice fixarea plantei si absorbtia apei cu saruri minerale din sol, iar ca functii accesorii - regenerarea plantei si cea de organ de depozitare . Dupa originea si functiile lor, radacinile se impart in : normale, adeventive, si metamorfozate. Radacini normale sunt acelea care se dezvolta din radicula embrionului si indeplinesc functiile specifice radacinii . Radacini adeventive sunt acelea care se formeaza pe alte organe ale plantei, dar niciodata nu se dezvolta pe radacina normala sau din radicula embrionului. Radacini metamorfozate sunt radacinile care au suferit anumite moditicari, adaptandu-se pentru indeplinirea altor functii decat cele specifice radacinii normale . Radacinile secundare - denumite si radicele, isi au originea in primul strat al cilindrului central denumit periciclu. Dupa gradul de dezvoltare a radacinilor secundare fata de radacina principala se deosebesc trei tipuri de radacini : pivotante, fasciculate si ramuroase. Structura anatomica primara este caracteristica tuturor plantelor tinere in primele faze de dezvoltare in varful radacinilor plantelor mature si in mod permanent la dicotiledonate ierboase, la monocotiledonate si la ferigi. Structura anatomica secundara se intalneste la majoritatea angiospermelor mature. Aceasta structura se datoreste aparitiei in cadrul structurii primare a radacinilor, a celor doua meristeme secundare-cambiul, in cilindrul central si felogenul in scoarta Structura primara a radacinii :rizoderma este un tesut format dintr-un singur rand de celule parenchimaice, vii strans unite intre ele, din care unele sunt transformate in perisori absorbantii . Scoarta, numita si parenchimul cortical , este formata din mai multe straturi de celule parenchimatice vii , cu membrane subtiri celulozice, care contin substante de rezerva. Celulele scoartei lasa intre ele spatii celulare, cu exceptia primului strat de sub r..desc capacitatea de diviziune, dand nastere la niste arcuri generatoare. Liberul si lemnul secundar sunt dispuse in cilindrii concentrici. Felogenul- ia nastere intotdeauna in exteriorul zonei generatoare libero-lemnoase si isi are originea fie in periciclu, fie in parenchimul cortical ale caror celule isi recapata proprietaea de a se divide. Straturile care I-au nastere spre exterior formeaza tesutul suberos secundar, iar cele dinspre interior formeaza, un parenchim secundar, denumit feloderm.
15

Tulpina
Tulpina este organul vegetativ cae sustine frunzele florile si fructele. Plantele au o tulpina principala din care se desprind tulpini laterale. Tulpina prezinta portiuni umflatre numite noduri despartite de portiuni lungi numite intre noduri. Indreptul nodurilor se prind frunzele iar la subsoara lor se gasesc muguri numti muguri laterali. Virful tulpinii se trmina cu un mugure terminal. Din muguri se dezvolta frunzele si florile. Tulpinile tinere impreuna cu mugurii, frunzele si ramurile noi alcatuiesc un lastar. Cresterea in lungime a tulpinii se face prin vraful ei. Tulpiniile sunt: - aeriene - subterane - acvatice 1. Tulpinile aeriene sunt cele mai comune, pozitia lor este derapta - unele plante au tulpini agatatoare (vita de vie, mazarea) - tulpini volubile care se inalta prin rasucirea lor pe un suport (fasolea, volbura) - tulpini taratoare (dovleac, castravete) 2. Tulpini subterane se devolta in pamant au aspect de radacina Se disting trei feluri de tulpini subterane: a. rizomii sunt lastari subterani care poarta radacini adventive si muguri (stanjenel, lacramioara, ciubotica cucului) b. bulbii sunt alcatuiti dintr-un disc din care pornesc radacini advntive si un mugure invelit in frunze, frunzele din exterior sunt albicioase groase,iar cele din exterior sunt galbene si subtiri plante care au bulbi ; ceapa, crinul ,laleaua c.tuberculi sunt tulpini scurte si umflate care poarta din loc in loc niste adincituri numite ochi in care se afla muguri { cartoful)

3.Tulpini acvatice apartin plantelor ce-si duc viata in apa ( nufarul)

16

STRUCTURA INTERNA SI FUNCTILE TULPINII Structura interna Tesuturile care intra in alcatirea tulpinii grupte in trei zone: - epiderma - scoarta - cilindru central EPIDERMA formata dintr-un sindur starat de celule SCOARTA formata din straturi de celule diferite ca forma si marime CIINDRU CETRAL format dintr-un tesut fundamental in care se fasesc vasele conducatoare grupate in fascicole libero-lemnoase. - in centrul cilindrului se gaseste maduva - in scoarta si in cilindru central apar doua zone care determina cresterea tulpinii in grosime, la arbori aceste zone dau nastere la inele anuale de crestere dupa care se determina varsta arborilor

Functiile tupinii
Tulpina are doua functii principale: a. sustine frunzele, florile si fructele b. conduce seva bruta si seva elaborata in tot corpul plantei Prima functie e importanta deoarece frunzele nu npot prepeara hrana plantei decat atunci cand se afla la lumina Seva bruta urca prin vasele lemnoase ale tulpinei pana in frunze, iar seva elaborata este transportata prin vasele liberiene la toate organele plantei

17

FRUNZA
Frunza este principalul organ vegetativ al palntei care are culoarea verde. Frunza este simpla la majoritatea plantelor foarmata din trei parti: - limbul - petiolul - teaca LIMBUL este cea mai importanta parte a frunzei unde are loc prepararea hranei - este strabatut de niste vinisoare numite nervuri - plantele pot fi usor cunoscute dupa forma frunzelor Limbul poate fi in forma de: - ac (molid, brad, pin) - linie (grau , porumb) - lance (salcie) - inima (tei) - oval (par) - sageata (sageata apei) La unele plante limbul frunzei are marginea crestata sau dintata (tei), la alta intraga (liliac). La numeroase frunze aceste crescaturi fromeaza lobi ( stejar, vita de vie). PETIOLUL este codita care sustine limbul si il indeparteaza de tulpina. Unele plante au frunzele lipite de petiol (grau, Porumb) TEACA este partea inferioara a petiolului care se lateste si frunza se prinde de tulpina. Pe langa frunzele care au rol in -prepararea hranei exista frunze care indeplinesc alte functii. - la dracila unele frunze s-au transformat in spini cu rol de aparare - la mazare varful frunzelor s-a transformat in carcei cu rol de fixare - la ceapa frunzele din bulb sunt organe de depozitare a unor substante de rezerva - la unele plante carnivore frunzele sunt adevarate capcane pt. insecte (Roua-cerului, Nepenthes)

18

Frunza
Frunza este principalul organ vegetativ al plantei n care are loc prepararea hranei. Alcatuirea externa. La majoritatea plantelor frunza este simpla, formata din trei parti : limb, petiol, teaca. > Limbul este partea latita a frunzei care are culoarea verde, deoarece celulele sale contin foarte multe cloroplaste. Frunzele si pastreaza culoarea verde, daca plantele au lumina. Tinute la ntuneric mai mult timp, ele se ngalbenesc. Limbul este strabatut de niste vinisoare numite nervuri. Acestea sunt fascicule libero lemnoase care se continua din tulpina si se ramifica n frunza. Forma limbului este diferita de la o planta la alta. El poate fi n forma de ac (la molid, brad si pin), linie(la gru si porumb), lance(la salcie), inima(la tei),oval(la par), sageata la (sageata apei ). La unele plante, limbul frunzei are marginea ntreaga(la liliac);la altele este crestata sau dintata(la tei). La numeroase frunze aceste crestaturi se adncesc, formnd lobi(stejar, vita de vie si artar). Cnd crestaturile limbului sunt foarte adnci, fiecare lob are o conditie proprie. Aceste frunze sunt compuse (frunzele de mazare, cnepa, salcm, castan) > Petiolul este codita care sustine limbul si - l ndeparteaza de tulpina. Astfel, frunzele pot sa primeasca ct mai multa lumina. Unele plante au frunzele lipsite de petiol(grul, porumbul) > Teaca este partea inferioara a petiolului care se lateste si cu care frunza se prinde de tulpina. La gru si porumb, unde petiolul lipseste, teaca este foarte dezvoltata si nconjoara tulpina de la un nod pna aproape de nodul urmator. Pe lnga frunzele care au rol principal n prepararea hranei, exista frunze care au suferit modificari si ndeplinesc alte functii. La dracila unele frunze s-au transformat n spini cu rol de aparare. La mazare, vrfurile frunzelor s-au transformat n crcei cu rol de fix..cetei, fotosinteza scade, uneori pna la ncetarea completa. Transpiratia este procesul prin care se elimina apa sub forma de vapori. Transpiratia este influentata de cantitatea de apa, temperatura de miscare a aerului si umiditatea aerului. Respiratia este procesul prin care planta ia din aer oxigen si elimina bioxid de carbon. Oxigenul este necesar "arderilor" n urma carora rezulta energia necesara proceselor vietii plantei. Respiratia este influentata de cantitatea de oxigen, de lumina si de intensitatea fotosintezei.
19

20